Scînteia, noiembrie 1970 (Anul 39, nr. 8594-8623)
1970-11-21 / nr. 8614
PAGINA 2 FAPTUL" Invăţămîntul de partid DIVERS cu profil economic Sondaje de opinii efectuate în această vară de mai multe comitete de partid din diferite părţi ale ţării printre lectorii, propagandiştii şi cursanţii invăţămîntului de partid, cu privire la formele de învăţămînt preferate, indicau o pronunţată înclinare pentru acele forme care realizează o legătură strînsă cu activitatea lor practică, concretă, în speţă cercurile şi cursurile de studiere a problemelor economice. In deplin acord cu aceste cerinţe, noul an de învăţămînt înregistrează o simţitoare creştere a ponderii cercurilor şi cursurilor cu profil economic in ansamblul formelor de studiu. In judeţul Bacău studiază in astfel de forme circa 50 la sută din totalul cursanţilor. A crescut, de asemenea, numărul cercurilor şi cursurilor de studiere a problemelor economice în judeţul Iaşi. Obiectul investigaţiilor noastre, desfăşurate în judeţele amintite şi în municipiul Bucureşti, l-a constituit modul concret în care a fost organizat studiul problemelor economice , răspunde el necesităţilor celor mai stringente ale oamenilor muncii şi in ce măsură constituie un sprijin pentru cadrele din economie in ridicarea pregătirii lor la nivelul actualelor cerinţe ? Potrivit recomandărilor Secretariatului C.C. al P.C.R., organele de partid au luat măsuri menite să perfecţioneze invăţămintul economic prin crearea de noi forme de studiu, prin îmbogăţirea registrului tematic. Astfel, pe lingă formele existente in anul trecut, funcţionează în acest an cercuri de studiere a problemelor economice ale activităţii de investiţii şi construcţii şi un curs nou de ştiinţa conducerii economiei naţionale, înfiinţate în unităţi financiare sau pe şantiere, cercurile de studiere a problemelor economice ale activităţii de investiţii şi construcţii şi-au axat tematica pe problemele teoretice şi practice ale activităţii financiare, de investiţii, ale salarizării şi cointeresării materiale a oamenilor muncii. Bunăoară, la Trustul de construcţii Bacău sau pe platforma industrială din oraşul Gh. Gheorghiu- Dej, unde funcţionează 6 şi, respectiv, 10 asemenea forme, cursanţii şi-au propus să dezbată teme cum ar fi : căile de sporire a eficienţei investiţiilor, de folosire intensivă a utilajelor, de ridicare a calităţii lucrărilor etc. Ni se pare, de asemenea, notabilă preocuparea a numeroase organe de partid de a orienta invăţămintul economic — in primul rînd al cadrelor — spre problematica nouă şi de mare actualitate a perfecţionării conducerii economiei, a organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii. La Bucureşti — ne spunea dr. Ilie Neacşu, directorul cabinetului municipal de partid — funcţionează în acest an un curs de ştiinţa conducerii economiei naţionale, în trei serii, fiecare cu o durată de trei luni, cuprinzînd aproape 600 de membri ai consiliilor de administraţie ale centralelor şi combinatelor industriale. Un cerc cu o problematică asemănătoare s-a creat şi pentru cadrele de bază din ministere şi instituţii centrale. Alte cadre de conducere din marile unităţi economice, din ministere şi instituţii republicane sunt cuprinse intr-un cerc de studiu individual cu durată de doi ani, avind în program problematica legată de modelare, planificare şi prognoză in socialism. Mai trebuie adăugat că pe lingă cabinetele de sector îşi desfăşoară activitatea numeroase cercuri şi cursuri de studiere a ştiinţei conducerii întreprinderii industriale. La Bacău, după cum ne informa tovarăşul Biluţă Eugen, secretar al comitetului municipal de partid, studiul cadrelor de conducere din unităţile economice este adaptat specificului ramurii în care acestea activează. S-au creat astfel cercuri cu durată de doi ani pentru cadrele de conducere din consiliile