Scînteia, octombrie 1970 (Anul 39, nr. 8563-8593)

1970-10-25 / nr. 8587

CENTRALA INDUSTRIALĂ nu verigă intermediară, ci organism dinamic în mecanismul economiei Cu mai bine de un an în urmă a fost generalizată, în majoritatea ramurilor economice, organizarea centralelor industriale şi a unităţi­lor cu statut de centrală. Cum îşi definesc noile organisme personalita­tea, cum s-au integrat ele in viaţa economică, în angrenajul com­plex al conducerii activităţii produc­tive din întreprinderile subordo­nate ? Ce neclarităţi au apărut, care sunt problemele ce se cer a fi solu­ţionate acum ? Acestea sunt coordo­natele unui sondaj făcut de redacţia ziarului nostru în 30 de centrale in­dustriale, combinate şi grupuri de uzine din diferite ramuri ale econo­miei. Concluzia dominantă ce se degajă din lectura răspunsurilor primite este că multe din noile organisme economice au depăşit r­epede faza de acomodare, ancorîndu-se puternic, de la început, in viaţa productivă, ocupîndu-se cu competenţă şi răspundere de proble­mele pe care le ridică activitatea economică. Iată, pe scurt, citeva exemple. După cum ne-a scris ing. Alexandru Necula, director general al Centralei industriale de maşini şi materiale electrotehnice din Bucu­reşti, constituirea centralei a asigu­rat un cadru mai favorabil pentru îmbunătăţirea profilării şi speciali­­zării producţiei. Aşa, de pildă, în centrala sus-amintită s-au găsit solu­ţii pentru producerea motoarelor de joasă tensiune in numai trei Între­prinderi, creîndu-se astfel posibilita­tea ca uzina „Electroprecizia“ din Săcele să se ocupe exclusiv de fabri­caţia echipamentului electric auto. Concomitent, s-au asigurat condiţii prielnice şi pentru o programare mai raţională a producţiei de conductori izolaţi in unităţile componente. „Apare acum in mod clar dife­renţa dintre activitatea fostei direcţii generale a Industriei de medica­mente care dispunea în fundamen­tarea planurilor unităţilor din sub­ordine de un număr mai restrîns de ptrghii şi elemente în comparaţie cu centrala , apreciază ing. Filip Bucur, director general al Centralei indus­triale de medicamente şi coloranţi din Capitală. Centrala are un apa­rat organizat, cu atribuţii strict de­limitate, ceea ce asigură adîncirea şi soluţionarea la nivel superior a problemelor activităţii productive de zi cu zi a Întreprinderilor subordo­nate. Se asigură, în acest fel, o apro­piere a conducerii de producţie şi a producţiei de cerinţele efective ale beneficiarilor“. Ne oprim şi asupra altui exemplu numai cu scopul de a arăta cât de complexă este activitatea noilor or­ganisme economice şi cit de efi­cienţă este munca lor acolo unde s-a înţeles necesitatea preluării efective a atribuţiilor cu care au fost inves­tite. Este vorba de preocuparea con­siliilor de administraţie pentru raţio­nalizarea consumului de muncă in fiecare întreprindere şi la nivelul centralei. Astfel, la Combinatul de confecţii din Craiova schema perso­nalului tehnico-administrativ a fost redusă iniţial cu 18 posturi. In con­tinuare, prin mai buna organizare a secţiilor de fabricaţie, prin preciza­rea sarcinilor pe fiecare om in parte, s-a ajuns să se creeze o nouă linie tehnologică cu peste 40 de salariaţi, fără a se angaja un om în plus. .Din sondaj au reieşit numeroase alte fapte care atestă că, în majorita­tea cazurilor, centralele industriale şi-au orientat, în principal, activitatea asupra problemelor stringente ale activităţii economice, elaborind deci­zii judicioase, menite să asigure o înviorare generală a activităţii pro­ductive. Am pus, însă, întrebarea : „Există situaţii când intervenţia ope­rativă, eficientă, a centralei indus­triale este frinată datorită neatribui­­rii unor competenţe ?". Fără excepţie, toate cele 30 de răs­punsuri au fost afirmative. Ne oprim pentru început asupra celui primit din partea ing. Virgil Ionescu, di­rector in Combinatul de pielărie şi încălţăminte nr. 1 Bucureşti . „Potri­vit sarcinilor trasate de Conferinţa naţională a partidului, urma ca mi­nisterele să stabilească centralelor Industriale un număr restrîns de in­dicatori, pe baza cărora noile orga­nisme vor putea