Scînteia, septembrie 1970 (Anul 39, nr. 8533-8562)

1970-09-27 / nr. 8559

Sarcina principală dată de partid constructorilor de maşini: UTILAJE DE­­ CALITATE NET SUPERIOARĂ! De-a lungul anilor, numeroase pro­duse ale industriei constructoare de maşini şi-au cîştigat un bun renume atit în rindul beneficiarilor interni, cit şi al celor externi. Fie şi numai cîteva exemple sînt in măsură să dea o imagine clară asupra priceperii, iscu­sinţei şi competenţei muncitorilor, in­ginerilor şi tehnicienilor din marea majoritate a întreprinderilor acestei ramuri, care şi-au făcut din construi­­rea unor maşini şi utilaje cu un înalt nivel tehnic şi calitativ o preocupa­re permanentă, un principal criteriu de apreciere realistă şi exigentă a muncii lor, reuşind să atingă, nu de puţine ori, performanţe de talie mon­dială. Aşa s-au născut locomotivele Diesel electrice româneşti, familii în­tregi de maşini-unelte, instalaţiile de foraj, utilajele pentru industria energetică, industria chimică şi rafi­nării, pentru industria metalurgi­că ş.a. Dacă amintim că în prezent indus­tria constructoare de maşini partici­pă d­e peste două treimi la acoperi­rea necesarului intern de maşini şi utilaje, că este o principală producă­toare de bunuri de folosinţă îndelun­gată — autoturisme, frigidere, tele­vizoare, radioreceptoare ş.a. — înţe­legem mai bine de ce în acest dome­niu respectarea cu rigurozitate a pa­rametrilor calităţii produselor, înlă­turarea tuturor abaterilor care ar putea afecta performanţele acestora trebuie să constituie, fără excepţie, obiective principale ale activităţii cu­rente din fiecare întreprindere. Con­­siderînd, deci, drept firească şi nece­sară preocuparea permanentă pentru a asigura o înaltă calitate întregii producţii din industria constructoare de maşini şi, în lumina indicaţiilor date de partid, a prevederilor clare şi precise cuprinse în Legea privind asigurarea şi controlul calităţii pro­duselor, ca o conduită productivă obligatorie pentru toate întreprinde­rile, să fixăm obiectivul investiga­ţiilor noastre asupra aşa-ziselor ex­cepţii. — înainte de orice, cînd se discută calitatea unei maşini, a unui utilaj, cred că trebuie examinată concepţia tehnică care stă la baza lor, docu­mentaţia de execuţie — precizează ing. Lucian Ignat, şef de serviciu în Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini. Este clar oricui că un produs conceput prost, cu performan­ţe depăşite, chiar dacă va fi execu­tat ireproşabil, nu va putea fi con­siderat niciodată „de calitate“. Căci viciul de concepţie afectează direct gradul de utilitate a maşinilor şi uti­lajelor, caracteristicile lor tehnice şi funcţionale, elemente hotărîtoare în aprecierea nivelului calitativ in uzi­nele din ramura noastră. Rugîndu-1 să pună în discuţie anu­mite cazuri concrete, interlocutorul s-a referit la vaginul de marfă aco­perit, pe patru osii. Poate fi socotit acesta un produs de calitate cînd el depăşeşte cu 1 800 de kg greutatea proprie prevăzută in normele inter­naţionale şi are o sarcină utilă cu două tone mai mică ? Şi cu toate a­­cestea, produsul se fabrică la Uzina de vagoane din Arad de cinci ani în această concepţie tehnică depăşită. Dar exemplul furnizat nu este sin­gular. Autocamionul de 3 tone, fabri­cat la uzina „Steagul Roşu“ din Bra­şov, în ciuda aprecierilor bune de care s-a bucurat la începutul fabri­caţiei, din cauza încetinirii muncii de perfecţionare a concepţiei lui, pentru a i se ridica performanţele în exploatare, a ajuns astăzi să fie depăşit din multe puncte de vedere. Astfel, se înregistrează un consum de benzină la 100 de km cu 60 la sută mai mare decit media existentă pe plan mondial şi un coeficient de ţară cu 0,40 mai scăzut. Dacă asemenea exemple găsim şi in alte întreprinderi constructoare de maşini, aceasta se datoreşte, in prin­cipal, pasivităţii cu care este privită adeseori una din cerinţele majore ale