Scînteia, octombrie 1970 (Anul 39, nr. 8563-8593)

1970-10-18 / nr. 8580

SCINTEIA — duminica 18 octombrie 1970 VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU IN CALIFORNIA La solicitarea preşedintelui României, specialiştii dau explicaţii cu privire la unele aspecte ale sistemului de irigar­ie DINEU OFERIT LA CLUBUL PENTRU COMERŢUL MONDIAL Vineri seara, în cinstea preşedin­telui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei, Elena Ceauşescu, preşedintele firmei F.M.C., James M. Hall, a oferit un dineu la Clubul din San Francisco pentru comerţul mondial. Au participat Dumitru Popescu, Corneliu Bogdan, ambasadorul Ro­mâniei în Statele Unite, şi alte per­soane oficiale. Din partea ameri­cană au fost prezenţi Robert McLel­lan, asistent al secretarului comer­ţului din Departamentul comerţu­lui al S.U.A., doamna Shirley Temple-Black, Chaunchey Med­­bery, vicepreşedinte al Băncii A­­mericii, preşedinţi de companii, in­dustriaşi şi alţi oameni de afaceri, profesori universitari, în timpul dineului, desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, s-a discutat despre diferite proble­me ale relaţiilor economice şi, în special, ale comerţului dintre România şi Statele Unite, eviden­­ţiindu-se un consens general asu­pra necesităţii de a fi dezvoltate schimburile multilaterale, coope­rarea în producţie, de a se înlătu­ra barierele existente, de a fi create facilităţi de natură să sti­muleze comerţul în ambele sen­suri şi în avantajul reciproc al părţilor. La uzinele de echipament electronic „Memorex“ din Santa Clara (Urmare din pag. I) sistem de programare, staţia poate executa şi grafice, pe lingă tipări­rea unui text. După terminarea porţiunii cu text a acestei de­monstraţii veţi vedea un aseme­nea exemplu. Vă mulţumim pen­tru amabila dv. atenţie“, în ur­mătoarele secunde, maşina a reali­zat din semne tipografice un desen reprezentînd drapelul şi stema Re­publicii Socialiste România. La plecarea din uzină, preşedin­tele Nicolae Ceauşescu a răspuns întrebărilor unor ziarişti, apre­ciind că atît la sistemul de iriga­ţii de la Fresno, cît şi în Uzina Memorex, există multe realizări demne de interes. Preşedintele a subliniat, de asemenea, că şi ţara noastră are programe în dome­niul irigaţiilor şi calculatoarelor electronice, ceea ce facilitează po­sibilităţile de cooperare. „Sper, a spus şeful statului român, că vom realiza anumite lucruri concrete şi într-un domeniu, şi în altul“. CORESPONDENŢA DE LA TRIMIŞII SPECIALI. INE AŢI VENIT LA MEMOREX însăşi inscripţia în limba română : „Bine aţi venit la Memorex" este o manifestare de prietenie şi consideraţie faţă de preşedintele României Interes viu, cordialitate şi înaltă stimă - coordonatele vizitei tovarăşului Ceauşescu !­­ Puternic ecou în opinia publică, în presa americană Intre coasta de est şi cea de vest a Statelor Unite există o distanţă de cinci mii kilometri, care se tra­duce printr-o diferenţă de trei fuse orare şi deosebiri apreciabile de climă şi peisaj. Se poate insă afir­ma că atît la New York, cit şi la Los Angeles sau San Francisco, in toate localităţile incluse în progra­mul vizitei neoficiale efectuate de preşedintele Consiliului de Stat al României cu prilejul venirii sale în S.U.A. pentru a participa la sesiu­nea jubiliară a Organizaţiei Naţiu­nilor Unite, primirea rezervată a DE LA TRIMISUL NOSTRU SPECIAL, ROMULUS CAPIESCU fost caracterizată prin aceeaşi căl­dură, stimă şi respect pentru ţara noastră, pentru şeful statului ro­mân. Aceasta se referă, deopotrivă, la primirea din partea autorităţilor locale, a reprezentanţilor cercurilor culturale