adăuga o serie de indicatori suplimentari, impuşi de necesităţile conducerii şi organizării procesului de producţie in întreprin­deri. Or, felul in care s-a înţeles, deocamdată, acest lucru, cel puţin în ceea ce priveşte combinatul nostru, cred că este greşit. Numărul de in­dicatori departamentali şi de stat pe care îi primeşte şi ii raportează com­binatul nostru se ridică azi la apro­ximativ 80, iar tendinţa lor este de creştere“. , Nu este greu de imaginat că in asemenea condiţii — situaţii simila­re au fost relatate In alte 12 răs­punsuri — conducerea centralei in­dustriale nu are posibilitatea de a decide in unele probleme vitale ale activităţii economice. In cel mai fe­ricit caz, cind indicatorii sunt core­laţi, centrala, consiliul ei de admi­nistraţie, se află in postura de sim­pli executanţi care trebuie să urmă­rească realizarea ma­tematică a fie­cărui indicator. Se apelează, insă, nu de puţine ori, pentru a asigura rea­lizarea lor scriptică, la artificii de calcul, în Ioc ca — fiind mai aproa­pe de producţie, de întreprinderi — centrala, conducerea ei, să facă totul pentru a optimiza indicatorii de pian, corelaţiile dintre ei Viorel SALAGEAN (Continuare în pag. a IlI-a) Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Tovarăşului ŞTEFAN VOITEC Preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România Scumpi tovarăşi, BUCUREŞTI Vă mulţumim sincer, în numele nostru şi, în acelaşi timp, al popu­laţiei Republicii Democrate Germane, pentru felicitările cordiale pe care ni le-aţi transmis cu ocazia celei de-a XXI-a aniversări a întemeierii Republicii Democrate Germane, împărtăşim convingerea dumneavoastră că principiile marxism-leni­­nismului şi internaţionalismului socialist constituie o bază solidă pentru relaţiile de prietenie dintre Republica Democrată Germană şi Republica Socialistă România şi că colaborarea noastră multilaterală serveşte inte­reselor noastre, unităţii statelor socialiste, socialismului şi păcii. Vă urăm dumneavoastră şi poporului român noi succese în construi­rea socialismului în ţara dumneavoastră. WALTER ULBRICHT Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane GERALD GOTTING Preşedintele Camerei Populare a Republicii Democrate Germane WILLI­STOPH Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane prof. dr. H. C. ERICH CORRENS Preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Naţional al Germaniei Democrate Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Vă mulţumesc pentru felicitările şi urările de prosperitate transmise în numele guvernului şi poporului român şi îmi exprim dorinţa de a menţine strînse legături de cooperare cu republica dumneavoastră so­cialistă. General JUAN JOSÉ TORRES GONZALES Preşedintele guvernului revoluţionar al Boliviei Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Vă mulţumesc pentru mesajul de felicitare şi de bune urări pe care aţi avut amabilitatea să mi-l adresaţi cu prilejul alegerii mele în func­ţia de preşedinte al Republicii Ghana. Vă rog să acceptaţi urările mele cele mai bune de fericire personală Excelenţei Voastre şi de continuă prosperitate pentru poporul Repu­blicii Socialiste România. EDWARD ARUFO-ADDO Preşedintele Republicii Ghana PROLETARI DIN TOATE JÂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8587 | Duminică 25 octombrie 1970 | 6 PAGINI — 30 BANI In Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUŞESCU Expunere la Asociaţia de politică externă din New York 22 octombrie 1970 CU CINCINAIUL Îndeplinit • DEVA (corespondentul „Scinteii“). — Alte două între­prinderi din judeţul Hunedoara — fabrica „Vidra“-Orăştie şi fabrica de fire şi fibre artificia­le „Viscoza“-Lupeni — rapor­tează îndeplinirea Înainte de ter­men a planului cincinal, în cursul actualului cincinal, fabri­ca „Vidra“-Orăştie a realizat peste prevederile planului 72 000 articole de blănărie, 112 000 me­tri pătraţi piei de ovine şi 388 000 perechi de mănuşi. La rindul lor, muncitorii, in­ginerii şi tehnicienii de la „Vis­­coza“-Lupeni au reuşit ca în pri­mele 9 luni ale anului 1970 să dea în plus, faţă de prevederile la zi, aproape 15 tone fire de mătase artificială, ceea