Scînteia, ianuarie 1970 (Anul 39, nr. 8295-8323)

1970-01-29 / nr. 8321

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8321 Joi 29 ianuarie 1970 6 PAGINI - 30 BANI COMUNICAT cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a Republicii Socialiste România pe anul 1969 In 1969 s-au înregistrat realizări de seamă în toate domeniile vieţii economice şi so­ciale. Au fost obţinute rezultate pozitive în realizarea obiectivelor stabilite pentru cel de-al patrulea an al cincinalului, economia naţională a cunoscut şi în acest an o evoluţie dinamică, a crescut producţia materială, a In anul 1969 a crescut potenţialul de pro­ducţie şi s-a lărgit baza materială a activi­tăţii social-culturale şi de servicii pentru populaţie, prin darea in exploatare a peste 700 capacităţi şi obiective importante in in­dustrie, agricultură, transporturi, comerţ, în­­văţămînt, cultură, ocrotirea sănătăţii şi in alte domenii. Au crescut acumulările băneşti ale statului, s-au întărit finanţele ţării, au sporit resursele necesare dezvoltării economiei na­ţionale. Volumul producţiei globale, realizat in anul 1969, însumează aproape 265 miliarde lei, planul fiind îndeplinit în proporţie de 100,2 la sută; valoarea producţiei obţinute peste prevederi reprezintă 472 milioane lei. Planul producţiei marfă şi al prestărilor de servicii a fost îndeplinit în proporţie de 108,5 la sută de către unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti şi de 107,1 la sută de către cele ale cooperaţiei de consum. In comparaţie cu anul 1968, producţia glo­bală industrială a crescut cu 10,7 la sută, adică cu 25,4 miliarde lei. Potenţialul industriei noastre socialiste este oglindit de faptul că producţia anului 1969 este aproape egală cu producţia obţinută în întreaga perioadă 1951— 1956. In cei patru ani ai cincinalului, producţia globală industrială a crescut intr-un ritm me­diu anual de 11,9 la sută, depăşindu-se ast­fel limita superioară — 11,4 la sută — prevă­zută prin planul cincinal pentru această pe­rioadă. In aceşti patru ani, producţia mijloa­s dorit venitul naţional, a continuat procesul de modernizare a ramurilor economice, de dezvoltare a ştiinţei, culturii şi artei, de ri­dicare a nivelului de trai al populaţiei. Tabloul dezvoltării de ansamblu a econo­miei naţionale în anul 1969 este caracterizat de următoarele date : Aplicarea în continuare a măsurilor de perfecţionare a organizării, conducerii şi planificării economiei naţionale, înfiinţarea în anul 1960 a centralelor, combinatelor şi grupurilor de întreprinderi au creat condiţii pentru mai buna funcţionare a întregului mecanism economic, îmbunătăţirea activităţii productive, folosirea mai raţională a mijloa­celor materiale şi a forţei de muncă, creş­terea eficienţei economice. Pe ministere şi la Întreprinderile Indus­triale ale consiliilor populare, planul pro­ducţiei globale industriale a fost îndeplinit astfel: celor de producţie a sporit în medie anual cu 12,8 la sută, iar producţia bunurilor de con­sum cu 10,4 la sută. Infăptuindu-se indicaţiile Congresului, al IX-lea al Partidului Comunist Român, o dez­voltare mai rapidă au cunoscut ramurile şi subramurile de care depind progresul teh­nic şi valorificarea superioară a resurselor economiei. Faţă de anul 1968, producţia in­dustriei electrotehnice şi electronice a crescut cu 22,6 la sută, a industriei de mecanică fină şi optică cu 16,4 la sută, a industriei petro­chimice cu 37,5 la sută. Volumul producţiei obţinute in anul 1969 la produsele industriale de bază, în compa­raţie cu realizările din anul 1968, se prezintă astfel: * La majoritatea produselor, planul a fost în­deplinit, obţinindu-se importante cantităţi