de administraţie şi principalele instituţii judeţene cu profil economico-financiar, pentru cele din conducerea întreprinderilor industriale, din comerţ etc. Problematica tuturor acestor forme de studiu are ca numitor comun abordarea acelor teme în măsură să contribuie la însuşirea principalelor noţiuni şi elemente ale ştiinţei conducerii activităţii economice. Spicuim din tematici : teoria deciziei ; cercetarea operaţională şi cibernetica economică ; planificarea optimă ; programarea liniară (Bucureşti) ; planificarea curentă şi de perspectivă ; fluxul informaţional ;metode moderne de organizare şi control a realizării sarcinilor de plan (Bacău) ; marketingul şi orientarea producţiei industriale (Iaşi). Un element pozitiv, demn de relevat, in organizarea studiului problemelor economice este, de asemenea, grija diferitelor organe şi organizaţii de partid pentru diferenţierea tematicilor in funcţie de pregă-UN IMPORTANT MIJLOC DE RIDICARE A COMPETENTEI IN producţie firea cursanţilor şi de problemele specifice locului de muncă. Astfel la Uzina mecanică din Iaşi, şefii de secţii şi sectoare studiază intr-un cerc special, la nivelul uzinei, probleme legate de folosirea mijloacelor moderne de programare şi urmărire a realizărilor in producţie, informarea şi documentarea in Întreprindere. Alte cadre cu pregătire superioară din uzină studiază teme legate de organizarea ştiinţifică a producţiei, metode de raţionalizare a transporturilor interne etc., iar cadrele cu pregătire medie teme privind căile de perfecţionare a normării muncii, de reducere a preţului de cost, calitatea producţiei etc. Am intilnit insă şi destule situaţii in care nu s-a realizat o asemenea diferenţiere sau în care aceasta are un caracter pur formal. Astfel, in întreprinderi ca I.R.E.Iaşi nu există aproape nici o deosebire între programele de studiu ale cadrelor cu pregătire superioară şi ale celor cu pregătire medie. La Trustul de construcţii Iaşi sau Uzina de radiatoare din Capitală, cercurile de studiere a problemelor economice piei întreprinderilor industriale au teţ mitica uniformă. Este evident, că,in condiţiile în care ignorează specificul fiecărui loc de muncă, invăţămintul de partid îşi reduce din eficienţă. Primele expuneri şi dezbateri care au avut loc in cercuri şi cursuri ne-au dat prilejul să facem şi unele constatări asupra conţinutului învăţămîntului economic. Este astfel îmbucurător să remarcăm priceperea, capacitatea multor lectori şi propagandişti de a prezenta temele de mare actualitate de care aminteam, într-o manieră clară, atrăgătoare, de a pune accentul pe ceea ce este esenţial, de a lega strîns învăţămintul de nevoile şi preocupările oamenilor. Astfel lecţia despre utilizarea eficientă a capacităţilor de producţie in uzină, prezentată în secţia echipament a Uzinei de radiatoare — observa tovarăşul Oliviu Huluban, membru al comitetului de partid de aici , ocupindu-se de căile unei asemenea utilizări, s-a oprit pe larg asupra lacunelor care se manifestă în acest domeniu în activitatea secţiei, a analizat cauzele persistenţei lor, a atras atenţia cursanţilor asupra rezervelor existente de sporire a gradului de utilizare a maşinilor şi utilajelor şi asupra modalităţilor prin care acestea pot fi puse in valoare. Această manieră de tratare a problemei a trezit un viu interes. Insistăm asupra acestui exemplu pozitiv pentru că tocmai sub acest aspect, al legăturii strînse a teoriei cu practica, se manifestă încă neajunsuri in Invăţămintul economic.Astfel, o lecţie despre productivitatea muncii, ţinută intr-un cerc de studiu de la fabrica „Proletarul“ din Bacău , ne relata tovarăşul Vasile Ungureanu, şef de sector la Comitetul municipal Bacău al P.C.R., n-a fost altceva decit o înşiruire de definiţii, de noţiuni, garnisite cu cifre care vorbesc — spre lauda colectivului