Scînteia, august 1970 (Anul 39, nr. 8503-8532)
1970-08-08 / nr. 8510
PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Diplomat I în... falsuri A cunoscut tot felul de avansări. Multe — fulgerătoare. Mai■ stru, tehnolog, inginer, profesor. I Chiar numai această sumară e- I numerare vorbeşte îndeajuns despre faptul că Oprea Bianu I din Bucureşti, Calea Griviţei 227, a încercat, în cei 15 ani de continuă ascensiune, numeroase I satisfacţii personale. Pînă într-o zi recentă, cînd a venit însă şi I marea decepţie. S-a descoperit * că dumnealui îşi falsificase 101 acte oficiale (îndeosebi, pe cele I de studii), la care se mai adăugau 4 uzuri de fals şi 8 înşelăciuni. Toate acestea i-au adus circa 60 000 lei încasaţi ilegal din unităţile prin care a tre■ cut. Prins la strâmtoare, O. R. I era convins că tot falsurile ii i vor aduce scăparea. „A operat“ , In grabă două buletine de identititate, actul de naştere al soţiei şi certificatul de căsătorie. In fond, a arătat omul ce poate : i| nici un act nu i-a mai rămas intact ! Unul singur îi va rămi- I ne totuşi nefalsificat : sentința ce-1 așteaptă. ■ S-a găsit motociclistul * La rubrica noastră apărută In ■ „Scînteia" nr. 8503, din 1 august I a.c. consemnam un accident să-I vîrșit de motociclistul Constantin Dănilă din comuna Drinceni, menţionind că acesta a fugit de I la locul culpei. In urma cercetă- rilor efectuate, s-a constatat că I autorul accidentului avea un permis de circulaţie expirat. In ■ plus, de la domiciliul iniţial, era plecat de mai mulţi ani fără... adresă ! In ziua publicării notei în ziar, miliţia oraşului Iaşi a primit mai multe telefoane care indicau noua adresă şi locul de muncă al lui Constan-tin Dănilă. Şi, cum acesta se afla chiar în Iaşi, a fost destul de simplu să i se demonstreze că, de ceea ce se temea, nu avea cum să scape ! Crima I din Cîmpina I într-una din zilele trecute, pe o stradă din Cîmpina au fost găsite abandonate o valiză şi I o sacoşă. Conţineau un cadavru I secţionat. S-a stabilit că victim Ima era Gheorghe. Constantin, I factor poştal, care, plecat în sector pentru a achita pensiile, nu I s-a mai întors nici la serviciu, nici acasă. Timp de două săp- tj tămîni, organele de miliţie au I efectuat cercetări amănunţite în vederea identificării făptaşului. In urma probelor adunate, s-a stabilit că acesta este pensio- I -nărul Gornic Pascu din Cîmpina, care, ştiind că factorului poş- I tal îi place băutura, l-a invitat I în casă la un pahar de ţuică şi apoi l-a asasinat pentru a-şi însuşi banii ce-i avea asupra I sa. La primele cercetări, autorul I crimei şi-a recunoscut faptele. După definitivarea anchetei, el va fi deferit justiţiei pentru a-şi primi pedeapsa ce i se cu- vine. Vinovaţii să plătească ■ în Braşov s-a amenajat, de curind, aleea ce duce spre tele- ■ fericul de pe Tîmpa. Drumul I trece de-a lungul şanţului de a- apărare a fostei cetăţi a Braşovu- I lui — vestigiu de o deosebită îl importanţă istorică. Proiectul I de execuţie a lucrării prevedea • în mod expres şi o serie de I măsuri pentru protejarea lui. I Dar una s-a prevăzut in proiect şi alta s-a petrecut in realitate. I Constructorii au aruncat tot pă- I mîntul excavat în timpul lucră- I rilor de terasament în şanţul de • apărare, distrugindu-i taluzul. I Acum, va trebui să scoată din nou pămîntul afară şi să readucă şanţul de apărare în starea în ■I care se găsea. Operaţie costisi- jitoare. Sperăm insă că nu şi păgubitoare, deoarece vor fi obligaţi să o suporte cei ce se fac I vinovaţi ! I Închideţi I ferestrele! I Intr-una din zilele trecute, car una din mesele instalate in gră- I dina de vară a restaurantului „Bulevard“ din Sibiu se aflau 5 I persoane. Deodată, voia bună de la masa lor a fost