Scînteia, august 1970 (Anul 39, nr. 8503-8532)

1970-08-08 / nr. 8510

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Diplomat I în... falsuri A cunoscut tot felul de avan­­­sări. Multe — fulgerătoare. Mai­■ stru, tehnolog, inginer, profesor. I Chiar numai această sumară e- I numerare vorbeşte îndeajuns despre faptul că Oprea Bianu I din Bucureşti, Calea Griviţei 227, a încercat, în cei 15 ani de­­ continuă ascensiune, numeroase I satisfacţii personale. Pînă într-o­­ zi recentă, cînd a venit însă şi I marea decepţie. S-a descoperit * că dumnealui îşi falsificase 10­1 acte oficiale (îndeosebi, pe cele I de studii), la care se mai adău­gau 4 uzuri de fals şi 8 în­şelăciuni. Toate acestea i-au a­­dus circa 60 000 lei încasaţi ile­­­gal din unităţile prin care a tre­■ cut. Prins la strâmtoare, O. R. I era convins că tot falsurile ii i vor aduce scăparea. „A operat“ , In grabă două buletine de ident­i­titate, actul de naştere al soţiei şi certificatul de căsătorie. In fond, a arătat omul ce poate : i| nici un act nu i-a mai rămas intact ! Unul singur îi va rămi- I ne totuşi nefalsificat : sentința­­ ce-1 așteaptă. ■ S-a găsit motociclistul * La rubrica noastră apărută In ■ „Scînteia" nr. 8503, din 1 august I a.c. consemnam un accident să-­­I vîrșit de motociclistul Constan­tin Dănilă din comuna Drinceni,­­ menţionind că acesta a fugit de I la locul culpei. In urma cercetă-­­ rilor efectuate, s-a constatat că I autorul accidentului avea un permis de circulaţie expirat. In ■ plus, de la domiciliul iniţial, era plecat de mai mulţi ani fă­ră... adresă ! In ziua publicării notei în ziar, miliţia oraşului Iaşi a primit mai multe telefoa­ne care indicau noua adresă şi­­ locul de muncă al lui Constan-­­­tin Dănilă. Şi, cum acesta se afla chiar în Iaşi, a fost destul de­­ simplu să i se demonstreze că, de ceea ce se temea, nu avea cum să scape ! Crima I din Cîmpina I într-una din zilele trecute, pe­­ o stradă din Cîmpina au fost găsite abandonate o valiză şi I o sacoşă. Conţineau un cadavru I secţionat. S-a stabilit că victim I­ma era Gheorghe. Constantin, I factor poştal, care, plecat în sec­tor pentru a achita pensiile, nu I s-a mai întors nici la serviciu, nici acasă. Timp de două săp- tj tămîni, organele de miliţie au I efectuat cercetări amănunţite în vederea identificării făptaşului.­­ In urma probelor adunate, s-a stabilit că acesta este pensio- I -nărul Gornic Pascu din Cîmpi­­­­na, care, ştiind că factorului poş- I tal îi place băutura, l-a invitat I în casă la un pahar de ţuică şi apoi l-a asasinat pentru a-şi însuşi banii ce-i avea asupra I sa. La primele cercetări, autorul I crimei şi-a recunoscut faptele.­­ După definitivarea anchetei, el va fi deferit justiţiei pentru­­ a-şi primi pedeapsa ce i se cu-­­ vine. Vinovaţii să plătească ■ în Braşov s-a amenajat, de curind, aleea ce duce spre tele- ■ fericul de pe Tîmpa. Drumul I trece de-a lungul şanţului de a- a­părare a fostei cetăţi a Braşovu- I lui — vestigiu de o deosebită îl importanţă istorică. Proiectul I de execuţie a lucrării prevedea • în mod expres şi o serie de I măsuri pentru protejarea lui. I Dar una s-a prevăzut in proiect şi alta s-a petrecut in realitate. I Constructorii au aruncat tot pă- I mîntul excavat în timpul lucră- I rilor de terasament în şanţul de • apărare, distrugindu-i taluzul. I Acum, va trebui să scoată din­­ nou pămîntul afară şi să readucă şanţul de apărare în starea în ■I care se găsea. Operaţie costisi- ji­toare. Sperăm insă că nu şi pă­gubitoare, deoarece vor fi obli­­­­gaţi să o suporte cei ce se fac I vinovaţi ! I Închideţi I ferestrele! I Intr-una din zilele trecute, ca­r una din mesele instalate in gră- I dina de vară a restaurantului „Bulevard“ din Sibiu se aflau 5 I persoane. Deodată, voia bună de­­ la masa lor a fost transformată * — la propriu şi la figurat — in I ţăndări. De la etajul clădirii, le-a căzut In cap un geam de I aproximativ 3 m.p. Patru dintre­­ cei 5 comeseni au fost internaţi ] de urgenţă in spital. Cum a zbu- ’­ rat geamul in capul lor ? La e­­taj, două salariate de la labora- J torul cofetăriei purtau o discu- I­ţie (se pare, nu tocmai amicală), I care le absorbise intr-o aseme­­■ nea măsură incit n-au mai pu- I tut da nici o atenţie faptului că I stau cu uşile deschise, intr-un­­ curent gata să le smulgă din ţî- I fini ! Cum am putea comenta o asemenea faptă ? Lăsăm pe cei * ce răspund de restaurantul res- I pectiv să o facă ! I Rubrică redactate de ! I Dumitru TÎRCOI Gheorghe DAVID cu «prijinul corespondenților­­ »Scinteii" CUM ACŢIONAŢI pentru Înlăturarea­ ACCIDENTELOR DE MUNCĂ? Avem una din cele mai moderne legislaţii pentru protecţia muncii ; cheltuim peste 1,6 miliarde lei anual la acest capitol ; dispunem de un sistem organizatoric de stat şi obştesc puternic ramificat, pînă la ultimul loc de muncă, care urmăreşte evitarea şi combaterea cauzelor ce conduc la accidente. Suntem deci în drept să ne întrebăm dacă în aceste condiţii nu se pot obţine rezultate mai bune, o scădere mai bruscă a graficului acci­dentelor, lichidarea unor cauze, ca să nu mai înregistrăm noi accidente­­ de muncă, din care unele grave, soldate cu invaliditate sau chiar cu pierderea vieţii ? Am consultat unele statistici. Chiar dacă numitorul comun al majorităţii covîrşitoare a unor astfel de eveni­mente regretabile _________________ este nerespectarea normelor de pro­tecţia muncii de către cel acciden­tat sau cei care trebuiau să-l fe­rească, cauzele favorizante, con­diţiile de loc, timp şi alte îm­prejurări în care se produc sunt extrem de varia­te. Ne-am rezu­mat la acel tip de accidente ce se produc mai frec­vent la maşinile pentru prelucrarea lemnului şi a metalului.­­ Cele mai bune rezultate în pro­ducţie, subliniază ing. Elena Ochea, director în Ministerul Muncii, le găsim de obicei tocmai în întreprin­derile cu cele mai puţine accidente de muncă, cu cea mai bună formă de organizare a protecţiei. Am socotit că Uzinele „23 August“ şi platforma C.I.L. Pipera, unităţi cu rezultate bune în activitatea de pro­tecţia muncii, corespund acestor exi­genţe. — Care sunt factorii principali care concură la reducerea numărului de accidente de muncă la diferitele uti­laje prelucrătoare ? — am întrebat. — îmbunătăţirea continuă a condi­ţiilor de lucru, a dotării tehnice des­tinate prevenirii accidentelor, creşte­rea permanentă a calificării muncito­rilor — ne răspunde ing. Gavril Tor­­m­aş, şeful compartimentului de pro­tecţia muncii de la Uzinele „23 Au­gust“. — Calificarea muncitorilor, limi­tarea fluctuaţiei braţelor de muncă, odihna normală a lucrătorului, acti­vitatea corectă de prevenire desfă­şurată de către toţi coordonatorii şi conducătorii procesului de producţie, in special de către cei de la locurile de muncă — este de părere Gh. Şte­­fănescu, inginer-șef pe platforma in­dustrială a C.I.L. Pipera. Răspunsurile se întrepătrund și se completează. In ambele întreprinderi se duce o activitate intensă de depis­tare a locurilor unde sunt posibile accidentări, se alcătuiește anual cite un „inventar“ al acestora (de altfel destul de voluminos, numai la Uzi­nele „23 August“ există în fiecare sector între 100 şi 300 de puncte de lucru pentru care se prevede aplica­rea unor măsuri de protecţia mun­cii) şi se analizează lunar ce s-a fă­cut, ce mai trebuie realizat. In apa­renţă totul este în ordine. Dar acci­dente de muncă se produc totuşi. Nu sînt multe— nu se obiectează. Dar sînt şi, după cum vom vedea mai jos, uşor evitabile. La „23 August“, 54 de accidente de muncă s-au înregistrat în primul