Scînteia, noiembrie 1970 (Anul 39, nr. 8594-8623)
1970-11-08 / nr. 8601
PROLETARI DIN TOATE UNITI-VA! ORGAN Al COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8601 Duminică 8 noiembrie 1970 6 PAGINI - 30 BANI Im prezenţa conducerii DE PARTID ŞI DE STAT IERI A AVUT LOC COMEMORAREA A TREI DECENII DE LA PRĂBUŞIREA DOFTANEI Intr-o atmosferă «de emoţionantă omagiere a eroismului comuniştilor, luptători neînfricaţi pentru apărarea intereselor poporului muncitor, pentru eliberarea oamenilor muncii de sub jugul exploatării şi asupririi, pentru libertatea şi independenţa patriei, mii de cetăţeni — muncitori din uzinele ploieştene, din schelele şi rafinăriile Văii Prahovei, ţărani din împrejurimi, militari, elevi şi studenţi — s-au adunat ieri spre a comemora treizeci de ani de la prăbuşirea, în noaptea de 9—10 noiembrie, a zidurilor Închisorii „Doftana", sub ale cărei dărîmături au fost ucişi numeroşi militanţi revoluţionari. Este un moment solemn trăit cu intensitate de toţi cei de faţă. Ei evocă drumul străbătut timp de cinci decenii de gloriosul nostru partid, drum presărat cu memorabile fapte de eroism, cu nenumărate sacrificii şi jertfe ale celor care s-au identificat din cauza partidului şi a poporului muncitor. Impresionanta solemnitate desfăşurată sub zidurile cumplitei temniţe — devenită în anii noştri muzeu — a reprezentat prinosul adîncii recunoştinţe a Întregului nostru popor faţă de comuniştii, antifasciştii, patrioţii revoluţionari care, pe baricadele marilor bătălii de clasă, înfruntînd cu neînduplecată dîrzenie teroarea sîngeroasă a aparatului de represiune burghezomoşieresc, sacrificîndu-şi chiar viaţa, au ţinut mereu sus steagul luptei pentru sfărimarea rînduielilor nedrepte ale claselor exploatatoare, pentru edificarea socialismului şi comunismului pe pămîntul României. In acelaşi timp, în manifestarea de ieri şi-au găsit încă o dată expresie voinţa de nezdruncinat a poporului nostru de a duce înainte bogatele tradiţii revoluţionare, hotărîrea sa de a stringe şi mai puternic rindurile în jurul partidului şi al conducerii sale, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul iubit şi preţuit de întregul popor, de a înfăptui neabătut obiectivele stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Este ora 9. Sosesc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ. Sunt prezenţi tovarăşii Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vilcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stănescu. Se află, de asemenea, printre cei veniţi la Doftana, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului da Stat şi ai guvernului, foşti deţinuţi la Doftana, veterani ai mişcării muncitoreşti, activişti de partid şi de stat, al organizaţiilor de masă, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri, membri ai familiilor celor căzuţi sub zidurile închisorii. Sosirea conducătorilor partidului şi statului este întîmpinată cu căldură de cei prezenţi. O gardă de onoare, formată din militari ai forţelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice şi tineri din detaşamentele de pregătire pentru apărarea patriei prezintă onorul. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, trece în revistă garda de onoare. Conducătorii partidului şi statului păşesc apoi pe aleea ce coboară la Cimitirul „Trei pruni“, unde se află mormintele (Continuare In pag. a II-a) Moment solemn. Se depune o coroană de flori In memoria celor căzuţi în lupta pentru libertate şi dreptate, pentru victoria ideilor socialismului . Mitingul solemn După solemnitatea depunerii coroanelor de flori, conducătorii partidului şi statului au luat loc în tribuna amenajată pe platoul din faţa fostei închisori „Doftana“ unde sunt adunaţi mii şi mii de oameni ai muncii. Tribuna este dominată de urarea „TRAIASCA PARTIDUL COMUNIST ROMAN, FORŢA POLITICA CONDUCĂTOARE A SOCIETĂŢII NOASTRE !