de aici — de frumoase realizări pe care le-a obţinut in acest domeniu. Ceea ce a lipsit însă expunerii a fost analiza atentă şi temeinică — raportată la situaţia concretă din întreprindere — a factorilor ce influenţează dinamica productivităţii — analiză ce ar fi permis depistarea unor noi rezerve, prin a căror utilizare productivitatea muncii ar putea soc.’i. Ancheta noastră a mai reliefat, ca un aspect pozitiv, grija unor comitete de partid din întreprinderi pentru informarea propagandiştilor asupra principalelor probleme ale producţiei, asupra stadiului îndeplinirii diferiţilor indicatori de plan. La fabrica „Letea“ din Bacău, la Uzina mecanică din Iaşi, ca şi la Uzina de radiatoare din Bucureşti, asemenea informări au loc sistematic. Este o cale sigură de a întări legătura învăţămintului de partid cu practica. In alte locuri insă — la Uzina de fibre sintetice din Iaşi, de pildă — informarea propagandiştilor asupra problemelor producţiei are un caracter sporadic sau este lăsată numai pe seama acestora. Concluziile desprinse din primele lecţii şi dezbateri în invăţămîntul economic de partid, evidenţiind numeroase aspecte pozitive, invită in acelaşi timp comitetele de partid, organizaţiile de partid din întreprinderi, la o mai atentă preocupare pentru axarea învăţământului pe problemele de cea mai mare actualitate în economie, aceasta fiind calea sigură a sporirii eficienţei sale. Silviu ACHIM O „plombă“ peste veacuri In apropierea Mînăstirii dintr-un lemn din judeţul Vîlcea, există 5 stejari monumentali. Avind un diametru între 1,5 şi 2 metri, o înălţime de aproximativ 26 metri şi o virstă de peste 450 de ani, ei au fost declaraţi monumente ale naturii. Bătrâneţea începuse însă să-şi spună şi în cazul lor cuvîntul. „Consultaţi“ de cîţiva specialişti în silvicultură, aceştia au aplicat „plombe“ tuturor scorburilor, iar tulpinile arborilor le-au întărit cu cercuri metalice. Acum, la citva timp după aplicarea „tratamentului“, stejarii se arată din nou gata să înfrunte alte veacuri. Raliurile de noapte ale I.T.B. S-a intimplat pe linia autobuzului 32 barat. Miercuri seara, in jurul orei 19:30, in stafia „Ciceu“ un grup numeros de călători aştepta de 20 de minute (media zilnică de aşteptat !) ca unul din cele 5 autobuze aflate la capătul traseului să pornească la drum. A apărut. in sfîrșit, autobuzul 31—B— 7334, a luat citiva călători și apoi a trecut ca o nălucă prin celelalte stafii. N-a mai oprit decit după ce a prins din urmă și a întrecut autobuzul 31—B — 7009. Dar nici acesta nu voia să se dea bătut. A inceput o cursă „care pe care" Cînd unul oprea in stafie, celălalt venea din spate și-o lua înainte. In cele din urmă, şoferul de pe autobuzul 7334 a reuşit să se desprindă de „concurentul“ său, dar acum ii apăruse in față autobuzul 31—B—9202. A început iarăşi manevrele pentru a-l depăşi si pe acesta. Şi... a reuşit ! Din păcate, asemenea „concursuri“ pe liniile de transport in comun din Capitală nu sunt deloc rare. Conducerea I.T.B. acordă cumva „vremii“ pentru asemenea „raliuri“ ? Focul şi amarul ! Aurel Ciobanu din comuna Căpălău (Botoşani) ţinea neapărat să-şi înece amarul în paharele cărora le pierduse numărul. N-a reuşit insă să-şi ducă această intenţie pînă la capăt şi, ajuns acasă, s-a apucat să-l verse în familie. Cind „temperatura“ discuţiilor a depăşit punctul de fierbere, a dat foc unui smoc de fin. In cîteva minute, întreaga gospodărie era în flăcări. Au sărit imediat vecinii şi pompierii voluntari, dar n-au reuşit decit să împiedice extinderea incendiului. Acum Aurel Ciobanu îşi contemplă la rece scrumul care s-a ales din propria-i casă. Cit despre amar, s-a convins oare că acesta se stinge altfel ? Mi te-ai lipit de suflet, ca marca de scrisoare Se împlinesc aproape şase ani de zile de cind pasionaţii filateliei — vreo 35 000 la