Scînteia, iunie 1970 (Anul 39, nr. 8442-8471)

1970-06-30 / nr. 8471

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIJI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XXXIX Nr. 8471 Mărfi 30 Iunie 1970 6 PAGINI-30 BANI MIZITA ŞAHINŞA­HULUI IRANULUI, MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR Dineu in onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu în onoarea preşedintelui Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi împără­teasa Farah au oferit luni un di­neu oficial. Au participat Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheor­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Manea Mă­­nescu, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Ion Ioniţă, cu soţiile, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernu­lui, alte persoane oficiale române. De asemenea au luat parte mi­nistrul afacerilor externe al Iranu­lui, Ardeshir Zahedi, şi celelalte personalităţi care însoţesc pe Ma­iestăţile lor Imperiale în vizita în România. Au fost intonate Imnurile de stat ale celor două ţări. In timpul dineului, mulţumind pentru amabila invitaţie de a vi­zita România, Şahinşahul Mo­hammad Reza Pahlavi Aryamehr a toastat în sănătatea preşedin­telui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, pentru fericirea şi pros­peritatea poporului român, pentru prietenia tot mai înfloritoare din­tre popoarele Iranului şi României. Exprimînd satisfacţia pentru re­laţiile bune care există între Ro­mânia şi Iran şi pentru perspecti­vele lor de dezvoltare în viitor, evidenţiate în cursul acestei vizite şi al convorbirilor care au avut loc, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a toastat în sănătatea Şahinşahului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi a împă­rătesei Farah, pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor de prie­tenie dintre popoarele şi ţările noastre. Dineul s-a desfăşurat intr-o at­mosferă de cordialitate. (Agerpres) In timpul dineului PRODUCTIVITATEA MUNCII SE DEFINEŞTE PRIN CREŞTERE CONTINUĂ !­­ PLANUL ESTE DOAR OBLIGAŢIA MINIMA. ORICE NOU REZULTAT TREBUIE COMPARAT CU POSIBILITĂŢILE EXISTENTE, PRIVIT ÎN PERSPECTIVA PROGRESULUI GENERAL AL INDUSTRIEI în mod justificat, partidul a pus in Ultima vreme cu o tot mai mare insistenţă în centrul atenţiei co­muniştilor, a­ tuturor oamenilor mun­cii din ţara noastră problema asigu­rării unui înalt ritm de creştere a productivităţii muncii. Aparent o simplă rezultantă a unui raport sta­tistic, productivitatea muncii se transformă, la o analiză structurală profundă, într-o condiţie esenţială a progresului, devine etalonul precis al hărniciei, exprimînd intr-un mod concret şi sugestiv eficacitatea cu care este cheltuită munca socială. Acest indicator economic esenţial cuprinde, într-o elocventă sinteză, priceperea organizatorică, măiestria profesională şi gradul de utilizare­ a forţei de muncă şi mijloacelor tehnice aflat­e în dotarea oricărei unităţi produc­tive. Tocmai pentru că productivitatea muncii se defineşte ca un factor ho­­tăritor al creşterii economice, ea a înregistrat, an de an, o dinamică vie în toate ramurile industriale. Con­secvent ritmurilor susţinute din anii precedenţi, prin planul de stat pe anul 1970 s-a stabilit ca productivi­tatea muncii în industrie să crească cu 8,8 la sută, ceea ce înseamnă u­­nul din cele mai mari sporuri din actualul cincinal. O privire sumară asupra datelor statistice ale dezvol­tării economiei în perioada care a tre­cut din acest an demonstrează că sar­cinile prevăzute sunt realiste şi se ma­terializează cu succes. Notăm, de pil­dă, că pe ansamblul industriei planul de creştere a productivităţii muncii a fost îndeplinit, în primele cinci luni ale anului, in proporţie de 101 la sută, aceasta sporind în ritmurile stabilite faţă de perioada similară a anului trecut. Mult mai convingătoare pentru redarea cit mai exactă a di­mensiunilor rezultatelor obţinute este evidenţierea statistică în profi­lul ramurilor industriale. Ministerul