“. Deschizînd mitingul, tovarăşul Iiie Cîşu, membru al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., preşedintele consiliului popular judeţean, arată că evocarea acestor fapte constituie pentru comuniştii şi oamenii muncii din judeţul Prahova, alături de cei din întreaga ţară, prilejul reafirmării hotărîrii nestrămutate de a înfăptui politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, de înflorire a României socialiste, de a sluji cu devotament cauza socialismului şi păcii în lume. In numele Comitetului judeţean Prahova al Partidului Comunist Român, al tuturor participanţilor la miting, vorbitorul aduce un fierbinte salut conducerii de partid şi de stat, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Au luat apoi cuvîntul tovarăşii Nicolae Guină, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Comitetului foştilor luptători antifascişti din România, Andrei Oprea, maistru la Rafinăria din Ploieşti. (Cuvintările se publică in pagina a II-a). Tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, a rostit o cuvîntare, urmărită cu atenţie de toţi cei prezenţi. In încheierea mitingului, tovarăşul Ilie Cîşu, a încredinţat conducerea partidului şi statului, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, că oamenii muncii, întreaga populaţie a judeţului Prahova vor munci fără preget, alături de întregul popor, pentru realizarea măreţului program de dezvoltare economică şi culturală a patriei elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastră. In încheiere, puternic, din mii de piepturi, a răsunat „Internaţionala“ — imnul de luptă al comuniştilor, al clasei muncitoare. CUV‰NTUL TOVARĂŞULUI EMIL BODNARAŞ Stimaţi tovarăşi, In omagiul pe care îl aducem astăzi în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român memoriei celor care, cu trei decenii în urmă, au plecat din rîndurile noastre, răpuşi sub zidurile prăbuşite ale Doftanei, vrem să dăm expresie înaltei cinstiri pe care partidul comunist, poporul nostru întreg o aduc tuturor acelor fii ai lor, luptători revoluţionari, care şi-au închinat viaţa cauzei celor ce muncesc, eliberării sociale a poporului muncitor, independenţei şi înălţării patriei, cauzei socialismului. Evocăm cu acest prilej o epocă plină de grele încercări şi jertfe, epocă glorioasă din istoria mişcării revoluţionare din România, din istoria Partidului Comunist Român. Aflat acum treizeci de ani în adîncă ilegalitate şi supus celor mai aspre represiuni, partidul comunist îşi dovedise deja rolul de forţă politică de avangardă a clasei muncitoare. El îşi validase ca- pacitatea politică şi organizatorică în ridicarea maselor muncitoare la mari confruntări de clasă cu reacţiunea. Grevele de la Lupeni, bătăliile date de petrolişti şi ceferişti, alte importante acţiuni pentru apărarea democraţiei şi a drepturilor celor ce muncesc, lupta împotriva fascizării ţării stau mărturie în această privinţă. Represiunea din partea burgheziei şi moşierimii române împotriva comuniştilor şi a antifasciştilor făcuse din închisori şi lagăre instrumente de cea mai largă răspîndire în ţară. Zadarnice măsuri însă în faţa hotărîrii comuniştilor de a înfrunta pe duşman oriunde, de a-şi face datoria revoluţionară, de clasă, pînă la capăt! Experienţa îndelungată a ilegalităţii a desăvîrşit activitatea constantă a partidului de legătură tot mai strînsă cu masele largi ale poporului şi, în primul rînd, cu clasa muncitoare. Pînă şi temniţele au fost transformate de comunişti în adevărate şcoli de educaţie politică, revoluţionară. Aici, la Doftana, prin activitatea organizaţiei de partid, a unor militanţi de frunte ai partidului nostru, făclia marxism-leninismului a continuat să ardă, răspîndind lumina teoriei şi a experienţei revoluţionare, ajutînd la călirea a numeroase cadre care, mai tîrziu, fie în condiţiile ilegalităţii, fie în procesul revoluţiei şi al construcţiei socialiste, au îndeplinit sarcini de mare răspundere în conducerea partidului şi a statului noii orînduiri. Aceste împrejurări deosebite au menţinut permanent capacitatea combativă a cadrelor partidului, legăturile partidului cu clasa sa şi cu forţele progresiste ale ţării şi i-au permis, în plin război, folosind împrejurările favorabile create pe fronturi de strălucitele victorii ale Armatei Roşii, să devină principala forţă politică în organizarea şi conducerea insurecţiei armate din august 1944. Ieşit din ilegalitate, partidul comunist s-a afirmat repede ca forţă centrală în gruparea celor mai valoroase energii ale poporului — clasa muncitoare, ţărănimea muncitoare, intelectualitatea progresistă. In aceste condiţii, şi numai în acestea, a putut fi asigurată participarea României cu întregul ei potenţial, alături de Uniunea Sovietică şi ceilalţi aliaţi, la războiul antihitlerist, creîndu-se simultan condiţiile pentru realizarea comandamentelor majore ale dezvoltării procesului revoluţionar : înfăptuirea unităţii politice şi organizatorice a clasei muncitoare, cucerirea puterii politice de către oamenii muncii, naţionalizarea mijloacelor principale de producţie, organizarea economiei pe baze socialiste, victoria definitivă