transformată * — la propriu şi la figurat — in I ţăndări. De la etajul clădirii, le-a căzut In cap un geam de I aproximativ 3 m.p. Patru dintre cei 5 comeseni au fost internaţi ] de urgenţă in spital. Cum a zbu- ’ rat geamul in capul lor ? La etaj, două salariate de la labora- J torul cofetăriei purtau o discu- Iţie (se pare, nu tocmai amicală), I care le absorbise intr-o aseme■ nea măsură incit n-au mai pu- I tut da nici o atenţie faptului că I stau cu uşile deschise, intr-un curent gata să le smulgă din ţî- I fini ! Cum am putea comenta o asemenea faptă ? Lăsăm pe cei * ce răspund de restaurantul res- I pectiv să o facă ! I Rubrică redactate de ! I Dumitru TÎRCOI Gheorghe DAVID cu «prijinul corespondenților »Scinteii" CUM ACŢIONAŢI pentru Înlăturarea ACCIDENTELOR DE MUNCĂ? Avem una din cele mai moderne legislaţii pentru protecţia muncii ; cheltuim peste 1,6 miliarde lei anual la acest capitol ; dispunem de un sistem organizatoric de stat şi obştesc puternic ramificat, pînă la ultimul loc de muncă, care urmăreşte evitarea şi combaterea cauzelor ce conduc la accidente. Suntem deci în drept să ne întrebăm dacă în aceste condiţii nu se pot obţine rezultate mai bune, o scădere mai bruscă a graficului accidentelor, lichidarea unor cauze, ca să nu mai înregistrăm noi accidente de muncă, din care unele grave, soldate cu invaliditate sau chiar cu pierderea vieţii ? Am consultat unele statistici. Chiar dacă numitorul comun al majorităţii covîrşitoare a unor astfel de evenimente regretabile _________________ este nerespectarea normelor de protecţia muncii de către cel accidentat sau cei care trebuiau să-l ferească, cauzele favorizante, condiţiile de loc, timp şi alte împrejurări în care se produc sunt extrem de variate. Ne-am rezumat la acel tip de accidente ce se produc mai frecvent la maşinile pentru prelucrarea lemnului şi a metalului. Cele mai bune rezultate în producţie, subliniază ing. Elena Ochea, director în Ministerul Muncii, le găsim de obicei tocmai în întreprinderile cu cele mai puţine accidente de muncă, cu cea mai bună formă de organizare a protecţiei. Am socotit că Uzinele „23 August“ şi platforma C.I.L. Pipera, unităţi cu rezultate bune în activitatea de protecţia muncii, corespund acestor exigenţe. — Care sunt factorii principali care concură la reducerea numărului de accidente de muncă la diferitele utilaje prelucrătoare ? — am întrebat. — îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de lucru, a dotării tehnice destinate prevenirii accidentelor, creşterea permanentă a calificării muncitorilor — ne răspunde ing. Gavril Tormaş, şeful compartimentului de protecţia muncii de la Uzinele „23 August“. — Calificarea muncitorilor, limitarea fluctuaţiei braţelor de muncă, odihna normală a lucrătorului, activitatea corectă de prevenire desfăşurată de către toţi coordonatorii şi conducătorii procesului de producţie, in special de către cei de la locurile de muncă — este de părere Gh. Ştefănescu, inginer-șef pe platforma industrială a C.I.L. Pipera. Răspunsurile se întrepătrund și se completează. In ambele întreprinderi se duce o activitate intensă de depistare a locurilor unde sunt posibile accidentări, se alcătuiește anual cite un „inventar“ al acestora (de altfel destul de voluminos, numai la Uzinele „23 August“ există în fiecare sector între 100 şi 300 de puncte de lucru pentru care se prevede aplicarea unor măsuri de protecţia muncii) şi se analizează lunar ce s-a făcut, ce mai trebuie realizat. In aparenţă totul este în ordine. Dar accidente de muncă se produc totuşi. Nu sînt multe— nu se obiectează. Dar sînt şi, după cum vom vedea mai jos, uşor evitabile. La „23 August“, 54 de accidente de muncă s-au înregistrat în primul semestru