Scînteia, noiembrie 1970 (Anul 39, nr. 8594-8623)

1970-11-08 / nr. 8601

PROLETARI DIN TOATE UNITI-VA! ORGAN Al COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8601 Duminică 8 noiembrie 1970 6 PAGINI - 30 BANI Im prezenţa conducerii DE PARTID ŞI DE STAT IERI A AVUT LOC COMEMORAREA A TREI DECENII DE LA PRĂBUŞIREA DOFTANEI Intr-o atmosferă «de emoţio­nantă omagiere a eroismului comuniştilor, luptători neînfri­caţi pentru apărarea intereselor poporului muncitor, pentru eli­berarea oamenilor muncii de sub jugul exploatării şi asupririi, pentru libertatea şi independen­ţa patriei, mii de cetăţeni — muncitori din uzinele ploieştene, din schelele şi rafinăriile Văii Prahovei, ţărani din împreju­rimi, militari, elevi şi studenţi — s-au adunat ieri spre a co­memora treizeci de ani de la prăbuşirea, în noaptea de 9—10 noiembrie, a zidurilor Închisorii „Doftana", sub ale cărei dărî­­mături au fost ucişi numeroşi militanţi revoluţionari. Este un moment solemn trăit cu intensitate de toţi cei de faţă. Ei evocă drumul străbătut timp de cinci decenii de gloriosul nos­tru partid, drum presărat cu me­morabile fapte de eroism, cu ne­numărate sacrificii şi jertfe ale celor care s-au identificat din cauza partidului şi a poporului muncitor. Impresionanta solemnitate des­făşurată sub zidurile cumplitei temniţe — devenită în anii noştri muzeu — a reprezentat prinosul adîncii recunoştinţe a Întregului nostru popor faţă de comuniştii, antifasciştii, patrioţii revoluţionari care, pe baricade­le marilor bătălii de clasă, în­­fruntînd cu neînduplecată dîr­­zenie teroarea sîngeroasă a apa­ratului de represiune burghezo­­moşieresc, sacrificîndu-şi chiar viaţa, au ţinut mereu sus stea­gul luptei pentru sfărimarea rînduielilor nedrepte ale clase­lor exploatatoare, pentru edifi­carea socialismului şi comunis­mului pe pămîntul României. In acelaşi timp, în manifes­tarea de ieri şi-au găsit încă o dată expresie voinţa de nezdruncinat a poporului nostru de a duce înainte bogatele tradiţii revoluţionare, hotărîrea sa de a stringe şi mai puternic rindurile în jurul parti­dului şi al conducerii sale, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul iubit şi preţuit de întregul popor, de a înfăptui neabătut obiectivele sta­bilite de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Este ora 9. Sosesc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodna­­raş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ. Sunt prezenţi tova­răşii Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vilcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stănescu. Se află, de asemenea, printre cei veniţi la Doftana, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului da Stat şi ai guvernului, foşti deţinuţi la Doftana, veterani ai mişcării muncitoreşti, activişti de partid şi de stat, al organi­zaţiilor de masă, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofi­ţeri, membri ai familiilor celor căzuţi sub zidurile închisorii. Sosirea conducătorilor parti­dului şi statului este întîmpi­­nată cu căldură de cei prezenţi. O gardă de onoare, formată din militari ai forţelor noastre ar­mate, membri ai gărzilor patrio­tice şi tineri din detaşamentele de pregătire pentru apărarea patriei prezintă onorul. Se into­nează Imnul de stat al Repu­blicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, trece în re­vistă garda de onoare. Conducătorii partidului şi statului păşesc apoi pe aleea ce coboară la Cimitirul „Trei pruni“, unde se află mormintele (Continuare In pag. a II-a) Moment solemn. Se depune o coroană de flori In memoria celor căzuţi în lupta pentru libertate şi dreptate, pen­tru victoria ideilor socialismului . M­itingul solemn După solemnitatea depunerii coroa­nelor de flori, conducătorii partidului şi statului au luat loc în tribuna a­­menajată pe platoul din faţa fostei închisori „Doftana“ unde sunt adunaţi mii şi mii de oameni ai muncii. Tri­buna este dominată de urarea „TRAIASCA PARTIDUL COMUNIST ROMAN, FORŢA POLITICA CON­DUCĂTOARE A SOCIETĂŢII NOASTRE !