Scînteia, iunie 1970 (Anul 39, nr. 8442-8471)
1970-06-30 / nr. 8471
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIJI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XXXIX Nr. 8471 Mărfi 30 Iunie 1970 6 PAGINI-30 BANI MIZITA ŞAHINŞAHULUI IRANULUI, MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR Dineu in onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu în onoarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi împărăteasa Farah au oferit luni un dineu oficial. Au participat Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Ion Ioniţă, cu soţiile, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, alte persoane oficiale române. De asemenea au luat parte ministrul afacerilor externe al Iranului, Ardeshir Zahedi, şi celelalte personalităţi care însoţesc pe Maiestăţile lor Imperiale în vizita în România. Au fost intonate Imnurile de stat ale celor două ţări. In timpul dineului, mulţumind pentru amabila invitaţie de a vizita România, Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr a toastat în sănătatea preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, pentru fericirea şi prosperitatea poporului român, pentru prietenia tot mai înfloritoare dintre popoarele Iranului şi României. Exprimînd satisfacţia pentru relaţiile bune care există între România şi Iran şi pentru perspectivele lor de dezvoltare în viitor, evidenţiate în cursul acestei vizite şi al convorbirilor care au avut loc, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a toastat în sănătatea Şahinşahului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi a împărătesei Farah, pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor de prietenie dintre popoarele şi ţările noastre. Dineul s-a desfăşurat intr-o atmosferă de cordialitate. (Agerpres) In timpul dineului PRODUCTIVITATEA MUNCII SE DEFINEŞTE PRIN CREŞTERE CONTINUĂ ! PLANUL ESTE DOAR OBLIGAŢIA MINIMA. ORICE NOU REZULTAT TREBUIE COMPARAT CU POSIBILITĂŢILE EXISTENTE, PRIVIT ÎN PERSPECTIVA PROGRESULUI GENERAL AL INDUSTRIEI în mod justificat, partidul a pus in Ultima vreme cu o tot mai mare insistenţă în centrul atenţiei comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din ţara noastră problema asigurării unui înalt ritm de creştere a productivităţii muncii. Aparent o simplă rezultantă a unui raport statistic, productivitatea muncii se transformă, la o analiză structurală profundă, într-o condiţie esenţială a progresului, devine etalonul precis al hărniciei, exprimînd intr-un mod concret şi sugestiv eficacitatea cu care este cheltuită munca socială. Acest indicator economic esenţial cuprinde, într-o elocventă sinteză, priceperea organizatorică, măiestria profesională şi gradul de utilizare a forţei de muncă şi mijloacelor tehnice aflate în dotarea oricărei unităţi productive. Tocmai pentru că productivitatea muncii se defineşte ca un factor hotăritor al creşterii economice, ea a înregistrat, an de an, o dinamică vie în toate ramurile industriale. Consecvent ritmurilor susţinute din anii precedenţi, prin planul de stat pe anul 1970 s-a stabilit ca productivitatea muncii în industrie să crească cu 8,8 la sută, ceea ce înseamnă unul din cele mai mari sporuri din actualul cincinal. O privire sumară asupra datelor statistice ale dezvoltării economiei în perioada care a trecut din acest an demonstrează că sarcinile prevăzute sunt realiste şi se materializează cu succes. Notăm, de pildă, că pe ansamblul industriei planul de creştere a productivităţii muncii a fost îndeplinit, în primele cinci luni ale anului, in proporţie de 101 la sută, aceasta sporind în ritmurile stabilite faţă de perioada similară a anului trecut. Mult mai convingătoare pentru redarea cit mai exactă a dimensiunilor rezultatelor obţinute este evidenţierea statistică în profilul ramurilor industriale. Ministerul Energiei Electrice a realizat planul