Scînteia, octombrie 1970 (Anul 39, nr. 8563-8593)
1970-10-18 / nr. 8580
care este stadiul realizării sarcinilor din planul de stat pe anul 1970? Astăzi, CHIMIA Industria chimică — asupra căreia ne oprim în continuarea sondajului în legătură cu stadiul realizării sarcinilor de plan pe acest an — constituie, așa cum este cunoscut, o ramură de bază a economiei noastre, care a cunoscut, an de an, o dezvoltare deosebit de dinamică. Coordonatele activităţii din acest an în unităţile chimice au fost trasate clar şi precis la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut, cînd s-a subliniat necesitatea concentrării tuturor eforturilor spre laturile calitative ale muncii, urmărindu-se o fructificare cu maximum de eficienţă a investiţiilor, atingerea în timp cit mai scurt a parametrilor tehnico-economici proiectaţi, asigurarea unei bune funcţionări a instalaţiilor. Faptul că, în bună măsură, aceste indicaţii ale partidului — care au stat la baza fundamentării sarcinilor de plan pe acest an ale industriei chimice — au fost respectate, o dovedesc, printre altele, rezultatele pozitive înregistrate in nouă luni din acest an. Astfel, planul producţiei globale a fost depăşit cu 210 milioane lei. Demn de subliniat este şi faptul că în proporţie de circa 90 la sută acest spor de producţie a fost obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. Dimensiunea acestor sporuri de producţie faţă de anul trecut este şi mai elocventă în unităţi naturale : 14 000 tone fire şi fibre chimice, 52.000 tone materiale plastice şi răşini sintetice, 3 200 tone cauciuc sintetic şi 103 000 tone acid sulfuric ş.a. Sunt rezultate care exprimă hotărirea chimiştilor din majoritatea întreprinderilor de a nu precupeţi nimic pentru realizarea sarcinilor ce le revin prin planul de stat, de a-şi pune în valoare întreaga lor capacitate profesională pentru asigurarea bunului mers al producţiei. Totuşi, restanţele înregistrate pină acum la unele sortimente — în principal la aluminiu primar, îngrăşăminte cu azot şi cu fosfor, policlorură de vinil, ierbicide, butanol şi metanol — arată că în unele unităţi persistă deficienţe care afectează realizarea planului. Nerespectarea obligaţiilor contractuale la aceste produse chimice are influenţe nefavorabile în alte ramuri ale economiei şi asupra realizării planului la export. In legătură cu aceasta, l-am solicitat pe tov. ing. NICOLAE IONESCU, adjunct al ministrului industriei chimice, să ne răspundă la cîteva întrebări. — Rep. : Sunt cunoscute cauzele care au determinat răminerile in urmă de circa 9 la sută la aluminiu primar şi de 5 la, sută la îngrăşăminte cu azot şi policlorură de vinil ? — Ing. N. Ionescu: Ca şi în alţi ani, cota de participare a întreprinderilor noastre la realizarea planului a fost inegală. La Uzina de aluminiu din Slatina, golurile apărute în aprovizionarea cu materii prime, calitatea necorespunzătoare a unora dintre ele — spre exemplu, a cocsului livrat de uzina „Victoria" din Călan şi a smoalei de huilă livrate de Combinatul siderurgic din Hunedoara — neajunsurile existente în întreţinerea şi repararea instalaţiilor, în pregătirea cadrelor, care n-au ştiut să intervină prompt pentru preîntîmpinarea şi înlăturarea operativă a deficienţelor apărute în desfăşurarea procesului tehnologic, sunt principalele cauze care au determinat nerealizarea planului la aluminiu primar. La îngrăşămintele chimice, cu toate că majoritatea unităţilor au dat producţie peste plan, nu a fost posibilă compensarea în întregime a unor nerealizări apărute la Combinatul de îngrăşăminte chimice din Tr. Măgurele, ca urmare a intrării în funcţiune cu întârziere a instalaţiei noi de amoniac. O cauză similară, la care s-a adăugat şi calitatea necorespunzătoare a schimbătoarelor de căldură confecţionate de Uzina de utilaj chimic din Ploieşti, a făcut ca să apară nerealizări şi la policlorură de vinil fabricată la Combinatul chimic din