al acestui an , 108 în anul trecut şi cam tot atîtea în anul precedent — faţă de 1 500— 1 800, cîte se înregistrau anual, cu cincisprezece — douăzeci de ani în urmă. La Combinatul de industrializare a lemnului — Pipera, dinamica este asemănătoare : 81 accidente cu doi ani în urmă, 75 anul trecut şi 12 în prima jumătate a lui 1970. Nu de mult, la secţia montaj locomotive de la Uzinele „23 August“, un muncitor a fost accidentat la mînă, contractînd o invaliditate pe viaţă. In timp ce lucra la o maşină de găurit, burghiul maşinii i-a prins mănuşa şi mina dreaptă, fracturîndu-i antebra-ţul. Din dosarul întocmit cu această ocazie aflăm că maşina nu era înzestrată cu dispozitive pentru prinderea pieselor. Contrar normelor de tehnica securităţii, piesele de prelucrat nu erau fixate în maşină, ci ţinute cu mina. O scăpare a compartimentului cu protecţia muncii din uzină ? Fără îndoială, căci despre acest loc de muncă „inventarul“ cu îmbunătăţirile preconizate nu prevede nimic. Dosarul încheiat prevede sancţionarea (cu amenzi de 500—1500 lei) a unui număr însemnat de persoane răspunzătoare de comiterea accidentului — muncitorul calificat care lucra împreună cu accidentatul, şeful de echipă, maistrul, șeful de atelier etc. — precum și luarea unui șir de măsuri la locul respectiv de muncă, care să permită evitarea unor accidente asemănătoare pe viitor. Analizînd dinamica accidentelor la C.I.L. Pipera, din 1968 încoace, se constată că aproape patruzeci la sută din totalul accidentelor au avut loc la numai trei tipuri de maşini — ferăstraie circulare, maşini de îndreptat, freze. Este absolut clar, atît în primul caz cît şi în toate celelalte, că accidentele s-au produs prin încălcarea normelor de protecţia muncii. Maşini de găurit la „23 August", freze şi circulare — la C.I.L.-Pipera, există în toate atelierele. De ce nu s-a declanşat o acţiune de verificare a tuturor acestor maşini ca să se vadă dacă sunt ele dotate cu toată gama dispozitivelor de prindere şi protejare, dacă acestea sunt folosite, şi cum anume ? Era bine şi necesar ca, pornind de la un caz sau altul, inspectoratele să fi dat indicaţii pentru o astfel de acţiune în toate întreprinderile care folosesc asemenea utilaje. — Cu doi ani în urmă — subliniază tov. Eugen Băltaru, şeful compartimentului de protecţia muncii de la C.I.L.-Pipera — am început să introducem apărătorile de tip Minetos (invenţie românească a ing. Nicolae Minetos, de la Institutul de studii şi cercetări pentru protecţia muncii — I.S.C.P.M. — care a obţinut premiul I la Salonul internaţional de securitate a muncii din Nancy, Franţa 1968) precum şi apărători proprii. Cam 35—40 la sută dintre maşini sunt dotate cu ele ; de asemenea, mai bine de o treime dintre maşinile de îndreptat sunt înzestrate cu apărători proiectate de I.S.C.P.M. ; la maşinile de frezat apărătorile au fost omologate cu o lună în urmă, s-au introdus experimental şi va începe extinderea lor. Rezultatele se şi văd : în decurs de un an, la aceste 3 tipuri de maşini, ponderea accidentelor a scăzut la 30 la sută. Considerăm că o asemenea realizare nu poate fi de natură să ofere deplină satisfacţie, cînd ar fi fost normal ca, o dată cauza accidentului cunoscută, în cîteva luni, ea să fi fost complet eliminată ! „Vă mulţumesc apărătorile existente ?“ — am întrebat pe cîţiva specialişti. Mulţi dintre ei au făcut observaţii judicioase. De pildă, inginerul-şef Gh. Ştefănescu ne confirmă o observaţie făcută şi de alţii . „In comparaţie cu zonele periculoase de la instalaţiile şi maşinile moderne de prelucrare a metalului, la cele de prelucrare a lemnului zonele expuse nu sunt prea bine protejate. Există o rămînere în urmă. Cauza ? Universalitatea mai accentuată a utilajelor, ceea ce face dificilă adaptarea de apărători“. Oare acolo unde nu ajunge o singură apărătoare nu se pot confecţiona seturi întregi ? Fără îndoială că da, dar se neglijează. O asemenea neglijare capătă, în unele răspunsuri, un iz de teoretizare. Astfel, ni se spune : „pe astea le avem, pe astea le folosim“ ; „pentru mai bine este întotdeauna loc...