productivităţii muncii in proporţie de 104,1 la sută, Ministerul Industriei Metalurgice — de 102,2 la sută, iar Ministerul Industriei Miniere şi Geologiei — de 104 la sută. Este deosebit de important faptul că toate ramurile industriale au atins şi depăşit nivelul planificat al productivităţii muncii ; s-a ajuns în acest fel la o situaţie favorabilă, în comparaţie cu anul precedent, cu aproximativ 70 la sută din sporul producţiei globale — de 12,4 la sută faţă de perioada corespunzătoare din 1969 — să fie obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. Dincolo de esenţa şi valoarea lor strict economică, aceste cifre au profunde sensuri şi semnificaţii social-politice. In primul rînd, desprindem cu claritate că una din principalele sarcini calitative, hotăritoare pentru îndeplinirea planului pe acest ultim an al cincinalului, pentru ridicarea eficienţei activităţii economice, puse de plenara C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut in faţa comuniştilor, a oamenilor muncii, se materializează într-o certitudine deplină. în altă ordine de idei, succesele Înregistrate în direcţia sporirii productivităţii muncii constituie Viorel SALAGEAN (Continuare In pag. a Ill-a) Excelenţei Sale Domnului general-locotenent JOSEPH DESIRÉ MOBUTU Preşedintele Republicii Democratice Congo şi şef al guvernului KINSHASA Am deosebita plăcere să adresez Excelenţei Voastre, în numele poporului român, al Consiliului de Stat şi al meu personal, cordiale felicitări şi cele mai bune urări de progres poporului Republicii Democratice Congo cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a sărbătorii naţionale, îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare între Republica Socialistă România şi Republica Democratică Congo vor cunoaşte o dezvoltare continuă în interesul popoarelor noastre, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. Cu cea mai înaltă consideraţie, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România La bordul vasului şcoală „Mircea" Maiestăţile lor Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, şi împărăteasa Farah, aflaţi pe litoral, şi-au petrecut dimineaţa de luni în largul Mării Negre, la bordul vasului-şcoală „Mircea“. La sosirea in portul Mangalia, solii- popori’l,Hirsyriem, imprimă cu vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş, şi celelalte persoane oficiale iraniene şi române au fost salutaţi de viceamiralul Grigore Marteş, comandantul Marinei Militare. In larg, silueta sveltă binecunoscută a vasului se leagănă uşor. Ofiţerii şi marinarii-elevi sunt aliniaţi pe puntea navei, înalţii oaspeţi urcă pe vas. Sunt intonate imnurile de stat ale Iranului şi Republicii Socialiste România. Pe catarg se înalţă, alături de pavilionul românesc, cel al Iranului. Comandantul şcolii de ofiţeri de marină, căpitanul de rangul întîi Ilie Ștefan, și comandantul navei, căpitanul de rangul întîi Alexandru Hîr(Continuare In pag. a V-a) \ | PAGINA A V-A I | ------------------------ | | Un amplu program jj de schimburi cul i \turale consacrat cu 1 \ noașterii reciproce, \ \ întăririi prieteniei |I româno-sovietice \ SOLEMNITATEA DECERNĂRII UNOR TITLURI ŞI ORDINE cu prilejul „Zilei învăţătorului“ Cu prilejul „Zilei Învăţătorului", la Consiliul de Stat a avut loc, luni la amiază, solemnitatea decernării unor titluri şi ordine ale Republicii Socialiste România. înaltele distincţii au fost înmînate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat. La solemnitate au luat parte tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Miron Constantinescu, precum şi Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului. In semn de preţuire a personalului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii şi educării elevilor şi studenţilor şi a contribuţiei aduse la dezvoltarea învăţămîntului şi culturii din patria noastră, au fost distinşi