Scînteia, mai 1970 (Anul 39, nr. 8413-8441)

1970-05-28 / nr. 8438

PAGINA 2 SClNT El A —joi 28 mai 1970 VIZITA TOVA­RASULUI CEAUSESCU IN JUDEŢELE BOTOŞANI, SUCEAVA, NEAMŢ, BACĂU (Urmare din pag. Io­tografii şi confecţii necorespunză­toare. Gazdele nu s-au sfiit să-i invite pe oaspeţi să viziteze aceas­tă expoziţie. Inginerul Ioan Floareş,­­directo­rul general al combinatului textil, îi informează pe conducătorii de partid şi de stat că muncitorii fa­bricii de confecţii au hotărît să suplimenteze angajamentul anual cu 1,5 milioane lei, astfel încît pînă la sfîrşitul anului să dea peste plan o producţie de 3,5 milioane lei. Este aportul pe care ei înţeleg să-l adu­că, în consens cu întreaga noastră clasă muncitoare, la efortul sporit pe care, în aceste zile, ţara ni-l cere nouă, tuturor. El se înscrie în hotărîrea fermă, generată de profund patriotism, a muncitorilor din întreprinderile industriale ale judeţului Botoşani de a realiza, în afara timpului normal de lucru, peste 700 000 ore/om, ceea ce va face ca ei să obţină peste plan şi peste angajamentele iniţiale o pro­ducţie de 14 milioane lei. O altă dovadă grăitoare a con­ştiinţei civice ridicate la parametrii cei mai înalţi o reprezintă faptul că, datorită greutăţilor pe care le întîmpină colectivul Uzinei de re­paraţii din Galaţi din cauza inun­daţiilor. Uzina de reparaţii din Bo­toşani a preluat executarea, în a­­ceastă perioadă, a unui număr de 11 sortimente de piese de schimb pentru tractorul U 650, în valoare de 4,8 milioane lei. Producţia va fi executată în afara planului în­treprinderii, îndeosebi în dumini­cile de pînă la sfîrşitul anului, în drum spre locul de decolare a elicopterului, în repetate rînduri, maşina deschisă în care luase loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu este înconjurată de mulţimea celor care îl aclamă, mulţumind şi în acest chip partidului pentru grija per­manentă ce o poartă dezvoltării acestui judeţ tînăr, care înaintează, cu toate pînzele sus, spre înflori­rea sa. înainte de plecare, adresîndu-se celor prezenţi, secretarul general al partidului le-a transmis un călduros­­ salut din partea Comitetului Cen­tral al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii So­cialiste România. „In scurta vizită pe care am făcut-o — a spus tova­răşul Nicolae Ceauşescu­­am văzut una din întreprinde­rile oraşului. In cincinalul urmă­tor se vor mai construi multe alte întreprinderi industriale, ceea ce va duce la dezvoltarea vieţii eco­nomice şi sociale, la ridicarea ni­velului de viaţă al locuitorilor ju­deţului, îmi exprim convingerea că toţi comuniştii, toţi oamenii muncii vor depune eforturi sporite pentru a realiza planul pe acest an, că vor face totul pentru a în­făptui sarcinile ce le revin din pro­gramul elaborat de Congresul al X-lea al partidului nostru. Vă doresc noi succese, multă sănătate, viaţă fericită tuturor“. Cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu sunt primite cu puter­nice ovaţii, cu urale. Se scandează „P.C.R. — Ceauşescu“. Vizita în judeţul Botoşani conti­nuă. Elicopterul aterizează pe o pajişte de lîngă comuna Bucecea Sute de ţărani cooperatori, intelec­tualitatea comunei, bucuroşi de oaspeţi, îi înconjoară cu dragoste pe conducătorii de partid şi de stat, îi aclamă îndelung. Preşedintele cooperativei, Gheor­­ghe Alexa, îi conduce pe oaspeţi pen­tr-unul din sectoarele de bază, cel zootehnic. în prezent, cooperativa are 820 de bovine, iar pînă la sfîrşi­tul anului va ajunge la 930. Tova­răşul Ceauşescu se interesează de măsurile luate pentru asigurarea bazei furajere, de perspectivele in­troducerii mecanizării în sectorul zootehnic. ..... Discutînd cu factorii responsabili ai comunei, secretarul general al partidului le atrage atenția că terenul acesteia nu este judicios gospodărit, noile construcţii ocu­­pînd suprafeţe mult mai mari decît ar fi fost necesar, şi recomandă consiliului de conducere al coope­rativei să dezbată cu răspundere această problemă de mare impor­tanţă, ştiut fiind că pămîntul este avuţia întregului popor, înainte de a se despărţi de locui­torii comunei Bucecea, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, le-a spus: „Am vizitat ferma zootehnică a cooperativei dumneavoastră. Am luat cunoştinţă de rezultatele bune, satisfăcătoare, pe care le-aţi obţi­nut. Sper , de altfel şi preşedin­tele cooperativei şi şeful fermei au spus acest lucru — că producţiile viitoare vor fi mai mari. Două mii de litri de lapte, cit prevedeţi, e bine , dar trei mii e şi mai bine. Cînd veţi obţine atît vor creşte şi mai mult veniturile dumneavoas­tră.