peste prevederi. La unele produse planul nu s-a realizat datorită întinderilor în punerea in funcţiune a unor capacităţi de produc­ţie, în special din industria chimică, unor neajunsuri în aprovizionarea cu materii pri­me şi materiale şi in cooperarea dintre în­treprinderi, îndeosebi in industria construc­ţiilor de maşini. In industria alimentară, ră­­mînerile în urmă au fost determinate de neasigurarea cu materii prime agricole, pre­cum şi de unele deficienţe in organizarea preluării şi transportului produselor vegetale. S-au manifestat, de asemenea, deficienţe în domeniul respectării disciplinei contractuale de către unele întreprinderi, ceea ce a avut repercusiuni negative asupra îndeplinirii pla­nului de producţie de către unele unităţi, realizării prevederilor la investiţii, la livrări pentru export şi către fondul pieţei. In anul 1969 potenţialul industriei a crescut prin punerea in funcţiune a unui număr de 250 capacităţi şi obiective importante. In industria energiei electrice şi termice au fost date în funcţiune grupuri electrogene cu o putere instalată de peste 800 MW în centralele Borzeşti, Deva, Galaţi şi altele ; au fost construite noi linii electrice aeriene de 110, 220 şi 400 kV, în lungime de aproape 1100 km. In industria petrolului, au intrat în produc­ţie Rafinăria Piteşti, Rafinăria Crişana şi­­in­stalaţii la Rafinăria Brazi-Ploieşti. In industria minieră, au fost date în func­ţiune carierele de lignit Gîrla, Betereaga, Tismana, minele de lignit Lupoaia şi Roşiuţa din bazinul Motru-Rovinari, precum şi noi capacităţi de producţie pentru extracţia mi­nereurilor neferoase. în industria metalurgiei feroase, la Combi­natul siderurgic Galaţi s-a dat în funcţiune un furnal de 1 700 mc. Şi-a mărit capacitatea sectorului oţelărie cu încă un convertizor de 1 250 000 tone ; la Combinatul siderurgic Hu­nedoara a sporit capacitatea pentru producţia de oţel electric cu 125 000 tone şi a sectorului de laminare cu peste 900 000 tone laminate. In industria construcţiilor de maşini au fost date în fruncţiune noi capacităţi de producţie la uzina „Electroputere“-Craiova, la Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante Bucu­reşti, la întreprinderea „Electroprecizia“-Să­­cele, la uzina „Electronica“-Bucureşti, la uzi­na „Tractorul“-Braşov. In industria chimică s-au dat în funcţiune instalaţii la Combinatul petrochimic Piteşti, la Combinatul chimic Rîmnicu Vîlcea şi la U­­zina de fibre sintetice Iaşi. De asemenea, s-a dezvoltat capacitatea de producţie cu 300 mii garnituri anvelope şi camere de aer la uzina de anvelope „Victoria“-Floreşti, precum şi la Uzina de aluminiu Slatina cu 27 000 tone a­­luminiu. In industria materialelor de construcţii s-au dat în funcţiune două linii tehnologice a 320 000 tone ciment la Medgidia, o capacitate de 5,3 milioane metri pătraţi geam la Tîrnă­­veni, trei fabrici de produse ceramice la Iaşi, Urziceni şi Bîrseşti, o fabrică pentru produc­ţia elementelor prefabricate din beton armat la Hunedoara. In industria lemnului s-au dat în exploatare Fabrica de mobilă Oradea, Fabrica de plat­forme pentru autocamioane Braşov, secţia furnir din cadrul Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului Sighet. In industria uşoară au intrat în producţie Fabrica de tricotaje de bumbac Suceava, în­treprinderea de ţesături şi fire din lină, fibre artificiale şi sintetice „Argeşana“-Piteşti, Fa­brica de talpă şi încălţăminte din cauciuc Drăgăşani, Tăbăcăria minerală Corabia. In industria alimentară au început să pro­ducă Fabrica de ulei Slobozia, Fabrica de za­hăr Oradea, fabricile de produse lactate Lu­duş şi Brăila, Fabrica de bere Piteşti, Fabri­ca de conserve