ce reprezintă o dublare a angajamentului luat pentru acest an. • Din abatajele exploatărilor carbonifere ale întreprinderii miniere Anina au fost extrase, miercuri, ultimele cantităţi de cărbune înscrise în prevederile actualului plaja cincinal. Acest succes­ al minerilor bănăţeni fest­e rezultatul aplicării unor tehno­logii de mare randament, al ex­tinderii mecanizării lucrărilor de pregătire, înaintare şi transport şi al generalizării sistemului de armare metalică. Potrivit calculelor economice, in perioada care a mai rămas pînă la sfirşitul anului, minerii din bazinul carbonifer al Aninei vor furniza peste prevederile cincinalului o producţie globală valorind peste 20 milioane lei. • Colectivele de muncă ale fabricii de hirtie şi cartoane „Comuna din Paris“ şi ale între­prinderii de industrie locală „23 August" din Piatra Neamţ au realizat sarcinile planului cinci­nal cu aproape 70 de zile înainte de termen. Pînă la sfirşitul anu­lui se estimează că cele două unităţi vor realiza o producţie globală suplimentară în valoare de 28,4 milioane lei, ca urmare a livrării peste prevederi a 390 tone hirtie, 1 660 tone cartoane şi mucarale şi a unui important volum de mobilă şi materiale de construcţii (Agerpres) ORDINUL Ministrului Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România La 25 octombrie sărbătorim, Împreună cu Întregul popor, Ziua Forţelor Ar­mate ale Republicii Socialiste România. Intrată in patrimoniul tradiţiilor noas­tre naţionale, ziua forţelor armate evocă vitejia şi eroismul armatei române în luptele purtate, umăr la umăr, cu glorioasa armată sovietică, pentru izgonirea trupelor hitleristo-horthyste de pe ultima brazdă a pămîntului străbun, prile­juieşte reliefarea contribuţiei aduse de ţara noastră la înfrîngerea Germaniei naziste şi încheierea victorială a războiului în Europa. împlinirea a 26 de ani de la istoricul eveniment al eliberă­rii întregului teritoriu al României de sub jugul fascist are loc in condiţiile avîntului creator cu care oamenii muncii dau viaţă mă­reţului program de edificare a societăţii socialiste multilateral dez­voltate, elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, in atmosfera entuziastă cu care întreaga noastră naţiune întâmpină aniversarea semicentenarului gloriosului nostru partid. La aniversarea, in acest an, a zilei forţelor armate, militarii de toate gra­dele, îndeplinind sarcinile trasate de comandantul suprem al armatei — to­varăşul Nicolae Ceauşescu — se prezintă cu un bilanţ bogat de realizări în perfecţionarea pregătirii lor de luptă şi politice, în întărirea capacităţii com­bative a unităţilor şi marilor unităţi. Profund devotaţi patriei, poporului şi partidului, militarii armatei noastre populare, împreună cu membrii gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, străjuiesc cu fermitate cuceri­rile revoluţionare ale poporului. Independenţa şi suveranitatea de stat a Româ­niei socialiste. în acelaşi timp, forţele noastre armate sunt gata pricind ca, alături de armatele celorlalte state membre ale Tratatului de la Varşovia, ale tuturor ţărilor socialiste, să apere cauza socialismului şi păcii. Cu prilejul zilei forţelor armate, adresez tuturor soldaţilor, gradaţilor, sub­ofiţerilor, maiştrilor militari, ofiţerilor şi generalilor, întregului personal al armatei urări de noi succese in activitatea consacrată slujirii cu credinţă a patriei. In cinstea celei de-a 26-a aniversări a Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, ORDON: La 25 octombrie 1970, ora 21,00, la Bucureşti se vor trage, in semn de salut, 21 salve de artilerie. * Trăiască Partidul Comunist Român — forţa politică conducătoare a socie­tăţii noastre ! Trăiască Forţele Armate ale Republicii Socialiste România ! Trăiască şi Înflorească scumpa noastră patrie — Republica Socialistă România ! Ministrul Forţelor Armate General-colonel ION IONIŢA * PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU A PARTICIPA­T LA ŞEDINŢA FESTIVĂ DE ÎNCHEIERE A SESIUNII JUBILIARE A O. N. U. NEW YORK 24.