progresului tehnic : accelerarea rit­mului de înnoire a producţiei. Apare în acest fel un paradox : chiar dacă se va acorda o maximă atenţie orga­nizării fabricaţiei unui produs care are la bază o concepţie depăşită, fiind situat din capul locului în afara posibilităţilor de atingere a unor per­formanţe tehnice şi funcţionale com­petitive, el nu va putea căpăta cali­ficativul de „înaltă calitate“. Din această perspectivă, se cuvine apre­ciată ca valoroasă iniţiativa Ministe­rului Industriei Construcţiilor de Ma­şini îndreptată spre grăbirea ritmului de asimilare a produselor noi, stabi­­lindu-se ca pînă în 1975 circa două treimi din maşinile şi utilajele fa­bricate să aibă o vechime sub 5 ani. Dacă în cele mai multe cazuri munca de concepţie este în măsură să stimuleze — şi stimulează efectiv calitatea produselor —, nu înţelegem de ce efortul făcut în acest sens este ciuntit cînd se trece la producţia de serie. Se întîmplă ca, pornind de la o concepţie bună a unui produs, aceasta să fie „adaptată“ la condiţi­ile uneori necorespunzătoare din uzine. Astfel a apărut şi se menţi­ne în anumite întreprinderi o practi- Viorel SALĂGEAN (Continuare în pag. a IlI-a) IERI S-AU DESCHIS LA BUCUREŞTI Lucrările Sesiunii anuale a Federaţiei Dentare Internaţionale Sîmbătă dimineaţa, în sala Pala­tului Republicii Socialiste România din Capitală, s-au deschis lucrările celei de-a 58-a Sesiuni anuale a Fe­deraţiei Dentare Internaţionale, ma­nifestare ştiinţifică de mare pres­tigiu ce reuneşte personalităţi de frunte ale ştiinţei şi practicii sto­matologice din­ 46 de ţări, din toate continentele. Reuniunea îşi desfăşoară lucrările sub înaltul patronaj al preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România,­­Ion Gheorghe Maurer. ‘ Sesiunea, care va dura şase zile, îşi axează lucrările pe probleme de cea mai vie actualitate ştiinţifică şi practică, marcînd noi etape pe dru­mul progresului acestei discipline medicale. Rostind cu vieţui de deschidere, prof. dr. Valerian Popescu, membru corespondent al Academiei, preşe­­­­dintele comitetului de organizare a sesiunii, a salutat in numele partici­panţilor pe preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, exprimîndu-i mulţumiri pentru pre­zenţa sa care onorează lucrările re­uniunii şi care exprimă aprecierea de care se bucură activitatea F.D.I., importanţa şi­­ grija pe care statul nostru o acordă sănătăţii publice. Vorbitorul a adresat, de asemenea un salut savanţilor de renume ai stomatologiei mondiale, tuturor par­ticipanţilor prezenţi la lucrările se­siunii. Primit cu aplauze, a luat cuvîntul preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer. Cuvîntarea a fost ascultată cu atenţie şi subli­mată cu vii şi îndelungi aplauze. (Continuare în pag. a V-a) PROLIT­ARI DIN TOATE ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8559 Prima ediţie Duminică 27 septembrie 1970 6 PAGINI - 30 BANI Salutul adresat de preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer Doamnelor şi domnilor, In numele guvernului, Republic­cii Socialiste România, adresez un cordial salut reprezentanţilor de seamă ai ştiinţei stomatologice, reuniţi în cea de-a 58-a sesiune anuală a Federaţiei Dentare Inter­naţionale. Găzduind această reuniune şti­inţifică, guvernul român manifestă, o dată mai mult, înalta preţuire pe care o acordă ştiinţei, dorinţa de a contribui la progresul ei, de a sprijini strîngerea legăturilor în­tre oamenii de ştiinţă din diferite ţări ale lumii. Această atitudine decurge în mod necesar din importanţa pe care a dobîndit-o ştiinţa în zilele noastre, ca forţă de impulsie de prim rang a progresului societăţii. Ştiinţa — este bine ştiut — spo­reşte din ce în ce mai mult capaci­tatea omului de a stăpîni natura,­­ dă posibilitatea să valorifice mereu mai bine bogăţiile ei, să-şi îmbunătăţească rapid şi conside­rabil condiţiile materiale de viaţă. Insuşindu-şi ştiinţa, oamenii