Scînteia, ianuarie 1970 (Anul 39, nr. 8295-8323)
1970-01-14 / nr. 8306
PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Proces public De curînd, în staţia C.F.R Roman, în faţa unei asistenţe de aproximativ 300 de persoane (feroviari din localitate şi din staţiile Învecinate) s-a judecat procesul privind un grup de salariaţi Învinovăţiţi de furturi sistematice din vagoanele de marfă. S-a reţinut că, în mod organizat, cei opt inculpaţi au comis 20 de furturi prin ruperea plombelor de la vagoanele închise sau prin sustragerea unor piese de maşini agricole din vagoanele descoperite. Condamnaţi cu asprime de către cei prezenţi, inculpaţii au fost pedepsiţi cu închisoare corecţională între 2 şi 5 ani. Un elan la Suceava Cu citeva zile In urmi, In pădurile judeţului Suceava, la Frasin, a apărut un elan — specie de mamifer din familia cervidelor. Faptul este cu totul deosebit, deoarece elanul trăieşte, după cum se ştie, numai in ţările scandinave sau in rezervaţiile unor regiuni cu climă specifică. Un grup de specialişti de la asociaţia judeţeană a vinătorilor şi pescarilor amatori a reuşit să se apropie de ciudatul vizitator şi să-l fotografieze. Se presupune că acest elan ar veni din părţile nordice ale Poloniei. Rămine de văzut dacă va reuşi să se aclimatizeze aici, ori îşi va continua călătoria solitară. Atenţie! Pericol de... neglijenţă De curînd, la blocul 5 de pe Calea Craiovei, din Piteşti, s-a produs o explozie de gaze, în care au fost accidentate 21 de persoane, dintre care trei au decedat. Totodată, s-au înregistrat și pierderi materiale — deteriorarea a 5 apartamente. Primele cercetări au scos la iveală că explozia s-a datorat unei conducte fisurate prin care se scurgeau gaze în locuinţe, încă de la recepţia blocului . Grav este faptul că sesizările (preventive) ale locatarilor nu au găsit înţelegere la întreprinderile de resort. Superficialitatea la recepţionarea instalaţiilor din noile blocuri de locuinţe şi la Întreţinerea, pe parcurs, a instalaţiilor respective, duce la pierderi de vieţi omeneşti şi materiale, iremediabile. Verificarea şi supravegherea instalaţiilor sunt concluzii care se impun practic şi imediat. Veştir cinegetice Pentru îmbogăţirea terenurilor de vinătoare şi, implicit, pentru a spori satisfacţiile vinătorilor, in acest an A.G.V.P.S. îşi propune să efectueze masive colonizări cu vinat. Astfel, terenurile de vinătoare din 5 judeţe vor fi colonizate cu căpriori, iar 32 de judeţe ale ţării vor fi populate cu 63 500 pui de fazani. O parte din aceşti pui vor fi produşi in fazaneriile asociaţiei de la Malul Roşu (Ilfov) şi Vlăşcuţa (Argeş). Un însemnat număr de pui de fazan vor fi obţinuţi chiar in terenurile de vînătoare care urmează a fi populate lu această specie de vinat. In viitorii ani, vinătorii nu vor fi, după cum se pare, lipsiţi de fazani. Cum circulăm ? Potrivit situaţiei statistice Întocmite de Direcţia Circulaţiei din Inspectoratul General al Miliţiei, In anul 1969 au avut loc 5 308 accidente. Peste 76 la sută din acestea au fost produse în localităţi. Accidentele făptuite de şoferi au scăzut, totuşi numărul lor rămine ridicat, ceea ce demonstrează necesitatea Întăririi, In continuare, a disciplinei rutiere in rîndurile conducătorilor auto. In schimb au crescut accidentele provocate din vina pietonilor. Ca urmare, trebuie lărgite şi diversificate acţiunile de prevenire în rîndul maselor şi în special al copiilor. Alte constatări ?u crescut procentul de accidente prin depăşiri neregulamentare şi defecţiuni tehnice ale autovehiculelor , se subliniază procentul destul de ridicat al accidentelor cauzate de circulaţia neregulamentară a bicicliştilor. Foarte multe accidente (circa o treime) s-au produs în mediul rural, ca urmare a încălcării regulilor de circulaţie de către tractorişti şi săteni , se constată însă