Scînteia, martie 1970 (Anul 39, nr. 8352-8382)

1970-03-31 / nr. 8382

PAGINA 2 "faptul DIVERS I Micul I detectiv I De la fereastra locuinţei sale I din Piaţa Concordiei nr. 3 I (Bucureşti), Nicolae Iancu, elev in clasa a Vil-a la Şcoala generală I 119, privea in stradă. A observat I că un individ se plimbă prin faţa casei vecinilor.­ I s-a părut ceva I suspect. „N-o fi cumva vreun I hoţ ?“ — şi-a zis el. Bănuiala s-a I confirmat. Individul s-a strecurat , în curte şi, la repezeală, a furat I cîteva obiecte de îmbrăcăminte, I aflate la uscat, după care a luat-o la goană. Fără să ezite, copilul a I sărit pe fereastră, pornind în ur- I mărirea lui . A străbătut piaţa, * străzile lenăchiţă Văcărescu, • Principatele Unite şi apoi calea I Şerban Vodă. Aici a întîlnit un I lucrător de miliţie şi, cu ajuto­­­­rul său, infractorul a fost reţi- I nut. Ulterior s-a dovedit că era I un cunoscut recidivist, avînd nu * mai puţin de opt condamnări I la activ. Acum, datorită ajuto- I rului micului detectiv, o ispă- I șește pe a noua. I Evidente 9 I oarbe • Cind este vorba de gestiuni I nu este bine să ne incredem in... I vorbe. In această materie, nu­mai actele au cuvintul. Si totuşi, I uneori, nici ceea ce spun aces- I tea nu este sfint. De curind, s-a * încheiat o verificare a evidentei ■ gestionare in 38 de cooperative I agricole de producţie din jude- I ful Galaţi. Cu această ocazie,­­ s-au găsit in plus, faţă de can- I tităţile înregistrate in acte, ur- I mătoarele produse: 102 561 kg griu, 103119 kg porumb, 41054 I kg alte cereale, 2 707 miei, 193 I purcei şi 32 viţei. De unde ase­­­menea diferenţe de ordinul a­­ zeci şi sute de tone între scripte I şi realitate 7 Cum de nu le-au I putut vedea pină acum cei ce au luat în primire produsele şi I animalele respective 7 Cei mai I mulţi dintre aceştia susţin că * plusurile se datoresc preluă- I Hi unor produse prin... aproxi- I mafie (!?) Dacă aşa stau lucru- I rile, este firesc să ne întrebăm insă de ce in acte dumnealor I se exprimă foarte precis ? Şi I apoi chiar toţi au acelaşi defect de vedere incit cintăresc din I ochi întotdeauna mai mult de­ I cit scriu ve hictie 7 ! Treizeci­­ pentru unu din zilele trecute,­­ şi Mihai Dumi­­chimişti la secţia •■i de fibre sinte­­ji-au prins mii- 0 clipă de ne­­pentru amîn­­turi ale braţe­­lor taţi la spi­­leamţ. Pină o mare can­alul a anun­­ţarul uzinei, cîţiva dona­­­şii lor de minute s-au­­sat peste 60 d­eni şi ingi- i­olană pentru oi. Acum, ei orice pericol, r.n menţiona • lor ce au răs­­-ldură la apel, I că nn aseme­­nită, as croc I i unui nou „filon“ nemuncite, escrocul­ţă din Alexandria, Cloşca şi Crişan nr. t nu de mult in Co-­i 1 intilnit pe Gheor­­na, din str. Podul Lung şi i-a propus ca amîndoi c­apace de o afacere „bă- Orsa“. Credeţi că noua lui cu- ■­­oştinţă s-a arătat cit de cit circumspectă faţă de o aseme­­g **** ofertă . Nicidecum. El s-a I lăsat repede convins să de­vină asociat. Şi s-a oferit să-i I avanseze imediat escrocului 15 000 lei pentru procurarea * materialelor necesare. Cind s-a trezit, era prea tîrziu. Generosul sau asociat dispăruse. Dar pen­tru puţin timp, deoarece a fost­ descoperit de organele de mili­ţie. Fireşte, el işi va primi pe­deapsa cuvenită. Cit despre Gheorghe Păuna, care a vrut­ „să înveţe“ o escrocherie, poate ca ii este de-ajuns preţul