Rm. Vîlcea. — Rep : Ştim că In ultima vreme Ministerul Industriei Chimice a făcut o serie de analize in legătură cu posibilităţile de recuperare a restanţelor pină la sfirşitul acestui an. Ce au relevat investigaţiile de pină acum ? — Ing. N. Ionescu : Situaţia creată a făcut obiectul unor analize aprofundate în colegiul Ministerului Industriei Chimice, stabilindu-se măsurile operative pentru diminuarea restanţelor sau compensarea lor, pentru eliminarea deficienţelor. Aşa, de pildă, pentru punerea în stare normală de funcţionare a Uzinei de aluminiu din Slatina, s-a întocmit un plan unic de măsuri și a fost constituit un comandament condus de un adjunct al ministrului, care analizează săptămînal realizarea măsurilor Viorel SALAGEAN (Continuare în pag. a V-a) Excelenţei Sale Domnului ANWAR EL SADAT Preşedintele Republicii Arabe Unite Cairo Cu ocazia alegerii Excelenţei Voastre în înalta funcţie de preşedinte al Republicii Arabe Unite, am deosebita plăcere să vă adresez, în numele Consiliului de Stat, al poporului şi al meu personal, cordiale felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate, fericire personală și de succes în activitatea dumneavoastră plină de răspundere. Folosesc acest prilej pentru a transmite poporului egiptean prieten cele mai sincere urări de progres și bunăstare. îmi exprim convingerea că legăturile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu, în interesul popoarelor noastre, al înţelegerii şi cooperării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Dorim să mulţumim Excelenţei Voastre pentru bunele sentimente şi caldele felicitări pe care aţi binevoit să ni le, adresaţi cu ocazia instalării noastre în funcţia de suveran suprem al Malayeziei. Dorinţa noastră vie este ca în timpul guvernării ce începem să dezvoltăm şi să întărim legăturile prieteneşti şi cordiale care leagă în prezent ţările noastre. TUANKU ABDUL HALIM MU' AZZAM SHAH IBNI AL-MARHUM SULTAN BADLISHAH Regele Malayeziei - Excelenţei Sale ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Mulţumesc în mod sincer Excelenţei Voastre pentru bunele urări şi felicitările călduroase primite cu prilejul numirii mele în funcţia de prim-ministru al Malayeziei. Exprim dorinţa fierbinte ca statele noastre să continue să acţioneze împreună pentru consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor prieteneşti ce ne leagă. TUN ABDUL RAZAK Primul ministru al Malayeziei PROLETARI DIN TOATE ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8580 Duminică 18 octombrie 1970 1 6 PAGINI - 30 BANI PENTRU HIDROCENTRALA DE IA PORŢILE DE FIER A FOST LIVRAT AL TREILEA TRANSFORMATOR DE 190 MVA CRAIOVA (corespondentul „Scînteii“). — In timp ce la Porţile de Fier primul transformator de 190 MVA este în sarcină de aproape două luni, iar al doilea urmează să intre în curînd în sarcină, al treilea produs de acelaşi fel a părăsit uzina constructoare „Electroputere“-Craiova, fiind expediat tot la Porţile de Fier. Datorită experienţei cîştigate de constructorii craioveni de maşini şi aparataj electric, timpul de lucru la acest transformator, faţă de primul, a fost scurtat cu o lună de zile. In prezent, colectivul de muncă de la fabrica de transformatoare de la această uzină depune eforturi in vederea livrării înainte de termen şi a celorlalte produse care afirmează să fie livrate pentru hidrocentrala de la Porţile de Fier. 25 DE ANI DE LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A P. C. R. Un important jalon in procesul afirmării partidului ca forţa conducătoare a naţiunii Se împlinesc 25 de ani de la Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din octombrie 1945, moment nodal in desfăşurarea luptei partidului pentru instaurarea şi consolidarea puterii celor ce muncesc, pentru transformarea socialistă a României. Pornind de la cerinţele progresului social în etapa respectivă — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — „Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din