şi de afaceri, ai vieţii pu­blice, ca şi din partea oamenilor obişnuiţi. Răsfoind carnetul de re­porter îţi revin în minte gesturi de simpatie sau scene pline de semni­ficaţie, ca aclamaţiile ce au izbuc­nit, in mod spontan, în amfiteatrul in aer liber de la studiourile Uni­versal din Hollywood din rîndurile spectatorilor aflaţi acolo intimplă­­tor sau mulţimea trecătorilor strinşi in faţa reşedinţei de la San Fran­cisco aşteptind să-l zărească pe (Continuare în pag. a VI-a) LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAM ÎN JUDEŢUL SIBIU * AGRONOMII-pretutindeni pe cîmp! In judeţul Sibiu s-au însămînţat numai 12 673 hectare cu griu din cele 35 000 ha prevăzute, ceea ce re­prezintă 36 la sută din suprafaţa des­tinată acestei culturi. Faţă de această situaţie, la Direcţia agricolă şi Uniu­nea cooperatistă judeţeană se apre­cia că, printr-un plus de efort, în­dreptat către organizarea muncii şi prin intensificarea îndrumării şi con­trolului, semănatul va putea fi în­cheiat totuşi la timp. Pină acum s-a arat însă doar 76 la sută din te­renul ce trebuie însămînţat şi s-a pregătit 53 la sută din suprafaţă. Să vedem insă care este acoperirea în fapte, cum se fac îndrumarea şi con­trolul, atît de deficitare pină acum, nu ce măsură au fost intensificate eforturile pentru accelerarea la maxi­mum a ritmului de lucru. Vizitind două zile la rînd mai multe cooperative, mult rămase în urmă, am putut constata că, în numeroase cazuri, imperativul prezenţei specia­liştilor în aceste zile pe ogoare este înţeles pe deplin, Şi oportunitatea prezenţei lor este evidentă. Se poate spune, de pildă, că multe coopera­tive agricole, printre care cele din comunele Sîngatin, Cristian, Porum­­bacu de Sus, Cornăţel, Alţîna, dato­rează importantele recuperări din ul­timele trei zile hărniciei cooperato­rilor şi mecanizatorilor, dar şi prezen­ţei active a specialiştilor la pregătirea terenurilor şi la semănat. „Priviţi cele 50 ha semănate în ultimele două zile — ne spuneau ciţiva cooperatori întîlniţi pe ogoarele cooperativei agri­cole din Cornăţel. Nu-i loc pe unde să nu fi trecut inginerul Nicolae Ru­­căreanu şi delegatul direcţiei agrico­le. Tot timpul au fost printre noi, s-au ocupat de organizarea lucrului pe fiecare parcelă, s-au îngrijit de apro­vizionare, fără să piardă o clipă de sub ochi calitatea lucrărilor. Mai ales că multe din ele se execută pe terenuri inundate în primăvară. Acum totul merge ca un ceasornic şi insămînţările vor fi încheiate în cel mult 3—4 zile bune de lucru“. Există însă şi suficiente temeiuri pentru a spune că, în multe coopera­tive, obligaţia specialiştilor de a fi prezenţi pe câmp, de a efec­tua controale cu obiective şi mă­suri concrete, mai este încă „fa­cultativă“. Am vizitat mai multe cooperative agricole din zona Văii Hîrtibaciului. La cooperativa agrico­lă din Hosmeni, pe tarlaua Aninoasa, trei oameni lucrau la semănatul griu­lui. Cînd ne văd trag tractorul și semănătoarea mai aproape de drum. De ce ? Să ne consulte pe noi unde să mute mașina fiindcă aici sînt aproape gata. Dîndu-ne seama de confuzia pe care o fac, le explicăm de unde suntem­ și-i întrebăm totodată unde sunt brigadierul sau inginerul. „Păi, nu i-am văzut pe aici toată ziua“, răspund ei. Pe una din tarlalele cooperativei agricole Marpot două tractoare sunt trase pe dreapta din lipsă de combustibil. La coope­rativa agricolă din Nocrich, pe o tar­la din punctul „La Tufe“, tractoris­tul Ilie Botoş stătea în faţa grămezii de saci cu sămînţă. Nu ştia ce să facă , primise şi sămînţă netrata­tă. Unde or fi specialiştii, brigadierii ? Pe cei de la