cu care a plătit această lecţie. O va ţine , minte c • Al 18-lea,­­ dar cel mai­­ preţios In urma unor săpături arheo­­logice efectuate în satul Hodiş (Bihor), aici a fost descoperit TM.,ţelaur, compus din cinci brăţaii masive de aur, cinci inele bogat ornamentate, nas­turi din foiţe subţiri şi alte po­doabe de aur, cîntărind aproape 500 de grame. Este cel mai pre­ţios din cele 18 tezaure rf/Vr perite in bazinul celm / “ult. După aprede- / stilor, tezaurul, / c''sj im obiectul,*, / s cetări, da» ,4 / eniului ne / «Ji­ului in, Cfe / «Pasase / % / p^c„ 'r t , / njaSQij •t » jco I | Pe uşa consiliului popu­lar municipal intră un de­putat şi, suind cite două trepte deodată, dispare pe culoarele de la primul etaj. Cîteva minute mai tîrziu, înconjurat de trei funcţio­nari, detaliază, „planul de bătaie“ pentru pietruirea unei străzi, cu concursul voluntar al cetăţenilor. — Consiliul popular să ne asigure piatra şi trans­portul. In rest, vom duce totul la capăt prin muncă patriotică. Am acordul deplin al cetăţenilor din circumscripţie — anunţă deputatul, inginer Marin Niculescu. Propunerea este accep­tată pe loc. N-ar fi exclus ca, în răstimpul scurs de la desfăşurarea scenei pe care v-o relatăm, pietrui­rea străzii să fi fost rea­lizată. Brăilenii sunt oa­meni de acţiune. în aceeaşi dimineaţă, alţi şapte deputaţi discu­tau, la consiliul popular, chestiuni de larg interes cetăţenesc. Printr-o ase­menea conlucrare directă şi cotidiană cu deputaţii, Comitetul executiv al Con­siliului popular al munici­piului Brăila reuşeşte să rezolve probleme gospodă­reşti şi de altă natură, mari şi mici, imediate sau de perspectivă, cu spriji­nul activ al populaţiei inte­resate în dezvoltarea mu­nicipiului. Acum, în actuala legis­latură, cind au crescut sensibil atribuţiile consi­liilor populare şi cind este necesară, mai mult ca ori­­cind, cea mai largă parti­cipare a cetăţenilor la re­zolvarea treburilor colecti­vităţii — date fiind marile sarcini aflate la ordinea zilei — învestitura de de­putat, mandatul acestuia au căpătat o greutate spe­cifică nouă, o calitate su­perioară, în concordanţă cu preocupările sociale majore de astăzi. Prin de­putat, iniţiativa, contribu­ţia şi spiritul gospodăresc ale cetăţenilor ajung la con­siliile populare şi se mate­rializează, prompt şi efi­cient, spre binele statului şi individului deopotrivă. Anul trecut, locuitorii ora­şului Brăila au realizat, prin muncă patriotică, lu­crări gospodăreşti a căror valoare bănească se ridică la 35 milioane de lei. In centrul acestei activi­tăţi cetăţeneşti constructive stă, ca un pivot, ca un ele­ment catalizator, deputatul. Poziţia pe care se situează deputatul atunci cind vine la consiliul popular, repre­­zentînd interesele alegăto­rilor, are o mare însemnă­tate. La Brăila, bunăoară, cei 201 deputaţi ai circum­scripţiilor orăşeneşti aduc, în sesiuni şi în perioada dintre acestea, o dată cu doleanţele cetăţenilor, an­gajamentul lor, contribuţia lor de muncă patriotică la realizarea cerinţelor for­mulate. In acest fel, in oraşul amintit s-au pavat drumuri, s-au construit trotuare, bazine pentru copii, parcuri şi zone verzi, micropieţe comerciale în cartiere noi — şi multe alte lucrări gospodăreşti. Ca reprezentant al alegătorilor, al opiniei lor, ca trimis al obştei în organele locale ale puterii de stat, deputa­tul — activist politic şi so­cial — îmbină interesele generale cu cele particula­re, asigură colaborarea din­tre stat şi cetăţean in ambele ei sensuri, determi­­nind înflorirea circumscrip­ţiei respective. In ce constă „secretul“ promptitudinii cu care răs­pund cetăţenii la chemarea vreunui deputat ? Sunt ei mai gospodari, mai săritori decit în altă parte ? Nu, oa­menii sunt aceiaşi, pretu­tindeni. Stimulentul constă în seriozitatea cu care co­mitetul executiv al consi­liului popular tratează şi rezolvă cererile lor justifi­cate, în conlucrarea strînsă dintre comitetul executiv şi deputaţi. Cind cetăţenii văd în aleşii lor oameni care se bucură de toată autorita­tea, îi şi urmează. Tovarăşul Anton Lungu, prim-vicepreşedinte al con­siliului popular municipal, preciza : „Modul de lucru al comitetului executiv cu deputaţii se realizează pe mai multe planuri. In afara sesiunilor, unde dezbatem şi hotărîm problemele ma­jore privind întregul mu­nicipiu, fiecare vicepreşe­dinte menţine o legătură permanentă cu un grup de deputaţi, legătură prin care se realizează o informare reciprocă şi un sprijin re­ciproc. In plus, avem întîl­­niri de lucru, pe teren, în circumscripţii, în cadrul cărora vicepreşedintele şi deputatul se consultă cu cetăţenii, stabilesc răspun­deri şi contribuţii de ambe­le părţi, pentru realizarea unor obiective. Reamena­­jăm „Camera deputatului“, unde fiecare poate găsi, la orice oră din zi, materia­le informative, legi şi nor­mative, precum şi dosarele cu realizările din circum­scripţia electorală respec­tivă“. Şi, totuşi, unii deputaţi, care lucrează în producţie au remarcat lipsa de „e­­lasticitate“ a consiliului popular municipal in stabi­lirea programului său de lucru. După amiază, cind aceşti deputaţi pot veni la consiliul popular, nu-i de găsit nici un membru al comitetului executiv com­petent în a lămuri lucruri­le pe loc. Este o problemă rămasă încă în suspensie, la Brăila. In rîndurile deputaţilor municipiului întîlnim mun­citori, ingineri, medici, ac­tivişti, jurişti, profesori, oa­meni de cele mai diferite profesii, cu o puternică per­sonalitate. Un remarcabil potenţial de experienţă şi competenţă. Cu asemenea deputaţi, comitetul execu­tiv al consiliului popular municipal conlucrează dife­renţiat, potrivit capacită­ţii şi experienţei lor. Stu­diul efectuat de un aseme­nea grup de deputaţi a dus la reorganizarea asistenţei medicale în circumscripţiile sanitare ; alţi deputaţi, în­cadraţi în comisiile perma­nente ale consiliului popu­lar, se ocupă de diverse probleme care interesează întregul municipiu : micşo­rarea zgomotelor la tram­vaiele oraşului ; sistemati­zarea Parcului-Monument sub aspect funcţional ; mo­dernizarea arterelor princi­pale şi punerea în valoare a arhitecturii locale ; re­­amplasarea unităţilor co­merciale pe teritoriul mu­nicipiului şi modernizarea reclamei comerciale ; îmbo­găţirea conţinutului educa­tiv al activităţii Casei de cultură, Casei de creaţie, bi­bliotecilor şi căminelor cul­turale. Dovadă că deputatul nu este numai un bun gos­podar în circumscripţia sau cartierul său , prin natura problemelor de care se o­­cupă, el este, totodată, un activist social în cel mai deplin înţeles al cuvîntului. în acest an, oraşul Brăi­la cunoaşte o nouă dezvol­tare. Se construieşte mult, ca în mai toate centrele de judeţ. Fondul