semestru al acestui an , 108 în anul trecut şi cam tot atîtea în anul precedent — faţă de 1 500— 1 800, cîte se înregistrau anual, cu cincisprezece — douăzeci de ani în urmă. La Combinatul de industriali­zare a lemnului — Pipera, dinamica este asemănătoare : 81 accidente cu doi ani în urmă, 75 anul trecut şi 12 în prima jumătate a lui 1970. Nu de mult, la secţia montaj loco­motive de la Uzinele „23 August“, un muncitor a fost accidentat la mînă, contractînd o invaliditate pe viaţă. In timp ce lucra la o maşină de găurit, burghiul maşinii i-a prins mănuşa şi mina dreaptă, fracturîndu-i antebra-­­ţul. Din dosarul întocmit cu această ocazie aflăm că maşina nu era în­zestrată cu dispozitive pentru prin­derea pieselor. Contrar normelor de tehnica securităţii, piesele de prelu­crat nu erau fixate în maşină, ci ţi­nute cu mina. O scăpare a comparti­mentului cu protecţia muncii din u­­zină ? Fără îndoială, căci despre acest loc de muncă „inventarul“ cu îmbu­nătăţirile preconizate nu prevede ni­mic. Dosarul încheiat prevede sancţio­narea (cu amenzi de 500—1500 lei) a unui număr însemnat de persoane răspunzătoare de comiterea acciden­tului — muncitorul calificat care lu­cra împreună cu accidentatul, şeful de echipă, maistrul, șeful de atelier etc. — precum și luarea unui șir de măsuri la locul respectiv de muncă, care să permită evitarea unor acci­dente asemănătoare pe viitor. Analizînd dinamica accidentelor la C.I.L. Pipera, din 1968 încoace, se constată că aproape patruzeci la sută din totalul accidentelor au avut loc la numai trei tipuri de maşini — fe­­răstraie circulare, maşini de îndrep­tat, freze. Este absolut clar, atît în primul caz cît şi în toate celelalte, că accidentele s-au produs prin încălcarea norme­lor de protecţia muncii. Maşini de găurit la „23 August", freze şi circu­lare — la C.I.L.-Pipera, există în toa­te atelierele. De ce nu s-a declanşat o acţiune de verificare a tuturor a­cestor maşini ca să se vadă dacă sunt ele dotate cu toată gama dispozitive­lor de prindere şi protejare, dacă a­­cestea sunt folosite, şi cum anume ? Era bine şi necesar ca, pornind de la un caz sau altul, inspectoratele să fi dat indicaţii pentru o astfel de ac­ţiune în toate întreprinderile care fo­losesc asemenea utilaje. — Cu doi ani în urmă — sublinia­ză tov. Eugen Băltaru, şeful compar­timentului de protecţia muncii de la C.I.L.-Pipera — am început să in­troducem apărătorile de tip Minetos (invenţie românească a ing. Nicolae Minetos, de la Institutul de studii şi cercetări pentru protecţia muncii — I.S.C.P.M. — care a obţinut premiul I la Salonul internaţional de securita­te a muncii din Nancy, Franţa 1968) precum şi apărători proprii. Cam 35—40 la sută dintre maşini sunt do­tate cu ele ; de asemenea, mai bine de o treime dintre maşinile de în­dreptat sunt înzestrate cu apărători proiectate de I.S.C.P.M. ; la maşinile de frezat apărătorile au fost omolo­gate cu o lună în urmă, s-au intro­dus experimental şi va începe extin­derea lor. Rezultatele se şi văd : în decurs de un an, la aceste 3 tipuri de maşini, ponderea accidentelor a scăzut la 30 la sută. Considerăm că o asemenea reali­zare nu poate fi de natură să ofere deplină satisfacţie, cînd ar fi fost normal ca, o dată cauza accidentului cunoscută, în cîteva luni, ea să fi fost complet eliminată ! „Vă mulţumesc apărătorile existente ?“ — am între­bat pe­ cîţiva specialişti. Mulţi dintre ei au făcut observaţii judicioase. De pildă, inginerul-şef Gh. Ştefănescu ne confirmă o observaţie făcută şi de alţii . „In comparaţie cu zonele peri­culoase de la instalaţiile şi maşinile moderne de prelucrare a metalului, la cele de prelucrare a lemnului zone­le expuse nu sunt prea bine protejate. Există o rămînere în urmă. Cauza ? Universalitatea mai accentuată a u­­tilajelor, ceea ce face dificilă adap­tarea de apărători“. Oare acolo unde nu ajunge o singură apărătoare nu se pot confecţiona seturi întregi ? Fără îndoială că da, dar se neglijea­ză. O asemenea neglijare capătă, în unele răspunsuri, un iz de teoretiza­re. Astfel, ni se spune : „pe astea le avem, pe astea le folosim“ ; „pentru mai bine este întotdeauna loc...