Energiei Electrice a realizat planul productivităţii muncii in proporţie de 104,1 la sută, Ministerul Industriei Metalurgice — de 102,2 la sută, iar Ministerul Industriei Miniere şi Geo­logiei — de 104 la sută. Este deose­bit de important faptul că toate ramurile industriale au atins şi de­păşit nivelul planificat al producti­vităţii muncii ; s-a ajuns în acest fel la o situaţie favorabilă, în comparaţie cu anul precedent, cu aproximativ 70 la sută din sporul producţiei glo­bale — de 12,4 la sută faţă de pe­rioada corespunzătoare din 1969 — să fie obţinut pe seama creşterii pro­ductivităţii muncii. Dincolo de esenţa şi valoarea lor strict economică, aceste cifre au profunde sensuri şi semnificaţii so­­cial-politice. In primul rînd, desprin­dem cu claritate că una din princi­palele sarcini calitative, hotăritoare pentru îndeplinirea planului pe acest ultim an al cincinalului, pentru ri­dicarea eficienţei activităţii econo­mice, puse de plenara C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut in faţa comuniştilor, a oamenilor muncii, se materializează într-o certitudine deplină. în altă ordine de idei, suc­cesele Înregistrate în direcţia spo­ririi productivităţii muncii constituie Viorel SALAGEAN (Continuare In pag. a Ill-a) Excelenţei Sale Domnului general-locotenent JOSEPH DESIRÉ MOBUTU Preşedintele Republicii Democratice Congo şi şef al guvernului KINSHASA Am deosebita plăcere să adresez Excelenţei Voastre, în numele po­porului român, al Consiliului de Stat şi al meu personal, cordiale felici­tări şi cele mai bune urări de progres poporului Republicii Democratice Congo cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a sărbătorii naţionale, îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare între Republica Socialistă România şi Republica Democratică Congo vor cu­noaşte o dezvoltare continuă în interesul popoarelor noastre, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. Cu cea mai înaltă consideraţie, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România La bordul vasului şcoală „Mircea" Maiestăţile lor Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, şi împărăteasa Farah, a­­flaţi pe litoral, şi-au petrecut di­mineaţa de luni în largul Mării Ne­gre, la bordul vasului-şcoală „Mir­cea“. La sosirea in portul Mangalia, solii- popori’l,Hi­­rsyriem, imprimă cu vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş, şi celelalte persoane oficiale iraniene şi româ­ne au fost salutaţi de viceamiralul Grigore Marteş, comandantul Ma­rinei Militare. In larg, silueta sveltă binecu­noscută a vasului se leagănă uşor. Ofiţerii şi marinarii-elevi sunt ali­niaţi pe puntea navei, înalţii oas­peţi urcă pe vas. Sunt intonate im­nurile de stat ale Iranului şi Repu­blicii Socialiste România. Pe catarg se înalţă, alături de pavilionul ro­mânesc, cel al Iranului. Coman­dantul şcolii de ofiţeri de marină, căpitanul de rangul întîi Ilie Ște­fan, și comandantul navei, căpita­nul de rangul întîi Alexandru Hîr­(Continuare In pag. a V-a) \ | PAGINA A V-A I | ------------------------ | | Un amplu program j­j de schimburi cul­ i \­turale consacrat cu­ 1 \ noașterii reciproce, \ \ întăririi prieteniei |­I româno-sovietice \ SOLEMNITATEA DECERNĂRII UNOR TITLURI ŞI ORDINE cu prilejul „Zilei învăţătorului“ Cu prilejul „Zilei Învăţătorului", la Consiliul de Stat a avut loc, luni la amiază, solemnitatea decernării unor titluri şi ordine ale Republi­cii Socialiste România. înaltele distincţii au fost în­­mînate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat. La solemnitate au luat parte to­varăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădu­­lescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Miron Constantinescu, precum şi Miron Nicolescu, preşedintele Aca­demiei Republicii Socialiste Româ­nia, Mircea Maliţa, ministrul în­­văţămîntului. In semn de preţuire a persona­lului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii şi educării elevilor şi studenţilor şi a contribuţiei aduse la dezvoltarea