­­ De la trimişii speciali : Sîmbătă, 24 octombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară consacrată celebrării unui sfert de secol de existenţă a Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a desfăşu­rat, după cum se ştie, timp de zece zile, între 14 şi 24 octombrie, sub deviza „Pace, justiţie, progres“. • La­ ora­­10,45 (ora New York­­ului), când delegaţiile celor 127 de ţări membre ale Organizaţiei Na­ţiunilor Unite au intrat în sala Adunării Generale, la pupitrul re­zervat României au luat loc NICOLAE CEAUŞESCU, pre­şedintele Consiliului de Stat al ţă­rii noastre, DUMITRU POPESCU, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională CORNELIU MANESCU, ministrul afacerilor externe, NICOLAE ECOBESCU, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, GHEORGHE DIACONESCU, reprezentantul per­manent al României la O.N.U. La şedinţa plenară au luat parte numeroşi şefi de state şi guverne, miniştri de externe, precum şi alte personalităţi ale vieţii politice internaţionale prezente la New York cu ocazia jubileului Naţiuni­lor Unite. Deschizînd şedinţa, EDWARD HAMBRO, preşedintele actualei sesiuni a Adunării Generale, a prezentat cele patru documente finale supuse examinării şi apro­bării sesiunii jubiliare. Adunarea Generală a aprobat în continuare aceste documente : Declaraţia so­lemnă de reafirmare a încrederii statelor în viabilitatea principiilor Cartei O.N.U., a angajamentului lor de a acţiona pentru spo­rirea rolului şi eficacităţii orga­nizaţiei, în scopul de a deve­ni un instrument eficace în întărirea securităţii internaţio­nale şi promovarea progresului tu­turor popoarelor ; Declaraţia pri­vind strategia şi metodele dezvol­tării şi lansarea celui de-al doilea Deceniu al O.N.U. pentru dezvol­tare (1971—1980) ; Declaraţia cu privire la principiile relaţiilor prie­teneşti şi cooperarea între state, un program de acţiune, sub forma unui document al O.N.U., conţinînd o serie de măsuri eficiente pentru lichidarea definitivă şi cit mai ur­gentă a ultimelor vestigii ale colo­nialismului. Potrivit protocolului şedinţei festive, s-a dat apoi cuvîntul unor vorbitori din diverse zone geogra­fice ale globului. Au rostit scurta alocuţiuni OKOI ARIKPO, minis­trul afacerilor externe al Nigeriei, SANGA KITTIKACHORN, minis­trul afacerilor externe al Tailandei, STEFAN JEDRYCHOWSKI, mi­nistrul afacerilor externe al Polo­niei, MARIO GIBSON BARBOZA, ministrul afacerilor externe al Bra­ziliei, YVON BEAULNE, reprezen­tantul permanent al Canadei la Naţiunile Unite. Evocînd activita­tea Organizaţiei Naţiunilor Unite în cei 25 de ani, aspiraţiile tuturor popoarelor spre o lume a păcii şi cooperării, rolul pe care acest for internaţional îl poate juca în dez­voltarea unor relaţii normale între (Continuare în pag. aVl-a) In timpul şedinţei de încheiere a sesiunii jubiliare a O.N.U. RECEPŢIE IN ONOAREA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞI A SOŢIEI SALE, ELENA CEAUŞESCU In onoarea preşedintelui Consi­liului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, reprezentantul ţării noastre la Naţiunile Unite, Gheorghe Diaco­­nescu, a oferit vineri seara o re­cepţie în saloanele Misiunii per­manente a României la O.N.U. Au luat parte conducători de de­legaţii la sesiunea jubiliară a O.N.U., miniştri ai afacerilor ex­terne, ambasadori şi şefi de misiuni permanente acreditaţi la Naţiunile Unite, senatori şi alţi reprezentanţi ai vieţii politice americane, precum şi ai cercurilor de afaceri, ziarişti. Au fost prezenţi Dumitru Popes­­cu, membru al Comitetului Execu­tiv, secretar al C.C. al P.C.R., de­putat în Marea Adunare Naţională, Corneliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, membri ai delega­ţiei României la lucrările Adună­rii Generale a O.N.U., precum şi Corneliu Bogdan, ambasadorul ţă­rii noastre la Washington. Preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut cordial cu persona­lităţile prezente la recepţie. Cu prilejul recepţiei oferite la 23 octombrie de către reprezentantul ţârii noastre la Naţiunile Unite, Gheor­ghe Diaco­nescu, în onoarea tovarâşu­lui Nicolae Ceauşescu şi a sofiei sale, Elena Ceauşescu , preşedintele Româ­niei întreţinîndu-se cu ministrul afacerilor externe al Italiei, Aldo Moro

Next