“ ; „omul trebuie să se ferească şi sin­gur, să nu pună mîna“ ; „este nevoie de o educaţie de mulţi ani...“. Cu eschivări de acest fel, care reflectă şi o anumită mentalitate, rămine foarte puţin loc pentru interes şi veritabilă iniţiativă în direcţia îmbunătăţirii radicale şi operative a protecţiei mun­cii. Observaţiile de mai sus sunt făcute pornind de la realitatea a două în­treprinderi mari, cu experienţă, cu cadre de speciali­tate calificate, cu dotare tehnică modernă. Or, ma­şini de aşchiere a metalelor şi de prelucrare a lem­nului există şi în mii de unităţi — mai mici — ale industriei locale, ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi de consum, ale cooperativelor a­­gricole de pro­ducţie, ale I.A.S. şi I.M.A. etc. ; la foarte multe dintre­ acestea se lucrează fără apărători, fără supra­veghere şi asistenţă tehnică, iar mă­surile de evitare a accidentelor se iau cu încetinitorul. Continuă să se producă sau să se importe — in po­fida categoricelor prevederi legale — instalaţii fără apărători sau dispozi­tive de protecţia muncii, iar dotarea celor aflate în exploatare întîrzie ne­­permis de mult. De ce se perpetuea­ză această situaţie ? Fiindcă, destul de frecvent, cei răspunzători de or­ganizarea producţiei îşi permit să subestimeze măsurile de protecţia muncii, să nu acorde atenţie unor dispozitive sau instalaţii de protecţie banale, care în majoritatea cazurilor reprezintă sume neglijabile in raport cu daunele produse societăţii sub for­mă de absenţe din producţie, pro­ducţie nerealizată, ajutor medical, pensii de invaliditate, de urmaş etc. Este de datoria inspectoratelor pen­tru protecţia muncii să aplice cu stricteţe prevederile legii, în scopul unei mai eficiente preveniri a orică­ror abateri de la normele de protecţie a muncii.­­ Al. PLAIEŞU o Scăpări la „inventarul" locurilor peri­culoase • O dată cunoscută cauza, măsura trebuie luată imediat • Un copil al nimănui •• micile unităţi de producţie • Ex­perienţa pozitivă — în aşteptarea generalizării PENTRU COMPLETAREA MOBILIERULUI... ...vi se recomandă, de către ÎNTREPRINDEREA DE IN­DUSTRIE LOCALA BRAD (strada Minerilor 5) un tip su­perior de ,,Comodă“ executată din plăci aglomerate din lemn, cu furnir de nuc și furnir de ulm. Comoda, avind o înălți­me de 900 mm și o lungime de 710 mm, este demontabilă, lustruită mat. Ea poate fi li­vrată, pe bază de comandă, întreprinderilor, instituțiilor şi persoanelor particulare. (Urmare din pag. I) Pe alocuri, invăţămîntul a fost abstract, s-a abătut şi chiar s-a rupt de ceea ce este viu, actual în realita­tea economică şi socială a ţării noas­tre. Am asistat, spre exemplu, la u­­zinele „Vulcan“, la o dezbatere in­­tr-un cerc de studiu cuprinzînd teh­nicieni şi maiştri, despre creşterea eficienţei comerţului exterior în ţara noastră. In afară de faptul că discu­ţia a făcut abstracţie de adoptarea in ultimii ani, pe plan naţional, a o se­rie de măsuri vizînd tocmai perfec­ţionarea activităţii în acest domeniu, nu s-au abordat in nici un fel pro­blemele stringente — din punctul de vedere al temei discutate — din respectiva întreprindere — importan­tă producătoare de utilaje industriale pentru export. Ba, mai mult, exemplele menite să ilustreze tezele teoretice vizau alte unităţi — fapte culese de ici, de colo, prezentate fără discernămînt, fără efortul de a analiza şi interpreta, de a judeca cri­tic propria muncă. In acest fel, se