învăţămîntului şi culturii din pa­tria noastră, au fost distinşi cu titlul de „Om pe ştiinţă emerit al Republicii Socialiste România“ to­varăşii : Ştefan Bălan, Alexandru Climescu, Alexandru Codarcea, Miltiade Filipescu, Teodor Gom­a, Mendel Haimovici, Caius Iacob. (Continuare în pag. a II-a) Cuvintul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Stimaţi tovarăşi, — Doresc, în primul rînd, să vă adresez dumneavoastră, tuturor acelora care au primit astăzi dis­tincţii şi ordine ale Republicii So­cialiste România, cele mai calde felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân,, a Consiliului de Stat şi al gu­­vernu­lui patriei noastre. (Vii a­­plauze). De asemenea, doresc ca, în numele conducerii de partid şi de stat, să adresez felicitări, cu prilejul Zilei învăţătorului, tuturor cadrelor didactice din ţara noastră. (Aplauze puternice). A devenit o tradiţie să sărbăto­rim această zi în fiecare an şi să facem, cu acest prilej, bilanţul ac­tivităţii desfăşurate, să scrutăm vii­torul spre a se vedea ce avem de făcut pentru a asigura educarea tinerei generaţii în spiritul dragos­tei faţă de patrie, faţă de partid, faţă de cauza socialismului şi comu­nismului. Putem, intr­ac!? ,ăx, să fim mulţumiţi de felul în ca­re ca­drele didactice muncesc pentru edu­carea tineretului patriei. Avem, re­zultate bune în toate sectoarele învăţămîntului; de altfel stetem la încheierea anului şcolar şi se cu­nosc în linii generale rezultatele, care — aşa cum v-am spus -- sínt bune. Fără îndoială, acest-- rezul­tate sínt o expresie grăitoare a muncii pe care o depun ca i.­e­­­dactice ; ele sínt, totodată, expresia atitudinii serioase, a exigenţei V. ■ neretului nostru faţă de el însuşi, a strădaniilor sale de a învăţa c­e a folosi condiţiile create de‘statul nostru pentru a-şi însuşi cit mai temeinic comorile ştiinţei şi a Hu­rii înaintate. Am putut s renni.H- tăm această atitudine Jaeutttfi­­tă şi în împrejurările g­ele luna mai cînd, datorită­­nm­iri­­ţiilor catastrofale, în multe ju­deţe a trebuit să facem faţă unor serioase greutăţi. In aceste condi­ţii cadrele didactice, tineretul au fost alături de toţi oameni: Ma­cii, înţelegînd că mai presus de orice era, în acele moment­e da­toria faţă de patrie, dat­­a de a acţiona ferm, unit, sub conducerea partidului, pentru învingerea greu­tăţilor. Unanimitatea cu care tine­retul, cadrele didactice — la fel ca întregul nostru popor — au răs­puns chemării partidului şi au ac­ţionat în aceste împrejurări con­stituie o dovadă grăitoare a rezul­tatelor activităţii educative a şcolii noastre. Iată de ce, cu atît mai mult, ţin să adresez în această zi mulţumiri tuturor ace­lora care şi-au îndeplinit şi îşi îndeplinesc datoria faţă de ţară, faţă de popor, faţă de tineretul patriei noastre. (Aplauze puter­nice). Cunoaşteţi perspectivele dezvol­tării României socialiste în urmă­torii ani, înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea privind făurirea societăţii socia­liste multilateral dezvoltate în pa­tria noastră va cere în continuare eforturi serioase; nu ne îndoim că poporul nostru va face aceste eforturi, va realiza în bune con­diţii acest vast program. Dar, pe lîngă eforturi, se cer, totodată, ca­­dre bine pregătite în toate dome­niile de activitate. Construcţia societăţii socialiste şi comuniste nu se poate face decît pe baza ce­lor mai avansate cuceriri ale ştiin­ţei şi tehnicii, iar dumneavoastră« slujitorilor şcolii — incepînd de la educatoare pînă la profesori uni­­versitari — vă revine sarcina de a a­sigura formarea şi instruirea în ■ est spirit a cadrelor de mîine ale patriei noastre. Este o misiune fru­moasă, care cere spirit de abne­gaţie, multă răbdare şi, în acelaşi t­ip, energie, exigenţă, pasiune spre a face din tinerele vlăstare a­i ţării buni constructori ai socia­­li­sm­ului, buni cetăţeni ai patriei, gata să facă totul pentru înălţa­ta şi fericirea ei. (Aplauze pu­­t­nice). In anii care au trecut de la eli­b­ararea ţării, cadrele didactice au înfăptuit