o sensibilă diminuare a accidentelor in comunele in care au fost amenajate trotuare, ceea ce demonstrează necesitatea construirii acestora in satele aflate de-a lungul şoselelor cu trafic rutier intens. Rubrici redactata de Stefan ZIDARITA Gheorghe DAVID cu sprijinul corespondenţilor „Sevnleii" OBŢINEREA UNUI ACT presupune neapărat pierdere de timp? Slujirea promptă şi conştiincioasă a intereselor oamenilor muncii —trăsătură esenţială In activitatea organelor de stat — ridicarea la un nivel superior a pregătirii profesionale a lucrătorilor, competenţa acestora in rezolvarea sarcinilor au fost hotărîtoare pentru a se acorda comitetelor executive ale consiliilor populare orășenești și comunale dreptul de a Îndeplini unele acte notariale. Aceste acte — autentificări de Înscrisuri, legalizări de semnături, dări de dată certă unor înscrisuri, certificarea unor fapte, legalizări de copii — au, ca atare, o pondere Însemnată In activitatea de deservire a cetăţenilor, desfăşurată de către comitetele executive Din 1962, clnd s-a dat In competenţa comitetelor executive ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale sarcina îndeplinirii unei părţi a actelor notariale, şi pină la sfîrşitul anului 1968, numărul actelor notariale eliberate în judeţul Timiş a crescut de la 24 937 la 82 374, cifră care reflectă eficienţa unor măsuri, mai exact, faptul că zeci de mii de cetăţeni din oraşe şi sate au astăzi posibilitatea de a obţine actele dorite fără a face cheltuieli inutile şi a-şi irosi timpul prin deplasarea pină la sediile notariatelor de stat. Apreciem însă că, şi in această zonă de deservire, activitatea poate fi mult îmbunătăţită, astfel ca cetăţenii să fie eliberaţi in şi mai mare măsură de deplasări. Avem in vedere, in acest sens, soluţionarea unor probleme de competenţă a căror rezolvare depăşeşte atribuţiile organelor locale ale administraţiei de stat. Astfel s-a trecut în competenţa comitetelor executive ale consiliilor populare legalizarea de copii de pe certificate de start civilă,, de pe Înscrisuri eliberate d de organizaţiile socialiste şi de pe Înscrisurile notariale şi anexele lor, omiţindu-se legalizarea de Înscrisuri sub semnătură privată. Considerăm că s-ar putea trece in competenţa comitetelor executive ale consiliilor populare şi aceste Înscrisuri (actele sub semnătură privată fiind acte Îndeplinite in cea mai simplă formă posibilă), cu atlt mai mult cu cit actele legalizate, indiferent de cine sunt întocmite și după ce acte, de îndată ce sunt contestate, nu pot fi luate în considerare fără prezentarea actului original De asemenea, apare nejustificat că nu s-a dat incompetenţa comitetelor executive ale consiliilor populare autentificarea actelor de donaţie privind bunurile mobile pină la aceeaşi valoare pină la care au dreptul să autentifice contractele de vînzare-cumpărare (3 000 lei). Cetăţenii fiind puşi in faţa unei astfel de situaţii, sunt nevoiţi să facă deplasări la notariatele de stat pentru autentificarea înscrisului sau să recurgă la întocmirea formală a unui act de vînzare-cumpărare, schimbînd astfel natura juridică a actului de donaţie pe care intenţionau să-l încheie. Credem că discriminarea făcută intre actele cu titlu gratuit şi cele cu titlu oneros nu se justifică, ambele fiind acte juridice la fel de importante şi că, in consecinţă, ar trebui să se treacă in competenţa materială a comitetelor executive ale consiliilor populare şi autentificarea donaţiilor de bunuri mobile pină la o anumită valoare. Şi în ceea ce priveşte plafonul maxim — de 3 000 lei — pină la care se pot autentifica contractele de vînzare-cumpărare sint, după părerea noastră, de adus modificări. Considerăm că priceperea secretarilor comitetelor executive ale consiliilor populare şi interesul cetățenilor justifică pe deplin ridicarea acestui plafon , valoarea de 10 000 lei. De asemenea, suntem de părere că ar trebui să rămână şi de aici Înainte incompetenţa comitetelor executive ale consiliilor populare autentificarea declaraţiilor de renunţare la succesiuni. Prin asemenea declaraţii se exercită dreptul moştenitorilor de a refuza o succesiune (In totalitatea ei), indiferent dacă ea cuprinde sau nu bunuri imobile. Prin urmare, nu se renunţă in mod expres la un drept de proprietate asupra unui anumit imobil. Aşa stînd lucrurile, apreciem că s-ar aduce un real serviciu cetăţenilor, creindu-li-se posibilitatea de a-şi exprima voinţa succesorală in localitatea in care trăiesc, nemaifiind nevoiţi a se deplasa pină la sediul notariatului de stat. Deservirea cetăţenilor s-ar uşura in mod considerabil şi dacă s-ar aplica cu adevărat prevederile art. 11 din Decretul nr. 377/1960 privind organizarea şi funcţionarea Notariatului de Stat, care stipulează că organizaţiile socialiste au dreptul să îndeplinească unele operaţii cu caracter notarial ca : Întocmirea copiilor legalizate de pe actele ce emană de la acestea, certificarea conformităţii cu originalul a copiilor întocmite şi depuse în original la organizaţia socialistă respectivă, legalizarea semnăturii declaraţiilor de angajamente pentru şcoală şi de pe declaraţiile "de orice natură, * depuse la organizaţiile socialiste. In asemenea cazuri nu este vorba despre absenţa unor dispoziţii legale, ci de absenţa respectului faţă de ele, ceea ce are drept urmare aglomerarea altor foruri şi purtarea pe drumuri a cetăţenilor. În prezent, activitatea notarială îndeplinită de către comitetele executive cu asemenea atribuții este controlata de către Notariatul de Stat. Ni s-ar părea mai normal ca această muncă de îndrumare şi control, să fie exercitată de organele ierarhic superioare ale administraţiei de stat. În acelaşi timp, dat fiind faptul că evidenţele fondului funciar şi ale mutaţiilor dreptului de proprietate urmează să fie ţinute de către comitetele executive ale consiliilor populare, credem că devine actuală si întrebarea : nu cumva ar fi mai utilă, mai eficientă, trecerea notariatelor de stat in subordinea consiliilor populare . Facem această propunere și pentru faptul că, privind lucrurile in perspectivă, in dezvoltarea lor logică, pe măsura Încadrării comitetelor executive cu secretari care au la bază pregătirea juridică, actuala competenţă notarială a comitetelor executive ale consiliilor populare s-ar putea lărgi, in aşa fel incit cetăţenii să poată fi serviţi cu întreaga gamă de acte juridice din activitatea notarială de stat. Ioan BENGAR secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Timiş (Urmnare din pag. Q te livrată de noua fabrică, in 12 luni, dublează actuala producţie anuală a întregii industrii naţionale de sticlărie“. ...Ce se poate adăuga In plus, ce date se pot alege dintr-o privelişte abia încheiată, in care o etapă s-a consumat, iar alta abia începe, dintr-o fugă de linii care duce in viitor . Colectivul noii fabrici e tinăr. Virsta medie a celor 2 000 de salariaţi abia depăşeşte 24 de ani Din aceştia, cam jumătate, circa o mie, muncesc acum pentru prima oară, au primit primul salariu din viaţa lor in această nouă şi modernă unitate industrială. Romanul lor se află abia la primele pagini, problemele care-i confruntăm sint, ca întotdeauna fi pretutindeni in astfel de împrejurări, cele ale debutului muncii intr-o mare industrie socialistă, problemele integrării profesionale, ale disciplinei muncitorești, ale calificării şi supercalificării cerute de înalta tehnicitate a locului. Un peisaj uman de o altă structură, cu o mai acută complexitate a liniilor, îi oferă cealaltă categorie, a angajaţilor deja calificaţi, veniţi aici cu o mai veche experienţă a muncii. Circa 90 la sută dintre aceştia nu sunt nici „topitori“, nici „DacăAnul acesta, cel dinţii al producţiei integrale a fabricii, toate secţiile şi toate utilajele trebuie să-şi atingă parametrii proiectaţi. In acest an, 1970, cel dinţii in care fabrica vibrează cu toate arterele ei, trebuie îndeplinit un plan de producţie care dublează capacitatea întregii branşe şi un important plan de export. Pasiunea, febra vie a muncii, care mai păstrează incă un „ce“ sărbătoresc, ceva din tori“, nici „suflători“, n-au fabricat niciodată sticlă, n-au văzut niciodată vreo astfel de fabrică : ei sunt mecanici, electricieni, chimişti, electronişti, automatişti, mina lor nu atinge pasta de sticlă, nu-i simte dogoarea, ochiul nu vede decit produsul finit. Toate operaţiile, pe care nu alte fabrici de sticlă le face omul, cu o artă care cere vocaţie şi experienţă, aici le execută maşina. Ne-a mai rămas, din această succintă prezentare a colectivului, un ultim procent : 10 la sută. Aceşti oameni, aproape pierduţi in masa noilor angajaţi, sunt in sfîrşit sticlarii. Vechii meşteri sticlari, sticlarii-artişti cu mâini de aur şi cunoaşterea subtilă a meşteşugului, mutaţi, cu întreaga istorie seculară a breslei, intr-o casă nouă, in care totul arată altfel. Dar cit a mai rămas — aici — din vechiul lor meşteşug . Simion Jurcan, şeful serviciului producţie, a fost, pină acum vreo 10 ani, sticlar. Muncitor sticlar la Fabrica „Vitrometan“ din Mediaş. Tatăl sticlar, bunicul sticlar. A urmat liceul seral, fabricind intre timp mai departe sticlă, după procedeele manuale clasice, a urmat apoi facultatea şi, după o specializare de citeva luni intr-un combinat de sticlă din străinătate, a venit aici, ca inginer, la momentele la care se montau maşinile. Ar trebui să notăm, din biografia lui, şi cele citeva luni pe care le-a petrecut in minister, la direcţia generală a sticlei, unde, însă, n-a vrut să rămină, cerînd să fie detaşat intr-un loc productiv. Pentru că din vechea lui meserie, metamorfozată pină la schimbarea esenţei, efectuată astăzi cu maşini automate şi programator electronic, n-a mai rămas decit pasiunea. Pasiunea fabricării sticlei. — Cum se fabrică un pahar ? ii întreb. — Un pahar se poate fabrica in două feluri : complicat sau... simplu ! „Complicat“ (ca pe vremea tinereţii sale, la „Vitrometan“), înseamnă, practic, un întreg ritual, a cărui descripţie ar umple pagini intregi, înseamnă o echipă de 5—8 oameni, fiecare din ei cu o experienţă a muncii de cel puţin un deceniu, producind intre 500 şi 2 000 pahare de schimb, cu ajutorul acelei ţevi metalice, unealta clasică a sticlarului, prin care se suflă, cu gura, aer... Şi „simplu“ (ca azi, aici, in noua fabrică) : o maşină automată de suflat pahare, care execută toate operaţiile, şi care trimite pe banda de expediţie 80 000 de pahare pe zi. Personal: un mecanic şi, la două maşini, un ajutor de mecanic, eventual noi angajaţi, absolvenţi ai şcolii profesionale. Acest factotum al maşinilor, care ţi se oferă, ca primă şi izbitoare impresie, sporeşte, insă pe un plan interior, indescifrabil ochiului de profan, rolul omului, aducind profesia şi talentul la funcţiile de maximă altitudine, de dirijare, de concepţie. Incredinţind unui tinăr mecanic una din noile linii automate, îl investeşti nu numai cu o răspundere de ordin material (utilajele ce compun o astfel de linie costă citeva milioane de lei) ci şi cu aceea, infinit mai înaltă, de a face ca aceste complexe angrenaje ale Inteligenţei tehnice să răspundă prompt şi eficient comenzilor lui. atmosfera actului inaugural de la 19 decembrie, fiorul „studenţesc" al marilor examene, se observă pretutindeni aici, printre aceşti oameni de douăzeci sau douăzeci şi ceva de ani, minări de fabrica in care muncesc, conştienţi de complexitatea sarcinilor ce le revin. In caietul de bord al succeselor s-au şi scris primele pagini. Primele secţii intrate