în­ţelege, nu se pot naşte discuţii vii, antrenante, dezbateri autentice, care să lase urme în conştiinţa oamenilor şi să fie urmate de eficienţă în sen­sul practic al cuvintului ; dimpotrivă, se încurajează formalisimul, superfi­cialitatea. Am intilnit, de asemenea, şi un mod defectuos de Înţelegere a legă­turii cu viaţa, constînd in abordarea la invăţămîntul de partid a unor pro­bleme îngust profesionale, nesemnifi­cative pentru procesul de formare a gîndirii şi conştiinţei oamenilor. A­­ceasta manieră de a trata lucrurile, manifestată în activitatea unor cercuri şi cursuri de la uzinele „Re­publica“, „Electronica“, liceul nr. 37, u­­nele facultăţi din cadrul Institutului politehnic şi Universităţii Bucureşti, trădează, desigur, lipsa de efort în înţelegerea teoretică a problemelor, ceea ce face ca invăţămîntul de par­tid, mai ales in formele de masă, să nu se distingă de consfătuirile de pro­ducţie, de dezbaterile cotidiene pe probleme curente. Uneori, asemenea manifestări capătă girul propagandiş­tilor care acceptă tot ce se spune, fără a-şi exercita rolul de a orienta dez­baterile către desprinderea unor idei, concluzii clarificatoare. Fireşte, este pozitiv faptul că pro­blematica comportării morale a oa­menilor muncii in producţie, în fa­milie, în societate a fost amplu abordată în cursul anului trecut. In unele locuri însă problemele au fost discutate la modul general, fără a se combate cu intransigenţă atitudini necorespunzătoare faţă de muncă, faţă de avutul obştesc, faţă de îndatoririle civice care s-au manifestat la unii oa­meni din unităţile respective, înlăturarea stărilor negative de lu­cruri constatate de-a lungul anului precedent, îmbunătăţirea conţinutului studiului formează preocupări majore ale noastre în pregătirea noului an de invăţămint. Cerinţe sporite pune in faţa noastră faptul că întreaga ac­tivitate de propagandă se va desfă­şura sub semnul celei de-a 50-a ani­versări a creării Partidului Comunist Român. Avem in vedere abordarea in studiu a o seamă de probleme privind istoria partidului, evoluţia lui, locul şi rolul său in dezvoltarea societăţii româneşti, politica sa creatoare, mar­xist-leninistă, unitatea rândurilor lui, principiile de bază ale vie­ţii sale interne, calităţile ideolo­gice, moral-politice şi cetăţeneşti, drepturile şi îndatoririle membrului de partid, dezvoltarea partidului nostru în cadrul evoluţiei generale a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale ş.a. Concomitent, în studiu se va pune un accent deosebit pe formarea şi dezvoltarea conştiinţei economice. Larg dezbătute vor fi în acest cadru problemele privind realizarea unei structuri moderne a economiei na­ţionale, modificările ce se produc în industria ţării şi a municipiului nostru, ca urmare a introducerii cu­ceririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, cerinţele sporite de ordin calitativ pe care le implică participarea crescîndă a României socialiste la circuitul mondial al va­lorilor materiale. De o atenţie spe­cială se vor bucura problemele per­fecţionării mecanismului nostru eco­nomic, rolul centralelor, combinatelor şi trusturilor în cadrul acestuia, as­pectele referitoare la întărirea funcţiei planului unic, precum şi a iniţiativei tuturor organismelor economice, căile creşterii producţiei şi productivităţii muncii, ale reducerii cheltuielilor materiale de producţie şi ale îmbu­nătăţirii permanente a calităţii pro­duselor — în strânsă legătură cu sarcinile economice importante ale noului cincinal şi ale planului pe anul 1971. Pe plan filozofic, un loc de seamă va trebui să revină cultivării con­cepţiei despre lume a partidului nos­tru, interpretării de pe poziţiile ma­terialismului dialectic a realizărilor ştiinţifice contemporane, a probleme­lor complexe