­­ ... Vă felicit pentru rezultatele ob­ţinute in­ creşterea producţiei, a averii obşteşti, a bunăstării. Vă doresc ca în acest an, ca şi în anii viitori, să obţineţi rezultate şi mai bune în dezvoltarea, în înflorirea cooperativei dumneavoastră. Vă doresc multă sănătate şi multă fe­ricire“. (Aplauze puternice, urale ; se scandează „Ceauşescu—P.C.R.!“). ...Suceava. Străvechea cetate de scaun a Moldovei îl primeşte astăzi pe secretarul general al partidului înfăţişându-se privirilor ca un oraş modern, crescut falnic pe temelia puternică a industria­lizării socialiste. Rod direct al politicii partidului de ridicare eco­­nomico-socială a tuturor regiunilor patriei, de repartizare judicioasă a forţelor de producţie, Suceava cu­noaşte în anii noştri o ascensiune impetuoasă, odinioară greu de con­ceput. Numai în 1969 s-au investit pentru dezvoltarea judeţului fon­duri de aproape 830 milioane lei. Intrată pe orbita industrializării, Suceava a­ devenit în ultimii ani un centru cu o producţie diversi­ficată, începînd de la minereuri şi prefabricate de beton şi termi­­nînd cu confecţiile şi produsele in­dustriei lemnului. La sosire, oaspeţii sunt salutaţi de Emil Bobu, prim-secretar al co­mitetului judeţean de partid. Mii şi mii de oameni aclamă înde­lung, scandează numele secreta­rului general al partidului. Ve­dem reproducîndu-se şi aici, in noi ipostaze, secvenţe din filmul memorabil al zilei de ieri, al pri­mei părţi din cea de azi a vizitei. Cu zîmbete şi flori, bucovinenii spun un emoţionant bun venit iu­bitului conducător al poporului ro­mân. Ca şi la locul aterizării eli­copterului, şi în oraş primirea poartă pecetea dragostei şi ataşa­mentului faţă de partid, a încre­derii depline în politica sa internă şi externă. Poate că expresia cea mai grăitoare a sentimentelor ce animă pe cetăţenii judeţului este inscripţia ce străjuieşte intrarea în oraş : „întregul nostru popor — o unică familie, o singură voinţă!“. Se vizitează Fabrica de tricotaje „Zimbrul“ — unitate modernă, în­zestrată cu utilaje de înaltă tehni­citate. Inginerul-şef, Mihai Ior­­dache, arată că în cursul anului 1970 s-a trecut la extinderea între­prinderii, urmînd ca pînă la 30 au­gust, deci cu o lună mai devreme față de plan, să se mărească ac­tuala capacitate cu încă un milion bucăţi tricotaje. Este demn de con­semnat că aici, îndeplinindu-se neabătut indicaţiile date de Con­gresul al X-lea, se acordă o aten­ţie deosebită reducerii consumuri­lor specifice : prin perfecţionarea procedeelor tehnologice, în 1970 se vor economisi 100 tone de fire. în ultimele zile, răspunzînd che­mării de a-şi înzeci eforturile pen­tru a depăşi greutăţile pricinuite economiei naţionale de calamităţi, muncitorii de la „Zimbrul“-Su­­ceava au hotărît să lucreze cu o capacitate zilnică de 1 38 000 de bu­căţi în loc de 24 000. Vizitînd fabrica, conducătorii de partid şi de stat sînt aclamaţi în­delung. Lăsînd pentru o clipă maşinile, muncitorii fac o vibrantă manifestaţie, expresie a legăturii indestructibile dintre popor şi partid, a fermităţii cu care întregul popor face zid în jurul partidului, al Comitetului său Central. „Pentru prima dată în istoria ei, Suceava produce fontă şi oţel !