Scînteia, ianuarie 1971 (Anul 40, nr. 8655-8683)
1971-01-13 / nr. 8665
PAGINA 2 FAPTUL DIVERS I Neguţătorul de ducati I • De cîţiva ani de zile, nici Dufan Stănescu, nici soţia sa nu I mai lucrau nicăieri. Şi cu toate că aveau şi patru copii, ei prosperau de la o zi la alta. Intre timp, in Bacău, pe strada I Alunului, fi-au ridicat un ade- I varat palat. Vecinii îl invidiau fi se întrebau de unde atita bă- I net. „Am eu secretul meu“ — , le răspundea el. Dar intr-o zi I „secretul“ lui Stănescu a fost dat în vileag. Era omul ...neguţător de aur, îndeosebi de ducaţi mari, I austrieci. Fiind in legătură cu I alţi traficanţi din Timişoara, I Brăila şi Buzău, cumpăra mone- I dele şi le revindea la un preţ I dublu sau chiar triplu. Numai in I Bacău a avut în ultimul timp peste 80 de clienţi. Nici unul nu I s-a întrebat insă unde-şi are izvorul această nesecată „trezo- I rerie“. Deunăzi, drumurile lui ■ Stănescu (să nu fi ştiut oare că aurul i va „vinde“ în cele din urmă și pe el ?) s-au încurcat . In loc să o ia spre casa lui cea nouă, a nimerit la tribunal. I Nu oricine ■ poate fi... musafir! S-a întîmplat la Vadul Izei (Maramureş). Mihai Alba, un II tinăr In vlrstă de 17 ani, i-a făcut o vizită Ilenei Pop, o fată I cam de aceeași seamă. După un • timp, în casă a mai picat un musafir — Mihai Bledea. De I cum a intrat pe uşă, acesta a găsit de cuviinţă să-i ardă o I palmă celuilalt oaspete şi să-l I lovească apoi cu un cuţit. Con■ siderînd tăietura fără urmări, I nici victima, nici făptaşul, nici I unul de-ai casei nu au socotit I oportun să anunţe medicul sau , felcerul din sat. Peste cîteva ore I Insă, Mihai Alba, în urma unei hemoragii interne, a deee■ dat. Acum Mihai Bledea a fost arestat și va fi judecat pentru lovitură cauzatoare de moarte. I Dispărutul I era... acasă ! Aflaţi acum cîteva zile la Si- Inaia, mai mulţi elevi de la Li- Iceul „Gh. Lazăr“ din Bucureşti. • Însoţiţi de instructori şi ghizi, au I pornit spre Vîrful cu Dor. Cînd au ajuns la destinaţie au constatat absenţa elevu- I lui Anghel Stănescu. Nimeni nu ştia unde ar putea fi. I Investigaţiile n-au dus la nici un rezultat. A fost solicitat aju- I tor din Sinaia. Oamenii salva- I montului din localitate au răspuns la apel, începînd căutările I In munţi. După cinci zile de cercetări asidue nu s-a ajuns insă • la nici un rezultat. In cele I din urmă, s-a luat hotărirea de I a fi anunţată familia. Nu mică I le-a fost însă surpriza cînd li s-a răspuns că dispărutul se afla... acasă, întreg şi nevătămat. Nemaiputînd urca, el a coborît • şi s-a întors la Bucureşti. In fe- J Iul acesta absenţa elevului s-a explicat. Cum vor explica Insă I neatenţia lor cei datori să vegheze, tot timpul, la buna desfăşurare a excursiei ? Pentru viaţa unui om I Intr-una din zilele trecute o femeie In vlrstă zorea îngrijorată pe o şosea spre Urziceni , Işi I lăsase soţul (Cosma Mircea) grav I bolnav, la cîţiva kilometri. In satul Bărbelești. Negăsind nici un mijloc de transport, voia să ajungă la spital pentru a anunța salvarea. La un moment dat, a făcut semn unui autoturism care venea din urmă. Se aflau In el trei tineri care mergeau la o peti trecere. Aflînd despre ce e vorba, aceștia au pornit de îndată spre satul Bărbeleşti, au luat bolnavul şi l-au transportat la spitalul din I Urlaţi. Aici, însă, nu exista, la ora respectivă, nici un medic chirurg, iar bolnavul, pentru a fi salvat, trebuia supus unei in- I tervenţii chirurgicale imediate. Fără să mai stea pe gînduri, cei trei tineri au continuat drumul pînă la spitalul din Ploiești. Nu- I mai după ce li s-au dat asigurări că pacientul lor se află pe mînnle bune, Gigi Pamfil, Victor Popa și I Dumitru Sima — căci despre el I este vorba — au hotărît să se întoarcă înapoi, acasă, la Urzi- 1 ceni. Nu s-au distrat, cum plă- nuiau. In