număr — aşteaptă cu nerăbdare apariţia catalogului filatelic al timbrelor româneşti. Lucrarea, deşi absolut necesară, intirzie insă să apară. In schimb, la numeroasele sesizări şi reclamaţii, întreprinderea „Filatelia" răspunde prompt şi conştiincios prin noi promisiuni. Iar filateliştii cintă vechiul şlagăr.....Mi te-ai lipit de suflet, ca marca de scrisoare“ — căci pe altceva tot n-au cum să lipească mărcile. Ultimul termen promis... ferm — luna noiembrie a acestui an — a fost amînat şi el sine die. Trebuie să recunoaştem că nu este un procedeu prea de... marcă pentru întreprinderea care şi-a asumat obligaţia de a scoate catalogul. De aceea, sesizăm forurile de resort. Poate cataloghează ele cum se cuvine această tergiversare. Joc periculos Nu de mult, a avut loc o revizie la Depozitul de jucării din Deva. Curioși și ei din fire, revizorii au vrut să vadă citeva jucării mai interesante. Nu mică Ie-a fost însă mirarea cînd, în locul lor, n-au găsit altceva decit ...nisip ! De la joacă s-a trecut la o verificare serioasă. In final s-a stabilit că paguba se ridică la aproape 25 000 lei. Gestionara Dorina Brădet „valorificase“ jucăriile respective şi, pentru a nu se observa lipsa lor, introducea în ambalaje săculeţe de nisip. Şi-o fi spus : copiilor doar le place să se joace în nisip. Oricît de drăguţ a fost acest „joc“, el a adus-o acum în faţa organelor de anchetă penală. O aşteaptă aici un joc mult mai serios. Rubrica redactata de : Dumitru TIRCOB Gheorghe DAVID cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii" Sunt îndeobşte cunoscute eforturile materiale făcute de stat, sumele mari de bani ce se cheltuiesc anual pentru construcţia de locuinţe. In multe scrisori primite la redacţie se evidenţiază strădania constructorilor de a folosi cu maximum de eficienţă aceste fonduri, de a construi şi pune la dispoziţia locatarilor apartamente bune, confortabile. In alte corespondenţe sunt reliefate insă o seamă de neglijenţe, de defecţiuni de execuţie şi finisaj lăsate in urma lor de constructori. ..în luna aprilie a.c. mi s-a repartizat un apartament in blocul C4 din microraionul 19 — ne scrie Gheorghe Munteanu din Galaţi. La mutare am constatat însă o droaie de defecţiuni, care mi-au întunecat bucuria instalării în casă nouă : nici o uşă nu se închidea ca lumea, trei dintre ele fiind pleznite, ferestrele de asemenea nu se închideau, parchetul din sufragerie era dislocat pe o mare porţiune ş.a.m.d. Am sesizat imediat constructorul şi I.G.L. — in a cărei administrare se află blocul — pentru a lua măsuri de remediere, în zadar. Nu după mult timp, in cursul unei ploi torenţiale, apa a pătruns în voie în încăperi prin încheieturile, pline de goluri, ale ferestrelor. Urmările : degradarea parchetului, care s-a umflat peste tot, infiltraţii de apă în pereţi etc. Alte sesizări, alte promisiuni : „N-aveţi nici o grijă, blocul e în perioada de garanţie şi constructorul e obligat să execute remedierile“ — mi s-a răspuns de la I.G.L. Bine, bine, dar dacă mai vine o ploaie mare, ce mai rămine de remediat ? N-o să mai fie vorba de remedieri, ci de înlocuit tot ceea ce s-a stricat. Scumpul mai mult păgubeşte !“ Intr-adevăr, în multe cazuri, in loc să se execute, de la bun Început, unele lucrări mici şi puţin costisitoare, se amină la nesfîrşit efectuarea lor, ceea ce face ca stricăciunile să ia proporţii, iar sumele de bani necesare înlăturării lor să se înzecească. Aşa stau lucrurile, de pildă, la apartamentul deţinut de Nicolae Rădulescu din cartierul Trivale — Piteşti (blocul 24, scara A, ap. 5). Blocul a fost dat în folosinţă la 15 martie 1969. Dar, la toate sesizările — nenumărate — făcute de locatar, privind infiltraţiile mari de apă în apartament, constructorul a rămas impasibil. „A aşteptat probabil — după cum ne scrie cel in cauză — să treacă anul de garanţie şi apoi să se spele pe mîini. Ceea ce s-a şi intimplat. Acum, după mai bine de un an şi jumătate de la predarea apartamentului, acesta — şi nu numai acesta — a devenit nelocuibil, din cauza igrasiei care a cuprins pereţii. Blocul a ieşit din perioada de garanţie. Câţi bani vor trebui cheltuiţi, din fondurile destinate reparării construcţiilor vechi, pentru aducerea în bună stare de folosinţă a acestui apartament construit abia de un an şi ceva?