legate de evoluţia so­cietăţii umane în epoca noastră. O mai mare atenţie trebuie să acor­dăm educaţiei ştiinţifice, combaterii influenţelor mistico-religioase. Prin multiple forme şi mijloace vom cultiva, şi în cadrul învăţămîn­­tului de partid, respectul faţă de principiile de echitate, de înaltă mo­ralitate şi dreptate socială promova­te cu fermitate de partidul nostru, atît in planul valoric, cit şi în cel al practicii economice şi social-poli­tice. Un obiectiv de seamă al activită­ţii noastre ideologice este perfecţio­narea în continuare a pregătirii ca­drelor. Pentru cadrele din economie, vom organiza in mod special stu­diul teoriei generale a conducerii economice şi al metodelor ştiinţifice de organizare a producţiei şi a muncii. Cadrele de partid vor adinei studiul problemelor legate de ştiinţa conducerii societăţii şi cu deosebire de creşterea rolului conducător al partidului in etapa actuală. O direcţie principală in studiul ideologic şi in activitatea de infor­mare a oamenilor muncii o va con­stitui explicarea principiilor politicii externe a partidului şi statului nos­tru, de prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste, cu toate popoa­rele care luptă împotriva imperialis­mului, pentru libertate, democraţie şi progres social. Ne vom îngriji ca fiecare catego­rie de oameni ai muncii să abor­deze, concomitent cu problemele mari, politice şi ideologice, care preocupă in prezent partidul şi statul nostru, acele teme teoretice care sunt recla­mate de însăşi cerinţa perfecţionării pregătirii lor de specialitate. Spre exemplu, pentru intelectualitatea tehnică şi economică, conţinutul stu­diului va fi axat îndeosebi pe pro­blemele revoluţiei tehnico-ştiinţifice şi ale introducerii cuceririlor ştiinţei in procesul producţiei, dezvoltării şi modernizării economiei naţionale. Pentru cadrele didactice din in­văţămîntul de toate gradele, studiul ideologic va asigura dezbaterea unei game largi de probleme privind rolul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii în dezvoltarea societăţii socialiste, as­pectele complexe ale perfecţionării întregului sistem de educaţie şi ale sporirii funcţiei sale sociale, evoluţia gindirii, a mişcării de idei in lumea contemporană etc. Desigur, pentru a crea condiţii optime de desfăşurare a studiului şi a-i asigura un conţinut bogat trebuie să ne preocupăm de o cit mai judi­cioasă organizare a sa, înlăturind unele deficienţe de ordin organizato­ric care s-au făcut simţite anul tre­cut : înscrierea cursanţilor în forme­le de invăţămint fără a-i consulta in prealabil, eludindu-se astfel pre­ocupările şi dorinţa oamenilor de a urma anumite forme de studiu, neglijarea aproape totală a criteriu­lui de omogenitate, tolerarea unor forme de invăţămint cu o participa­re redusă, cu o activitate formală etc. Comitetul municipal a indicat constituirea încă de pe acum a unor colective în cadrul comisiilor muncii politico-ideologice, care să-i consulte cu atenţie pe viitorii cursanţi şi să găsească, in funcţie de condiţiile, posibilităţile şi cerinţele locale speci­fice, structura cea mai potrivită a învăţămîntului de partid, profilul cel mai corespunzător diferitelor forme. Organizarea unui invăţămint ideo­logic de calitate, eficient, reclamă din partea tuturor organelor şi orga­nizaţiilor de partid o Îndrumare aten­tă şi pe tot parcursul anului, un control riguros, eficace, în acest sens toate organizaţiile de partid din municipiul nostru trebuie să situeze învăţămintul de partid printre preo­cupările lor majore. Propunindu-ne să nu facem nimic formal, nimic negîndit în perspectiva de ansamblu a muncii de partid, muncind cu simţ de răspundere, pu­tem asigura o pregătire corespunză­toare noului an de invăţămint, astfel incit să obţinem — şi prin