Scînteia, februarie 1970 (Anul 39, nr. 8324-8351)

1970-02-25 / nr. 8348

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Doar o baie rece Un copil de 3 ani a căzut, intr-una din zilele lunii ianuarie, intru o Entină adîncă de aproape 20 m. Mama lui, Floarea Trifina, din satul Hîrtop (Suceava), a coborit după el, sprijinindu-se de lanţ, ţi... s-au ales amândoi doar cu o baie rece ! Suficientă insă pentru a o ţine minte toată viaţa ţi... a nu mai lăsa fîntina descoperită ! Fără circumstanţe atenuante S-a intimplat la restaurantul din comuna Moeciu (Braşov). Sergentul major Gheorghe Ilie de la postul local de miliţie iţi consuma singur la o masă licoarea preferată. La un moment dat, cind pe uşă a intrat tinăra C.P., tehniciană la Trustul 5 Braşov, dumnealui s-a ridicat de pe scaun şi a început să o insulte. De la insulte, a trecut la palme. A dus-o la postul de miliţie, unde a început din nou s-o lovească. Tocmai in acel moment trecea insă pe acolo o brigadă de la Inspectoratul judeţean de miliţie Braşov. A fost imediat destituit din funcţie şi scos din rindul cadrelor de miliţie. Totodată s-au întocmit şi acte de trimitere in faţa instanţei pentru delictul de abuz in serviciu. După 24 de ani Rudolf Varga din comuna Baciu, judeţul Cluj, ştia că are o soră. Părinţii nu i-au mărturisit nimic despre ea. Cunoştea doar din auzite că a doua zi după naştere, la 29 ianuarie 1946, ea a fost dusă ,de tatăl lor la casa de ocrotire a copilului din Cluj. După multe căutări, zilele trecute a găsit-o in oraşul Cavnic, judeţul Maramureş. Fetiţa a fost înfiată de Adalbert şi Ana Ielenschi, care au ajutat-o să urmeze şcoala pedagogică din Odorhei. Acum, Rozalia este învăţătoare la şcoala generală nr. 1 din Cavnic. Este căsătorită. Soţul ei este maistru electromecanic. Au un copil. Acestea sunt doar câteva din noutăţile pe care Rudolf Varga avea să le afle de la sora sa după despărţirea lor de acum 24 de ani. Nu-i neglijaţi! La Procuratura municipiului Bucureşti se află, in anchetă, dosarul privind pe Vasile Postolache din comuna Frumuşani (Ilfov), autor a numeroase spargeri în localurile de alimentaţie publică. In numai citeva săptămini, el a comis un număr de 23 de spargeri, sustrăgind bani şi mărfuri in valoare de citeva seci de mii de lei. Fireşte, sub aspect infracţional, lucrurile sint lămurite. Individul îşi va primi binemeritata răsplată. Un alt aspect atrage insă atenţia. Este vorba de modul în care responsabilii respectivelor unităţi se interesau de securitatea banilor. In multe cazuri, sume importante erau lăsate de cu seară,din tejghea, la dispoziţia primului venit. Suntem convinşi că Direcţia comercială a Capitalei nu va neglija aceste... neglijenţe ! Puteţi da 9 relaţii ? La 25 septembrie 1969, pe rîul Dîmboviţa, în raza comunei Plătăreşti (Ilfov), a fost descoperit cadavrul unui copil de 4 luni. Expertiza medico-legală a constatat că decesul se datoreşte înecului şi s-a produs cu aproximativ 15 zile înainte de descoperirea lui. Alte amănunte ! băiatul avea o cămăşuţă albă, brodată de mînă, douâ bonete ?