de legume şi fructe Calafat. In anul 1969 a continuat introducerea şi extinderea tehnicii noi, prin înzestrarea în­treprinderilor cu maşini, utilaje şi instalaţii de înaltă tehnicitate, aplicarea unor tehnolo­gii avansate, mecanizarea şi automatizarea unor noi procese de producţie, asimilarea de produse cu performanţe superioare. Aproape întreaga producţie de fontă şi oţel s-a obţinut in instalaţii la care principalele operaţiuni sunt automatizate, iar peste patru cincimi din producţia de laminate finite pline s-a reali­zat pe laminoare automatizate. Industria construcţiilor de maşini a fost dotată cu noi maşini-unelte automate şi cu comandă pro­gram ; in industria textilă a sporit numărul războaielor automate de ţesut. Volumul de lucrări mecanizate a sporit, în principal, la lucrările miniere, la operaţiile grele din secţiile de turnătorie, precum şi la unele lucrări de exploatare forestieră. La extracţia minereurilor neferoase, peste 60 la sută din producţie a fost obţinută prin aplicarea de metode avansate, iar în industria petrolului forajul cu jet a crescut cu 46 la sută faţă de anul 1968. In industria siderur­gică, mai mult de trei pătrimi din producţia de oţel Martin s-a obţinut prin folosirea oxi­genului în cuptoare Martin cu lance, iar la turnarea oţelului calmat 73 la sută din pro­ducţia de oţel lingou s-a realizat prin folo­sirea de noi metode şi materiale. In Industria construcţiilor de maşini au fost asimilate circa 540 noi tipuri de maşini, uti­laje şi instalaţii, din care : maşina de rectifi­cat universală 0 350, strungul carusel 0 1600, ruloul compactor vibrator autopropulsat de 6,8 tone forţă, compresorul de aer de 100 mc/min., locomotiva de mină Diesel anti­­grizutoasă, nava de călători fluvială de 300 locuri, un nou tip de vagon de călători, trei tipuri noi de tractoare agricole de 40 CP, combina autopropulsată pentru cereale. Au fost produse primele maşini electronice de calcul cu 4 operaţii, maşini de facturat şi contabilizat cu program, precum şi noi tipuri de maşini de calculat de birou electromeca­nice şi electronice. S-au produs noi sortimente de ţesături, tri­cotaje, confecţii, încălţăminte, produse ali­mentare. In acelaşi timp, au fost obţinute rezultate pozitive în îmbunătăţirea calităţii produselor in toate ramurile industriei. S-au perfecţio­nat caracteristicile calitative la laminate de oţel, autoturisme de teren, unele maşini şi aparate electrice, transformatoare de forţă, rulmenţi, fibre poliesterice, polietilenă, ţe­sături şi tricotaje din fibre naturale şi sin­tetice ş. a. La unele produse, însă, trebuie depuse, în continuare, eforturi pentru ridi­carea performanţelor tehnico-economice. In anul 1969 au fost obţinute unele realizări în folosirea mai bună a capacităţilor de pro­ducţie şi în economisirea materiilor prime şi materialelor. In industria siderurgică a cres­cut cu 9 la sută gradul de utilizare a furna­lelor şi cu 2,5 la sută a cuptoarelor Martin ; în industria materialelor de construcţii a cres­cut cu peste 3 la sută utilizarea cuptoarelor de (Continuare în pag. a IlI-a) I. INDUSTRIE Anul 1969 în procent­ faţă de 1968 Produsul social 107,4 Venitul naţional 107,3 Volumul investiţiilor din fondurile centralizate ale statului 105,1 Fondurile fixe puse în funcţiune din investiţii centralizate ale statului 114,2 Producţia globală industriali 110,7 Producţia de construcţii-montaj 105,7 Producţia globală agricolă 104,8 Volumul comerţului exterior 108,4 Numărul salariaţilor 103,4 Productivitatea muncii în Industria republicană 105,5 Veniturile băneşti ale populaţiei de la sectorul socialist 106,1 Vinzările de mărfuri cu amănuntul prin comerțul socialist 