octombrie 1945 a pus in centrul preocupărilor partidului redresarea şi dezvoltarea economiei naţionale, îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale populaţiei, consolidarea unităţii clasei muncitoare şi a alianţei dintre muncitori, ţărani şi intelectuali, întărirea unităţii tuturor forţelor democratice, antiimperialiste". Aniversăm acest eveniment în condiţiile in care comuniştii români, întregul popor se pregătesc să întîmpine gloriosul jubileu — împli- nirea a cinci decenii de viaţă şi activitate revoluţionară a partidului, închinate slujirii neprecupeţite a intereselor celor ce muncesc, făuririi noilor destine ale patriei. In perspectiva clocotitoarei istorii de luptă şi victorii a partidului, semnificaţia Conferinţei Naţionale din 1945 se dezvăluie şi mai bogat, ca verigă importantă în şirul evenimentelor memorabile ce au jalonat drumul transformării partidului nostru in forţa politică conducătoare a naţiunii. Importanţa Conferinţei Naţionale a P.C.R. din octombrie 1945 se reliefează cu claritate in coordonatele social-politice ale întregului proces revoluţionar început cu insurecţia armată de la 23 August 1944. După răsturnarea succesivă a trei guverne cu majoritate reacţionară, forţele democratice au impus, la 6 martie 1945, aducerea la cîrma ţării a guvernului prezidat de dr. Petru Groza, primul guvern din istoria ţării in care clasa muncitoare şi ţărănimea aveau rolul precumpănitor. Aceasta a reprezentat o mare victorie politică a clasei muncitoare, a ţărănimii, a tuturor forţelor democratice, victorie care a marcat intrarea procesului revoluţionar intr-o etapă nouă, superioară. Clasele exploatatoare mai deţineau insă importante poziţii, in primul rînd in economie, ale cărei pirghii de comandă se aflau aproape in întregime în miinile lor. Ele aveau un puternic punct de sprijin in monarhie. In acest context, se contura perspectiva unor indirjite şi intense bătălii cu reacţiunea, pentru a consolida multilateral victoria obţinută la 6 martie, a deschide drum unei evoluţii care să conducă la cucerirea întregii puteri politice de către clasa muncitoare şi aliaţii săi, în perspectiva trecerii la construirea orinduirii noi, socialiste. Partidul comunist, iniţiatorul şi organizatorul marilor bătălii sociale ce au dus la instaurarea puterii populare îndeplinea cu strălucit succes rolul de forţă conducătoare şi insufleţitoare a luptei maselor largi populare. In acele condiţii din toamna anului 1945, la un răstimp relativ scurt de la ieşirea din ilegalitatea de peste două decenii, apărea necesar ca partidul să realizeze o analiză a caracteristicilor etapei, să stabilească obiectivele strategice şi tactice, linia politică de urmat in viitor. Pentru soluţionarea acestor sarcini de care depindea mersul înainte al ţării in acea etapă a fost convocată Conferinţa Naţională. O covîrşitoare importanţă dobindeau in acea etapă problemele economice, întrucit pe acest teren işi concentra reacţiunea eforturile ei de subminare a guvernului democratic. Iată de ce problemele economice au ocupat în lucrările Conferinţei Naţionale un loc deosebit de important, redresarea economică fiind considerată un obiectiv politic major, o premisă esenţială pentru consolidarea puterii populare şi dezvoltarea în continuare a revoluţiei, îndreptind eforturile in direcţia refacerii industriei existente, a folosirii integrale a capacităţilor de producţie, conferinţa nu s-a limitat însă la indicarea acestor obiective de moment. Meritul ei istoric constă în faptul că privind departe in viitor, aplicind creator teoria marxistleninistă la condiţiile ţării noastre, a elaborat un vast program in vederea dezvoltării in perspectivă a ţării noastre. După anii îndelungaţi de adincă ilegalitate, glasul partidului răsuna pentru prima oară într-o conferinţă naţională, iar partidul comunist a apărut în faţa întregului popor cu un program