locativ la Brăila creşte cu încă 1500 de apartamente, dintre care 350 proprietate personală. Se înalţă o şcoală cu 16 săli de clasă, o creşă cu 100 de locuri şi se continuă acţiunile de modernizare a oraşului, sub toate aspecte­le. La acest efort al statu­lui, prin investiţii mari în dezvoltarea oraşului, cetă­ţenii răspund prin ample acţiuni de muncă patrioti­că. Printre obiectivele aces­tei contribuţii cetăţeneşti reţinem : amenajarea aero­portului sanitar, a noului Obor, a depozitului de lem­ne din cartierul Comorof­­ca ; începerea lucrărilor la patinoarul artificial, la te­renurile de joacă pentru copii, lucrări noi la stadion, înfrumuseţarea staţiunii La­cul Sărat, noi pieţe comer­ciale în cartiere, trotuare în comunele aparţinătoare municipiului, lucrări la conducta de apă Brăila- Suraia şi multe altele. De­putaţii au discutat cu ce­tăţenii planul principalelor obiective ale muncii patrio­tice şi în aceste zile de în­ceput de primăvară au şi pornit lucrul cu nădejde. Autoritatea şi prestigiul celui ce poartă mandatul de deputat îi sînt conferite, în primul rînd, de faptele şi acţiunile sale, de propria-i activitate în interesul ob­ştei. Nimeni alcineva n-ar putea atribui un dram de prestigiu unui deputat inac­tiv sau apatic, iute la cuvinte, dar încet la fapte. Ştefan ZIDARIŢA Iniţiativa, conştiinţa civică, exemplul personal „REŢETA" PRESTIGIULUI ŞI AUTORITĂŢII DEPUTATULUI (Urmare din pag. O sirea raţională a maşinilor şi utilaje­lor, a forţei de muncă. Asemenea dezbateri, menite să sprijine realiza­rea cît mai completă a măsurilor sta­bilite în adunările generale ale sala­riaţilor, au fost iniţiate şi la între­prinderea textilă „Bucegi“-Pucioasa, Uzina de utilaj petrolier Tîrgovişte, Uzina mecanică Moreni şi Uzina de piese de schimb Găeşti. De altfel, dezbateri pe tema : „Cu ce costuri realizăm producţia“ vor avea loc — in baza unui plan al comitetului ju­deţean de partid — aproape in toa­te întreprinderile judeţului, în inten­ţia noastră fiind stimularea, in con­tinuare, a iniţiativei colective. Este îmbucurător faptul că atît în adunările generale ale salariaţilor, cît şi acum în activitatea de înfăptuire practică a propunerilor, comuniştii sunt cei mai activi. In adunări, ei au dat expresie celor mai constructi­ve puncte de vedere şi propuneri, au fost aceia care au scos la iveală cu curaj lipsurile şi, cunoscînd în pro­funzime problemele în dezbatere, par­ticipă acum nemijlocit la aplicarea multora dintre măsurile adoptate. U­­zina mecanică Moreni este una din unităţile de bază ale judeţului. Rezul­tatele sale economice o situează în plutonul întreprinderilor fruntaşe. Cu toate acestea, planul de măsuri al co­mitetului de direcţie cuprinde nume­roase propuneri­­ formulate de co­munişti, de alţi muncitori şi tehni­cieni în adunările generale ale sala­riaţilor — referitoare la căile de în­lăturare a neajunsurilor manifestate în activitatea economico-financiară. Imediat după definitivarea măsurilor s-a trecut la lichidarea stocurilor de materiale disponibile, la corelarea e­­xecutării sculelor şi dispozitivelor cu produsele ce urmează a se realiza în josul anului, la organizarea unei do­­tări centralizate pe uzină în aşa fel să se înlăture consumul neecono­­s de tablă, la reproiectarea unor­­ cu un mare consum de metal,­tificarea și redistribuirea