104,7 Cheltuielile social-culturale de la bugetul de stat 110,0 Procentul de Îndeplinire a planului Ministerul Energiei Electrice 103,7 Ministerul Minelor 101,5 Ministerul Petrolului 102,1 Ministerul Industriei Metalurgice 100,6 Ministerul Industriei Construcțiilor de Maşini 100,4 Ministerul Industriei Chimice 99,5 Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii 100,5 Ministerul Industriei Lemnului 10,5 Ministerul Industriei Uşoare 103,3 Ministerul Industriei Alimentare 93,7 Ministerul Transporturilor 102,6 Consiliile populare mice Unitatea Producţia Anul 1969 în­­ de obţinută in . procente faţă măsură anul 1969 de 1968 Fontă . mii tone 3477 116,2 Oţel­­ mii tone 5540 116,6 din care :­­ oţel aliat mii tone 330 104,4 Laminate finite pline mii tone 3816 112,5 Cărbune extras mii tone 19152 112,5 Țiței extras mii tone 13246 99,7 Benzine mii tone 2620 99,4 Motorină mii tone 4593 105,2 Gaze naturale — total mii. mc 24087 109,8 din care : -1 gaz metan extras mii. mc 19066­­110,7 Energie electrică­­ mil. kWh 31491 113,2 Aluminiu primar și aliaje de aluminiu tone 89650 117,5 Mașini-unelte pentru așchierea metalelor buc. 13578 116,1 Mijloace de automatizare mii. lei 756 147,6 Locomotive Diesel și electrice magistrale buc. 214 128,1 Vagoane de marfă pentru linii magistrale buc. echiv. 4 osii 7838 107,9 Autovehicule buc. 56998 146,8 din care : — autocamioane buc. 28331 118,8 — autoturisme buc. 19145 249,5 — autobuze buc. 1750 109,1 Tractoare fizice (40, 65 și 130 C.P.) mii buc. 24,9 117,4 Rulmenți mii buc. 22182 110,3 Produse sodice mii tone 916 121,5 Acid sulfuric monohidrat mii tone 838 108,5 îngrășăminte chimice (100 la sută sub­stanţă activă) mii tone 720 119,5 Unitatea Producţia Anul 1969 în de obţinută in procente faţă măsură anul 1969 de 1968 Negru de fum tone 56423 102,8 Materiale plastice şi răşini sintetice (100 la sută) mii tone 137 105,8 Fibre şi fire chimice tone 56437 105,5 Anvelope auto-tractor-avion mii buc. 2147 117,4 Cauciuc sintetic tone 55207 102,3 Hîrtie­­ mii tone 398 104,7 Ciment mii tone 7515 107,0 Prefabricate din beton armat mii mc 1921 112,9 Geamuri trase (în echivalent 2 mm gro­sime) mii mp 32385 114,3 Cherestea mii mc 5262 100,5 Plăci din particule aglomerate şi fibro­lemnoase mii tone 379 111,6 Mobilă mii. lei 5087 115,5 Ţesături­­ mii mp 561738 109,3 Tricotaje mii buc. 121642 116,7 Confecţii textile ■ mii. lei 11438 112,1 încălţăminte mii per. 62898 102,2 Televizoare mii buc. 221 137,8 Aparate de radio mii buc. 428 110,3 Frigidere mii buc.­­ 147 99,2 Carne­­ mii tone 417 97,1 Preparate și conserve din carne mii tone 118 112,6 Peste mii tone 42,2 108,7 Bere mii hl. 3707 105,6 Lapte de consum (Inclusiv lapte prafi mii ViL 4003 103,2 Brînzeturi tone 67545 114,7 Unt tone 30806 107,8 Zahăr mii tone 428 111,7 Ulei comestibil mii tone 291 108,7 Conserve de legume și fructe mii tone 800 120,3 PAGINA A ll-A DIALOG CETĂȚENESC • Cînd te frigi cu „Supco"... n-ajungi la felul doi • Demolați monumentul nepăsării! • Cît costă „peticirea" străzilor Capitalei • Am primit scrisoarea dv. ! Cum se „medaliile de aur" ■ • „U", „V", „L", „SM" - INIŢIALE CARE DEVIN CUNOSCUTE IN 50 DE ŢĂRI , ASCENSIUNILE SE FAC PE ROŢI SAU ŞENILE, DAR ÎNTOTDEAUNA PRIN INGE­NIOZITATE • LA „TRACTORUL", „OBRAZUL SUBŢI­RE"... PRIN MODERNIZARE SE ŢINE Ce se intîmplâ cînd creşte o uzină? Ce se petrece atunci cind toate compo­nentele acestui vast organism productiv intră în „alerta“ u­­nei importante pe­rioade de salt ? In ce straie noi se în­­vestmintă trupul cu­prins, între zeci de hectare şi in ce fel „croitorii cei mari“ fac probele acestei înnoiri ? Avem teme­iul să credem că, deşi curent, fenome­nul adaptării din