acea seară, dar — aşa ■ cum relevă, într-o scrisoare adresată redacţiei, Elena Nicoară din Urlaţi, str. Parcului 7 — au salvat ! viaţa unui om ! Pe ecran — accidentele! ! Zilele acestea, pe ecranele cinematografelor din Capitală şi din ţară au început să ruleze un număr de 18 filme de scurt me-traj şi microfilme realizate de I Direcţia circulaţiei din cadrul I Inspectoratului General al Mili-ţiei. Filmele prezintă aspecte ■ privind circulaţia rutieră pe dru- Imurile publice şi citeva dintre I cele mai semnificative cazuri de abateri de la regulile ei. Cum se I vede, „recolta“ este destul de I mare. Prezentarea accidentelor I pe ecran nu este insă, avînd in vedere numărul lor destul de I mare, tocmai... accidentală. Să I sperăm că, proiectate pe ecran, ele vor avea efectul scontat. I Rubrică redactată de : Dumitru TÎRCOB Gheorghe POPESCU cu sprijinul corespondenților . „Scînteii" Accepţiunea dată de Congresul al X-lea al P.C.R. muncii de formare a conştiinţei socialiste, privită in perspectiva amplorii fără precedent pe care a căpătat-o în zilele noastre cunoaşterea umană, a nevoilor etapei actuale de dezvoltare a societăţii noastre, a ridicat exigenţe superioare în faţa activităţii ideologice. Ceea ce se cere acestei activităţi este să asigure, concomitent, însuşirea concepţiei despre lume şi a politicii marxistleniniste a partidului, formarea unei atitudini cetăţeneşti înaintate, ridicarea gradului de competenţă profesională şi de cultură al celor ce muncesc, cunoaşterea a ceea ce este mai valoros în domeniul culturii, ştiinţei şi tehnicii contemporane. Aceste ţeluri au inspirat diferitele măsuri adoptate în ultimul timp de partid vizind deopotrivă îmbogăţirea conţinutului muncii ideologice, ca şi multiplicarea formelor ei. Intre aceste măsuri se Înscrie şi organizarea, o dată pe trimestru — in afară de diversele forme ale Invăţâmîntului de partid — a unor dezbateri ideologice in adunările de partid, pe teme ale politicii interne şi externe a partidului, ale activităţii economice şi educative — aşa cum a prevăzut hotărirea Secretariatului C.C. al P.C.R. privind organizarea învăţămintului de partid şi a propagandei prin conferinţe in anul 1970—71. Este o formă nouă de activitate ideologică, la care participă absolut toţi membrii de partid şi care este menită să întreţină mereu vie preocuparea lor de a-şi ridica nivelul de pregătire, să sporească răspunderea organizaţiei de partid pentru pregătirea politică şi teoretică a membrilor săi. Primele adunări de acest fel au avut loc de pe acum intr-un număr de organizaţii de bază. Fiind vorba de o formă inedită a adunărilor generala de partid, ni se pare util să creionăm unele observaţii şi concluzii degajata din desfăşurarea dezbaterilor in mai multe organizaţii. O constatare se impune de la început : membrii de partid au primit cu viu interes şi apreciază pozitiv această formă de activitate ideologică. I-au atras in primul rînd — după cum au arătat mulţi dintre interlocutorii noştri — subiectele alese şi puse in dezbatere , de pildă problemele calitative ale activităţii economice cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului din 25 noiembrie 1970 , în organizaţia nr. 12 C.T.C. a uzinei „Autobuzul“ din Bucureşti ; „omul societăţii socialiste şi apărarea avutului obştesc“ in organizaţia de cartier nr. 1 din sectorul 3 al Capitalei : „politica agrară a partidului şi cercetarea ştiinţifică“ la Institutul de economie agrară ; „principiile de bază ale politicii externe a partidului şi statului nostru“ în organizaţia de bază de la uzinaj-locomotive, Uzinele .,23 August“ ; „principiile relaţiilor dintre ţările socialiste şi legăturile României cu aceste ţări“ la Ministerul Industriei Chimice. In genere, teme de mare actualitate, cu un pronunţat caracter