“. Deschizînd mitingul, tovarăşul Iiie Cîşu, membru al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului judeţean Pra­hova al P.C.R., preşedintele consi­liului popular judeţean, arată că e­­vocarea acestor fapte constituie pen­tru comuniştii şi oamenii muncii din judeţul Prahova, alături de cei din întreaga ţară, prilejul reafirmării ho­­tărîrii nestrămutate de a înfăptui po­litica internă şi externă a partidului şi statului nostru, de înflorire a României socialiste, de a sluji cu de­votament cauza socialismului şi pă­cii în lume. In numele Comitetului judeţean Prahova al Partidului Comunist Ro­mân, al tuturor participanţilor la mi­ting, vorbitorul aduce un fierbinte sa­lut conducerii de partid şi de stat, to­varăşului Nicolae Ceauşescu. Au luat apoi cuvîntul tovarăşii Nicolae Guină, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Comitetului foş­tilor luptători antifascişti din Româ­nia, Andrei Oprea, maistru la Rafi­năria din Ploieşti. (Cuvintările se pu­blică in pagina a II-a). Tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Stat, a rostit o cuvîntare, urmărită cu aten­ţie de toţi cei prezenţi. In încheierea mitingului, tovarăşul Ilie Cîşu, a încredinţat conducerea partidului şi statului, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, că oa­menii muncii, întreaga populaţie a judeţului Prahova vor munci fără preget, alături de întregul popor, pen­tru realizarea măreţului program de dezvoltare economică şi culturală a patriei elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, pen­tru făurirea societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate în ţara noastră. In încheiere, puternic, din mii de piepturi, a răsunat „Internaţionala“ — imnul de luptă al comuniştilor, al clasei muncitoare. CUV‰NTUL TOVARĂŞULUI EMIL BODNARAŞ Stimaţi tovarăşi, In omagiul pe care îl aducem astăzi în numele Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, al Consiliului de Stat şi gu­vernului Republicii Socialiste Ro­mânia, al poporului român memo­riei celor care, cu trei decenii în urmă, au plecat din rîndurile noastre, răpuşi sub zidurile prăbu­şite ale Doftanei, vrem să dăm expresie înaltei cinstiri pe care partidul comunist, poporul nostru întreg o aduc tuturor acelor fii ai lor, luptători revoluţionari, care şi-au închinat viaţa cauzei celor ce muncesc, eliberării sociale a poporului muncitor, independenţei şi înălţării patriei, cauzei socialis­mului. Evocăm cu acest prilej o epocă plină de grele încercări şi jertfe, epocă glorioasă din istoria mişcării revoluţionare din România, din istoria Partidului Comunist Ro­mân. Aflat acum treizeci de ani în a­­dîncă ilegalitate şi supus celor mai aspre represiuni, partidul comu­nist îşi dovedise deja rolul de forţă politică de avangardă a cla­sei muncitoare. El îşi validase ca-­­ pacitatea politică şi organizatorică în ridicarea maselor muncitoare la mari confruntări de clasă cu reac­­ţiunea. Grevele de la Lupeni, bă­tăliile date de petrolişti şi cefe­rişti, alte importante acţiuni pen­tru apărarea democraţiei şi a drepturilor celor ce muncesc, lupta împotriva fascizării ţării stau mărturie în această privinţă. Represiunea din partea burghe­ziei şi moşierimii române împo­triva comuniştilor şi a antifascişti­lor făcuse din închisori şi lagăre instrumente de cea mai largă răs­­pîndire în ţară. Zadarnice măsuri însă în faţa hotărîrii comuniştilor