cu titlul de „Om pe ştiinţă emerit al Republicii Socialiste România“ tovarăşii : Ştefan Bălan, Alexandru Climescu, Alexandru Codarcea, Miltiade Filipescu, Teodor Goma, Mendel Haimovici, Caius Iacob. (Continuare în pag. a II-a) Cuvintul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Stimaţi tovarăşi, — Doresc, în primul rînd, să vă adresez dumneavoastră, tuturor acelora care au primit astăzi distincţii şi ordine ale Republicii Socialiste România, cele mai calde felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român,, a Consiliului de Stat şi al guvernului patriei noastre. (Vii aplauze). De asemenea, doresc ca, în numele conducerii de partid şi de stat, să adresez felicitări, cu prilejul Zilei învăţătorului, tuturor cadrelor didactice din ţara noastră. (Aplauze puternice). A devenit o tradiţie să sărbătorim această zi în fiecare an şi să facem, cu acest prilej, bilanţul activităţii desfăşurate, să scrutăm viitorul spre a se vedea ce avem de făcut pentru a asigura educarea tinerei generaţii în spiritul dragostei faţă de patrie, faţă de partid, faţă de cauza socialismului şi comunismului. Putem, intrac!? ,ăx, să fim mulţumiţi de felul în care cadrele didactice muncesc pentru educarea tineretului patriei. Avem, rezultate bune în toate sectoarele învăţămîntului; de altfel stetem la încheierea anului şcolar şi se cunosc în linii generale rezultatele, care — aşa cum v-am spus -- sínt bune. Fără îndoială, acest-- rezultate sínt o expresie grăitoare a muncii pe care o depun ca i.edactice ; ele sínt, totodată, expresia atitudinii serioase, a exigenţei V. ■ neretului nostru faţă de el însuşi, a strădaniilor sale de a învăţa ce a folosi condiţiile create de‘statul nostru pentru a-şi însuşi cit mai temeinic comorile ştiinţei şi a Hurii înaintate. Am putut s renni.H- tăm această atitudine Jaeutttfită şi în împrejurările gele luna mai cînd, datoritănmiriţiilor catastrofale, în multe judeţe a trebuit să facem faţă unor serioase greutăţi. In aceste condiţii cadrele didactice, tineretul au fost alături de toţi oameni: Macii, înţelegînd că mai presus de orice era, în acele momente datoria faţă de patrie, data de a acţiona ferm, unit, sub conducerea partidului, pentru învingerea greutăţilor. Unanimitatea cu care tineretul, cadrele didactice — la fel ca întregul nostru popor — au răspuns chemării partidului şi au acţionat în aceste împrejurări constituie o dovadă grăitoare a rezultatelor activităţii educative a şcolii noastre. Iată de ce, cu atît mai mult, ţin să adresez în această zi mulţumiri tuturor acelora care şi-au îndeplinit şi îşi îndeplinesc datoria faţă de ţară, faţă de popor, faţă de tineretul patriei noastre. (Aplauze puternice). Cunoaşteţi perspectivele dezvoltării României socialiste în următorii ani, înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră va cere în continuare eforturi serioase; nu ne îndoim că poporul nostru va face aceste eforturi, va realiza în bune condiţii acest vast program. Dar, pe lîngă eforturi, se cer, totodată, cadre bine pregătite în toate domeniile de activitate. Construcţia societăţii socialiste şi comuniste nu se poate face decît pe baza celor mai avansate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, iar dumneavoastră« slujitorilor şcolii — incepînd de la educatoare pînă la profesori universitari — vă revine sarcina de a asigura formarea şi instruirea în ■ est spirit a cadrelor de mîine ale patriei noastre. Este o misiune frumoasă, care cere spirit de abnegaţie, multă răbdare şi, în acelaşi tip, energie, exigenţă, pasiune spre a face din tinerele vlăstare ai ţării buni constructori ai socialismului, buni cetăţeni ai patriei, gata să facă totul pentru înălţata şi fericirea ei. (Aplauze putnice). In anii care au trecut de la elibararea ţării, cadrele didactice au înfăptuit întotdeauna cu consecvenţă politica marxist-leninistă a partidului