interme­diul său — creşterea generală a nive­lului de conştiinţă, de cultură al co­muniştilor şi al celorlalţi oameni ai muncii, care să se traducă în parti­ciparea lor şi mai activă la înfăptui­rea politicii partidului. STUDIUL IDEOLOGIC Calitatea unui produs este întregită şi de felul in care este prezentat cumpărătoru­lui. In zadar îşi bat capul muncitorii de pe benzile de fabricaţie să dichisească fie­care obiect astfel ca el să merite expresia de abia „scos din cutie“, dacă după ieşirea lui din mîinile ce­lor care l-au cusut şi l-au călcat cu atîta grijă este a­­şezat între două cartoane şi strins bine cu sfoară. Multe confecţii, nu dintre cele mai uşoare, „călătoresc“ în acest fel spre beneficiarii lor din comerţ. Un „tratament“ ase­mănător li se aplică şi u­­nora dintre tricotaje care ajung în magazine legate fedeleş, mai multe laolaltă. Cum e şi de aşteptat, din cauza acestui ambalaj, dacă se poate numi astfel, marfa se depreciază pe parcurs, a­­jungînd la cumpărător bo­ţită, ba uneori chiar mur­dară. De aceea, ne bucu­răm să consemnăm în rîndurile ce urmează, o re­considerare totală a acestei păreri, începînd cu însăşi conducerea Ministerului In­dustriei Uşoare. Sîntem in­formaţi că, în urmă cu două­­trei luni, a luat fiinţă co­misia centrală pentru elabo­rarea studiului privind am­balarea produselor specifice industriei uşoare. Din acea­stă comisie fac parte econo­mişti, ingineri, conducători de centrale şi combinate. In scurtul răstimp de la înfiinţare, comisia a şi ini­ţiat cîteva acţiuni practice: s-a stabilit un contact per­manent şi strîns cu centra­la industriei poligrafice, s-a încheiat un protocol între M.I.U. şi Institutul de Arhi­tectură, secţia de estetică industrială, în vederea creă­rii cadrelor de specialişti cu înaltă calificare de care este condiţionată producţia unor ambalaje cu caracteristici moderne. In trimestrul IV se organizează un concurs pen­tru cele mai reuşite amba­laje. In aceeaşi ordine de idei, între 28 şi 30 iulie a avut loc o consfătuire al cărei scop a fost îmbunătăţirea calităţii părţii grafice a am­balajelor necesare produse­lor industriei uşoare. Pen­tru a ilustra mai convingă­tor ideile cuprinse în refe­rate, s-a organizat paralel şi o expoziţie de ambalaje — cele actuale aflîndu-se lingă cele preconizate a fi utilizate. Participanţii la consfătuire — reprezen­tanţi ai întreprinderilor din industria uşoară, ai industriei poligrafice, grafi­cieni de renume, reprezen­tanţi ai altor organe cen­trale, direct interesate — M.C.I., C.S.P., M.I.L., M.F.— au analizat mijloacele exis­tente de redresare a calităţii tuturor ambalajelor, extin­derea, pe scară şi mai largă, a utilizării maselor plastice în ambalarea articolelor in­dustriei uşoare, imbinarea cit mai fericită dintre rolul de protecţie şi acela de pre­zentare şi de informare a cumpărătorului asupra pro­dusului respectiv. (Pentru a-i stimula pe creatori, nu­mele lor va fi tipărit pe am­balajele ce le aparţin). In fi­nal, s-au stabilit cîteva so­luţii practice, pe categorii de produse, dintre care primele se vor face simţite pe piaţă chiar în trimestrul următor. Astfel, pentru ciorapi şi ce­lelalte mărfuri de dimensi­uni asemănătoare, cel mai potrivit ambalaj s-a consi­derat că sunt pungile din ce­lofan, dar într-o formă mult îmbunătăţită din punct de vedere estetic. La cutiile în care se ambalează, in pre­zent, unele produse — pan­tofii, de pildă, — capacul de carton va fi înlocuit cu o peliculă din material plas­tic, un fel de „fereastră“ care expune mult mai bine conţinutul. Articolele de uz casnic vor fi ambalate prin­tr-un sistem numit vacuu­­mare — pe o bucată de car­ton se va fixa produsul, peste care se lipește o folie de po­lietilenă. Aceasta va înlesni mult organizarea vînzării pe bază de