in producţie raportează atingerea parametrilor. Secţiile acestei fabricicombinat (secţii de fiole şi tuburi farmaceutice, de butelii, borcane, flacoane, vaze, servicii de masă de toate tipurile şi dimensiunile etc.) livrează şi vor livra nu numai o cantitate gigantică (cam 50 de articole din sticlă pe cap de locuitor), ci şi o serie de produse fabricate pentru prima oară in ţară, care adaugă prestigii necunoscute acestui vechi şi preaştiut meşteşug. Secţia nr. 4, de pildă, specializată in fiole şi tuburi de sticlă, fabrică, pentru prima oară, sticlă neutră brună, necesară fiolelor pentru medicamente ce se pot degrada la lumină, intr-o producţie care elimină total, încă din anul acesta, importul. Aici, la linia automată, cunosc un tinăr negricios şi zvelt, Vasile Nelcu, de profesie lăcătuş mecanic. Adică asta i-a fost profesia pină acum doi ani, cină, pasionat de problemele automatizării, s-a transferat de la uzinele „23 August“ aici, in hala in care tocmai se monta aparatul pe care-l supraveghează acum. De doi ani se specializează in folosirea izotopilor radioactivi la reglarea grosimii sticlei. Practic, insă, cu acest aparat lucrează doar TINEREŢEA CRISTALULUI de citeva luni. Unii l-au sfătuit să nu se apuce de o treabă nouă ca asta, care-i depăşea cu mult cunoştinţele şi in care putea eşua. Oricum, dacă ar fi eşuat, la „23 August“ nu se mai întorcea, i-ar fi fost ruşine, ar fi trebuit s-o ia de la început, in altă parte. Nu ştie cite nopţi le-a dormit intregi in aceşti doi ani. Acum, aparatul e in miinile lui, face ce vrea cu el, vrea să-l oblige să-şi depăşească insăşi condiţia tehnică atit de înaltă, să lucreze mai mult, mai bine. Ritmuri, ritmuri... Şi totuşi... In România, arta fabricării sticlei e veche. Fabrica de sticlă din Pădurea Neagră, faimoasă pină dincolo de hotare, are 130 de ani, cea din Tomeşti, de la poalele Padeşului, peste 160 de ani, cea din Poiana Codrului, de lingă Satu-Mare, işi apropie virsta de două secole. Manualele de istoria artei, atit de generoase cu ceramica, ignoră acest meşteşug înrudit, poate din cauza efemerităţii materialului sau poate din cauza funcţiei sale artistice subordonate, de simplu detaliu decorativ intr-un ansamblu. Un ulcior din lut de Horezu sau un talger de ceramică neagră de Marginea sunt, oriunde şi oricind, ele insele, unicate de artă, indiferente la restul decorului. Cine, insă, intr-o ctitorie voievodală, intr-un, să zicem, lăcaş brâncovenesc cu stilpi torsadaţi şi bolţi întveşmintate in struguri de piatră şi crengi de acant, va observa vitraliul de sticlă îngropat undeva. Intr-o firidă ? Sticla, ca si ajungă in zona artei, trebuie să fie pictată şi să devină icoană. Mă gîndeam fără voie la toate acestea, consemnind indicii, ritmurile inalte care fac din această industrie o contemporani a erei atomice şi care, astfel, prin înseşi cifrele pe care le oferă, exclude orice veleitate de artă dintr-un meşteşug in care arta era şi aşa efemeră. Nimic mai inexact ! Oamenii şi maşinile noii fabrici produc, cu mijloacele tehnicii moderne, nu numai ritmuri inalte, ci şi obiecte de artă. Există aici maşini automate de şlefuit, desenat, sculptat, decorat şi pictat, adaptabile la orice model, capabile să transcrie pe transparenţa materialului liniile şi culorile cele mai fanteziste, picturi complicate sau simple dedicaţii pentru ziua iubitei. Cu o precizare : o astfel de maşină poate decora automat, in 2,3 sau 4 culori, intre 40 000 şi 60 000 pahare pe oră. „Arta automatizată“ e, astfel, tot atit artă cit şi automatizare... Noua cetate industrială de pe platforma Dudeştilor şi-a început cariera aducind in amplul concert al muncii, vast cit şi ţara, citeva note particulare, puse sub semnul unei aceleiaşi, unice, iniţiale de ton. Cristalul făurit aici sună frumos, ca o muzică tinără. Ca şi inimile