Nocrich i-am întîlnit în miezul zilei, la ora 15, la sediul co­operativei într-o şedinţă de consiliu de conducere. De ce această imobili­zare de forţe cînd timpul e bun de lucru ? „Ne-am gindit să punem toate lucrurile la punct şi să începem în „forţă" de mîine“. Cită lipsă de atenţie faţă de treburile arzătoare, la zi, demonstrează acest mod de „organizare“, „îndrumare şi control“ credem că s-au convins şi preşedintele cooperativei şi tovară­şul Aurel Isailă, delegatul direcţiei agricole, prezenţi în şedinţă, încă din noaptea aceea a început să plouă fără oprire, iar a doua zi să şi ful­guiască, în aceste zile, cînd alerta în a­­gricultură este maximă, cînd mai sînt de însămînţat 22 000 ha numai cu grîu, specialiştii şi conducătorii or­ganelor agricole stau mai mult la centrul de judeţ. Desigur, sunt tre­buri importante, care trebuie rezol­vate la direcţia agricolă, dar pre­zenţa specialiştilor pe teren e abso­lut necesară. Nicolae BRUJAN corespondentul „Scînteii* Am adresat ieri următoarele între­bări altor participanţi la Tirgul in­ternaţional din Bucureşti : — Ce impresie v-a făcut şi cum apreciaţi prima ediţie a a­­cestei manifestări comerciale in­ternaţionale găzduite de ţara noastră ? — V-am ruga să ne împărtăşiţi opinia dv. despre evoluţia rela­ţiilor economice, de colaborare şi cooperare in producţie dintre România şi ţara dv., despre pers­pectivele de dezvoltare a aces­tor relaţii. Redăm in cele ce urmează răspun­surile primite. JAN FULARSKI, direc­torul pavilionului Republicii Popu­lare Polone : — Primul tîrg internaţional din capitala României a luat un start promiţător. Participă foarte multe firme, din multe ţări, cu exponate alese cu cea mai mare grijă. Organi­zarea este corespunzătoare, am pri­mit tot sprijinul necesar in amena­jarea pavilionului nostru. Ne bucu­răm că la această manifestare co­mercială internaţională, care se a­­nunţă a deveni un scurt timp de mare importanţă, participă şi întreprin­deri de comerţ exterior din Polonia. Participarea noastră nu este anul a­­cesta prea bogată, dar oglindeşte, to­tuşi, bine acele ramuri ale industriei poloneze care se situează pe prim plan. Ea reprezintă, în fond, o ofertă concretă pentru partenerii români. Avem motive să credem că tirgul işi va atinge scopul : au fost sem­nate câteva contracte, sunt in curs o serie de tratative de mare perspec­tivă, care se vor solda, desigur, cu noi tranzacţii, cu lărgirea cooperării in producţie. Despre relaţiile noastre economice bilaterale şi perspectivele lor de dez­voltare aş aminti — răspunzînd la a doua întrebare — că, potrivit proto­colului privind colaborarea economi­că şi livrarea reciprocă de mărfuri între Polonia şi România pe perioada 1971—1975, semnat în septembrie la Bucureşti, schimburile de mărfuri urmează să fie in perioada amintită mai mari cu circa 80 la sută decit în perioada 1966—1970. După părerea mea, o tot mai largă cooperare se va statornici cu timpul în construcţia de nave, motoare, aparatură de mă­sură şi control, maşini electronice de calcul. In încheiere, aş adăuga că, pentru noi, exponatele româneşti sunt o ade­vărată revelaţie , ca diversitate, ca performanţe, ca nivel al calităţii. Ne bucurăm de succesele constructorilor de maşini din România şi sperăm că ei vor colabora tot mai intens cu to­varăşii lor polonezi. FRANK A. URSINO, direc­torul pavilionului Statelor Unite ale Americii : — După părerea mea, Tirgul inter­naţional din Bucureşti este foarte bine organizat şi cred că gazdele ar trebui să fie felicitate pentru ceea ce au realizat acum „în premieră“. Aş vrea să scot în evidenţă soluţiile