■ un costumaş bleu. Se presupune că, de această faptă, nu sînt străini amîndoi sau unul dintre părinţii copilului. Toate eforturile depuse pentru identificarea lor au rămas deocamdată fără rezultat întrucît dispariţia unui copil de 4 luni nu putea trece neobservată de vecini sau cunoscuţi, organele Procuraturii judeţene Ilfov solicită sprijinul acestora. Rubrică redactată de Dumitru TIRCOB Gheorghe DAVID cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii" Se zice că minciuna are picioare scurte Totuşi, atribuindu-şi epitete ca „necesară“, „convenţională", ori travestită în exagerare, denaturare sau mistificare, ea mai circulă încă prin lume, i se dă permis de liberă trecere, iar unii nutresc chiar nădejdea că ea s-ar putea furişa mereu din calea adevărului. Ne aflăm la Reşiţa şi obiectul cercetării noastre este modul de îndeplinire a planului pe anul 1969 al Consiliului popular judeţean Caraş-Severin, la capitolul locuinţe. Primele date care ni se pun la dispoziţie sunt cele oficiale, aşa cum au fost ele raportate şi către direcţia de resort din C.S.E.A.L., către forurile centrale de partid şi de stat planificate — 1149 apartamente, date in folosinţă pîră la 31 decembrie — 1069 apartamente, indice de realizare a planului — 93 la sută, restanţă — 80 apartamente. Desigur, ar fi fost loc şi pentru mai bine — de pildă, pentru realizarea integrală a planului — dar, ţinînd seamă de dificultăţile reale ale anului trecut, anul de lansare a acţiunii de diversificare şi dezvoltare a construcţiei de locuinţe, de lipsa de experienţă a întreprinderii judeţene de construcţii-montaj proaspăt înfiinţate, de iniţierea tîrzie a planului de aprovizionare, datorită refacerii proiectelor, se poate aprecia că asemenea rezultate sunt mulţumitoare şi că o restanţă de 80 de apartamente nu trebuie să alarmeze pe nimeni. Cu o singură condiţie dacă datele oficiale ar corespunde realităţii. Ceea ce, după cum vom vedea, nu este cazul. Terminarea unei construcţii şi luarea ei în primire de către beneficiar pentru a fi dată în folosinţă sunt atestate, de regulă, prin întocmirea unui proces verbal (care se cheamă, după caz, de recepţie provizorie sau de predare-primire). Ne manifestăm dorinţa ca, pentru cele 15 blocuri cu 694 apartamente, planificate anul trecut să se realizeze în municipiul Reşiţa, să confruntăm afirmaţia că toate ar fi fost terminate pînă la 31 decembrie, cu consemnările cuprinse în procesele verbale respective. Şi iată că ne întîmpină o primă ciudăţenie : în dosarele constructorului nu găsim, după aproape două luni de la finele anului, decit patru procese verbale din 15 cîte ar trebui să fie, iar la beneficiar, după două zile de insistenţe, suntem nevoiţi să ne mulţumim tot numai cu o parte dintre ele. Trei procese verbale, care ne-ar fi interesat in mod deosebit, deoarece din registrul de evidenţă reiese că au fost întocmite pe data de 30 şi 31 decembrie, sunt încuiate în biroul unui diriginte de şantier care... lipseşte din localitate. Şi cînd el lipseşte, actele pe care le are în păstrare devin inaccesibile . In cele din urmă, cu sprijinul şefului subunităţii de întreţinere şi administrare a fondului locativ, reuşim să întregim tabloul situaţiei reale şapte blocuri (nr 4, 5 şi 6 din ..zona baracamente“ etapa II B, C, D, şi G din etapa II) Insumînd 374 de apartamente, au fost predate efectiv de către constructor beneficiarului între 19 ianuarie şi 12 februarie a.c., deşi au procese verbale datate între 27 şi 31 decembrie 1969 şi, ca atare, au fost raportate ca terminate In contul anului trecut. Cu alte cuvinte, anul 1969 a numărat, pentru constructorii reşiţeni de locuinţe, ceva mai mult de 13 luni, sau mai exact 408 zile ! Dacă ţinem seama de cele şapte blocuri amintite, rezultă că din planul consiliului popular judeţean s-au realizat doar aproximativ 60 de procente (şi nu 93, cum afirmă datele raportate