oamenilor, ca şi pasiunea lor. Au început lucrările de electrificare a liniei ferate Filiaşi-Petroşani- Simeria-Mintia Au început lucrările necesare electrificării liniei ferate principale Filiaşi — Petroşani — Simeria — Mintia, a cărei lungime este de 201 kilometri. In cadrul primei faze a lucrărilor se execută sistematizarea şi centralizarea electrodinamică a tuturor staţiilor, transformarea unor halte în staţii, construirea de noi Unii şi prelungirea celor existente din raza marilor complexe feroviare. Pe defileul Jiului se întreprind ample lucrări de derocare şi asigurarea siguranţei viitoarelor trenuri electrice care vor circula în această zonă. Este de remarcat că la montarea traverselor, şinelor, a stilpilor metalici sau de beton, care au o înălţime de 20 metri şi o greutate de 7 tone, la întinderea cablurilor aeriene se vor utiliza soluţii tehnice avansate, precum şi maşini şi agregate de mare randament, ce vor permite mecanizarea şi automatizarea proceselor tehnologice în proporţie de 90 la sută. Teleferic în munţii Cibinului In munţii Cibinului a început construcţia primului drum turistic aerian din această parte ,a Carpaţilor — un teleferic in lungime de 1052 m, amplasat in zona staţiunii climaterice Păltiniş. Acţionat de un motor electric de 55 Kw, noul teleferic va dezvolta o viteză de 2 metri pe secundă, puţind transporta 360 de turişti pe oră, in fiecare sens. El va fi echipat, de asemenea, cu instalaţii de comandă, de semnalizare acustică şi cu o linie telefonică. In aceeaşi zonă a început construcţia unui teleschi in lungime de 409 m. — ...Să ne-mpăcăm, fă dăm mina, nea Gavrilă. — Deci, renunţaţi la judecată... — Păi cum 7 — Tovarăşe secretar, ia notă de dorinţa părţilor de a se împăca şi de angajamentul lor de a nu mai compărea in faţa sfatului nostru şi-a oamenilor din sat. Sînteţi de acord ? — Mai e vorbă ! Aţi crede că scena s-a petrecut într-o judecătorie şi nu aţi fi prea departe de realitate, doar că... Forul care a dezbătut cazul de mai sus este o instanţă cu totul alta decit cele judecătoreşti : Comisia de judecată de pe lingă Consiliul popular al comunei Pătîrlagele. Iar împricinaţii împăcaţi sunt Ştefan Virgil — reclamant, şi Gavrilă Stelian — pirit, înainte de a trece la relatarea altor aspecte, să spunem cite ceva despre aceste organe, cele mai tinere instanţe create de legiuitor pentru a judeca anumite cauze penale şi civile, unele pină nu de mult aflate în competenţa instanţelor judecătoreşti. La adoptarea de către Marea Adunare Naţională a Legii nr. 59/1968, privind comisiile de judecată, s-a ţinut seama de experienţa şi rezultatele pozitive obţinute de către organele obşteşti de influenţare şi de jurisdicţie, în asigurarea legalităţii şi combaterea manifestărilor antisociale. Dovedindu-se eficienţa acestei forme de activitate, a apărut utilă extinderea ei şi la rezolvarea altor pricini, care prin natura lor prezintă un pericol social redus. In acelaşi timp, s-a avut în vedere şi faptul că existenţa unei diversităţi de organe obşteşti de influenţare şi jurisdicţie, cu atribuţii, procedură şi căi de atac diferite, crea paralelisme şi suprapuneri care se reflectau negativ în ansamblul activităţii lor. In locul vechilor organe, care aveau atribuţii in exercitarea influenţării obşteşti şi în rezolvarea unor litigii privind raporturi de muncă, noua lege a instituit un singur organ obştesc — comisia de judecată. Ea funcţionează in întreprinderi, organizaţii economice, instituţii şi celelalte organizaţii de stat, in organizaţii cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti, precum şi pe lingă comitetele executive ale consiliilor populare in localităţile în care acestea îşi au sediul, iar în caz de nevoie, în sate şi cartiere. Constituirea unui organ obştesc unic de influenţare şi judecare mai aproape de mase şi sporirea