in­genioase adoptate în realizarea com­plexului expoziţional, amplasarea sa extrem de avantajoasă pentru expo­zanţi, ambianţa cu totul fermecătoare. Sunt foarte bucuros că, devenind se­diul unor asemenea manifestări co­merciale internaţionale, Bucureştiul intră şi din acest punct de vedere în rîndul oraşelor majore ale lumii. Participarea Statelor Unite la tîrg are menirea de a face mai bine cu­noscute specialiştilor şi publicului larg ştiinţa, tehnologia, produsele şi, implicit, felul nostru de viaţă Spe­răm, totodată, că luînd contact cu cele mai reprezentative realizări ale tehnicii româneşti, specialiştii şi oa­menii de afaceri americani vor de­veni şi mai interesaţi în extinderea tot mai largă a comerţului dintre cele două ţări. Am venit, deci, la Bucureşti pentru a extinde şi îmbu­nătăţi legăturile economice şi cultu­rale dintre ţările noastre. Întrucît au fost semnate cîteva contracte şi ni se solicită zilnic foarte multe infor­maţii de specialitate din partea re­prezentanţilor comerţului exterior al ţării dv., nutrim speranţa că acest obiectiv va fi atins. Un tîrg ca cel pe care-l găzduieşte acum capitala României aduce întot­deauna idei noi, capabile să conducă la progrese însemnate în toate dome­niile, inclusiv în dezvoltarea legături­lor economice dintre ţările noastre. Aş încheia, de aceea, exprimîndu-mi convingerea că viitoarele ediţii ale Tîrgului internaţional din Bucureşti — care şi-a cucerit încă de pe acum un autentic prestigiu — vor fi din ce în ce mai roditoare, mai bogate în rezultate concrete. HENRICA LAVONIUS, direc­torul pavilionului finlandez : — Specializarea a devenit elemen­­tul-cheie in multe domenii de acti-Numeroasele contacte și negocieri care au loc atît la standurile româ­neşti cît şi la cele străine prezente la tîrg capătă zi de zi forme con­crete, se materializează în contracte ferme. Iată cîteva dintre cele mai recente: întreprinderea românească de co­merţ exterior „Maşinexport“ a în­cheiat contracte în valoare de 3 500 000 lei valută cu firme din R. F. a Germaniei, Finlanda şi Chile pen­tru exportul de maşini-unelte, elec­­tro­motoare şi grupuri de sudură. Tot „Maşinexport“ a semnat cu fir­me din Liberia contracte la export pentru 14 locomotive Diesel electrice şi 308 vagoane de marfă, în valoare de 63 576 000 lei valută. Sîmbătă, a­­ceeaşi întreprindere a semnat un contract cu o firmă din Italia pentru exportul unei cantităţi apreciabile de electromotoare şi a cîtorva genera­toare electrice. întreprinderea de construcţii „Ar­com“ a încheiat cu o firmă din R. F. a Germaniei un contract privind construcţia unei centrale termice în cadrul Universităţii Philips din ora­şul Marburg. întreprinderea „Tehno­­import“ a încheiat cu firme din R. D. Germană un contract de import pen­tru aparate de măsură şi control e­vitate. Ea nu este întotdeauna o ga­ranţie a reuşitei, dar cînd vorbim despre tîrguri, cred că pentru a fi reuşite este absolut necesar ca ele să nu expună tot felul de mărfuri, ci să ofere specialiştilor condiţii de a vedea şi compara produse dintr-un domeniu limitat. Tirgul de la Bucu­reşti respectă acest principiu şi, de aceea, cred că el reprezintă un eve­niment binevenit în lumea comerţu­lui internaţional. Deşi se găsesc pentru prima dată în postura de gazde, organizatorii tîrgului lucrează calm şi eficient. Există, totuşi, un detaliu care mai poate fi pus la punct : marele pu­blic să aibă acces numai după­­amiaza, spre a se facilita astfel con­tactele expozanţilor cu specialiştii şi cu oamenii de afaceri. In ce priveşte a doua întrebare, aş aminti că acordul comercial finlandezo-român pe