autoservire, la ra­ioanele cu articole de me­naj. întreaga gamă de len­jerie se va prezenta în pungi de polietilenă imprimată, prevăzute cu un cirlig care va permite eliminarea stră­vechilor rafturi din magazi­ne şi înlocuirea lor cu nişte vergele pe care mărfurile vor fi expuse mult mai a­­proape de ochiul cumpără­torului. Pentru confecţiile grele — paltoane, costume etc. — s-a ajuns la conclu­zia că ambalajul propriu-zis, oricât de bun ar fi el, tot nu asigură protecţia cuvenită, astfel că singura soluţie este transportul lor de la fabrică în bazele comerţului cu ma­şini special amenajate, indi­ferent de distanţă. Pînă una-alta, transportul între două cartoane legate cu sfoară a fost interzis. Can­titatea sporită de ambalaje din material plastic de tot felul ce va fi necesară, va fi asigurată printr-o importan­tă dezvoltare a întreprinde­rii de mase plastice „Bucu­reşti“, de fapt o unitate pro­filată pe producţia mate­riilor prime pentru amba­laje. Cele de mai sus, precum şi altele, cuprinse în actul fi­nal al consfătuirii — planul de măsuri, dar pe care spa­ţiul nu ne permite să le a­­mintim, se vor regăsi, sub forma unor obligaţii preci­se, în contractele ce se în­cheie între industrie şi co­merţ. Aceasta ne dă garan­ţia că, în viitorul foarte a­­propiat, mărfurile ne vor fi oferite în magazine în­tr-o formă civilizată, mai aproape de exigenţele co­merţului modern. Rodica ŞERBAN „Vinză­torul mut“ vorbeşte SCI­NT­El A — simbătă 8 august 1970 Un instrument de economisire avantajos Obligaţiunile C. E. C. cu cîştiguri CASA DE ECONOMII ŞI La sfîrşitul­­ fiecărei luni, CONSEMNAŢIUNI face cu­ Casa de Economii şi Consem­­noscut că în primele zece zile naţiuni acordă depunătorilor ale fiecărei luni, obligaţiunile de obligaţiuni C.E.C., prin tra- C.E.C. cu cîştiguri se procură la geri la sorţi, cîte 2 887 cîşti­­vatoarea lor nominală de la guri în bani cu valori de oricare unitate C.E.C. sau unt- 100 000 lei, 75 000 lei, 50 000 lei, tate poştală din ţară. Procura- 25 000 lei etc. rea sau vinderea obligaţiunilor Tragerea la sorţi lunară a C.E.C. se face cu multă uşa­ obligaţiunilor C.E.C. din 31 au­­rinţă, neîndeplinindu-se în au­gust a.c. va avea loc în coma­­cest scop nici o formalitate. La Dăbuleni, judeţul Dolj. Un popas plăcut la: HANUL TURISTIC „CHEIA" Amenajat de către coope­raţia de consum în frumoasa staţiune climaterică Cheia, hanul turistic cu acealşi nume oferă doritorilor posibilităţi variate de petrecere a unui concediu reconfortant, într-un peisaj montan încîntător. Şi, fiind vorba de munte, servi­ciul este şi el la înălţime ! Constanţa pe coordonatele progresului urbanistic, noul cartier Tomis Foto : Gh. Vintilă PRIMUL MAGAZIN DE... ÎNFRU­MUSEŢARE Titlul nu e o născocire. Cei (şi mai ales, cele) care doresc să se convingă de adevăr pot vizita imobilul de la nr. 63 de pe Calea Victoriei—Bucu­reşti. Aici s-a deschis pri­mul magazin de prezentare a produselor cosmetice, apar­­ţinînd de întreprinderea de specialitate a Ministerului In­dustriei Alimentare. Noul magazin este aprovi­zionat cu cele mai cunoscute — dar şi cu cele mai noi — produse cosmetice ale fabri­cilor I,Macul Roşu“ şi „Stela" din Bucureşti, „Flacăra“-Cluj şi „Nivea‘‘-Braşov. Şi, ca NOUTATE, personalul maga­zinului acordă pe loc CON­SULTAȚII, se fac DEMON­STRAȚII PRACTICE privi­toare la modul de folosire a produselor cosmetice. Comerţ prin coletarie Printr-o simplă carte poşta­lă adresată secţiei „COMERŢ PRIN COLET­ARIE“ a Coope­raţiei de consum-Bucureşti (strada Sergent Nuţu Ion 8-12, sector 6) se pot procura, di­rect la domiciliu, o serie de mărfuri necesare gospodăriei. Plata se face numai la primi­rea coletului poştal. La cere­re, se pot obţine gratuit cata­loage sau liste cu produsele care se livrează la domiciliu.

Next