competenţei acestuia contribuie la creşterea rolului colectivităţii în asigurarea legalităţii, in combaterea manifestărilor antisociale, la evitarea aglomerării instanţelor de judecată cu unele pricini de mică importanţă, precum şi la înlăturarea pierderii de timp, uneori în dauna producţiei, de către numeroşi angajaţi. Aceste efecte imediate ale apariţiei comisiilor de judecată sunt demonstrate elocvent de următoarele cifre : din cele peste 190 000 de cauze intrate în competenţa comisiilor de judecată la 1 ianuarie 1969, au fost soluţionate pină la 1 iulie 152 950, dintre care 72 754 prin împăcări. Dar nu aspectul strict statistic este cel mai important, ci ridicarea pe această cale a opiniei publice la rang de instanţă activă. Intr-adevăr, dacă in faţa instanţelor judecătoreşti cauzele pur penale sunt urmate de aplicarea unor măsuri de natură coercitivă care impun reintrarea în legalitate, în cazurile care compar în faţa comisiilor de judecată sancţiunea aplicată celor vinovaţi este triplă , disciplinară, materială şi mai ales morală. Marea majoritate a celor care ajung in faţa „sfatului“ consătenilor, a tovarăşilor lor de muncă simt mult mai acut greutatea dezaprobării publice, decit pe cea a amenzii. De unde şi procentul îmbucurător de mare al Împăcărilor şi retragerii plingerilor. Pe lingă aceasta, acţiunea de prevenire a unor eventuale manifestări antisociale — sustrageri din avutul obştesc, abateri de la regulile de convieţuire socială — este amplificată la maximum. Cetăţenii dobândesc o veritabilă repulsie faţă de faptele pe care le-au judecat şi le-au dezaprobat, ca membri ai comisiei de judecată, sau ca spectatori numai. In ancheta întreprinsă de noi în judeţul Buzău, principalul obiectiv care ne-a stat in atenţie a fost tocmai relevarea locului şi importanţei acestor organe obşteşti în ansamblul relaţiilor juridice şi sociale. Incepînd această relatare cu finalul unei şedinţe desfăşurate la comisia de judecată de pe lingă Consiliul popular al comunei Pătîrlagele, am dorit să subliniem că acolo unde acest organ a primit tot sprijinul cerut atit de lege cit şi de noile condiţii in care se desfăşoară munca organelor administrative locale, efectele urmărite prin crearea comisiilor de judecată nu au întîrziat să se facă simţite. Aceeaşi lăudabilă organizare şi funcţionare, aceeaşi bună cunoaştere a legii, aceeaşi dorinţă de a munci cit mai bine pot fi semnalate şi in alte localităţi cum ar fi oraşul Rm. Sărat ori comunele Sapoca, Smeeni, Berea, Cislău, la comisiile de pe lingă consiliile populare, sau la cele înfiinţate pe Ungă cooperativele agricole de producţie din Glodeanu-Cîrlig, Cirligu Mare, Vilcele, Fundeni. In alte localităţi preocuparea pentru organizarea şi funcţionarea acestor instanţe populare este, din păcate, sporadică. De ce ? Răspunsul trebuie să înceapă prin analizarea felului în care sunt aplicate şi respectate dispoziţiile Legii nr. 59/1968, cit şi îndrumările Comisiei centrale de pe lingă Consiliul de Miniştri, care are drept principală sarcină îndrumarea comisiilor de judecată cu privire la organizarea şi funcţionarea lor. Este vorba de instruirea membrilor comisiilor de judecată în legătură cu aplicarea dispoziţiunilor legale şi de crearea tuturor condiţiilor necesare desfăşurării activităţii acestor organe. Aceste obligaţii par pentru unii deosebit de grele. Să fie oare intr-adevăr aşa ? Să revenim in Judeţul Buzău. Ce aflăm ? Consiţiile de judecată din cadrul C.A.P. Pietroasele şi „Zori noi“-Pogoanele nu au fost instruite niciodată după cinci-şase luni de la Înfiinţare. Altele, deşi „suprainstruite“ (ca, de pildă, la C.A.P. Bobocu — de două ori in nici 10 zile), nu-şi cunoşteau prea bine atribuţiile şi menirea. Faptul, desigur, nu poate rămine fără consecinţe. Din cauza atitudinii formale faţă de instruire s-au