oficial), iar restanţa, la 1 ianuarie, nu era de 80, ci de 454 de apartamente. E o diferenţă considerabilă ! Mecanismul raportării fictive este destul de simplu în ultimele zile ale lui decembrie, deşi blocul X nu e gata, deşi mai sunt necesare completări, iar unele finisaje trebuie refăcute, se încheie formal procesul verbal prin care recepţia (predarea) este admisă la bilanţ blocul e trecut pe răboj ca fiind terminat. Desigur, locatarii nu se pot instala, motiv pentru care beneficiarul nu ia încă blocul în primire, căci nimeni nu e dispus să plătească din buzunar chiria pentru o locuinţă care nu poate fi folosită Atunci se adaugă, în anexă, o listă cu completările şi remedierile necesare, iar în procesul verbal se strecoară o a doua dată, aceea a „preluării efective" de către beneficiar In acest fel, între „recepţie” şi „preluare“ se face o distincţie artificială, se cască un hiatus, un timp al nimănui, care permite constructorului îndeplinirea planului şi scuteşte pe beneficiar de plata chiriei Minciuna proliferează falsul iniţial — raportarea fictivă — atrage după sine falsuri de ordinul doi — întocmirea unor procese verbale aflate In contradicţie cu legea Iar litera legii e clară şi nu admite interpretări I atunci cînd starea unei construcţii împiedică buna ei folosire, recepţia trebuie amînată. Totuşi, membrii comisiei au semnat aprobarea celor şapte recepţii ! Ei declară, negru pe alb (proces verbal 1439 din 27 XII 1969 ), toate celelalte blocuri citate se află în aceeaşi situaţie) : „Comisia consideră că lipsa acestor lucrări (enumerate în anexa II — n.n.) nu împiedică folosinţa normală a obiectului". Menţionăm că „lista cu lipsuri şi remedieri* din anexa II are nu mai puţin de 3 pagini şi se referă, printre altele, la refaceri sau completări ale parchetului, rezugrăvirea completă sau parţială a unor apartamente, înlocuirea unor elemente de tîmplărie, întregirea unor vopsitorii, remedieri la lucrările de instalaţii, infiltraţii, lipsa generală a bateriilor de duş eto Cine , poate crede că, în asemenea condiţii, s-ar mai putea vorbi de o „folosinţă normală“ a locuinţelor respective ? Este însă de-a dreptul surprinzător că tocmai reprezentanţii beneficiarului — dirigintele Ion Manciu de la întreprinderea de gospodărie orăşenească şi Constantin Ştefan, din Direcţia de gospodărie comunală şi locativă a Consiliului popular judeţean — îşi dau cea mai mare osteneală să ne convingă că locuinţele ar fi fost, chipurile, terminate la timp, că ele puteau fi ocupate, că lucrările ulterioare nu reprezintă decit un fleac, „floare la ureche“ Tocmai cei care ar trebui să manifeste exigenţă maximă şi intransigenţă in relaţiile cu constructorul se arată acum vajnici avocaţi ai acestuia ! In realitate, ei îşi pledează propria cauză, căci sunt părtaşi la actul dezinformării, pe care ar dori să-l acopere. Iată însă că vicepreşedintele de resort al comitetului executiv, ing. Ion Geană, admite în mod deschis şi de la bun început adevărul , conducerea consiliului popular judeţean cunoaşte situaţia reală, este de acord căs-a produs o dezinformare şi îşi asumă responsabilitatea acestui act Sinceritatea demnă de apreciat a interlocutorului nostru nu înlătură totuşi o întrebare de ce a acceptat, cu bună ştiinţă, o asemenea cale, pe care nimic nu ar putea-o justifica ? — Cinstit ar fi fost să nu raportăm decît blocurile efectiv terminate şi preluate de beneficiar — recunoaşte dînsul Vă asigur* cu toate acestea, că nu s-au urmărit