îşi ri­dică, în acelaşi timp, nivelul de cultură, îşi dezvoltă puterea de cu­noaştere şi de înţelegere a feno­menelor din natură şi societate. Prin toate acestea, ştiinţa acţio­nează ca un factor de eliberare a omului, de promovare a participă­rii sale la deciderea destinelor co­lectivităţii şi ale lui însuşi ca in­divid. In măsura în care dezvoltarea ştiinţei şi introducerea în practică a cuceririlor geniului uman sunt degrevate de piedicile pe care le creează tendinţele de exploatare şi asuprire a omului de către om, şti­inţa devine şi un factor de promo­vare a unor relaţii noi — între oa­meni, ca şi între naţiuni — relaţii guvernate de raţiune, de spiritul (Continuare in pag. a V-a) PAGINA A ll-A Dialog cetăţenesc DRUMURILE JUDEŢENE O costisitoare neglijenţa a organelor locale LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAMNĂ, ClT MAI REPEDE Şi of,BUNA CALITATE! » „Planurile opera­tive“, oricît de fru­moase, nu aduc sin­gure porumbul în păture... • Folosiţi mijloacele mecanice ca unelte de lucru, nu ca pre­zenţe decorative! (Citiţi in pag. a IlI-a, relatările corespondenţi­lor noştri). Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei Partidului Muncitoresc Norvegian Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al P.C.R., preşedin­tele Consiliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste, împreună cu tovarăşii Emil Bodnaraş, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., Paul Niculescu-Mizil, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al­­C.C. al P.C.R., au primit sîmbătă delegaţia Partidului Mun­citoresc Norvegian, condusă de Trygve Bratteli, preşedintele parti­dului, aflată în vizită în ţara noas­tră. Din delegaţie fac parte Thorvald Stoltenberg, secretar cu proble­mele internaţionale al Consiliului Naţional al Sindicatelor, Hans Ra­­astad, preşedintele Uniunii Tinere­tului Socialist Norvegian, Arvid Dyrendahl, redactor al ziarului „Opland Arbeiderblad“, şi Dag Halvorsen, corespondent la Viena al ziarului „Arbeiderbladet Oslo“. La primire a participat Nestor Ignat, membru al Biroului Execu­tiv al Consiliului Naţional al­ Fron­­tului Unităţii Socialiste. In cadrul convorbirilor s-a mani­festat dorinţa comună de a dezvol­ta relaţiile dintre Partidul Co­munist Român, Frontul Unităţii Socialiste şi Partidul Muncitoresc Norvegian. Totodată, a fost relie­fată evoluţia pozitivă a relaţiilor de colaborare româno-norvegiană şi posibilităţile de intensificare a schimburilor în diferite domenii în interesul ambelor ţări şi popoare, al înţelegerii internaţionale. De asemenea, au fost abordate probleme ale securităţii europene şi alte probleme ale situaţiei inter-, naționale actuale. Convorbirile s-au desfăşurat în­­tr-o ambianță de prietenie cor­dială. ,j Judeţul Mureş a îndeplinit ;j ij planul cincinal la producţia ij I globală industrială Telegrama adresată C. C. al P. C. /?.,­­ , tovarăşului Nicolae Ceauşescu jj (l Intr-o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comu- (i ]­ nist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Comitetul judeţean de partid I ’­ Mureş raportează îndeplinirea cu peste trei luni mai devreme a preve-; |­ derilor planului cincinal revenite judeţului Mureş la producţia globală­­ industrială. Acest important succes — se spune în telegramă — asi-­­ i­gură obţinerea, pină la finele anului, a unei producţii globale suplimen- 1. a­tare de 2,2 miliarde lei. c ? Rezultatele pozitive care au încununat an de an bilanţul economic al­­ judeţului Mureş sunt o confirmare elocventă a justeţii politicii parti- ?