teoretic, principial, dar şi cu largi implicaţii practice. Demne de reţinut ni s-au părut aprecierile unor membri de partid de la Fabrica de element® de automatizare din Capitală. Posibilitatea de a lua parte la dezbateri cu caracter teoretic — au spus ei — ne-o oferă și invațămintul de partid. Organizate insă în adunările de partid, asemenea dezbateri capătă parcă o mai mare greutate . Iar in virtutea rolului şi funcţiei sale, ca for suprem de conducere a organizaţiei de bază, adunarea generală are posibilitatea să finalizeze discuţia, să concretizeze concluziile în hotăriri şi măsuri practice, capabile să influenţeze pozitiv viaţa de partid, activitatea fiecăruia la locul său de muncă. Dar să vedem în ce măsură desfăşurarea dezbaterilor în adunările de partid a răspuns acestor aşteptări ale membrilor de partid. Ne aflăm la Uzina de piese de schimb din Bucureşti — în adunarea organizaţiei de bază nr. 4 de la strungărie. Tema pusă în dezbatere „Democraţia economică şi formele ei de manifestare in Întreprinderea noastră" antrenează o dezbatere vie, la care iau parte 15 membri de partid. Este explicată legătura directă dintre democratismul orinduirii noastre şi atragerea celor ce muncesc la elaborarea planurilor de dezvoltare a economiei, la conducerea Întreprinderilor, se insistă asupra rolului ce revine în acest sens adunărilor generale ale salariaţilor, asupra drepturilor, dar şi asupra îndatoririlor pe care le presupune democratismul, intre care necesitatea respectării disciplinei, a ridicării spiritului de răspundere al fiecărui comunist, al fiecărui om al muncii. A fost o dezbatere utilă şi unanim apreciată, atit pentru orizontul mai larg pe care l-a deschis in faţa membrilor de partid, cit şi pentru caracterul ei concret, practic. O asemenea reuşită îmbinare a teoreticului cu practicul nu se realizează însă întotdeauna. In adunarea organizaţiei de bază de la Centrala industrială de utilaj chimic şi rafinării, de pildă, dezbaterea s-a purtat asupra principalelor direcţii ale dezvoltării economiei naţionale in perioada noului cincinal. Cu toate că In însăşi formularea temei era prevăzută ca un punct anume, rolul şi sarcinile care revin In noul cincinal Centralei I.U.C.R., acest aspect de interes majorpentru colectiv a fost tratat la modul general. Un vorbitor s-a referit, la un moment dat, la activitatea Centralei, dar numai pentru a afirma că totul merge bine, că întregul colectiv a înţeles ce are de făcut şi îşi îndeplineşte sarcinile. Chiar dacă aşa ar sta lucrurile, era, desigur, mult mai nimerit, mai profitabil ca în adunarea generală să se fi procedat la o examinare mai concretă a activităţii Centralei, un spirit de autoexigenţă. Iată şi o altă situaţie cu care ne-am intilnit, caracterizată prin ignorarea, de data aceasta, nu a laturii practice, ci a celei teoretice. Este cazul adunării organizaţiei de bază din secţia prelucrări mecanice de la Fabrica de elemente de automatizare, care a avut ca temă de dezbatere „Disciplina de partid , necesitatea respectării de către toţi membrii de partid a disciplinei de partid şi de stat“. Era o ocazie de a pune în dezbaterea colectivului asemenea probleme teoretice cum ar fi importanţa disciplinei de partid pentru asigurarea unităţii partidului, pentru exercitarea rolului său conducător, raportul dintre disciplina de partid şi de stat, dintre disciplină şi democraţie etc. Adunarea a circumscris insă discuţia aproape numai la disciplina de stat, la aspecte ale respectării disciplinei in producţie. O discuţie utilă, fără îndoială, dar prea puţin „ideologică“ şi care ar fi putut tot atit de bine să aibă loc intr-o adunare obişnuită de partid şi chiar intr-o adunare sindicală. O concluzie se impune : programe d, la ordinea de zi a adunărilor de partid, dezbateri ideologice, organizaţiile