perioada 1971— 1975, semnat în septembrie la Hel­sinki, şi protocolul privind schimbu­rile comerciale pe anul 1971 între ţă­rile noastre constituie o bază solidă pentru amplificarea relaţiilor econo­mice dintre Finlanda şi România. Aş preciza, totodată, că pentru Finlanda, care a pătruns deja în multe dome­nii pe piaţa românească, tirgul oferă o binevenită posibilitate de a cu­noaşte noi lucruri despre această piaţă şi, desigur, de a descoperi noi produse româneşti care ar putea fi importate în Finlanda. Aş mai aminti că tirgul ne dă po­sibilitatea de a stabili legături di­recte intre uzinele româneşti şi per­soanele sau întreprinderile interesa­te de la noi. Nutrim de aceea spe­ranţa că tratativele desfăşurate în aceste zile se vor finaliza cît mai curind in perfectarea unor noi tran­zacţii reciproc avantajoase. Convorbiri consemnate de Adrian PRODAN întreprinderea „Autotractor" a în­cheiat contracte pentru exportul de piese de schimb pentru tractoare în Bulgaria în valoare de 440 000 lei va­lută, iar cu firme din Spania — pen­tru exportul a 2 425 tractoare, în va­loare de 22 176 000 lei valută. „Mașinimport“ a încheiat contracte de import cu întreprinderea „Stanko­­import“ din U.R.S.S. pentru mașini­­unelte în valoare de 1 370 000 lei va­lută, cu întreprinderea „Electrotech­­nik“ din R. D. Germană , în valoa­re de 406 000 lei valută, pentru lentile colorate, iar cu o firmă din Austria — pentru 5 300 tone plăci de etanşa­­re, în valoare de 3 394 000 lei valută. La rîndul său, „Tehnoi­nport" a în­cheiat cu întreprinderi din R. D. Ger­mană contracte în valoare de 170 000 lei valută pentru importul de mașini portabile şi aparate de măsură şi control. * După cum ne-a informat conduce­rea pavilionului U.R.S.S., organiza­ţiile sovietice de comerţ exterior au încheiat contracte cu firmele româ­neşti privind livrarea de către U.R.S.S. a unor maşini de prelucrat, prese, electromotoare — de înaltă şi joasă frecvenţă — maşini de sudat, piese pentru automobile. DIN AGENDA TIRGULUI INTERNATIONAL­­ BUCUREŞTI Intensă activitate comercială Ziua naţională a R.P. Bulgaria Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Populare Bulgaria in Tirgul international Bucureşti, sîmbătă după-amiază Spas Gos­­podov, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, a oferit un cocteil in pavilionul naţional. Au participat membri ai gu­vernului, ai conducerii unor mi­nistere economice şi instituţii centrale, conducători ai unor în­treprinderi româneşti de comerţ exterior, ziarişti români şi străini. Au fost prezenţi şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, alţi membri ai corpu­lui diplomatic, precum şi direc­tori de pavilioane naţionale. PAGINA 3 ÎN JUDEŢUL VÎLCEA ♦ Ce araturi controlaţi la sediu? In judeţul Vîlcea, multe unităţi agri­cole au repartizat în mod corespun­zător forţa de muncă la recoltatul porumbului, la eliberarea şi pregă­tirea terenului pentru semănat. Din situaţia centralizată la data de 16 octombrie a.c. la direcția agricolă reiese că s-au însămințat 13145 ha, rămînînd să se efectueze această lucrare pe încă 9 000 hectare. Este deci necesar ca viteza de lucru să ajungă la peste 1000 hectare pe zi. Dar cum se va atinge un asemenea ritm, dacă avem în vedere faptul că, în decurs de trei zile, pe întregul judeţ abia s-au însămînţat 589 ha ? Sînt încă cooperative unde însămînţatul griului nu s-a făcut nici pe jumătate din suprafaţa prevăzută. La coopera­tiva agricolă din Diculeşti, din cele 620 ha destinate griului s-au insâmîn­­ţat numai 292 ha, iar la cooperativele din Bălăceşti, Olteţu, Cozeşti, Fu­­mureni, Genuneni