­i dului şi statului nostru de dezvoltare armonioasă a tuturor judeţelor .1 | ţării, constituie dovada abnegaţiei cu care oamenii muncii de pe aceste |l \ meleaguri — români, maghiari, germani — înfăptuiesc programul con- ’| \ strucţiei socialiste elaborat de partid. *| ) Numai în decursul actualului cincinal, volumul producţiei indus- t )­ triale a judeţului Mureş a crescut cu peste 70 la sută, cu un ritm­­­e mediu anual de 11,8 la sută, superior celui planificat. Zestrea indus- ( (' trială a judeţului a sporit atit prin dezvoltarea şi reutilarea unui ( f însemnat număr de întreprinderi, cit şi prin construirea şi punerea ,­­ în funcţiune, a unor unităţi noi, modern utilate. Stimulate de măsurile , iniţiate de conducerea partidului cu privire la perfecţionarea condu- , cerii economiei, organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, co­lectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni din întreprinderile ju­­deţului au valorificat mai bine m­ijloacele tehnico-materiale,şi băneşti,­­ din dotare, reuşind astfel să realizeze o creştere a productivităţii munc­­­cii de 40 la sută, superioară sarcinilor prevăzute pe întregul cincinal.­­ Asigurăm conducerea partidului şi statului, pe dumneavoastră per-­­ sonal, iubite tovarăşe Nicolae­­Ceauşescu — se spune în încheierea te-­­ legramei — că şi în viitor, oamenii muncii de pe meleagurile mureşene, , indiferent de naţionalitate, strîns uniţi în jurul partidului, al Comitetului­­ său Central, vor munci cu spirit de dăruire şi responsabilitate pentru a da­­ viață vastului program adoptat de Congresul al X-lea al partidului. " -lAA/WWVWVVVVVWVVWVWVWWVWWVV 0 CONTRIBUŢII DE SEAMĂ EA DEZVOLTAREA RELAŢIILOR ROMANO - AUSTRIECE, EA CAUZA PĂCII SI SECURITĂŢII PE CONTINENT SI IN LUME ! Cu sentimente calde şi cu un viu interes a urmărit poporul român vizita pe care a făcut-o în această săptămînă în Austria preşedintele Consiliului de Stat al ţării noastre, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împre­ună cu soţia, la invitaţia preşedintelui federal Franz Jonas. Primirea fastuoasă, marcată de cele mai înalte onoruri de stat, pe care conducătorii austrieci au făcut-o pre­şedintelui român şi persoanelor care l-au însoţit, ambianţa cordială, prie­tenească, în care s-au desfăşurat convorbirile oficiale s-au întrepătruns cu multiplele manifestări de simpa­tie ale populaţiei din localităţile vizi­tate, ele găsindu-şi expresie acea generoasă ospitalitate nutrită din suflet „pentru oaspetele drag sosit in Dragul casei“ — cum spune cîntecul austriac cu care a fost întîmpinat în unele localităţi şeful statului român. In această primire s-a reflectat prestigiul de care se bucură România şi poporul român în lume, pentru progresele obţinute în edificarea României moderne, prospere şi di­namice, pentru politica consacrată păcii, înţelegerii şi cooperării între state şi popoare. In acelaşi timp, şi-au găsit o vie reflectare apre­cierile şi înalta consideraţie pen­tru jeful statului român. Atit în timpul vizitei, cit şi în zilele pre­mergătoare, numeroşi oameni politici austrieci, presa şi televiziunea vie­­neză, oameni simpli au­ exprimat cu­vinte de caldă preţuire faţă de pre­şedintele Nicolae Ceauşescu, cunos­cut în Austria, ca şi îndeobşte in lume, pentru activitatea sa neobo­sită, pătrunsă de o înaltă responsa­bilitate pentru cauza păcii, libertăţii şi înţelegerii popoarelor. Amplitudinea sentimentelor de stimă şi înaltă preţuire ale poporu­lui austriac faţă de preşedintele ro­mân, faţă de ţara şi poporul nostru, exteriorizate pe tot parcursul vizitei, îşi are echivalent în căldura şi ospi­talitatea cu care a fost primit în urmă cu un an în România preşedin­tele Franz Jonas — mărturie grăi­toare a bunelor relaţii dintre cele două state, a sentimentelor de­ prie­tenie pe care şi le nutresc reciproc cele două popoare. De altfel, străzile şi monumentele Vienei, întreg itinerarul vizitei, cu­­vîntările rostite au oferit prilejul de a evoca multiple afinităţi de ordin istoric şi cultural ce au apropiat din timpuri străvechi popoarele noastre, situate în aceeaşi zonă geografică şi unite prin firul vital al Dunării. A­­ceste legături, cu adinei rădăcini, au găsit în zilele noastre teren fer­til, de extindere şi intensificare a co­laborării pe multiple planuri. Astfel, cu prilejul convorbirilor ofi­ciale, făcîndu-se o trecere în revistă a evoluţiei relaţiilor comerciale bilatera­le, s-a relevat cu satisfacţie creşterea continuă a schimburilor de mărfuri.