avantaje de ordin material ! lucrările neefectuate nu s-au decontat și nici n-au fost plătite ; nu s-au acordat, în temeiul cifrelor raportate, nici un fel de stimulente băneşti . Totuşi, de ce aţi făcut-o ? Tovarăşul vicepreşedinte este de acord că puţinele argumente — pe care le aduce în discuţie — sunt inconsistente Evident, pentru neindeplinirea de către constructor a obligaţiilor asumate se pot da unele explicaţii Dar noi nu analizăm, în cele de faţă, cauzele nerealizării planului, ci raportarea unor date fictive Admitem că nu s-au urmărit, prin aceasta, avantaje materiale. Singurul motiv care ar explica actul dezinformării — fără a-l justifica însă, căci, o repetăm, el nu poate fi justificat — r motivul pe care chiar şi ing Ion Geană evită sâ-l pronunţe, pare să fi deci acela al unor avantaje morale ! comitetul executiv s-a angajat în faţa forurilor superioare că, şi la capitolul locuinţe, cu toate dificultăţile cunoscute, planul va fi îndeplinit Şi, cu preţul dezinformării, au încercat să iasă din această situaţie cu obrazul curat. întrucît cei în cauză n-au meditat pare-se, asupra urmărilor gestului săvîrşit, este cazul să amintim că statistica nu este o formalitate, cum prea bine se ştie ea este un element necesar al mersului înainte, este pulsul economiei naţionale, al întregii vieţi sociale Dar nu asupra deformării datelor statistice am vrea să insistăm, şi nici, asupra împăunării deşarte cu realizări fictive. Ci asupra consecinţelor mentalităţii promovate, prin asemenea gesturi, în însuşi judeţul în fruntea căruia seaflă cei ce l-au comis. Chiar dacă articolul de faţă n-ar fi fost scris, acolo, la Reşiţa, adevărul este bine cunoscut, nu numai de către subalternii din consiliul popular, de reprezentanţii constructorului şi beneficiarului, dar şi de către muncitorii care au continuat să lucreze în apartamentele „terminate", de către locatarii care n-au putut să le ia în primire decît mai tîrziu. Iar dacă o persoană sau alta cu funcţie de răspundere şi-a îngăduit, cu destulăuşurinţă, să falsifice adevărul, cum oare li s-ar mai putea pretinde celorlalţi să nu urmeze acest „exemplu“, să nu recurgă şi ei la mici aranjamente, denaturări sau mistificări, pentru a ieşi „basma curată“, ba chiar — de ce nu ? — pentru a obţine unele avantaje materiale ? Arh. Gh. SASARMAN ANUL CU 13 LUNI AL CONSTRUCTORILOR DE LOCUINŢE REŞIŢENI La „Victoria" - Iaşi MĂTASEA ÎN 300 DE IPOSTAZE Păşind în cel de-al doilea an de activitate, tînărul colectiv de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la ţesătoria de mătase „Victoria" din Iaşi a trecut la lărgirea substanţială a gamei sortimentale de ţesături fine. Astfel, de la cele cîteva articole de căptuşeli — serj, atlas, duchesse şi altele — cu care a fost începută, anul trecut, producţia industrială, colectivul acestei întreprinderi a ajuns, în prezent, la 30 de sortimente, în peste 300 de desene şi poziţii coloristice. S-au înmulţit, îndeosebi, sortimentele de ţesături pentru rochii şi bluze imprimate din fire de vîscoza şi relon, de ţesături pentru lenjerie bărbătească şi din fire poliamidice, precum şi pentru fulgarine din relon impregnate şi sirate. * Seria noutăţilor la ţesătoria de mătase „Victoria" din Iaşi nu se opreşte aici , specialiştii îşi intensifică eforturile în vederea diversificării producţiei. Ca urmare, recent, s-a pus la punct fabricarea unui nou produs, denumit „Vistromul", o ţesătură ce imită pielea, prin impregnare cu o substanţă