“ — au fost primele cuvinte, pronunţate cu mîndrie, ce s-au auzit la între­prinderea de piese de schimb. Aici se realizează piese turnate din fon­tă şi oţel, piese din laminate de cele mai diverse tipuri. Secretarul general al partidului, trecînd prin secţiile de bază, ia cunoştinţă de procesul de produc­ţie şi recomandă să se urmărească în mod constant, cu şi mai mare atenţie decît pînă acum, reducerea consumului de metal, o mai judi­cioasă folosire a maşinilor. Totoda­tă, arată tovarăşul Ceauşescu, în întreprindere există condiţii şi for­ţe care fac posibilă extinderea pro­ducţiei de piese de schimb şi în alte sectoare ale economiei decît industria materialelor de con­strucţii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ia cunoştinţă cu satisfacţie de faptul că inimosul colectiv de aici, reana­­lizîndu-şi angajamentele iniţiale, Înţelege să-şi aducă o contribuţie sporită la diminuarea pierderilor pricinuite de inundaţii economiei noastre. El s-a angajat ca la pro­ducţia globală şi marfă să realizeze 4,5 milioane lei faţă de 2 milioane Forţa şi Moldovei Elicopterul survolează melea­gurile judeţului Neamţ. Ţinutul de la poalele Ceahlăului oferă o­­chiului priveliştea impresionantă a aşezărilor ce şi-au schimbat struc­tural înfăţişarea în anii noştri l a angajamentul Iniţial; totodată, se vor produce suplimentar 175 de tone piese de schimb. Un scurt popas la noua şi fru­moasa casă de cultură din centrul oraşului. Arhitectul Nicolae Po­­rumbescu, autorul proiectului —* unul dintre specialiştii care au ho­tărît să se ducă acolo unde sunt foarte necesari şi unde îşi pot va­lorifica din plin talentul şi cunoş­tinţele — prezintă edificiul. La plecare, în aplauzele en­tuziaste ale miilor de cetăţeni prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : „In cursul călătoriei pe care am făcut-o în aceste două zile în ju­deţele Moldovei, am vizitat şi două dintre întreprinderile oraşului dumneavoastră. Ele ne-au lăsat o impresie plăcută. Am constatat că în aceste unităţi se desfăşoară o activitate rodnică, intensă. De la ultima noastră vizită la Suceava, în oraşul şi în judeţul dumneavoastră s-au petrecut mul­te transformări. In ce priveşte construcţiile, arhitecţii au dovedit imaginaţie, au făcut lucruri bune. Oraşul devine tot mai modern, mai frumos. Am văzut, de pildă, casa de cultură. Ne-a făcut o im­presie bună. Vă urez ca şi activi­tatea ce se va desfăşura în acest lăcaş să fie la înălţimea cerinţelor populaţiei. La obţinerea realizărilor de sea­mă înregistrate în oraş şi în ju­deţ şi-au adus contribuţia — pe care vreau să o menţionez în mod deosebit — comitetul judeţean şi municipal de partid, consiliile populare, preşedintele consiliului popular judeţean, ceilalţi activişti. Adresez tuturor calde felicitări pentru munca depusă. Urez locuitorilor din oraşul şi judeţul dumneavoastră realizări şi mai frumoase în îndeplinirea sar­cinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului“. Despărţirea conducătorilor de partid şi de stat de cetăţenii Su­cevei a prilejuit o vibrantă mani­festare a stimei şi înaltei preţuiri pe care o nutresc pentru condu­cătorul iubit al partidului şi sta­tului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a deplinei adeziuni la politica internă şi externă a parti­dului, a hotarîrii tuturor de a munci în aşa fel încît în cartea de aur a hărniciei poporului român numele străvechiului ţinut să se înscrie, şi de acum înainte, la loc de cinste, vitalitatea industriale unor obiective economice impor­tante, ridicate în anii socialismu­lui. Aşa cum arăta tovarăşul Ştefan Boboş, prim-secretar al comitetu­lui judeţean de partid. Neamţul a beneficiat in ultimii trei ani de un volum de investiţii de peste 2 mi­liarde lei, ceea ce reflectă grija permanentă a conducerii partidului şi statului pentru înflorirea necon­tenită a unui judeţ tînăr. Noul pei­saj industrial, dezvoltarea intensi­vă şi multilaterală a agriculturii, amploarea construcţiilor social-cul­­turale, perspectivele care se deschid în viitorul cincinal atestă, o dată în plus, justeţea hotărîrii partidului şi statului privind reorganizarea teritorial-administrativă a ţării. Activitatea desfăşurată în această perioadă, transfuzia de energii umane şi materiale, rod al grijii partidului pentru noile judeţe, au demonstrat şi demonstrează cît de binevenită, cît de judicioasă a fost această importantă decizie, care a schimbat structurile socialr econo­­mice