unor unelte folosite incomplet în Asemenea propuneri se şi la Uzina de utilaj pe­ Tîrgovişte. Aici, comitetul este ajutat în aplicarea srite să •'«teure un raport auxiliari şi ■ cu maxi­mum de eficienţă a întregii capacităţi de lucru a maşinilor şi utilajelor, re­ducerea consumului destul de ridicat de metal şi întărirea disciplinei in muncă. Din cele de mai sus, se poate des­prinde concluzia că, în general, după ultimele adunări generale ale sala­riaţilor din întreprinderile judeţului nostru, s-a creat — prin eforturile di­recte ale­ organelor şi organizaţiilor de partid, ale specialiştilor din comi­tetele de direcţie — un climat favo­rabil fructificării operative a ideilor şi propunerilor valoroase ale munci­torilor, inginerilor şi tehnicienilor. Comitetul judeţean de partid îşi pro­pune să întreţină şi pe mai departe acest climat, să urmărească în per­manenţă cum sunt aplicate în între­prinderi aceste propuneri, să com­bată tendinţa ce se face simţită pe alocuri de a ignora importanţa va­lorificării imediate, cu efecte maxime pentru activitatea economică, a posi­bilităţilor şi rezervelor producţiei scoase la iveală în adunări. Avem da­toria să procedăm astfel, pentru că în unele unităţi — ca, de exemplu la Schela de extracţie Titu — la fie­care din ultimele adunări generale ale salariaţilor au fost repetate, cu insistenţă, propuneri de certă valoare economică. Dintre ele se distinge, bu­năoară, propunerea ca brigăzile de intervenţie şi probe de producţie lucreze în trei schimburi, a căre plicare s-a lovit întotdeauna fi­şa unor agregate de iluminat nici conducerea schelei şi pul industrial de foraj Bolintina, din Ministerul Petrolului, nu au acordat atenţie asigurării agre­gatelor respective. Tot in această schelă, încă din a­­nul 1968 s-a pus chestiunea captării gazelor de sondă rezultate în secto­rul Bragadiru. Cu toate acestea, nu s-a întreprins nimic concret, astfel că și în prezent o cantitate de peste 20 000 mc de gaze de sondă se eva­cuează în atmosferă în loc să fie utilizată. Problema a fost reluată în dezbaterile adunării generale a sala­riaţilor din luna februarie a.c. Cu toate că era nevoie de o intervenţie imediată, Grupul industrial de foraj­­extracţie Bolintina a stabilit ca ter­men de execuţie a lucrărilor luna septembrie 1970. Dintr-un calcul su­mar a reieşit că numai anul tr s-au pierdut peste 200 000 le­­flarea gazelor în neînţeles fapte amintit nu a blemă să fii gent. Similar cazul un1 în adul de la Aici, sea­­r­vitate comitetul de direcţie al fa­bricii, măsura a revenit în discuţia mai multor adunări generale ale sa­lariaţilor. Or, este limpede că o ase­menea atitudine de indiferenţă, de tergiversare, nu e de natură să sti­muleze iniţiativa şi opinia colectivă. Am adus în discuţie aceste exemple spre a sublinia că soluţionarea u­­nor propuneri rezultate din adună­rile generale depinde nu numai de comitetele de direcţie din întreprin­deri, ci şi de factorii de conducere din centralele industriale şi ministere. Este nevoie în această privinţă nu numai de o confirmare a oportunită­ţii şi eficienţei economice a anumi­tor măsuri izvorîte din propunerile făcute în dezbaterile din adunările salariaţilor — aşa cum procedează unele ministere în răspunsurile tri­mise comisiei noastre economice sau întreprinderilor — ci de acordarea u­­nui sprijin