mers la necesităţile sporite ale economiei naţionale este unul dintre cele mai spectaculoase proce­se la care ne invită viaţa. Eroul acestor rin­­duri este „Tracto­­rul“-Braşov. Nume cu rezonanţă inter­naţională, cunoscut în cele 50 de ţări pe părpîntul cărora trac­toarele fabricate la încheietura Birsei s-au constituit in zeci de mii de amba­sadori ai creativită­ţii şi aplicaţiei teh­nice româneşti, pres­tigiu făurit, omolo­gat şi consolidat la mari întîlniri compe­­tiţionale, în compa­nia unor firme re­­putate ca Bolin­­der, Massey-Fergu­­son, Nuffield, Ford, Someca, Renault , marcă, in sfirşit, per­fect reprezentativă pentru eforturile unui sfert de veac de in­dustrializare socialis­tă. Prin urmare, ca să apelăm la o com­paraţie, nu un copil, nu un adolescent a pretins acum haine mai mari, potrivite staturii sale, ci un bărbat in toată pu­terea. Cheltuielile nu au fost mici — reduce­rea costului de fa­bricaţie continuă să rămînă unul din Reportaj de Ştefan IUREŞ fronturile de luptă de maximă însemnătate şi stringenţă ale în­tregului colectiv bra­şovean. Dezvoltarea viitoare a uzinei „Tractorul" este ar­monios concepută în cadrul Centralei in­dustriale de tractoa­re şi autocamioane din care face parte întreprinderea. Trei hale noi — una pen­tru producţia moto­rului la noile tipuri de tractor de 40 de cai, alta pentru sa­siul aceloraşi, o a treia pentru pregăti­rea şi adaptarea trac­toarelor, o magazie a pieselor de schimb pentru tractoarele destinate exportu­lui, un laborator in­dustrial central (me­canic, metalografic, chimic) — toate a­­ceste obiective intră In funcţiune in 1970. La care trebuie a­­dăugată dublarea ha­lei tractorului greu, lucrare care începe în a­cest an fiind pre­văzută pentru preda­rea treptată în anii imediat următori. De principalele dotări in utilaje beneficiază la sectorul cald de pro­ducţie — forja, la sectorul auxiliar — sculăria şi, bineînţe­les, secţiile tractoa­relor acum intrate în circuit, locul unde capătă viaţă r­ipid şi bine proporţionaţi ca nişte poney englezi, aceşti trăpaşi ai o­­goarelor purtînd In­dicativul 400 ca „nume de familie“ şi botezaţi individual cu nişte iniţiale dis­tinctive : U — (uni­versal), V — (viti­col), L — (legumi­col), SV — (tractor viticol pe șenile), SM — (tractor montant) etc. (Continuare în pag. a V-a) Primirea de către preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a ambasadorului Republicii Venezuela Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, a primit, miercuri după-amiază, în vizită protocolară de prezentare, pe Valentin Hernandez Acosta, noul ambasador extraordinar şi pleni­potenţiar al Republicii Venezuela la Bucureşti. La primire, desfăşurată într-o atmosferă cordială, a participat Petru Burlacu, adjunct al minis­trului afacerilor externe. (Agerpres) Micul comerţ în faţa „mastodonţilor desfacerii“ Cind — cu un secol in urmă — Zola înfăţişa in „Au Bonheur des Dames“ drama micului comerţ, o dată cu apariţia „marilor magazine“ pariziene — mari pentru vremurile respective — el nu avea, desigur, cum să bănuiască proporţiile la care această situaţie se­ va reedita în zi­lele noastre, dimensiunile sociale şi economice pe care le va atinge. Aproape zilnic, presa relatează despre falimente şi închiderea de mici magazine , citeşti şi despre ca­zuri de sinucidere a unor mici co­mercianţi ; pe străzi vezi inmulţin­­du-se anunţurile de lichidare din vi­trinele micilor prăvălioare. Simple fapte diverse ? Pentru mulţi mici comercianţi viitorul te prezintă tocmai în astfel de culori ______ sumbre: ruină şi faliment, şi nu ra­reori închisoare sau sinucidere. Manifestările de minte s-au înmul­ţit, o anumită fierbere se