­­Numai în ultimii şase ani volumul comerţului dintre România şi­ Aus­tria a crescut de aproape două ori. Dar actualele convorbiri, ca şi vizi­tele pe care şeful statului român le-a făcut la Kaprun, la uzinele siderur­gice „Voest“ din Linz au evidenţiat că, departe de a se fi epuizat, există incă largi posibilităţi şi perspective de dezvoltare a raporturilor de co­laborare tehnico-economică - româno­­austriece. Progresele realizate de ţara­­noastră în domeniul industriali­zării, in genere al dezvoltării eco­nomiei, diversificarea şi modernizarea sa rapidă, precum şi nivelul dezvol­tării economice a Austriei, apropierea geografică a celor două ţări constituie premise obiective pentru o colaborare şi cooperare tot mai largă, pe multiple planuri. Ca o expresie a hotărîrii celor două țări de a dezvolta cooperarea economică,, cu prilejul actualei vizite Dumitru TINU (Continuare în pag. a V-a) Masă oferită de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu prilejul împlinirii a 60 de ani de către tovarăşul V­asile Ilileu Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit­, sîmbătă la amiază, o masă tovărăşească cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei de naştere a tovarăşului Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer,­ Emil Bodnaraş, Paul Ni­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănă­­lache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Du­mitru Popescu, Leonte Răutu, Şte­fan Voitec, Iosif Banc, Miron Con­­stantinescu, Ion Iliescu, Ion Io­­niţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, Chivu Stoica, Constantin Pîrvulescu, Gheorghe Vasilichi. Conducătorii de partid şi de stat l-au felicitat călduros pe tovarăşul Vasile Vîlcu, urîndu-i sănătate, viaţă lungă şi noi succese în înde­plinirea sarcinilor încredinţate de partid, de statul nostru socialist. In timpul prinzului a toastat pentru sărbătorit tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Referindu-se la munca vastă şi la succesele obţinute de partidul nostru în traducerea în viaţă a măreţului program de în­florire multilaterală a patriei, ela­borat de Congresul al X-lea al P.C.R., la politica externă a parti­dului şi statului nostru de priete­nie şi alianţă cu ţările socialiste, de solidaritate şi unitate cu miş­carea comunistă, de destindere, colaborare şi pace în lume, secre­tarul general al partidului a ară­tat că, alături de întreaga condu­cere de partid şi de stat, la toate acestea şi-au adus şi­ îşi aduce con­tribuţia şi tovarăşul Vasile Vîlcu. Relevînd sarcinile mari pe care le are de rezolvat în continuare po­porul român în construcţia socie­tăţii socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a urat tovarăşului Va­sile Vîlcu sănătate şi putere de muncă pentru a-şi putea aduce şi pe mai departe contribuţia­ la ac­tivitatea partidului şi statului. A răspuns tovarăşul Vasile Vîl­cu. Arătînd că întreaga sa viaţă şi-a consacrat-o partidului, sărbă­toritul a mulţumit pentru aprecie­rile calde făcute la adresa sa de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pen­­tru urările ce i-au fost adresate şi s-a angajat să depună toate efor­turile pentru a fi cit mai de folos partidului, construcţiei socialismu­lui în patria noastră. Tovarăşul Vasile Vîlcu şi-a­­ exprimat încre­derea fermă că partidul nostru în frunte cu secretarul său general — conducător marxist-leninist încer­cat, profund devotat poporului, cauzei socialismului — îşi va înde­­­plini cu cinste şi în viitor măreaţa misiune istorică ce-i revine în asi­gurarea prosperităţii României. Masa s-a desfăşurat intr-o­ at­mosferă caldă, tovărăşească. (Agerpres)

Next