poliuretanică. Tov. Gheorghe Piţu, inginerul şef al întreprinderii, preciza că noul produs s-a introdus deja în experimentare industrială, în şase poziţii coloristice : alb, bej, maron, roşu, bleumarin şi negru. Este un produs de mare viitor, întrucît imită întocmai pielea Noul produs are un tuşeu foarte fin şi un aspect mat, plăcut, este neşifonabil şi rezistent la acţiunea acizilor, a bazelor şi a altor agenţi. Sarafanele, pardesiile, fustele, scurtele, cişmele tip muşchetar şi celelalte obiecte de îmbrăcăminte — ce se pot confecţiona din „Vistromul" — se vor curăţa uşor cu apă şi săpun, cu apă şi detergenţi printr-o simplă ştergere. Pînă la sfîrşitul trimestrului II, anul acesta, se vor livra beneficiarilor interesaţi aproximativ 100 000 mp „piele" poliuretanică Inginerul şef ne spunea că sînt luate toate măsurile tehnico-organizatorice pentru a se fabrica *— începînd cu trimestrul II — alte sortimente cu însuşiri deosebite, cum sînt ţesăturile „Lorely" şi „Danina"; aceste ţesături se pretează bine la rochiile şi îmbrăcămintea de seară, întrucît au imitaţii de dantelă şi voal. Se vor produce şi ţesăturile în carouri, din fire poliesterice, în amestec cu bumbac şi, mai cu seamă, din fire polifilamentare din poliesteri sută la sută, materii prime ce se realizează de către Uzina de fibre sintetice din Iaşi. Astfel de ţesături, fiind deosebit de rezistente la purtat şi la acţiunea agenţilor fizici şi chimici, vor fi şi economice, întrucît materia primă se obţine de la o uzină vecină, ceea ce asigură înlăturarea aproape completă a cheltuielilor de transport. încă din acest an vor fi fabricate ţesături în proporţie de 30 la sută din cantitatea de 10 milioane m. p. cît prevăd parametrii proiectaţi pentru prima etapă ; această cantitate se va mări an de an şi se va ridica la 21 200 000 mp — cît este capacitatea finală proiectată pentru anul 1972. Harnicul colectiv al ţesătoriei de mătase .Victoria" din Iaşi este hotărît să continue eforturile de diversificare a producţiei ţesăturilor fine şi de îmbunătăţire a calităţii acestora. In acest scop se pregătesc, în atelierele de concepţie ale fabricii, alte 10 sortimente noi, în peste SC de desene şi poziţii coloristice, care trebuie să fie experimentate şi introduse in producţie industrială pînă la sfîrşitul anului. Totodată, în fabrică se desfăşoară o largă acţiune de calificare şi ridicare a calificării muncitorilor, de specializare a personalului tehnic şi de sdeservire din secţii şi ateliere, de perfecţionare a tehnologiilor de fabricaţie Aceste preocupări vizează ridicarea continuă a prestigiului „mărcii“ fabricii, realizarea unor ţesături tip mătase fine şi rezistente, apreciate unanim de cumpărători (Rep publicitar) Manole CORCACI corespondentul „Scînteii" Predealul îşi primeşte oaspeţi Foto I GH Vintilă (Urmare din pag. Interviul continuă decî cu acesta din urmă i — Vechimea dv. ca secretar de comitet de partid... — Citeva luni... — Dacă ar fi să definiţi obiectivul principal al preocupărilor comitetului de partid nu aieste cîteva luni, ce aţi alege din multele, desigur, ţeluri ale organizaţiei aflate la primii ei paşi ’ — Cunoaşterea oamenilor Cînd am fost ales secretar al comitetului de partid mi-am dat seama că ceea ce urmează, pentru mine, dar nu numai pentru mine se va numi tot construcţie Că va trebui să construim mereu — sau cel puţin un timp — oamenii. Oamenii cu care producem şi ca să-i putem construi, trebuie să-i cunoaştem. La comitetul de partid , în