“ ; „omul trebuie să se ferească şi singur, să nu pună mîna“ ; „este nevoie de o educaţie de mulţi ani...“. Cu eschivări de acest fel, care reflectă şi o anumită mentalitate, rămine foarte puţin loc pentru interes şi veritabilă iniţiativă în direcţia îmbunătăţirii radicale şi operative a protecţiei muncii. Observaţiile de mai sus sunt făcute pornind de la realitatea a două întreprinderi mari, cu experienţă, cu cadre de specialitate calificate, cu dotare tehnică modernă. Or, maşini de aşchiere a metalelor şi de prelucrare a lemnului există şi în mii de unităţi — mai mici — ale industriei locale, ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi de consum, ale cooperativelor agricole de producţie, ale I.A.S. şi I.M.A. etc. ; la foarte multe dintre acestea se lucrează fără apărători, fără supraveghere şi asistenţă tehnică, iar măsurile de evitare a accidentelor se iau cu încetinitorul. Continuă să se producă sau să se importe — in pofida categoricelor prevederi legale — instalaţii fără apărători sau dispozitive de protecţia muncii, iar dotarea celor aflate în exploatare întîrzie nepermis de mult. De ce se perpetuează această situaţie ? Fiindcă, destul de frecvent, cei răspunzători de organizarea producţiei îşi permit să subestimeze măsurile de protecţia muncii, să nu acorde atenţie unor dispozitive sau instalaţii de protecţie banale, care în majoritatea cazurilor reprezintă sume neglijabile in raport cu daunele produse societăţii sub formă de absenţe din producţie, producţie nerealizată, ajutor medical, pensii de invaliditate, de urmaş etc. Este de datoria inspectoratelor pentru protecţia muncii să aplice cu stricteţe prevederile legii, în scopul unei mai eficiente preveniri a oricăror abateri de la normele de protecţie a muncii. Al. PLAIEŞU o Scăpări la „inventarul" locurilor periculoase • O dată cunoscută cauza, măsura trebuie luată imediat • Un copil al nimănui •• micile unităţi de producţie • Experienţa pozitivă — în aşteptarea generalizării PENTRU COMPLETAREA MOBILIERULUI... ...vi se recomandă, de către ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALA BRAD (strada Minerilor 5) un tip superior de ,,Comodă“ executată din plăci aglomerate din lemn, cu furnir de nuc și furnir de ulm. Comoda, avind o înălțime de 900 mm și o lungime de 710 mm, este demontabilă, lustruită mat. Ea poate fi livrată, pe bază de comandă, întreprinderilor, instituțiilor şi persoanelor particulare. (Urmare din pag. I) Pe alocuri, invăţămîntul a fost abstract, s-a abătut şi chiar s-a rupt de ceea ce este viu, actual în realitatea economică şi socială a ţării noastre. Am asistat, spre exemplu, la uzinele „Vulcan“, la o dezbatere intr-un cerc de studiu cuprinzînd tehnicieni şi maiştri, despre creşterea eficienţei comerţului exterior în ţara noastră. In afară de faptul că discuţia a făcut abstracţie de adoptarea in ultimii ani, pe plan naţional, a o serie de măsuri vizînd tocmai perfecţionarea activităţii în acest domeniu, nu s-au abordat in nici un fel problemele stringente — din punctul de vedere al temei discutate — din respectiva întreprindere — importantă producătoare de utilaje industriale pentru export. Ba, mai mult, exemplele menite să ilustreze tezele teoretice vizau alte unităţi — fapte culese de ici, de colo, prezentate fără discernămînt, fără efortul de a analiza şi interpreta, de a judeca critic propria