de a înfrunta pe duşman oriunde, de a-şi face datoria revoluţionară, de clasă, pînă la capăt! Experienţa îndelungată a ilega­lităţii a desăvîrşit activitatea con­stantă a partidului de legătură tot mai strînsă cu masele largi ale poporului şi, în primul rînd, cu clasa muncitoare. Pînă şi temni­ţele au fost transformate de comu­nişti în adevărate şcoli de educaţie politică, revoluţionară. Aici, la Doftana, prin activitatea organiza­ţiei de partid, a unor militanţi de frunte ai partidului nostru, făclia marxism-leninismului a continuat să ardă, răspîndind lumina teoriei şi a experienţei revoluţionare, a­­jutînd la călirea a numeroase ca­dre care, mai tîrziu, fie în con­diţiile ilegalităţii, fie în procesul revoluţiei şi al construcţiei socia­liste, au îndeplinit sarcini de mare răspundere în conducerea partidu­lui şi a statului noii orînduiri. Aceste împrejurări deosebite au menţinut permanent capacita­tea combativă a cadrelor partidu­lui, legăturile partidului cu clasa sa şi cu forţele progresiste ale ţării şi i-au permis, în plin război, folosind împrejurările favorabile create pe fronturi de strălucitele victorii ale Armatei Roşii, să de­vină principala forţă politică în organizarea şi conducerea insurec­ţiei armate din august 1944. Ieşit din ilegalitate, partidul co­munist s-a afirmat repede ca forţă centrală în gruparea celor mai valoroase energii ale poporului — clasa muncitoare, ţărănimea mun­citoare, intelectualitatea progre­sistă. In aceste condiţii, şi numai în acestea, a putut fi asigurată participarea României cu întregul ei potenţial, alături de Uniunea Sovietică şi ceilalţi aliaţi, la răz­boiul antihitlerist, creîndu-se si­multan condiţiile pentru realiza­rea­ comandamentelor majore ale dezvoltării procesului revoluţio­nar : înfăptuirea unităţii politice şi organizatorice a clasei muncitoare, cucerirea puterii politice de către oamenii muncii, naţionalizarea mijloacelor principale de produc­ţie, organizarea economiei pe baze socialiste, victoria definitivă a so­cialismului. Acestea sunt în linii mari jaloanele etapelor parcurse în aceşti treizeci de ani, care au demonstrat rolul fundamental, ho­­tăritor pe care îl joacă în proce­sul revoluţionar factorul subiectiv. (Continuare în pag. a II-a) Excelenţei Sale Domnului avocat NGUYEN HUY THO Preşedintele Prezidiului Comitetului Central al Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de Sud Preşedintele Consiliului Consultativ al Republicii Vietnamului de Sud Excelenţei Sale Domnului arhitect HUYNH TAN PHAT Preşedintele Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud Am aflat cu profund regret despre Inundaţiile catastrofale din unele zone ale Vietnamului de sud care au provocat numeroase pierderi de vieţi omeneşti şi bunuri materiale. In numele poporului român, al Partidului Comunist Român, al Con­siliului de Stat, al guvernului Republicii Socialiste România, precum şi al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră şi, prin dumneavoastră, întregii populaţii sud-vietnameze sentimentele noastre de adîncă com­pasiune. NICOLAE CEAUŞESCU ION GHEORGHE MAURER Secretar general Preşedintele Consiliului de Miniştri al Partidului Comunist Român al Republicii Socialiste România Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Apreciind profund mesajul de bune urări pe care Excelenţa Voastră mi l-a transmis cu ocazia celei de-a 40-a aniversări a încoronării mele, la rîndul meu vă adresez, Excelenţă, sincere urări de bine. HAILE SELASSIE I împărat IN ZIARUL DE AZI : • De două ori mai mult, fără investiţii­­ • Cînd con­trolul de calitate... coase cu aţă albă • Micro­pro­ducţia—o importantă activitate auxiliară a unităţilor de cercetare • Adnotări • Faptul