nemijlocit în aplicarea măsurilor ce depăşesc posibilităţile proprii ale comitetelor de direcţie din fabrici şi uzine. Firesc este, de a­­semenea, ca termenele de aplicare a unor soluţii şi măsuri să nu fie îm­pinse spre sfîrşitul anului, cum s-a procedat ca captarea gazelor de son­dă din Schela de extracţie Titu să fie aduse cît mai aproape, ca eficienţa lor economică şi mai mare în timp. Pentru comitetul judeţe tid concluziile adunările sa'anatilor a consti " -darea S'“ DE LA IDEE LA PRACTICĂ! RECLAMAŢII • SESIZĂRI • RĂSPUNSURI i ' * • Comuna Glina, situată a­­proape de Capitală, de o par­te şi de alta a rîului Dîmboviţa, este alcătuită din trei sate, care, la un loc, întrunesc o populaţie de peste 5 001­ de locuitori. De cîtva timp, două sate au rămas izolate atît de centrul comunei, cit şi de Capitală. Podul de peste rîul Dîmboviţa s-a dete­riorat. Autobuzele şi alte auto­vehicule nu mai pot pă­trunde aici. Zilnic, ca să ajungă la cel mai apropiat mijloc de transport în comun, atît local­nicii, cit şi cei peste 3 000 de salariaţi navetişti trebuie să străbată o distanţă de 8 km pe jos. E uşor de imaginat ce se poate întîmpla în cazurile de Îmbolnăviri grave, dacă autosal­­vările nu pot răspunde la ape­lurile populaţiei, neavînd nici o altă cale accesibilă spre satele situate dincolo de rîu. La aceas­ta se mai adaugă şi alte ne­ajunsuri legate de aproviziona­re, transportul mărfurilor etc. Cu toate demersurile făcute la Consiliul, popular Glina, cît şi la municipiul Bucureşti, situaţia este astăzi aceeaşi. Ceva mai mult, răspunsurile care ne-au fost date arată că actualul pod de lemn nu va fi reparat şi re­dat circulaţiei deoarece s-a planificat construirea unui pod de beton. Admitem că pină la finele a­­nului — aşa cum se preconizea­ză — vom avea un pod nou, dar pină atunci cum vom putea înlătura neajunsurile existente ? Un grup de locuitori ai comunei Glina sectorul V, Bucureşti • Ion Ciupercă din comuna Cumpăna, judeţul Constanţa, ne relata intr-o scrisoare că în reţeaua electrică din localitate au loc dese perturbări care îm­piedică buna funcţionare a aparatelor de uz gospodăresc. întreprinderea de reţele elec­trice Constanţa, căreia i s-a tri­mis scrisoarea de mai sus, ne comunică următoarele : „Pentru îmbunătăţirea ali­mentării cu energie electrică s-au efectuat verificări şi repa­raţii la reţeaua din zona respec­tivă. S-a făcut revizia axului ce alimentează satul Cumpăna , s-au organizat formaţii de lucru care veghează permanent asu­pra bunei funcţionări a reţelei de joasă şi medie tensiune“. • Sunt salariat la Fabrica de zahăr Corabia în funcţia de me­canic lăcătuş montor. In luna decembrie a anului trecut, la plata chenzinei a doua, nu am primit nici un ban. Surpriza mi-a fost cu atît mai mare, cu cît ştiam că nu datorez nimă­nui nimic. Mergînd pe filieră, la serviciile contabilitate, salari­zare ale întreprinderii noastre, aflu că I.L.H.S. șantierul baraj Rovinari, județul Gorj, mi-a imputat suma de 800 lei. In realitate se făcuse o confuzie de nume. Cu toate că am adresat tot felul de memorii, incepînd cu direcţia fabricii şi terminînd cu ministerul tutelar al I.L.H.S. (şantierul Rovinari), nici după patru luni n-am reuşit să intru în posesia drepturilor mele bă­neşti de care am fost păgubit din pricina unor funcţionari co­mozi. Vasile CRĂCIUN