organizaţii de bază, ni se vorbeşte despre analize, dezbateri, informări, referate, rapoarte, ni se înfăţişează „planuri de bătaie" , care vizează viitorul imediat sau viitorul... viitorului acestui grup care va fi grupuri, totul desfăşurîndu-se sub semnul devenirii, planificării. Înmulţirii O analiză în noiembrie 1969 trecută în planul comitetului, a oamenilor care lucrează la secţia de combustibil, „In vederea bunei aprovizionări a uzinei“, o alta, în acelaşi cadru, la începutul lui 1970 a oamenilor de la sectorul de reparaţii... Şedinţe, întîlniri, consultaţii, consfătuiri, problematică diversă, unghiuri de abordare diferite.. Dar simţi în toate — şi acesta e unul dintre suporturile impresiei de întreg, de compoziţie unitară, de care vorbeam la început — ,„ oamenii se caută, îşi sondează rezervele umane, calitatile. Conştiinţa celor 150 de membri ai organizaţiei de partid de aici duce, la ora aceasta, ua fel de activitate de autoscrutare, de evaluare şi reevaluare a propriilor posibilităţi şi, simultan, a ,caratelor" conştiinţei celui de alături, ale fiecăruia Procesul închegării colectivului — fiindcă e un proces complex in fruntea ■ăruia organizaţiile de partid au înţeles că trebuie să se situeze nu pur şi simplu ca mentori, ci ca polarizatori, catalizatori activi — este unul de căutare prin confruntare. Organizaţia de partid născută în acel sfîrşit de octombrie 1969 — şi ne referim la toţi cei 150 - şi-a scris „jurnalul de activitate“ prin multe întîmplări oarecum ieşite din comun, precum cea de la începutul însemnărilor de faţă ne aflăm cu o oarecare dificultate, fiindcă neobişnuiţii! a fost, de multe ori, foarte obişnuitul zilelor şi nopţi-' lor perioadei pe care cineva o numea — acolo în uzina-şantier — „baia punerii în funcţiune“ O „baie" pe care, folosind metafora fiecare trebuia s-o absolve prin valenţele sale cele mai luminoase O ..Paie" care pentru maistrul principal Ion Jula a însemnat să nu plece acasă 48 de ori, pînă n-a controlat fiecare ventil, fiecare aparat de măsură din compartimentele Iul- Iar pentru inginerul Isaia Miulescu, şef de secţie, care a rămas zi şi noapte în uzină în pregătirea dării în funcţiune, a reprezentat un fel de al doilea examen nu ca Inginer, dar şi ca om şi conducător al unor oameni Din astfel ds trăsături alcătuim, treptat, străbătînd uzina, un portret colectiv care este grupul acesta ce-şi trimite cotaparte de energie ţării — Poate fi această cotăparte, raportată la noua organizaţie de partid, mai mare ? — Poate, răspunde loan Rad Fiindcă este mnuit aur in oamenii aceştia! Şi o sâ-l dăţi la iveală Dar nu-i numai aur. E un fel de indirectă introducere la capitolul lipsuri, pe care interlocutorul ardelean coborît şi el nu de mut. cum zice. ..mai la vale din deal" de la exploatarea minieră Muncel, o face în termeni proprii fostei lui îndeletniciri Este vorba, deci, le o separare a calităţilor de necalităţi şi, „CARATELE UMANE" în popasul nostru In uzină, vedem că operaţiunea se petrece tot prin cunoaşterea oamenilor, sudarea lor. Intîlniri ale birourilor organizaţiilor de bază, schimburi de păreri, de experienţe, crescute aici sau aduse din locurile de unda oamenii au venit, schimburi de impresii chiar asupra... lipsurilor Solicitînd unuia dintre secretarii de organizaţie de bază să precizeze, de exemplu, motivul uneia dintre insomniile sale... pe teme de organizaţie, l-a denumit prompt : organizaţia U.T.C. Se omogenizează greu, nu-şi găseşte încă un făgaş