face simţită in rîndu­­rile acestei categorii sociale din Franţa, ţară unde micul comerţ inde­pendent a constituit mult timp un sector din cele mai răspindite, cu tradiţii puternice. Şi in prezent ea numără mai bine de jumătate de mi­lion de mici magazine, fără a socoti şi cafenelele-restaurant Situaţia mul­tora din acestea a încetat însă a mai fi înfloritoare ca pe vremuri. Cau­zele ? Restricţiile asupra creditelor, impozitele mari, prevederile nesatis­făcătoare privind unele probleme ale asigurărilor sociale. Toate acestea sunt poveri care apasă tot mai greu pe umerii micilor comercianţi. Elemen­tul primordial este insă altul, şi el provine din profunda mutaţie prin care trece reţeaua de desfacere din Franţa, pe care unii o consideră ca­m „neadaptată“ comerţului modern, de­oarece ar fi prea fărimiţată. De fapt, Franţa, ca şi alte ţări vest-europene, trăieşte acum, cu un decalaj de vreo două decenii, acelaşi fenomen de con­centrare a comerţului prin care a tre­cut S.U.A. Procesul de concentrare capitalistă In comerţ evoluează ra­pid la fel ca in industrie şi in agri­cultură, şi consecinţele sale se ma­nifestă tot atît de dureros. Micii comercianţi se văd condam­naţi să dispară treptat. Inamicii lor ? Mastodonţii comerţului modern cu de­numiri impresionante : HYPERMAR­­CHES. SUPERMARCHES. MACRO­­MARCHES. giganţi ai desfacerii, după chipul şi asemănarea celor din S.U.A. In 1969 au apărut zeci şi sute de astfel de mastodonţi. Toate ora­şele franceze de la 50 000 locuitori in sus au fost sau vor fi in curind in­vadate de sucursalele unor aseme­nea mari unităţi — un nou regat, al comerţului superconcentrat. Masto­donţii înlocuiesc comerţul tradiţional de detaliu, oferind toată gama bunu­rilor de consum curent. Bazate pe principiul autoservirii, aceste unităţi uriaşe vind cu beneficii reduse, com­pensate de marele volum al desface­rilor şi rotaţia rapidă a mărfurilor. Această rotaţie îmbinat­ă cu reduce­rea sistematică a cheltuielilor gene­rale, intre altele, deoarece persona­lul e puţin numeros, asigură cifre de afaceri record. Majoritatea acestor u­­nităţi funcţionea­ ________________ ză şi în „noctur­nă“, după închide­rea birourilor şi întreprinderilor şi a micilor magazi­ne. Ele oferă nu numai produse a­­limentare ci şi diferite alte mărfuri (textile, utilaj casnic, piese auto etc.), chiar şi benzină cu preţ redus (ceea ce stîr­­neşte protestul gestionarilor staţiilor de benzină obişnuite). Multe servesc masa de seară la preţuri de concu­renţă faţă de micul restaurant tra­diţional. Publicitatea lor asaltează din toate părţile pe consumator. Pa­gini întregi de ziare şi reviste le lau­dă avantajele. Automobiliştii sunt „captaţi", intrucit, deplasindu-se pen­tru cumpărături, cu maşina, găsesc aci facilităţi nesperate , instalate in mijlocul unor spaţii largi, toate a­­ceste hypermarches şi supermarchet dispun de vaste terenuri proprii de parcare. Povara concurenţei unor asemenea coloşi se dovedeşte insuportabilă pen­tru micii comercianţi. Numărul fali­mentelor acestora a crescut vertigi­nos, prevăzindu-se pentru viitorul a­­propiat dispariţia a 100 000 comer­cianţi, poate chiar mai mulţi. Alţii mai fac incă eforturi disperate pen­tru a se menţine. Ei caută o supapă încercind să se adapteze formelor noi de comerţ. De asemenea, cer sta­tului o politică care să-i ajute să su­pravieţuiască, să-i apere de atotpu­ternicii lor concurenţi, prin credite şi alte măsuri. Oricum regatul micului comerţ independent trece prin puter­nice convulsii. Dacă nu vor obţine sa­tisfacţie, micii comercianţi declară că protestul vor va îmbrăca noi forme de acţiune socială. CORESPONDENȚA DIN PARIS DE LA AL. ■GHEORGHIU

Next