muncă. In acest fel, se înţelege, nu se pot naşte discuţii vii, antrenante, dezbateri autentice, care să lase urme în conştiinţa oamenilor şi să fie urmate de eficienţă în sensul practic al cuvintului ; dimpotrivă, se încurajează formalisimul, superficialitatea. Am intilnit, de asemenea, şi un mod defectuos de Înţelegere a legăturii cu viaţa, constînd in abordarea la invăţămîntul de partid a unor probleme îngust profesionale, nesemnificative pentru procesul de formare a gîndirii şi conştiinţei oamenilor. Aceasta manieră de a trata lucrurile, manifestată în activitatea unor cercuri şi cursuri de la uzinele „Republica“, „Electronica“, liceul nr. 37, unele facultăţi din cadrul Institutului politehnic şi Universităţii Bucureşti, trădează, desigur, lipsa de efort în înţelegerea teoretică a problemelor, ceea ce face ca invăţămîntul de partid, mai ales in formele de masă, să nu se distingă de consfătuirile de producţie, de dezbaterile cotidiene pe probleme curente. Uneori, asemenea manifestări capătă girul propagandiştilor care acceptă tot ce se spune, fără a-şi exercita rolul de a orienta dezbaterile către desprinderea unor idei, concluzii clarificatoare. Fireşte, este pozitiv faptul că problematica comportării morale a oamenilor muncii in producţie, în familie, în societate a fost amplu abordată în cursul anului trecut. In unele locuri însă problemele au fost discutate la modul general, fără a se combate cu intransigenţă atitudini necorespunzătoare faţă de muncă, faţă de avutul obştesc, faţă de îndatoririle civice care s-au manifestat la unii oameni din unităţile respective, înlăturarea stărilor negative de lucruri constatate de-a lungul anului precedent, îmbunătăţirea conţinutului studiului formează preocupări majore ale noastre în pregătirea noului an de invăţămint. Cerinţe sporite pune in faţa noastră faptul că întreaga activitate de propagandă se va desfăşura sub semnul celei de-a 50-a aniversări a creării Partidului Comunist Român. Avem in vedere abordarea in studiu a o seamă de probleme privind istoria partidului, evoluţia lui, locul şi rolul său in dezvoltarea societăţii româneşti, politica sa creatoare, marxist-leninistă, unitatea rândurilor lui, principiile de bază ale vieţii sale interne, calităţile ideologice, moral-politice şi cetăţeneşti, drepturile şi îndatoririle membrului de partid, dezvoltarea partidului nostru în cadrul evoluţiei generale a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale ş.a. Concomitent, în studiu se va pune un accent deosebit pe formarea şi dezvoltarea conştiinţei economice. Larg dezbătute vor fi în acest cadru problemele privind realizarea unei structuri moderne a economiei naţionale, modificările ce se produc în industria ţării şi a municipiului nostru, ca urmare a introducerii cuceririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, cerinţele sporite de ordin calitativ pe care le implică participarea crescîndă a României socialiste la circuitul mondial al valorilor materiale. De o atenţie specială se vor bucura problemele perfecţionării mecanismului nostru economic, rolul centralelor, combinatelor şi trusturilor în cadrul acestuia, aspectele referitoare la întărirea funcţiei planului unic, precum şi a iniţiativei tuturor organismelor economice, căile creşterii producţiei şi productivităţii muncii, ale reducerii cheltuielilor materiale de producţie şi ale îmbunătăţirii permanente a calităţii produselor — în strânsă legătură cu sarcinile economice importante ale noului cincinal şi ale planului pe anul 1971. Pe plan filozofic, un loc de seamă va trebui să revină cultivării concepţiei despre lume a partidului nostru, interpretării de pe poziţiile materialismului dialectic a realizărilor ştiinţifice