constatat numeroase lipsuri . Înregistrările sesizărilor se fac adeseori la întimplire, fără respectarea prescripţiilor legale („Drumul Păcii"-Padina, Sibiciu, „Zori noi“Pogoanele, „linirea*-Ţînteşti etc); uneori hotărîrile pronunţate nu se motivează (Ruşeţu şi „Unirea" — Ţinteşti) sau nu se redactează (Pogoanele) , se judecă unele cauze care nu sunt de competenţa comisiilor de pe lingă C.A.P. (Pogoanele, Topliceni, Sibiciu). Stări de lucruri asemănătoare se întilnesc şi la unele comisii de pe lingă consiliile populare comunale (în comuna Pogoanele, de pildă, sau în comunele Ziduri, Certăneşti). Datorită acestor cauze, efectele sunt contrare celor urmărite de lege. In asemenea situaţii nici nu-i de mirare că cei judecaţi şi sancţionaţi se adresează judecătoriilor. Deci, in loc să se degreveze Justiţia, aceasta a fost aglomerată cu numeroase pricini ce trebuiau şi puteau fi soluţionate la comisiile de judecată. Există ideea — nu se ştie de ce — că principalii îndrumători ai comisiilor de judecată sunt juriştii în general şi Asociaţia juriştilor, in special. Fără Îndoială, aceştia îşi au menirea lor de necontestat, dar principalul organ însărcinat de lege cu îndrumarea şi controlul activităţii comisiei este conducătorul unităţii pe lingă care funcţionează aceasta. Or, dacă Asociaţia juriştilor — deşi chemată numai să dea asistenţa tehnică de specialitate — desfăşoară o activitate intensă, depăşind chiar ceea ce i se cere prin lege (astfel, organizaţia judeţeană Buzău a Asociaţiei juriştilor a întreprins, numai între 15—29 octombrie anul trecut, 159 de acţiuni la 134 de C.A.P., judecători, procurori, avocaţi. Jurisconsulţi asistînd efectiv in 26 de şedinţe de judecată ale unor comisii), nu acelaşi lucru se poate spune şi despre U.J.C.A.P.Buzău. Dar şi alte organe locale se fac vinovate de neglijenţă în raporturile cu comisiile de judecată. Iată, de exemplu, postul de miliţie din satul Glodeanu- Cîrlig a refuzat să-şi dea concursul la solicitările comisiei de judecată din C.A.P. respectivă. Aceeaşi lipsă de interes se poate imputa şi comitetelor executive ale consiliilor populare Pogoanele, Ziduri, Puieşti şi Cernăteşti, care nu dovedesc că le-ar interesa prea mult activitatea comisiilor aflate în raza lor de activitate. Or, există o dispoziţie expresă a consiliului popular judeţean — ne spune tov. secretar Ch. Rădulescu — care a dat secretarilor comitetelor executive ale consiliilor populare sarcina de a urmări şi sprijini activitatea comisiilor de judecată din unitatea administrativteritorială respectivă. Nimeni nu contestă greutăţile unui început de drum. Dar poate e cazul să ne întrebăm, ceva mai stăruitor, nu durează acest început. Aşa cel puţin ne îndeamnă realitatea. Iată de ce, faţă de cele arătate, considerăm necesară analizarea modului in care se aplică legea privind comisiile de judecată. E vorba de o analiză menită să dea în vileag, cu toată seriozitatea, neajunsurile existente, să înlăture piedicile care există in funcţionarea acestor comisii, să le asigure viabilitatea necesară, capacitatea de a interveni în viaţa socială, posibilitatea deplină de influenţare a opiniei publice. Robert DIMBOVICEANU PSEUDODIFICULTÂŢILE ÎNCEPUTULUI DE DRUM Precizări necesare comisiilor de judecată NOI GARNITURI ŞI PIESE DE MOBILIER Fabrica de mobilă din Focşani , aspect din sectorul montaj-finisaj. La unitatea aceasta, din cadrul Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului din Focşani, se realizează garnituri şi piese de mobilier cu destinaţii multiple. Camerele Mp „Cormoran“, „Mioriţa", ,,Mugur-3“, camerele de zi, scaunele şi măsuţele de radio au fost apreciate de către cumpărători. Iată raţiunea pentru care producţia de mobilă a fabricii din Focşani va creşte in continuare, cu 30 la sută, pină in anul 1975. SCINTEIA — miercuri 14 ianuarie 1970