ştiinţific fundamentat, insufleţitor, menit să creeze premisele unei autentice înfloriri economice, să propulseze ţara pe orbita progresului. Programul elaborat de partid a constituit o vie expresie a patriotismului fierbinte şi a înaltei sale responsabilităţi faţă de popor, avind tocmai de aceea un vast ecou, sporind prestigiul, influenţa şi puterea de atracţie a partidului, împotriva teoriilor susţinute şi în acei ani de reprezentanţii partidelor burgheze reacţionare, potrivit cărora România trebuia să rămină o ţară „eminamente agricolă“, P.C.R. afirmat şi a fundamentat necesitatea industrializării, că singura cale pentru a asigura lichidarea înapoierii economice, progresul rapid şi multilateral al intregii ţări. „Progresul ţării noastre — se spunea în Raportul prezentat la conferinţă de Gh. Gheorghiu-Dej , este în directă şi nemijlocită legătură cu progresul industrializării ţării... de tăria industrială a ţării depinde în mare măsură insăşi independenţa statului nostru“. Ca direcţii principale ale acţiunii de industrializare au fost indicate refacerea şi dezvoltarea industriei grele metalurgice, precum şi electrificarea — prin valorificarea cu maximă eficienţă a resurselor şi posibilităţilor interne, ca şi a celor decurgînd din cooperarea economică internaţională ; conferinţa s-a ocupat totodată şi de problemele pe care le ridica dezvoltarea principalelor centre industriale. Orientarea spre industrializare, devenită cheia de boltă a întregii activităţi economice a partidului şi statului nostru, a conferit, alături de alte hotăriri, o semnificaţie naţională majoră Conferinţei. Obiectivul programului amplu de refacere şi dezvoltare a ţării era atît înfrîngerea reacţiunii pe tărîm economic, cit şi asigurarea unei temelii solide pentru consolidarea puterii de stat democratice şi adincirea întregii Dr. Marin NEDELEA (Continuare în pag. a IV-a) a VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU IN CALIFORNIA La sistemul de irigaţii In continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, împreună cu persoanele care-l însoţesc, a plecat vineri de la San Francisco spre oraşul Fresno din California. Distinşii oaspeţi români sunt însoţiţi de reprezentanţi ai întreprinderii pentru echipament destinat industriei alimentare şi irigaţiilor „Food Machinery Corporation“, ale cărei uzine se află în localitatea Fresno, Hubier Byrd, prim-vicepreşedinte al F.M.C., Jack Ratjens şi Elmer Anderson, vicepreşedinţi. Oficiile ele gazdi, stat indeplinite de doamna Snirley Temple-Black, vicepreşedinta agenţiei pentru protejarea mediului înconjurător, fostă membră in delegaţia S.U.A. la O.N.U., fostă actriţă de film cunoscută şi în România. Avionul special pus la dispoziţia şefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o reţea de canale de irigaţii şi lacuri de acumulare. Pînă nu de mult, această zonă era în general aridă. Datorită irigaţiilor, pămîntul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plantaţii de citrice, în special portocali, de viţă de vie, de bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de caracteristicile acestui sistem, primeşte explicaţii amănunţite din partea proiectantului principal al sistemului de irigaţii şi de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul aterizează pe aeroportul din Fresno. în întîmpinarea preşedintelui Ceauşescu au venit primarul ad-interim al oraşului, Paul Wasemiller, şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale. In semn de omagiu, primarul înminează şefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de cetăţean de onoare al oraşului Fresno, precum şi cheia oraşului. Numeroşi ziarişti înregistrează aceste momente semnificative pentru stima şi consideraţia de care se bucură peste hotare ţara noastră, preşedintele Consiliului de Stat, personal. Oaspeţii sunt invitaţi apoi să ia loc în automobile care se îndreaptă spre plantaţiile irigate de portocali. Se