propriu, spre a aduna într-un tot energia de care clocotesc tinerii Remediu] ? (mai bine zis începutul remediului) va avea loc o dezbatere, în plenara comitetului de partid, asupra responsabilităţii comuniştilor faţă de educarea tinerilor Sprijin care se va dovedi cu atît mai rodnic, cu cît „aurul* care se separă aici, caratele care se şlefuiesc ,se întregesc, le afli, în stare nativă, şi în conştiinţele tinerilor Dar cine nu-i tînăr aici ? Secretarul comitetului de partid n-a împlinit patruzeci de ani Inginerii sunt tineri maiştrii sunt tineri, muncitorii — tot tineri Un colectiv tînăr care se întregeşte şi se desăvîrşeşte o dată cu noua „cetate a luminii" unde lucrează. SCINTEIA— miercuri 25 februarie 1970 |LA TREI COZI I PENTRU 10 CONSULTAŢIE ! Mai multe scrisori I sosite la redacţie 1 reclamă modul defectuos în care se fac programările la unele policlinici, faptul că oamenii irosesc mult timp în faţa ghişeelor de informaţii, iar con- 4 sultaţiile se acordă a- i desea „pe bandă" şi l superficial. La policlinica „Vitan" — ne semnalează ing N. k Buiculescu — consul- t taţiile se programează intr-un mod defec- t tuos". Un alt semnatar, pensionarul Gh. Năs- 4 tase, ne scrie : „Răspunsurile funcţionarilor de la „informaţii" I mai rău ne îmbolnăt vesc : mereu ne îndeamnă să venim din nou miine, şi acest 1 miine se transformă u-neori în poimîine şi tot aşa...". Ne-am deplasat la faţa locului. Policlinica „Vitan" este una dinntre cele mai mari din I Capitală şi deserveşte circa 250 000 de cetăţeni. Ora 6 dimineaţa. Vreo sută de persoa ine erau aliniate în faţa uşii. Maria Stojan s-a aşezat la 4 rînd de la 4 dimineaţa. Elena Mano.v lesaj de la 4,30, Natalia Ton la 5, Mişu ! Gheorghiu a trebuit să se invoiască de la 4 serviciu, Ilie Hohan a bătut drumul pînă aici I ca să scoată fişa de la || fişier... De ce au venit aceşti I oameni atît de dimi neaţă la policlinică ? i — Pentru că mai tîr- J ziu nu se mai găsesc bonuri, ne-au lămurit iei. La ora 6,30, biroul de I informaţii şi-a început ^ activitatea. Intre timp, numărul celor veniţi pentru programarea crescuse. Deodată, am i fost martorii unui. fenomen bizar. Pe mă- sură ce se subția dinl tr-un loc — la ghişeul 1 de informații — „coada" se Ingroşa, din 4 nou in alt loc — la fișier. Potrivit ..organi- zării" de aici, pacien- 4 ții stau de trei ori 1 la rînd.. O dată la I ghişeul de informații ^ — pentru procurarea bonului de ordine, a doua oară la fişier — pentru primirea fişei, şi, în sfîrşit, a treia oară, in faţa cabineteio“ -te consultaţii. A- a ceasta in ciuda faptului că programul de lucru al policlinicii a- 4 fişat in hol precizează : ....bonurile de oridine pentru consultaţii ) se pot obţine la ora I dorită — atît în ziua 4 respectivă, cit şi pentru zilele următoare, de I la biroul de informaţii I...“. Or, realitatea e cu totul alta. 1 Ora 9,30. Solicităm funcţionarei Eugenia Tudor un bon pentru cabinetul, de boli interne. 4 — La interne ? 1 Bonurile s-au terminat demult !) — Atunci programaţi-ne pentru miine, ca să ne scutiţi de unalt drum. — Nu se fac programări decît pentru ziua respectivă. — Bine, dar pe panou scrie că... — Ce scrie pe panou nu ne interesează. Următorul... Ne-am adresat atunci tov. dr. Constantin Gorgos, directorul policlinicii. — Intr-adevăr, programarea se face defectuos, ne-a spus interlocutorul. — Atunci de ce o menţineţi sub această formă 7 PE URMELE UNOR SCRISORI PRIVIND DESERVIREA IN POLICLINICI — Am fost „furaţi* de alte probleme