pe teritoriul întregii noastre ţări, a dat noi dimensiuni muncii şi vieţii oamenilor. Un exemplu elocvent, a spus tovarăşul Ştefan Boboş, îl constituie şi judeţul nos­tru, Neamţ. Este vizitată platforma industria­lă Săvineşti. Ing. Dumitru Belizna, directorul Centralei de fibre chi­mice, prezintă oaspeţilor principa­lele sectoare ale uzinei de fi­bre sintetice. In prezent, aici se realizează anual 15 000 tone de melană, 2 000 tone de fire relon, 1 000 tone fibre relon şi 1 000 tone fire cord. Numai în acest an, va­loarea investiţiilor la Săvineşti de­păşeşte 290 milioane lei. Instalaţiile moderne, de înaltă tehnicitate, multe dintre ele rod al gîndirii teh­nice româneşti, îngăduie obţinerea unor produse de calitate, bine apre­ciate atît pe piaţa internă, cît şi pe cea externă. Oaspeţii apreciază rezultatele bune obţinute de cadrele de cercetători de aici, strădania de a lega permanent cercetarea ştiin­ţifică de necesităţile producţiei. Cadrele tehnice prezintă planu­rile de dezvoltare a platformei în următorii ani. Secretarul general al partidului indică să se ia din timp toate măsurile pentru ca in­vestiţiile să fie judicios folosite, să fie chibzuite în aşa fel încît rezul­tatul final să fie mai ieftin şi mai bun. De-a lungul şoselei dintre Să­vineşti şi Piatra Neamţ, pe stră­zile frumosului oraş reşedinţă de judeţ, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este aclamat de mii şi mii de oa­meni care au venit să-l salute cu dragoste, întreaga populaţie tră­ieşte clipe de neuitat. Avem în faţa ochilor tabloul viu, concret, a ceea ce în mod obişnuit numim le­gătura indestructibilă dintre partid şi popor. Simţim încă o dată că oa­menii văd în partid, în secretarul său general chezăşia îndeplinirii aspiraţiilor poporului, a idealu­rilor sale, garanţia sigură că România va fi cu fiecare an mai înfloritoare, că vom, făuri prin muncă, prin eforturile noastre ale tuturor societatea socialistă multi­lateral dezvoltată. In aceste zile, demonstrînd o înaltă conştiinţă patriotică, dornici să-şi aducă cotribuţia la efortul de refacere în care s-a angajat în­tregul popor în urma calamităţilor, oamenii muncii din judeţul Neamţ şi-au sporit angajamen­tele anuale, hotărînd să reali­zeze peste prevederile de plan sporuri în valoare­ de 200 milioa­ne lei la producţia globală. Tot­odată, ei s-au angajat să explo­reze în continuare căile de sporire a aportului lor la efortul general. Pe stadionul oraşului, într-o at­mosferă de mare însufleţire, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu,care a spus : „In cadrul călătoriei pe care am făcut-o ieri şi azi in mai multe ju­deţe din această parte a ţării, am vizitat o serie de unităţi indus­triale. In judeţul dumneavoastră am vizitat una dintre întreprin­derile fruntaşe aflate pe platforma Săvineşti. Ne-au făcut o bună im­presie rezultatele obţinute, felul cum comitetul judeţean de partid se preocupă de activitatea în a­­ceastă unitate şi îndrumă munca oamenilor pentru înfăptuirea hotă­­rîrilor Congresului al X-lea. Cunoaşteţi greutăţile pe care Ie avem datorită calamităţilor natu­rale abătute asupra unei părţi a ţă­rii noastre ; cunoaşteţi şi hotărîrea întregului popor de a le lichida în­­tr-un termen cît mai scurt. La a­­ceastă măreaţă acţiune participă şi oamenii muncii din judeţul dum­neavoastră. Sînt convins că apor­tul lor va fi mare, că angajamen­tele pe care le vor lua în continua­re vor fi pe măsura hărniciei şi a ataşamentului lor faţă de societa­tea noastră socialistă. Am discutat astăzi şi despre perspectivele dezvoltării judeţului. Se vor face noi şi mari investiţii în industrie şi în agricultură. Sar­cina este de a depune toate efor­turile pentru ca ele să fie realiza­te cu costuri cît mai mic. Comitetul Central al partidului este convins că oamenii muncii din judeţul Neamţ, din Piatra Neamţ vor şti şi în viitor să facă totul pentru îndeplinirea cu cinste a sa.­(Continuare in pag. a XII-a) La Botoşani, ca pretutindeni în localităţile vizitate, o primire caldă, entuziastă în mijlocul ţăranilor cooperatori din Bucecea

Next