nostru , suntem convinşii şi în viitor ele vor munci cu abnegaţie şi dăruire pentru înfăptuirea acestei politici, aducîndu-şi contribuţia la realizarea programului de dezvoltare socialistă a patriei. (Vii aplauze). S-a spus foarte just aici că va trebui să acordăm o permanenta atenţie educării tineretului nostru în spiritul patriotismului socialist, al prieteniei şi frăţiei dintre oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate. In România trăiesc oameni de diferite naţionalităţi — şi tot ceea ce s-a creat pe aceste meleaguri este rezultatul muncii lor înfrăţite; şi făurirea socialismului este rezultatul muncii lor comune. în încercările grele prin care a trecut ţara noastră datorită inundaţiilor s-au evidenţiat poate mai mult ca oricînd solidaritatea şi unitatea trainică a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, s-a sudat şi mai mult această unitate. Şcolii îi revine menirea nobilă, de răspundere, de a contribui la formarea şi educarea întregului nostru tineret în spiritul prieteniei şi frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, al unităţii întregului popor. (Aplauze). In acelaşi timp, şcoala trebuie să sădească în inimile tinerilor, în mintea lor, ideile solidarităţii internaţionale, ale prieteniei cu popoarele ţărilor socialiste, cu popoarele de pretutindeni, în spiritul idealurilor păcii şi colaborării; tineretul nostru trebuie să fie în primele rînduri ale luptei pentru afirmarea acestor înalte idealuri, deoarece numai în condiţii de pace, da cooperare paşnică între toate popoarele se poate asigura dezvoltarea cu succes a construcţiei socialismului şi comunismului, se poate clădi viitorul mai bun al omenirii. (Aplauze puternice). Doresc, în încheiere, să vă urez încă o dată, dumneavoastră, tuturor cadrelor didactice noi şi noi succese în activitatea pe care o desfăşuraţi, multă sănătate şi fericire. (Aplauze puternice, prelungite). PRIMIREA DE CĂTRE TOVARAS NICOLAE CEAUSESCU A UNOR REPREZENTANTI AI PRESEI DIN S. U. A. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit la 29 iunie pe Paul Miller, preşedintele agenţiei americane de presă Associated Press şi al trustului de presă „Garnett", Wes Gallagher, director general al Associated Press, şi Hans Neeuerbourespondent permanent al agenţiei AP pe lîngă organismele O.N.U la Geneva, cu care a avutt o convorbire. La întrevederi a at parte varășul Dumitru 1- m ambru al Comiterii! ii • Msecretar al C.C. al P.C.R. IN PAC. m \ CU CHELTUIELI MINUTE, REZULTATE REMARCABILE IN SPORIREA .r troDUCTIEI DE CARNE înaltă preţuire şcolii şi slujitorilor ei Mircea MALIŢA ministrul invâtâmîntului Este In cea mai bună tradiţie a poporului nostru ca, atunci cînd porţile şcolilor se închid şi noi contingente de absolvenţi se îndreaptă spre activităţile vieţii, să-i cinstească pe dascăli. Ziua Învăţătorului este simbolul respectului pe care societatea noastră il acordă procesului de educaţie, parte integrantă din năzuinţa spre un nivel de trai mai ridicat, spre o viaţă cu un standard de cultură superior şi cu activităţi pe măsura unei epoci în care ştiinţa şi tehnica promit mult omului. Ca şi în anii trecuţi, şi în anul acesta sărbătoarea învăţătorului se bucură de întreaga atenţie a opiniei noastre publice. Şcoala se incheie cu rezultate bune. Aproape şaizeci de mii de elevi au dat bacalaureatul şi au obţinut note superioare celor din anii trecuţi. Optsprezece mii de studenţi se prezintă la examenele de diplomă şi se pregătesc să intre în cîmpul muncii. Şcolile generale se pregătesc pentru noul contingent de copii care va atinge, in acest an, peste o treime de milion de tineri elevi. Nu e o intimplare faptul că rezultatele obţinute sînt din ce în ce mai bune. De doi ani de zile, de cînd se aplică prevederile din Legea nouă a învăţămîntului şi de cînd Directivele Partidului Comunist (Continuare în pag. a n-a)