Corabia, str. Lenin, nr. 21 • Intr-o scrisoare semnată de Eugen Hoţa din oraşul Tg. Mureş se arăta că în cartierul Mureşeni asigurarea apei potabi­le a devenit o problemă greu de rezolvat. Consiliul popular mu­nicipal ne-a informat că s-au luat unele măsuri care vor înlă­tura acest neajuns. S-a instalat la centrala termică a cartierului un hidrofor, pentru apă caldă, urmind ca, în scurtă vreme, să se instaleze încă un hidrofor pentru apă rece. In răspuns se mai menţionea­ză că C.S.A.P.C. Tg. Mureş lu­crează la un proiect de sistema­tizare a noului cartier Mureşeni. Cu acest prilej va fi pusă la punct întreaga instalaţie de în­călzit şi de apă din blocurile existente. • Neculai Crăciun din satul Pănceşti, comuna Sascut-Bacău, a adresat, nu de mult, redacţiei o scrisoare detaliată în legătură cu „o seamă de nereguli pe care le săvîrşeşte nestingherit actua­lul preşedinte al C. A. P. Pănceşti, Vasile Diaconu, dar măsuri nu s-a luat până acum nici una“. Am înaintat această sesizare, pentru cercetări, conducerii Uni­unii judeţene a C.A.P. Bacău, care ne-a informat că cele sem­nalate nu sunt adevărate. Auto­rul scrisorii, Neculai Crăciun — se arată, în continuare, în răs­punsul U.J.C.A.P. — a deţinut funcţia de preşedinte al C.A.P. Pănceşti, pină în februarie 1969, cind a fost înlocuit, de către adunarea generală, „pentru re­petate abuzuri şi abateri de la disciplina economică şi finan­ciară. De cind a fost schimbat din funcţie, sus-numitul a de­clanşat o adevărată campanie de reclamaţii la adresa actualu­lui preşedinte al C.A.P., urmă­rind compromiterea sa cu orice preţ. Numai anul trecut a îna­intat organelor centrale de partid şi de stat peste 30 de reclamaţii care, în urma cercetă­rilor făcute, s-au dovedit neîn­temeiate“. Noile construcţii de lo­cuinţe din Oradea mar­chează ritmuri inedite în oraşul de pe malurile Crişului (Foto : Agerpres) SCINTEIA — marţi 31 martie 1970 Prea ieftinul mai mult păgubeşte... PREŢUL DE LUX al unei „imbrăcăminţi“ peticite In mai 1967, ziarul nostru a publi­cat­­an articol iv, care erau criticate linele neajunsuri din activitatea edi­litară a Braşovului. Subliniam atunci că străzile acestui oraş cu bogate tradiţii gospodăreşti şi edilitare ară­tau „ca scurmate, stinjenind în mod serios transportul rutier“. In răspun­sul primit la redacţie din partea or­ganelor locale se menţionau o se­rie de măsuri menite să ducă la re­medierea acestei stări de lucruri. Iată însă că sosirea primăverii oferă braşovenilor şi vizitatorilor un ta­blou asemănător. Cea mai mare parte a străzilor principale, intens solicitate, sunt deteriorate, pline de hîrtoape şi denivelări. Este cazul unor străzi ca Mihai Viteazu, Sa­turn, Berzei, Hărmanului, bulevar­dele Lenin, Carpaţi ş.a. Starea unor artere de circulaţie a devenit în ul­tima vreme atît de proastă, încît organele locale au impus întreprin­derii de reparaţii şi construcţii să treacă de îndată la „cîrpirea“ lor, prin umplerea hîr­­toapelor mai mari cu asfalt, fără a ţine seama de ză­pada care nu se topise incă sau de temperatura destul de scăzută la acea dată. Cum se explică faptul că, la un in­terval atît de scurt, străzile Braşovu­lui s-au deteriorat într-o măsură care infirmă categoric pronosticurile unor gospodari cu privire la calita­tea şi soliditatea lucrărilor de repa­raţii efectuate în urmă cu numai