dau explicaţii asupra sistemului de aducţiune, pompare şi distribuire a apei. Apa vine aici prin conducte subterane şi apoi se reîntoarce prin canale la suprafaţă, încheind un circuit complet. Următorul popas se face la barajul friant de pe rîul San Joaquin. Apa acumulată în lacul artificial permite irigarea a 350 000 ha. Preşedintele Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de unele aspecte concrete ale sistemului de irigaţie folosit: capacitatea rezervorului, debitul de apă distribuită anual pentru fiecare hectar, eficienţa economică a sistemului în ansamblu etc. Specialiştii prezenţi dau răspunsurile solicitate. In încheierea vizitei la baraj, preşedintele Nicolae_Ceauşescu semnează în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu a-După amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi persoanele care-l însoţesc au vizitat uzinele „Memorex“ din Santa Clara (California), producătoare de echipamente pentru calculatoare electronice. Deasupra intrării principale se află scrisă, în limba română, urarea „BINE AŢI VENIT LA MEMOREX“. La sosire, oaspeţii au fost salutaţi de preşedintele companiei, Lawrence Spitters, care înainte de începerea vizitării unor secţii şi laboratoare a prezentat un scurt istoric al acestei întreprinderi, precum şi principalele coordonate ale activităţii tehnice şi economice. Uzina „Memorex“ fabrică trei tipuri de produse : benzi memorizatoare pentru calculatoare electronice, un sistem care preia de la computere informaţiile şi le notează direct pe microfilm şi centrale de recepţionare şi transmitere a datelor. Ea exportă produse în numeroase ţări, printre care şi România. In secţiile de fabricaţie, preşedintele Ceauşescu s-a interesat de tehnologia aplicată şi de performanţele tehnice obţinute, a discutat cu specialiştii, relevînd existenţa posibilităţilor de dezvoltare a schimburilor, de cooperare tehnicovionul, oaspeţii poposesc în localitatea San José, unde se află centrala întreprinderii vizitate. In întîmpinare au venit primarul oraşului, James Ron, şi preşedintele întreprinderilor „Food Machinery Corporation“, James Hall. îndată după sosire este prezentat un interesant film despre activitatea întreprinderilor care au legături de afaceri şi cu ţara noastră, despre diverse tipuri de maşini şi instalaţii. Are loc apoi un dejun oferit da conducerea întreprinderilor. In cadrul discuţiilor avute cu acest prilej au fost evocate posibilităţile de extindere în continuare a relaţiilor de colaborare dintre firmele americane şi firmele din ţara noastră — inclusiv cooperarea în producţie— şi, în general, de intensificare a raporturilor economice dintre România şi SU A. economică între această firmă şi firmele româneşti. Ajunşi în secţia unde se asamblează centrale de recepţionare şi transmitere electronică a datelor, oaspeţii au fost invitaţi în faţa unei asemenea maşini aflate în funcţiune. Preşedintele companiei a precizat că maşina tocmai reproducea un mesaj transmis de la 25 mile de o altă centrală şi memorizat printr-un procedeu de microfilmare. Pe coala albă de hîrtie a apărut următorul text în limba română : „Bine aţi venit, domnule Nicolae Ceauşescu, preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Prezenţa dumneavoastră la Memorex, in această dupăamiază, este o mare onoare pentru noi. Aparatul pe care îl vedeţi este o staţie terminus de comunicaţii memorex 1240. Staţia terminus transmite sau primeşte date de la un computer central sau de la altă staţie terminus. Ea redă datele în text tipărit. Demonstraţia pe care o urmăriţi este o tipărire de informaţii cu o viteză medie de 30 de semne pe secundă. Maşina poate tipări maximum 60 de semne pe secundă. Printr-un (Continuare în pag. a IlI-a) La uzinele de echipament electronic „Memorex“ din Santa Clara Se vizitează sistemul de irigaţii şi de control al regimului apelor de la Fresno in laboratoarele uzinelor de echipament electronic «Memorex"