contemporane, a problemelor complexe legate de evoluţia societăţii umane în epoca noastră. O mai mare atenţie trebuie să acordăm educaţiei ştiinţifice, combaterii influenţelor mistico-religioase. Prin multiple forme şi mijloace vom cultiva, şi în cadrul învăţămîntului de partid, respectul faţă de principiile de echitate, de înaltă moralitate şi dreptate socială promovate cu fermitate de partidul nostru, atît in planul valoric, cit şi în cel al practicii economice şi social-politice. Un obiectiv de seamă al activităţii noastre ideologice este perfecţionarea în continuare a pregătirii cadrelor. Pentru cadrele din economie, vom organiza in mod special studiul teoriei generale a conducerii economice şi al metodelor ştiinţifice de organizare a producţiei şi a muncii. Cadrele de partid vor adinei studiul problemelor legate de ştiinţa conducerii societăţii şi cu deosebire de creşterea rolului conducător al partidului in etapa actuală. O direcţie principală in studiul ideologic şi in activitatea de informare a oamenilor muncii o va constitui explicarea principiilor politicii externe a partidului şi statului nostru, de prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste, cu toate popoarele care luptă împotriva imperialismului, pentru libertate, democraţie şi progres social. Ne vom îngriji ca fiecare categorie de oameni ai muncii să abordeze, concomitent cu problemele mari, politice şi ideologice, care preocupă in prezent partidul şi statul nostru, acele teme teoretice care sunt reclamate de însăşi cerinţa perfecţionării pregătirii lor de specialitate. Spre exemplu, pentru intelectualitatea tehnică şi economică, conţinutul studiului va fi axat îndeosebi pe problemele revoluţiei tehnico-ştiinţifice şi ale introducerii cuceririlor ştiinţei in procesul producţiei, dezvoltării şi modernizării economiei naţionale. Pentru cadrele didactice din invăţămîntul de toate gradele, studiul ideologic va asigura dezbaterea unei game largi de probleme privind rolul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii în dezvoltarea societăţii socialiste, aspectele complexe ale perfecţionării întregului sistem de educaţie şi ale sporirii funcţiei sale sociale, evoluţia gindirii, a mişcării de idei in lumea contemporană etc. Desigur, pentru a crea condiţii optime de desfăşurare a studiului şi a-i asigura un conţinut bogat trebuie să ne preocupăm de o cit mai judicioasă organizare a sa, înlăturind unele deficienţe de ordin organizatoric care s-au făcut simţite anul trecut : înscrierea cursanţilor în formele de invăţămint fără a-i consulta in prealabil, eludindu-se astfel preocupările şi dorinţa oamenilor de a urma anumite forme de studiu, neglijarea aproape totală a criteriului de omogenitate, tolerarea unor forme de invăţămint cu o participare redusă, cu o activitate formală etc. Comitetul municipal a indicat constituirea încă de pe acum a unor colective în cadrul comisiilor muncii politico-ideologice, care să-i consulte cu atenţie pe viitorii cursanţi şi să găsească, in funcţie de condiţiile, posibilităţile şi cerinţele locale specifice, structura cea mai potrivită a învăţămîntului de partid, profilul cel mai corespunzător diferitelor forme. Organizarea unui invăţămint ideologic de calitate, eficient, reclamă din partea tuturor organelor şi organizaţiilor de partid o Îndrumare atentă şi pe tot parcursul anului, un control riguros, eficace, în acest sens toate organizaţiile de partid din municipiul nostru trebuie să situeze învăţămintul de partid printre preocupările lor majore. Propunindu-ne să nu facem nimic formal, nimic negîndit în perspectiva de ansamblu a muncii de partid, muncind cu simţ de răspundere, putem asigura o pregătire corespunzătoare noului an de