“. „La mutare (in luna februarie a.c.) — ne scrie Gheorghe Dobre din Bocşa, blocul 12, strada 1 Mai — noi, locatarii, am constatat că instalaţiile de canalizare şi încălzire nu funcţionează normal. In subsolul blocului apa bălteşte in voie de citeva luni, înfiltrindu-se în încăperile de la parter, care s-au degradat. Am sesizat I.G.O., dar ni s-a spus să avem răbdare, deoarece blocul se află în anul de garanţie. A trecut insă mai bine de o jumătate de an, dar constructorul n-a mai dat pe aici. Nu-i păcat de banii cheltuiţi de stat cu acest bloc, care se strică văzind cu ochii ?“ La fel stau lucrurile — după cum ne scrie Emil Budeci din Iaşi — şi cu blocul A3 din Aleea Rozelor 34 A„ ca şi cu numeroase alte blocuri din diferite localităţi. De fapt, anul de garanţie este acordat prin lege constructorului nu pentru înlăturarea neglijenţelor de execuţie şi finisaj, ci pentru remedierea defecţiunilor ce apar după darea in folosinţă a blocurilor, din cauza aşaziselor „vicii ascunse“. Ceea ce, evident, nu este tot una.După cum se vede, în multe locuri constructorii, incălcindu-şi obligaţiile, nu predau locuinţele în stare bună, lăsind in urma lor defecţiuni uneori grave, pe care promit că le vor remedia in perioada de garanţie. Dar, din cîte se constată, aceste promisiuni sunt de cele mai multe ori pur formale. Multe blocuri — aşa după cum am văzut că, s-a, intimplat cu cel din cartierul Trivale — Piteşti — ies din anul de garanţie fără să li se fi efectuat remedierile necesare de către constructor. în această situaţie, întreprinderile de administraţie locativă sunt nevoite ori să suporte din fondurile lor costul remedierilor (in Capitală, bunăoară, s-au cheltuit în acest scop numai anul trecut circa 24 milioane de lei), ori să recurgă la următorul compromis : nu acceptă recepţia definitivă a blocurilor — menţinind recepţia provizorie — pină ce constructorul nu se achită de aceste obligaţii. Şi pentru că, de regulă, constructorii nu se mai întorc să remedieze defecţiunile nici după ani de zile, („Nu e rentabil“ — se motivează adesea), recepţia definitivă este amînată şi ea sine die. Iată cum stau lucrurile în această privinţă in Bucureşti, de unde am primit cele mai multe sesizări pe această temă : „ La ora actuală nu sunt recepţionate definitiv, din motivele cunoscute, un număr de 115 blocuri cu 8 672 de apartamente, unele , dintre ele date in folosinţă cu 4—5 ani în urmă — ne spune ing. Angelo Niculescu, şeful serviciului coordonare din cadrul Direcţiei generale de gospodărie locativă a municipiului Bucureşti. Cu ocazia recepţiilor provizorii, I.A.L.-urile întocmesc liste cu defecţiuni ce trebuie să fie remediate de constructor, dar acesta, deşi acceptă în principiu să execute remedierile, nu se ţine decit rareori de cuvint. Iar noi nu putem lua în primire blocuri cu defecte de construcţie, pentru că ar însemna să suportăm noi, din fondurile de reparaţii, costul acestor remedieri, ceea ce nu e normal. Evident, toate aceste remedieri necesită consum de materiale în plus, forţă de muncă, care grevează asupra preţului de cost al Întreprinderii constructoare. Dar dacă nu se lucrează cum trebuie de la început, dacă nu există un control al calităţii pe fazele de lucrări, cine e de vină ? Pe de altă parte, cu cit se amină mai mult executarea remedierilor, cu atît CINE REPARĂ ÎN URMA CONSTRUCTORILOR ? Scrisori de la