a socialismului. Acestea sunt în linii mari jaloanele etapelor parcurse în aceşti treizeci de ani, care au demonstrat rolul fundamental, hotăritor pe care îl joacă în procesul revoluţionar factorul subiectiv. (Continuare în pag. a II-a) Excelenţei Sale Domnului avocat NGUYEN HUY THO Preşedintele Prezidiului Comitetului Central al Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de Sud Preşedintele Consiliului Consultativ al Republicii Vietnamului de Sud Excelenţei Sale Domnului arhitect HUYNH TAN PHAT Preşedintele Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud Am aflat cu profund regret despre Inundaţiile catastrofale din unele zone ale Vietnamului de sud care au provocat numeroase pierderi de vieţi omeneşti şi bunuri materiale. In numele poporului român, al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al guvernului Republicii Socialiste România, precum şi al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră şi, prin dumneavoastră, întregii populaţii sud-vietnameze sentimentele noastre de adîncă compasiune. NICOLAE CEAUŞESCU ION GHEORGHE MAURER Secretar general Preşedintele Consiliului de Miniştri al Partidului Comunist Român al Republicii Socialiste România Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Apreciind profund mesajul de bune urări pe care Excelenţa Voastră mi l-a transmis cu ocazia celei de-a 40-a aniversări a încoronării mele, la rîndul meu vă adresez, Excelenţă, sincere urări de bine. HAILE SELASSIE I împărat IN ZIARUL DE AZI : • De două ori mai mult, fără investiţii • Cînd controlul de calitate... coase cu aţă albă • Microproducţia—o importantă activitate auxiliară a unităţilor de cercetare • Adnotări • Faptul divers • Actualităţi din R. P. Polonă Pe platforma industrială vîlceană se înalţă noi obiective RM. VILCEA (corespondentul „Schnell“). Nu de mult, în municipiul Rm. Vilcea a Început construcţia uzinei de sodă nr. 3, care urmează să intre in funcţiune în anul 1973. Instalaţiile de mare randament vor fi furnizate in Întregime de către Industria constructoare de maşini din ţară. Tot aici continuă în ritm susţinut lucrările de extindere — etapa a treia — de la uzina de sodă nr. 2. In ultimi 10 ani, ca urmare a modernizărilor şi Îmbunătăţirilor aduse proceselor tehnologice şi Instalaţiilor, capacitatea de producţie a uzinei de sodă nr 2 a sporit cu 225 000 tone aarbonat de sodiu. Prin intrarea în funcţiune a capacităţilor aflate in construcţie, producţia de sodă caustică şi calcinată ea va dubla. Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Foarte mişcat de amabilul mesaj de felicitări pe care Excelenţa Voastră a binevoit să mi-l adreseze cu prilejul celei de-a 47-a aniversări a Republicii Turcia, ţin să vă exprim cele mai călduroase mulţumiri, precum şi urările mele cele mai bune pentru fericirea dv. personală, pentru prosperitatea şi bunăstarea poporului român prieten. CEVDET SUNAY Preşedintele Republicii Turcia ESTE TIMPUL CA MINISTERELE DE RESORT SA PRECIZEZE: Cum se va asigura producţia pieselor de schimb auto pentru anul viitor? Articolul „Consecinţele lipsei pieselor de schimb auto“, din ziarul „Scînteia“ din 1 noiembrie a.c., s-a încheiat cu următoarea întrebare : care va fi soarta producţiei de piese de schimb auto în altul viitor ? Cel puţin trei considerente ne îndreptăţesc s-o adresăm acum organelor de resort : in primul rînd, pentru că, o dată cu creşterea rapidă a parcului de autovehicule, a devenit evidentă rămînerea în urmă de la an la an a producţiei de piese de schimb în raport cu necesităţile economiei naţionale, fenomen care s-a precipitat în lunile din urmă. Apoi, situaţia tinde să se înrăutăţească şi mai mult în viitor, dacă avem în vedere că necesarul de piese de schimb auto propus pentru anul 1971 de Ministerul Transporturilor sporeşte cu peste 25 la sută, faţă de cantităţile contractate în acest an. La acestea se adaugă faptul că, in raport cu cererile sporite de piese de schimb auto, se constată în prezent răminerea accentuată in urmă a contractărilor. La sfîrşitul decadei a doua a lunii octombrie, de exemplu, avizările pentru contractări comunicate de uzinele constructoare de maşini acopereau doar 75 la sută din cereri. — Un inconvenient serios este și faptul că aceste avizări nu sunt asortate — ne-a spus tov. Constantin Alexandrescu, șeful serviciului piese de schimb auto din Ministerul Transporturilor. Astfel, in timp ce uzina „Rulmentul“ din Braşov a acceptat contractarea integrală a necesarului de cuzineţi palieri şi de