şi nu i-am acordat importanţa cuvenită. Fără să caut să escamotez această deficienţă a noastră, pe care o vom curma în cel mai scurt timp, nu vreau să trec însă cu vederea nici alţi factori, externi, care au contribuit şi contribuie încă la producerea aglomeraţiei. Mă refer la greutăţile ce ni le creează, în mod artificial, unele circumscripţii medicale, trimiţîndu-ne la policlinică bolnavi pentru chestiuni extrem de simple: pansamente, tratarea unui ulcior, o acuitate vizuală etc. Dacă ţinem seama de faptul că policlinica „Vitan" deserveşte nu mai puţin de 23 circumscripţii medicale, este lesne de închipuit cîte greutăţi ne produc aceste trimiteri nejustificate, cît de mult timp irosim pentru te miri ce maladie, care cu uşurinţă poate fi tratată la circumscripţiile respective. Am făcut o scurtă Investigaţie la dispensarul din str. Baba Novac, unde am stat de vorbă cu dr. Constanţa Ciontea. In unele cazuri, cei de la policlinică au dreptate — ne-a arătat ea. Sunt unii colegi de la circumscripţie — in special medici pensionari reangajaţi — care transformă consultaţia intr-un fel de „triaj“... Redacţia a primit scrisori din care reiese că sistemul defec- ’ tuos al programărilor ^ doar pentru ziua res- s pectivă se mai practi- | că la policlinica din 4 Berceni-Sud. Ne-am ’ deplasat și aici. Am solicitat și de data a- ceasta un bon pentru interne. Dar ni s-a răs- 4 puns că nu mai există ’ nici măcar pentru, du- pă-amiază, că din a- cest motiv în fiecare I dimineaţă se produc nemulţumiri Am cerut să fim programaţi mă- car pentru a doua zi, invocînd motivul, pen- tru noi imaginar, pen- \ tru sute de cetăţeni i real, că ne-am depla- sat tocmai din cartie- t rul „Apărătorii Pa- ' friei". Apelul nostru ^ la bunăvoinţă şi soli- i citudine a rămas şi de I data aceasta fără ecou. S-au terminat bonurile 1 şi basta I „Cine mai y doreşte o programare să vină a doua zi. A- * cum nu se iau în con- 4 sideraţie decît urgen- ţele..." t La policlinics / „Bucur“, aceeaşi meto- dă. Numai că aici, după cum ne spunea dr. I Gh. Tache, şi am con- statat şi noi, se mai fac şi excepţii, oame- nii care insistă fiind i înscrişi la consultaţie , şi în ziua urmă- i , toare (!) i l-am adus la cunoş- tinţă constatările noa- stre tov. conf. dr. Vic- ? tor Coroiu, director al Direcţiei sanitare a municipiului Bucureşti, i -4 Instrucţiunile nda- * stre prevăd clar ^ dreptul cetăţeanului i salariat de a solicita • ziua şi ora la consul- i taţie în funcţie de timpul său liber, ca să ^ nu lipsească din pro- i ducţie. Regret că nu i se întîmplă aşa. Se înţelege că trebuie să luăm măsuri urgente de înlăturare a aces- tor deficienţe. t Iată citeva chestiuni I simple, dar care, ne- respectate, produc ^ , greutăţi în deservirea i ta policlinică. Ches- tiunea trebuie privită şi din alt punct de ve- dere. Aceste necazuri le suportă nu numai cetăţenii, dar chiar şi cadrele medicale. Ma- I rea majoritate a me- dicilor îşi fac datoria ( * cu răspundere, totuşi. * pentru a putea da ran- \ damentul potrivit, spe- i cialiştii respectivi au , nevoie de linişte, de * mult calm. Or, în con- ^ diţiile actualului sis- tem de programare ? consultaţiile nu se pot acorda cu maximum de solicitudine. De aceea, se cere din par- t tea Direcţiei sanitare 4 a municipiului Bucu- reşti să acorde mai multă atenţie deser-_ 4 virii sanitare a cetate- , nilor şi să înlăture cu operativitate aseme- ^ nea carențe care încă i se fac simțite în poli- clinici. ) Dumitru MINCULESCU \