locatarii unor noi blocuri defecţiunile iau amploare, iar costul reparaţiilor se măreşte proporţional. Discutăm şi cu ing. Vlad Tăslăuanu, adjunct al şefului serviciului producţie din cadrul Direcţiei generale de construcţii şi montaj a municipiului Bucureşti. — într-adevăr, aşa stau lucrurile — ne spune acesta. Unele întreprinderi de construcţii din subordinea D.G.C.M. dau în folosinţă blocuri cu defecţiuni şi amină la nesfirşit remedierea lor. Noi am făcut un plan de executare a remedierilor şi nădăjduim ca anul viitor — cînd vom avea disponibilităţi de forţe de muncă — să-l putem realiza in bună parte. In final, aspectul cel mai alarmant al problemei in discuţie îl constituie irosirea masivă a unor fonduri băneşti şi a unor materiale de construcţie — fenomen semnalat nu o dată în ziarul nostru. Pentru că, indiferent de cine suportă costul acestor remedieri şi degradări la blocurile noi — întreprinderea constructoare sau cea de administraţie locativă — este păgubit, în ultimă instanţă, statul, societatea. Atrăgind atenţia organelor răspunzătoare de atari stări de lucruri profund dăunătoare — întreprinderile şi trusturile de construcţii, comitetele executive ale consiliilor populare care le tutelează — nu facem altceva decit să repetăm acele semnale care au fost deseori trase în ultimul timp, privind risipa de materiale şi de forţă de muncă ce se produce pe unele şantiere de construcţii. Un calcul cu derit sumar al acestor pierderi duce la concluzia că, prin eliminarea lor, s-ar putea construi in plus numeroase alte apartamente. Iată de ce socotim necesar să revenim asupra acestor lipsuri, îndelung criticate dar neînlăturate incă din activitatea întreprinderilor de construcţii de locuinţe. Alexandru STROE în acest sezon Locuri de odihnă şi tratament la preţ redus Agenţiile şi filialele O.N.T. din întreaga ţară asigură pînă la 20 decembrie a.c. locuri pentru odihnă şi tratament, cu tarif redus, la cazare şi masă în următoarele staţiuni : Buşteni, Borsec, Buziaş, Călimăneşti, Cuciulata, Herculane, Sinaia, Sovata, Predeal, Ocna Sibiului, Slănic Moldova şi Tuşnad. Posesorii de bilete O.N.T. beneficiază de o reducere de 50 la sută din costul transportului pe C.F.R. Pentru copiii pină la 7 ani, dacă nu se solicită pat separat, cazarea este gratuită. Informaţii suplimentare şi înscrieri în vederea obţinerii de locuri în staţiunile amintite, precum şi pentru excursii în ţară şi peste hotare, se pot solicita de la agenţiile şi filialele O.N.T. LIBRETE DE ECONOMII CU CIŞTIGURI IN MATERIALE DE CONSTRUCŢII Filialele C.E.C., precum şi agenţiile autorizate emit, la cerere, librete de economii cu cîştiguri în materiale de construcţie, care dau dreptul titularilor să participe la tragerea la sorţi pentru trimestrul 1/1971. La tragerile la sorţi ale acestor librete, Casa de Economii şi Consemnaţiuni acordă depunătorilor importante cîştiguri în bani, cu care aceştia îşi pot procura cu prioritate principalele materiale necesare construirii de locuinţe : cherestea, ciment, tablă, carton asfaltat etc. în comuna Odoreu s-au ridicat case noi în locul celor avariate de inundațiile din primăvară. În fotografie s aspect de pe strada Berindon Foto : Agerpres SCI NT El Asimbätä 21 noiembrie 1970 NOI CENTRE DE SĂNĂTATE PE HARTA reţelei SANITARE Recent, am participat la Sebeş- Alba, la un simpozion organizat de Direcţia sanitară a judeţului Alba pe tema perfecţionării asistenţei medicale de medicină generală. Nimic spectacular la prima vedere : o obişnuită manifestare de genul celor promovate periodic de către Uniunea societăţilor de ştiinţe medicale. Şi totuşi, elementul surpriză l-au constituit dezbaterile cu privire la statutul centrelor comunale de sănătate. Spunem surpriză, deoarece pentru prima oară am putut distinge proporţiile ecoului declanşat în rîndul medicilor de faptul