invăţămint, astfel incit să obţinem — şi prin intermediul său — creşterea generală a nivelului de conştiinţă, de cultură al comuniştilor şi al celorlalţi oameni ai muncii, care să se traducă în participarea lor şi mai activă la înfăptuirea politicii partidului. STUDIUL IDEOLOGIC Calitatea unui produs este întregită şi de felul in care este prezentat cumpărătorului. In zadar îşi bat capul muncitorii de pe benzile de fabricaţie să dichisească fiecare obiect astfel ca el să merite expresia de abia „scos din cutie“, dacă după ieşirea lui din mîinile celor care l-au cusut şi l-au călcat cu atîta grijă este aşezat între două cartoane şi strins bine cu sfoară. Multe confecţii, nu dintre cele mai uşoare, „călătoresc“ în acest fel spre beneficiarii lor din comerţ. Un „tratament“ asemănător li se aplică şi unora dintre tricotaje care ajung în magazine legate fedeleş, mai multe laolaltă. Cum e şi de aşteptat, din cauza acestui ambalaj, dacă se poate numi astfel, marfa se depreciază pe parcurs, ajungînd la cumpărător boţită, ba uneori chiar murdară. De aceea, ne bucurăm să consemnăm în rîndurile ce urmează, o reconsiderare totală a acestei păreri, începînd cu însăşi conducerea Ministerului Industriei Uşoare. Sîntem informaţi că, în urmă cu douătrei luni, a luat fiinţă comisia centrală pentru elaborarea studiului privind ambalarea produselor specifice industriei uşoare. Din această comisie fac parte economişti, ingineri, conducători de centrale şi combinate. In scurtul răstimp de la înfiinţare, comisia a şi iniţiat cîteva acţiuni practice: s-a stabilit un contact permanent şi strîns cu centrala industriei poligrafice, s-a încheiat un protocol între M.I.U. şi Institutul de Arhitectură, secţia de estetică industrială, în vederea creării cadrelor de specialişti cu înaltă calificare de care este condiţionată producţia unor ambalaje cu caracteristici moderne. In trimestrul IV se organizează un concurs pentru cele mai reuşite ambalaje. In aceeaşi ordine de idei, între 28 şi 30 iulie a avut loc o consfătuire al cărei scop a fost îmbunătăţirea calităţii părţii grafice a ambalajelor necesare produselor industriei uşoare. Pentru a ilustra mai convingător ideile cuprinse în referate, s-a organizat paralel şi o expoziţie de ambalaje — cele actuale aflîndu-se lingă cele preconizate a fi utilizate. Participanţii la consfătuire — reprezentanţi ai întreprinderilor din industria uşoară, ai industriei poligrafice, graficieni de renume, reprezentanţi ai altor organe centrale, direct interesate — M.C.I., C.S.P., M.I.L., M.F.— au analizat mijloacele existente de redresare a calităţii tuturor ambalajelor, extinderea, pe scară şi mai largă, a utilizării maselor plastice în ambalarea articolelor industriei uşoare, imbinarea cit mai fericită dintre rolul de protecţie şi acela de prezentare şi de informare a cumpărătorului asupra produsului respectiv. (Pentru a-i stimula pe creatori, numele lor va fi tipărit pe ambalajele ce le aparţin). In final, s-au stabilit cîteva soluţii practice, pe categorii de produse, dintre care primele se vor face simţite pe piaţă chiar în trimestrul următor. Astfel, pentru ciorapi şi celelalte mărfuri de dimensiuni asemănătoare, cel mai potrivit ambalaj s-a considerat că sunt pungile din celofan, dar într-o formă mult îmbunătăţită din punct de vedere estetic. La cutiile în care se ambalează, in prezent, unele produse — pantofii, de pildă, — capacul de carton va fi înlocuit cu o peliculă din material plastic, un fel de „fereastră“ care expune mult mai bine conţinutul. Articolele de uz casnic vor fi ambalate printr-un sistem numit vacuumare — pe o bucată de carton se va fixa produsul, peste care se lipește o folie de polietilenă. Aceasta va înlesni mult organizarea