şi altele, rezultate­le se situează la acelaşi nivel redus. Cu ocazia raidului întreprins, am constatat că multe tractoare stau in secţiile de mecanizare sau pornesc la lucru destul de tîrziu, pierzîndu-se zeci şi sute de ore de muncă. La sec­ţia de mecanizare de la Irimeşti, 5 tractoare nu erau pornite la lucru nici pină la ora 10 dimineaţa. La co­operativa agricolă din Lăcusteni, unde mai sunt de însămînţat aproa­pe 100 hectare, mecanizatorii erau re­ţinuţi din activitate pentru că parce­lele ce trebuiau arate, pregătite şi însămînţate nu erau eliberate. La cooperativa din Fîrăţeşti, mecaniza­torii pleacă în fiecare seară, cale de 4 km, pină la Giuleşti pentru ascuţi­rea fiarelor de plug. Tot aici, masa nu este servită mecanizatorilor la lo­cul de muncă. Or, este deosebit de important ca peste tot să se creeze condiţii nit mai bune de muncă şi de viaţă pentru mecanizatori. In multe cooperative agricole, cum sunt cele din Ştefăneşti, Lungeşti şi Ştirbeşti, şefii secţiilor I.M.A. nu par­ticipă la lucrări în cîmp, unde este nevoie de sprijinul lor, ci stau nu­mai la sediu. Toate aceste stări de lucruri se petrec cu ştirea consiliilor de conducere, a specialiştilor şi teh­nicienilor agricoli, a delegaţilor or­ganelor agricole judeţene, care nu in­tervin cu fermitate pentru a pune treburile la punct. De altfel, aşa cum am constatat, munca de îndrumare din partea direcţiei agricole şi a uni­unii cooperatiste judeţene nu se ri­dică la exigenţele cerute.­ A mai rămas puţin timp din epoca optimă de însămînţat. Ploile reci şi chiar lapoviţa au început să cadă. In atari condiţii lucrările agricole în ju­deţul Vilcea trebuie mult intensi­ficate. Pentru a se realiza acest lucru este nevoie să se organizeze munca in aşa fel incit tractoarele şi maşi­nile să fie folosite la întreaga lor capacitate. Se impune ca organele agricole, specialiştii, toţi cei ce lu­crează în agricultură să ia măsuri să se folosească fiecare oră, fiecare clipă pentru urgentarea lucrărilor în cîmp, astfel ca lucrările de recoltare si insăminţare a griului să poată fi încheiate în cel mai scurt timp. Petre DOBRESCU corespondentul „Scînteii* Opinii ale unor oaspeţi de peste hotare Solicitat de un redactor al agen­ţiei „Agerpres“, preşedintele de o­­noare al Centrului naţional francez de comerţ exterior, Andre Grand­pierre, a făcut următoarea declara­ţie : „Sunt deosebit de impresionat da amploarea acestei manifestări econo­mice, aflată la ediţia sa inaugurală. Ea va trezi un mare interes în lu­mea economică şi comercială. In ceea ce priveşte participarea franceză, ea are drept scop de a facilita noi ac­ţiuni de cooperare concretă şi utilă între industriile franceză şi româ­nească. Legăturile noastre economice s-au dezvoltat mult în ultimii ani, ele făcînd obiectul unor importante acor­duri şi protocoale. In ce ne priveşte, acordăm o atenţie deosebită îndepli­nirii acestora şi suntem­ dornici să realizăm o reciprocitate a schimburi­lor comerciale“. Aflat în România cu ocazia inaugu­rării Tîrgului internaţional din Bucu­reşti, Antun Borcilo, directorul gene­ral al Tîrgului internaţional de la Zagreb, a avut amabilitatea să ne îm­părtăşească opinia domniei sale despre această manifestare : — Am fost plăcut impresionat de ceea ce am văzut. Consider că prie­tenii români au reuşit să se plaseze, din punct de vedere al concepţiei tehnice de organizare, în rîndul ce­lor mai moderne şi mai prestigioase manifestări de acest gen pe plan in­ternaţional. Prezenţa românească se impune atît prin marea varietate a produselor expuse, cît și, mai ales, prin înalta lor calitate.

Next