că forurile sanitare pot lua iniţiative de asemenea amploare pe plan local. In cadrul acestor iniţiative se înscriu şi cele ale organizatorilor de sănătate din diferite judeţe cu privire la transformarea treptată a instituţiilor sanitare rurale în puternice centre medicale, in spiritul Directivelor C.C. al P.C.R. din 1969, cu privire la îmbunătăţirea asistenţei medicale a populaţiei. In cadrul simpozionului au fost evocate cele mai îndrăzneţe experienţe pe care le prezentăm aici, cu intenţia de a sublinia elementele organizatorice încă nelămurite în răstimpul celor zece luni de experiment. Medicii din Maramureş, de pildă, militează pentru deschiderea unor astfel de unităţi în zonele de munte, acolo unde satele sunt grupate în judeţul Dîmboviţa, medicii au ales drept sediu pentru unităţile de acest gen o serie de sate in care problemele de obstetrică-ginecologie sunt rămase în urmă. In judeţul Teleorman, organizatorii de sănătate au optat pentru înfiinţarea unui număr de 22 centre de sănătate in comunele cu o populaţie pină la 15 000 locuitori. In Buzău, aceste unităţi vor fi amplasate în acele sate şi comune care oferă condiţii pentru instituirea unui program de activitate dirijat cu participarea medicilor din spitalele teritoriale. In judeţul Neamţ, cele şase centre au fost amplasate în localităţi situate la răspintii de drumuri, greu accesibile. După cum se vede, formulele diferă de la un judeţ la altul, dar toate au în vedere o mai bună deservire a populaţiei. Şi corpul medical din judeţul Alba este preocupat de crearea unor asemenea unităţi, iar organizarea unor dezbateri pe această temă, la Sebeş-Alba, s-a dovedit mai mult decât utilă. Oportunitatea unor centre medicale ambulatorii cu o concentrare a bazei tehnico-materiale, cu compartimente de medicină generală, pediatrie, sto-matologie, farmacie, laborator, staţii de salvare etc., se evidenţiază mai ales în zona Munţilor Apuseni, unde intilnim aşezări situate la mari distanţe de centrele urbane Bistra, de pildă, numără peste 6 000 locuitori, dar centrul comunei nu cuprinde mai mult de 1 000, resul populaţiei fiind dispersată în 40 de cătune aflate la distanţe de 15—20 km. In aceste condiţii, se înţelege că personalul unor circumscripţii sanitare, al unor puncte sanitare izolate nu poate interveni în mod eficient în caz de urgenţe chirurgicale, de accidente de muncă, rutiere. Pînă la sfîrşitul acestui an, se vor deschide patru asemenea unităţi, dintre care trei in zona Câmpeni , la Scărişoara, Albac şi Baia de Arieş. In concepţia organelor sanitare locale, centrele de sănătate sunt expresia unei forme organizatorice menite să răspundă unui număr tot mai mare de solicitări, care să pună stavilă afluxului de pacienţi de la sate spre policlinici şi spitale. Numărul pacienţilor care ocolesc medicul de ţară se menţine incă ridicat in numeroase judeţe şi variază între 30 la sută in anumite zone din judeţul Arad, pînă la 70 la sută în unele comune din judeţul Ilfov ; se pierde timp, se cheltuieşte energie, se aglomerează în mod inutil celelalte eşaloane ale asistenţei sanitare.Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii (dr. Sergiu Ştefănescu, directorul Direcţiei Asistenţei Medicale, dr. Aurel Gheorghiu, inspector central) ne-au precizat că noile unităţi sanitare nu sunt destinate să ia locul policlinicilor sau al spitalelor teritoriale, ci ele trebuie să fie nişte „avanposturi" ale asistenţei de medicină generală la sate, oferind condiţii mai bune utilizării cadrelor medico-sanitare, mijloacelor materiale existente. Multiplicarea lor va rezolva, implicit, şi situaţia unor case de naştere rurale cu funcţionalitate redusă, instituţii de acest profil stau mai mult goale in unele judeţe, viitoarele mame preferind să nască acasă sau în spitalele teritoriale. Pe lingă elementele expuse mai