divers • Actualităţi din R. P. Polonă Pe platforma industrială vîlceană se înalţă noi obiective RM. VILCEA (coresponden­tul „Schnell“). Nu de mult, în municipiul Rm. Vilcea a Înce­put construcţia uzinei de so­dă nr. 3, care urmează să intre in funcţiune în a­­nul 1973. Instalaţiile de mare randament vor fi furnizate in Întregime de către Industria constructoare de maşini din ţară. Tot aici continuă în ritm susţinut lucrările de extindere — etapa a treia — de la uzi­na de sodă nr. 2. In ultimi 10 ani, ca urmare a moderni­zărilor şi Îmbunătăţirilor adu­se proceselor tehnologice şi Instalaţiilor, capacitatea de producţie a uzinei de sodă nr 2 a sporit cu 225 000 tone aar­bonat de sodiu. Prin intrarea în funcţiune a capacităţilor aflate in construcţie, produc­ţia de sodă caustică şi calci­nată ea va dubla. Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Foarte mişcat de amabilul mesaj de felicitări pe care Excelenţa Voastră a binevoit să mi-l adreseze cu prilejul celei de-a 47-a aniver­sări a Republicii Turcia, ţin să vă exprim cele mai călduroase mulţu­miri, precum şi urările mele cele mai bune pentru fericirea dv. personală, pentru prosperitatea şi bunăstarea poporului român prieten. CEVDET SUNAY Preşedintele Republicii Turcia ESTE TIMPUL CA MINISTERELE DE RESORT SA PRECIZEZE: Cum se va asigura producţia pieselor de schimb auto pentru anul viitor? Articolul „Consecinţele lipsei pie­selor de schimb auto“, din zia­rul „Scînteia“ din 1 noiembrie a.c., s-a încheiat cu următoarea întreba­re : care va fi soarta producţiei­ de piese de schimb auto în altul viitor ? Cel puţin trei considerente ne în­dreptăţesc s-o adresăm acum orga­nelor de resort : in primul rînd, pen­tru că, o dată cu creşterea rapidă a parcului de autovehicule, a devenit evidentă rămînerea în urmă de la an la an a producţiei de piese de schimb în raport cu necesităţile economiei naţionale, fenomen care s-a preci­pitat în lunile din urmă. Apoi, si­tuaţia tinde să se înrăutăţească şi mai mult în viitor, dacă avem în ve­dere că necesarul de piese de schimb auto propus pentru anul 1971 de Mi­nisterul Transporturilor sporeşte cu peste 25 la sută, faţă de cantităţile contractate în acest an. La acestea se adaugă faptul că, in raport cu ce­rerile sporite de piese de schimb auto, se constată în prezent rămine­­rea accentuată in urmă a contractă­rilor. La sfîrşitul decadei a doua a lunii octombrie, de exemplu, aviză­rile pentru contractări comunicate de uzinele constructoare de maşini aco­­pereau doar 75 la sută din cereri. — Un inconvenient serios este și faptul că aceste avizări nu sunt asor­tate­ — ne-a spus tov. Constantin Ale­­xandrescu, șeful serviciului piese de schimb auto din Ministerul Trans­porturilor. Astfel, in timp ce uzina „Rulmentul“ din Braşov a acceptat contractarea integrală a necesarului de cuzineţi palieri şi de bielă, Uzina de autocamioane din aceeaşi localita­te a avizat numai 78 la sută din ne­cesarul de biele, 66 la sută din cel al arborilor cotiţi, 78 la sută din arborii cu came şi 59 la sută din blocurile­­cilindru pentru motoarele SR-1 211. Dintr-o lungă listă care ne-a fost prezentată spre consultare, am re­ţinut că în situaţii similare se află alte 27 de uzine care participă la fa­bricaţia pieselor de schimb auto. U­­zina de maşini electrice din Bucu­reşti, de exemplu, a avizat pentru contractare numai 40 la sută din ne­cesarul solicitat, in vreme ce uzina nr. 2 Braşov a acceptat să încheie contracte pentru ceva mai mult : 75 la sută. Semnificativ este şi faptul că la unele repere avizările pentru 1971 sunt chiar sub nivelul contractat în acest an, deşi consumurile cresc corelat cu creşterea parcului auto şi a numărului de reparaţii