întotdeauna cu consec­venţă politica marxist-leninistă a partidului nostru , suntem­ convinşi­­­i şi în viitor ele vor munci cu abnegaţie şi dăruire pentru înfăp­tuirea acestei politici, aducîndu-şi contribuţia la realizarea progra­mului de dezvoltare socialistă a patriei. (Vii aplauze). S-a spus foarte just aici că va trebui să acordăm o permanenta atenţie educării tineretului nostru în spiritul patriotismului socialist, al prieteniei şi frăţiei dintre oa­menii muncii, fără deosebire de naţionalitate. In România trăiesc oameni de diferite naţionalităţi — şi tot ceea ce s-a creat pe aceste meleaguri este rezultatul muncii lor înfrăţite; şi făurirea socialis­mului este rezultatul muncii lor comune. în încercările grele prin care a trecut ţara noastră datorită inundaţiilor s-au evidenţiat poate mai mult ca oricînd solidaritatea şi unitatea trainică a tuturor oa­menilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, s-a sudat şi mai mult această unitate. Şcolii îi revine menirea nobilă, de răspundere, de a contribui la for­marea şi educarea întregului nos­tru tineret în spiritul prieteniei şi frăţiei dintre poporul român şi na­ţionalităţile conlocuitoare, al uni­tăţii întregului popor. (Aplauze). In acelaşi timp, şcoala trebuie să să­dească în inimile tinerilor, în min­tea lor, ideile solidarităţii interna­ţionale, ale prieteniei cu popoarele ţărilor socialiste, cu popoarele de pretutindeni, în spiritul idealurilor păcii şi colaborării; tineretul nos­tru trebuie să fie în primele rîn­­duri ale luptei pentru afirmarea acestor înalte idealuri, deoarece numai în condiţii de pace, da cooperare paşnică între toate po­poarele se poate asigura dezvolta­rea cu succes a construcţiei socia­lismului şi comunismului, se poate clădi viitorul mai bun al omeni­rii. (Aplauze puternice). Doresc, în încheiere, să vă urez încă o dată, dumneavoastră, tu­turor cadrelor didactice noi şi noi succese în activitatea pe care o desfăşuraţi, multă sănătate şi feri­cire. (Aplauze puternice, prelun­gite). PRIMIREA DE CĂTRE TOVARAS NICOLAE CEAUSESCU A UNOR REPREZENTANTI AI PRESEI DIN S. U. A. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, a primit la 29 iunie pe Paul Miller, preşedintele agenţiei americane de presă Asso­ciated Press şi al trustului de presă „Garnett", Wes Gallagher, director general al Associated Press, şi Hans Neeuerbou­­res­pondent permanent al agenţiei AP pe lîngă organismele O.N.U la Geneva, cu care a avutt o con­vorbire. La întrevederi a at parte varășul Dumitru 1- m am­­­bru al Comiterii! ii • Msecre­tar al C.C. al P.C.R. IN PAC. m \ CU CHELTUIELI MINUTE, REZULTATE REMARCABILE IN SPORIREA .r troDUCTIEI DE CARNE înaltă preţuire şcolii şi slujitorilor ei Mircea MALIŢA ministrul invâtâmîntului Este In cea mai bună tradiţie a poporului nostru ca, atunci cînd porţile şcolilor se închid şi noi contingente de absolvenţi se în­dreaptă spre activităţile vieţii, să-i cinstească pe dascăli. Ziua Învăţătorului este simbolul respectului pe care societatea noas­tră il acordă procesului de educa­ţie, parte integrantă din năzuinţa spre un nivel de trai mai ridicat, spre o viaţă cu un standard de cul­tură superior şi cu activităţi pe măsura unei epoci în care ştiinţa şi tehnica promit mult omului. Ca şi în anii trecuţi, şi în anul acesta săr­bătoarea învăţătorului se bucură de întreaga atenţie a opiniei noastre publice. Şcoala se incheie cu re­zultate bune. Aproape şaizeci de mii de elevi au dat bacalaureatul şi au obţinut note superioare celor din anii trecuţi. Optsprezece mii de studenţi se prezintă la exame­nele de diplomă şi se pregătesc să intre în cîmpul muncii. Şcolile ge­nerale se pregătesc pentru noul contingent de copii care va atinge, in acest an, peste o treime de mili­on de tineri elevi. Nu e o intimplare faptul că re­zultatele obţinute sînt din ce în ce mai bune. De doi ani de zile, de cînd se aplică prevederile din Legea nouă a învăţămîntului şi de cînd Directivele Partidului Comunist (Continuare în pag. a n-a)

Next