sus, noile unităţi sanitare sunt confruntate in momentul de faţă cu o serie de probleme organizatorice incă nerezolvate : în centrele de sănătate apărute in judeţul Maramureş, (la Ocna Şugatag şi la Poienile de Sub Munte), medicii din circumscripţiile sanitare afiliate îşi desfăşoară activitatea în noul sediu timp de cinci zile, prin rotaţie. Se pune insă întrebarea ce se intîmplă cu pacienţii circumscripţiilor sanitare rămase fără medic în zilele respective ? Pentru cel mai mic neajuns, pacienţii iau drumul centrului de sănătate. Cum toate drumurile duc spre aceste centre — distanţele fiind neînsemnate — forţa de atracţie a acestor unităţi asupra pacienţilor operează intens. După o perioadă de câteva luni de eficienţă redusă, situaţia noilor unităţi sanitare s-a schimbat radical : centrele comunale de sănătate prevăzute cu staţionar de pediatrie, laborator, aparat Roentgen, cu una sau două ambulanţe, deservesc tot mai mulţi pacienţi, degrevind unităţile sanitare din subordine. In judeţul Dîmboviţa, avem de-a face cu altă situaţie : specialiştii din centrele metodologice activează o zi pe săptămînă in noile unităţi în vederea ridicării calităţii consultaţiilor şi tratamentelor. Astfel, centrul echivalează în momentul de faţă cu un nucleu sanitar de etapă, destinat, unei.. permanente perfecţionări organizatorice. In judeţul Neamţ, aceste unităţi vor avea caracterul unor micropoliclinici rurale, prin amplasarea lor pe lingă o serie de spitale teritoriale. Este o posibilitate certă ce se oferă medicilor de ţară, de a deveni specialişti la locul de muncă, după 3—4 ani de activitate. Aceste specializări vor avea în vedere specialităţile de bază ale asistenţei medicale, precum chirurgia, boli interne, O.R.L., oftalmologie etc. şi nu vor avea ca efect reducerea, numărului de medici de medicină generală de la sate al căror contingent va spori cu fiecare nouă promoţie de absolvenţi. Opinia medicilor cu care am stat de vorbă este că in etapa actuală o reţetă şablon ar fi dăunătoare în acest sens. Mai pretutindeni, noile centre de sănătate vor îngloba micile case de naşteri din comune ; acestea se cer menţinute totuşi in zonele izolate, de-a lungul Dunării, în Deltă, Munţii Apuseni, în Maramureş. Oricum, noile instituţii trebuie să ofere medicului de ţară posibilitatea de a face medicină de grup, în colaborare cu medicii specialişti din centrele urbane ; un asemenea centru nu trebuie să reprezinte numai suma a 2-3 circumscripţii sanitare comasate, ci să fie o unitate de sine stătătoare cu mai multe cabinete de consultaţii, cu un număr sporit de medici de înaltă calificare, cu aparatură adecvată. Acesta este şi spiritul recomandărilor Ministerului Sănătăţii cu privire la îmbunătăţirea asistenţei medicale în teritoriu, iar experienţele de pină acum, fie că este vorba de Maramureş, Neamţ, Teleorman sau Constanţa dovedesc că noile instituţii constituie un punct de atracţie deosebit pentru medicii de ţară cit şi pentru pacienţi. George CUIBUŞ Numeroase şi importante premii la concursul exceptional „Pronoexpres“ . Astăzi este ultima zi cind li se mai pot procura bilete T 1 pentru concursul excepţional \ 7 „Pronoexpres“. Se vor atribui: T 1 în număr nelimitat, autoturisime „Dacia 1 300“ şi „Fiat 850 ". J De asemenea, în afară de \ i premii in bani de valoare l t fixă şi variabilă, se vor atri- ibui excursii cu autocarul în \ J Turcia (circa 8 zile) si in Ita- i \ Ha (circa 14 zile), ultima pe , 1 ruta: Belgrad, Zagreb, Vene- Iţia, Parma, Milano, Verona, (| t Padova, Triest, Budapesta. i I La actualul concurs excep- J ! țional „Pronoexpres“ se vor \ i efectua 5 extrageri de cite 8 1 \ numere. Deci, din 45 de nu- J i mere, 40 vor fi cîștigătoare I \ î Cu o variantă de 15 lei se i \ poate participa la toate ex- 1 î tragerile. Tragerea are loc 1 I mîine, 22 noiembrie, 1970. ț