trei ani ? Mai realişti, actualii con­ducători ai municipiului recunosc că, pe lingă unele cauze obiective, starea în care se află străzile Braşovului este urmarea calităţii necorespunză­toare a lucrărilor de întreţinere şi reparare, a neaplicării tuturor măsu­rilor preconizate. Fără îndoială, nu e cu totul lipsită de temei afirmaţia că fundaţia străzilor este slabă şi nu rezistă traficului actual, multe dintre ele avind o vechime considerabilă. Dar, după opinia ing. Constantin Huţanu, directorul I.R.C., această si­tuaţie nu justifică deteriorarea atît de rapidă a străzilor. La degradarea lor a contribuit în bună măsură ca­litatea slabă a îmbrăcăminților as­­faltice executate anii trecuţi, a bitu­mului și agregatelor puse în operă, neresop'-'-* ’ ’ nreparare­a “■nologice covo­cu trei ani in urmă, nici in prezent I.R.O. nu dispune măcar de un sin­gur specialist cu studii superioare. Aceeaşi remarcă este valabilă şi în privinţa celor care au sarcina să re­cepţioneze lucrările efectuate. Fără îndoială că toate aceste neajunsuri au drept efect cheltuirea neeconomi­­coasă a fondurilor puse la dispoziţie. S-a calculat că repetata „cîrpeală“ a unor străzi, efectuată an de an şi uneori chiar de mai multe ori în a­­celaşi an, a costat mai mult decît dacă străzile respective ar fi fost construite din nou. Nu-i mai puţin adevărat că la de­teriorarea străzilor a contribuit şi spargerea lor repetată, pentru intro­ducerea sau înlocuirea unor reţele. Deşi problema coordonării — pe baza unui plan general — a lucrărilor se pune de mulţi ani, practic nimeni nu ţine seama de aceasta. Conclu­dent este exem­plul străzii Lungi; în 1967 ea a fost ✓reparată pe în­treaga ei lungime. S-a refăcut îm­brăcămintea şi pe alocuri s-a întă­rit fundaţia. Era de aşteptat ca, în paralel, să se execute şi cele­­lalte lucrări pre­văzute in planu­rile unor întreprinderi. Dar nu s-a întimplat aşa. La sfîrşitul anului 1968 şi începutul anului 1969 asfaltul a fost spart din nou pentru introdu­cerea unui cablu. Abia s-a închis „fermoarul“ şi iată că acum se pune problema înlocuirii conductei de gaze. Cîrpelile rămîn însă cîrpeli, oricit de corect ar fi aplicată „tehnologia“ cîrpăcelii şi oricit de iscusit ar fi ar­padul. Soluţia executării de lucrări definitive (cu fundaţii solide, care să corespundă traficului actual) tre­buie deci extinsă pe cît mai multe străzi. Desigur, un început s-a făcut : in ultima vreme, asemenea lucrări s-au executat pe str. Zizinului, iar în prezent se desfăşoară şi pe străzile 13 Decembrie şi Aurel Vlaicu. Se impune însă ca în această direcţie să fie concentrate în mai mare mă­sură eforturile, deoarece este practic unica soluţie care poate rezolva pro­blema atît de discutată a străzilor Braşovului. Opinia unor reprezentanţi ai între­prinderii de construcţii-transporturi este că de o deosebită însemnătate ar fi şi reglementarea traficului ru­tier, intern şi de tranzit. „în prezent — ne spune ing. Pavel Fetcu — cir­culaţia internă ca şi de tranzit se face pe străzile centrale ale munici­piului, pentru toate autovehiculele. •■»buie reconsiderat întregul sistem în funcţie de natura traficu­­­area pe artere de centură , de transport intern de actuală“. O primă află în curs lua tranzi­­■’­­ intern ÎNSEMNĂRI despre ÎNTREŢINEREA ŞI DEZ­VOLTAREA REŢELEI STRA­DALE A BRAŞOVULUI

Next