capitale. Uzina „Electroprecizia“ din Săcele, de pildă, a comunicat că acceptă pen­tru contractare, din totalul de 50 000 de bucăţi arbori distribuitori pentru delto, numai 12 000 bucăţi, adică cu 1 000 bucăţi mai puţin ca în 1970. La fel stau lucrurile şi cu regulatorul pneumatic, sortiment la care s-au ac­ceptat pentru contractare cu 8 000 bu­căţi mai puţin ca anul trecut. In ase­menea situaţii se află contractarea altor 10 repere importante. — Dificilă este contractarea nece­sarului de piese de schimb şi cu res­tul producătorilor din afara reţelei Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, cărora le-am prezentat circa 24 la sută din cererile noastre — ne-a spus tov. Grigore Eftimie, director adjunct în Ministerul Trans­porturilor. Deşi aceştia dispun de capacităţi de producţie şi, în conse­cinţă, au avizat contractarea canti­tăţilor solicitate pentru anul 1971, în prezent, respectivele Întreprinderi se află in situaţia de a reveni asupra primei avizări, acceptînd doar 50—60 la sută din cererile noastre, sub mo­tivaţia că nu au asigurată baza ma­terială. Toate aceste probleme au formulat fondul unei ample discuţii cu spe­cialiştii din diverse compartimente ale Ministerului Industriei Construc­ţiilor de Maşini. Ing. Teodor Straus, consilier în Direcţia generală de a­­provizionare şi desfacere, ne-a infor­mat că situaţia creată a impus întoc­mirea unui studiu — pe care, de alt­fel, interlocutorul nostru ni l-a şi pre­zentat­­— privind necesarul de piese de schimb auto şi resursele de asigu­rare pe perioada 1971—1975. Conclu­zia generală este că cererile depă­şesc, în toţi aceşti ani, cu mult re­sursele. Tot aici ni s-a spus că, in ceea ce priveşte asigurarea pieselor de schimb pentru autovehiculele scoase din fabricaţie — cum ar fi I.M.S. 57 şi 59. SR 101 — Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, s-a angajat, în baza cererii formulate de Ministerul Transporturilor, să pro­ducă pe stoc în următorii doi ani În­tregul necesar pentru anii 1971—1975. Că există un decalaj intre cererea de piese de schimb şi ofertă nu este o noutate. El s-a făcut simţit din plin in anii din urmă şi, mai ales, în a­l­an ERHAN (Continuare în pag. a IlI-a) Excelenţei Sale Domnului general-locotenent JOSEPH DESIRE MORUTU Preşedintele Republicii Democratice Congo Cu prilejul alegerii dv. în funcţia de preşedinte al Republicii Demo­cratice Congo, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al guvernului şi poporului român, transmit Excelenţei Voastre cordiale felicitări şi cele mai bune urări de pace şi progres poporului congolez. Totodată, îmi exprim convingerea că relaţiile de colaborare dintre Rerpublica Socialistă România şi R.D. Congo se vor dezvolta continuu în Interesul celor două popoare, al păcii şi înţelegerii Internaţionale. Cu înaltă consideraţie, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ­ Realizări ale siderurgiştilor hunedoreni DEVA (corespondentul „Scîn­­teii“ Sabin Ionescu).­­ Side­­rurgiştii hunedoreni au obţinut un nou rezultat de prestigiu : îndeplinirea actualului plan cin­cinal la producţia globală cu 55 zile înainte de termen. Pînă în prezent, siderurgiştii hunedoreni au realizat peste prevederile sarcinilor de plan ale cincina­lului 368 000 tone fontă şi a­­proape 300 000 tone +oţel. Faţă de nivelul anului 1969, producţia industrială a Combi­natului siderurgic Hunedoara a crescut în acest an cu 40,5 la sută, in timp ce productivitatea muncii, in comparaţie cu ace­laşi an este mai mare cu 152 000 lei pe fiecare salariat. Se pre­conizează ca pînă la finele anu­lui 1970 să se obţină o produc­ţie globală industrială peste pre­vederile cincinalului în valoare de circa un miliard şi jumătate lei.

Next