bielă, Uzina de autocamioane din aceeaşi localitate a avizat numai 78 la sută din necesarul de biele, 66 la sută din cel al arborilor cotiţi, 78 la sută din arborii cu came şi 59 la sută din blocurilecilindru pentru motoarele SR-1 211. Dintr-o lungă listă care ne-a fost prezentată spre consultare, am reţinut că în situaţii similare se află alte 27 de uzine care participă la fabricaţia pieselor de schimb auto. Uzina de maşini electrice din Bucureşti, de exemplu, a avizat pentru contractare numai 40 la sută din necesarul solicitat, in vreme ce uzina nr. 2 Braşov a acceptat să încheie contracte pentru ceva mai mult : 75 la sută. Semnificativ este şi faptul că la unele repere avizările pentru 1971 sunt chiar sub nivelul contractat în acest an, deşi consumurile cresc corelat cu creşterea parcului auto şi a numărului de reparaţii capitale. Uzina „Electroprecizia“ din Săcele, de pildă, a comunicat că acceptă pentru contractare, din totalul de 50 000 de bucăţi arbori distribuitori pentru delto, numai 12 000 bucăţi, adică cu 1 000 bucăţi mai puţin ca în 1970. La fel stau lucrurile şi cu regulatorul pneumatic, sortiment la care s-au acceptat pentru contractare cu 8 000 bucăţi mai puţin ca anul trecut. In asemenea situaţii se află contractarea altor 10 repere importante. — Dificilă este contractarea necesarului de piese de schimb şi cu restul producătorilor din afara reţelei Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, cărora le-am prezentat circa 24 la sută din cererile noastre — ne-a spus tov. Grigore Eftimie, director adjunct în Ministerul Transporturilor. Deşi aceştia dispun de capacităţi de producţie şi, în consecinţă, au avizat contractarea cantităţilor solicitate pentru anul 1971, în prezent, respectivele Întreprinderi se află in situaţia de a reveni asupra primei avizări, acceptînd doar 50—60 la sută din cererile noastre, sub motivaţia că nu au asigurată baza materială. Toate aceste probleme au formulat fondul unei ample discuţii cu specialiştii din diverse compartimente ale Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. Ing. Teodor Straus, consilier în Direcţia generală de aprovizionare şi desfacere, ne-a informat că situaţia creată a impus întocmirea unui studiu — pe care, de altfel, interlocutorul nostru ni l-a şi prezentat— privind necesarul de piese de schimb auto şi resursele de asigurare pe perioada 1971—1975. Concluzia generală este că cererile depăşesc, în toţi aceşti ani, cu mult resursele. Tot aici ni s-a spus că, in ceea ce priveşte asigurarea pieselor de schimb pentru autovehiculele scoase din fabricaţie — cum ar fi I.M.S. 57 şi 59. SR 101 — Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, s-a angajat, în baza cererii formulate de Ministerul Transporturilor, să producă pe stoc în următorii doi ani Întregul necesar pentru anii 1971—1975. Că există un decalaj intre cererea de piese de schimb şi ofertă nu este o noutate. El s-a făcut simţit din plin in anii din urmă şi, mai ales, în alan ERHAN (Continuare în pag. a IlI-a) Excelenţei Sale Domnului general-locotenent JOSEPH DESIRE MORUTU Preşedintele Republicii Democratice Congo Cu prilejul alegerii dv. în funcţia de preşedinte al Republicii Democratice Congo, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al guvernului şi poporului român, transmit Excelenţei Voastre cordiale felicitări şi cele mai bune urări de pace şi progres poporului congolez. Totodată, îmi exprim convingerea că relaţiile de colaborare dintre Rerpublica Socialistă România şi R.D. Congo se vor dezvolta continuu în Interesul celor două popoare, al păcii şi înţelegerii Internaţionale. Cu înaltă consideraţie, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Realizări ale siderurgiştilor hunedoreni DEVA (corespondentul „Scînteii“ Sabin Ionescu). Siderurgiştii hunedoreni au obţinut un nou rezultat de prestigiu : îndeplinirea actualului plan cincinal la producţia globală cu 55 zile înainte de termen. Pînă în prezent, siderurgiştii hunedoreni au realizat peste prevederile sarcinilor de plan ale cincinalului 368 000 tone fontă şi aproape 300 000 tone +oţel. Faţă de nivelul anului 1969, producţia industrială a Combinatului siderurgic Hunedoara a crescut în acest an cu 40,5 la sută, in timp ce productivitatea muncii, in comparaţie cu acelaşi an este mai mare cu 152 000 lei pe fiecare salariat. Se preconizează ca pînă la finele anului 1970 să se obţină o producţie globală industrială peste prevederile cincinalului în valoare de circa un miliard şi jumătate lei.