vînzării pe bază de autoservire, la raioanele cu articole de menaj. întreaga gamă de lenjerie se va prezenta în pungi de polietilenă imprimată, prevăzute cu un cirlig care va permite eliminarea străvechilor rafturi din magazine şi înlocuirea lor cu nişte vergele pe care mărfurile vor fi expuse mult mai aproape de ochiul cumpărătorului. Pentru confecţiile grele — paltoane, costume etc. — s-a ajuns la concluzia că ambalajul propriu-zis, oricât de bun ar fi el, tot nu asigură protecţia cuvenită, astfel că singura soluţie este transportul lor de la fabrică în bazele comerţului cu maşini special amenajate, indiferent de distanţă. Pînă una-alta, transportul între două cartoane legate cu sfoară a fost interzis. Cantitatea sporită de ambalaje din material plastic de tot felul ce va fi necesară, va fi asigurată printr-o importantă dezvoltare a întreprinderii de mase plastice „Bucureşti“, de fapt o unitate profilată pe producţia materiilor prime pentru ambalaje. Cele de mai sus, precum şi altele, cuprinse în actul final al consfătuirii — planul de măsuri, dar pe care spaţiul nu ne permite să le amintim, se vor regăsi, sub forma unor obligaţii precise, în contractele ce se încheie între industrie şi comerţ. Aceasta ne dă garanţia că, în viitorul foarte apropiat, mărfurile ne vor fi oferite în magazine într-o formă civilizată, mai aproape de exigenţele comerţului modern. Rodica ŞERBAN „Vinzătorul mut“ vorbeşte SCINTEl A — simbătă 8 august 1970 Un instrument de economisire avantajos Obligaţiunile C. E. C. cu cîştiguri CASA DE ECONOMII ŞI La sfîrşitul fiecărei luni, CONSEMNAŢIUNI face cu Casa de Economii şi Consemnoscut că în primele zece zile naţiuni acordă depunătorilor ale fiecărei luni, obligaţiunile de obligaţiuni C.E.C., prin tra- C.E.C. cu cîştiguri se procură la geri la sorţi, cîte 2 887 cîştivatoarea lor nominală de la guri în bani cu valori de oricare unitate C.E.C. sau unt- 100 000 lei, 75 000 lei, 50 000 lei, tate poştală din ţară. Procura- 25 000 lei etc. rea sau vinderea obligaţiunilor Tragerea la sorţi lunară a C.E.C. se face cu multă uşa obligaţiunilor C.E.C. din 31 aurinţă, neîndeplinindu-se în august a.c. va avea loc în comacest scop nici o formalitate. La Dăbuleni, judeţul Dolj. Un popas plăcut la: HANUL TURISTIC „CHEIA" Amenajat de către cooperaţia de consum în frumoasa staţiune climaterică Cheia, hanul turistic cu acealşi nume oferă doritorilor posibilităţi variate de petrecere a unui concediu reconfortant, într-un peisaj montan încîntător. Şi, fiind vorba de munte, serviciul este şi el la înălţime ! Constanţa pe coordonatele progresului urbanistic, noul cartier Tomis Foto : Gh. Vintilă PRIMUL MAGAZIN DE... ÎNFRUMUSEŢARE Titlul nu e o născocire. Cei (şi mai ales, cele) care doresc să se convingă de adevăr pot vizita imobilul de la nr. 63 de pe Calea Victoriei—Bucureşti. Aici s-a deschis primul magazin de prezentare a produselor cosmetice, aparţinînd de întreprinderea de specialitate a Ministerului Industriei Alimentare. Noul magazin este aprovizionat cu cele mai cunoscute — dar şi cu cele mai noi — produse cosmetice ale fabricilor I,Macul Roşu“ şi „Stela" din Bucureşti, „Flacăra“-Cluj şi „Nivea‘‘-Braşov. Şi, ca NOUTATE, personalul magazinului acordă pe loc CONSULTAȚII, se fac DEMONSTRAȚII PRACTICE privitoare la modul de folosire a produselor cosmetice. Comerţ prin coletarie Printr-o simplă carte poştală adresată secţiei „COMERŢ PRIN COLETARIE“ a Cooperaţiei de consum-Bucureşti (strada Sergent Nuţu Ion 8-12, sector 6) se pot procura, direct la domiciliu, o serie de mărfuri necesare gospodăriei. Plata se face numai la primirea coletului poştal. La cerere, se pot obţine gratuit cataloage sau liste cu produsele care se livrează la domiciliu.