de bază trebuie să asigure acestor adunări o ţinută corespunzătoare, un anumit specific, care se deosebeşte atit de invâţămintul de partid, cit şi de alte adunări de partid, nemaivorbind de cele sindicale sau administrative. Esenţa acestui specific o constituie, fără îndoială, dezbaterea aprofundată a principiilor generale ale politicii şi activităţii partidului in indisolubilă legătură cu preocupările şi sarcinile organizaţiei respective. Tocmai in acest fel, asemenea adunări îşi pot atinge scopul de a contribui la înarmarea teoretică a membrilor de partid şi, totodată, la antrenarea lor in activitatea practică pentru transpunerea in fapt a politicii partidului. Toate acestea implică un şir de răspunderi birourilor organizaţiilor de bază in pregătirea adunărilor. Fireşte, este vorba în primul rînd da Însăşi alegerea temei, care trebuie să pornească de la actualitatea politică, dar şi de la necesităţile fiecărei organizaţii. O dată stabilită problematica dezbaterilor, este necesarca birourile Organizaţiilor de partid să recorhoride din timp membrilor de partid o bibliografie minimă, pe baza căreia se vor desfăşura studiul individual al comuniştilor iar apoi, discuţia programată. Desigur, o bibliografie de peste 100—150 de pagini, comunicată numai cu cîteva zile înainte de adunarea de partid, aşa cum s-a Întîmplat la organizaţia de bază nr. 1 de la Ministerul Industriei Chimice, nu poate fi de mare ajutor. Nu întimplător, şi discuţiile în această organizaţie au avut un caracter general. Bine au procedat acele birouri care au dat bibliografii nu prea mari — in jur de 30—40 de pagini, din materiale fundamentale pentru problema respectivă şi larg accesibile. Membrii de partid au apreciat In mod deosebit situaţiile in care, in prealabil, au primit indicaţii metodice şi o scurtă tematică, menite să-l orienteze în studiu şi discuţii. Important in aceste adunări este ca membrii de partid să participe, un număr cit mai mare, la o dezbatere vie, să-şi spună părerea, să-şi aducă contribuţia de inteligenţă şi experienţă la elucidarea problemelor, întrebările puse cu pricepere de către cei care conduc dezbaterile pentru a verifica cunoştinţele membrilor de partid, pot stimula discuţiile, orientîndu-le totodată spre principalele aspecte care trebuie lămurite. Este o obligaţie a birourilor organizaţiilor de bază de a urmări modul cum se pregăteşte fiecare comunist pentru discuţii, care este gradul pregătirii sale politice şi ideologice, ce ajutor trebuie să i se acorde fiecăruia pentru a-şi lărgi orizontul ideologic, teoretic. Este important ca sarcina conducerii adunării să fie încredinţată unor oameni competenţi, cu temeinice cunoştinţe politico-ideologice şi care să cunoască bine ineacunările specifice colectivului — îndeobşte membri ai comitetelor de partid sau ai birourilor organizaţiilor de bază, cadre de conducere din unităţile respective, propagandişti, cadre de răspundere de la comitetele de partid judeţene, municipale, orăşeneşti sau comunale. Cînd cel care conduce adunarea nu este pregătit, se intimpla ca in adunarea organizaţiei nr. 2 de la Fabrica de stofă de mobilă, unde discuţia pe o temă atit de interesantă ca „Dreptul de control al organizaţiei de partid" s-a desfăşurat la intîmplare, fără nici un fir conducător şi fără nici o concluzie. Fireşte, de buna organizare şi desfăşurare a acestor adunări răspund, in primul rînd, birourile organizaţiilor de bază, comitetele de partid din unităţile respective. Dar aceasta nu înseamnă că ele trebuie lăsate să rezolve această sarcină nouă şi de răspundere numai cu forţe proprii. Organele superioare de partid — comitetele judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale — sunt datoare să Ie dea tot sprijinul necesar, să le ajute în elaborarea tematicilor, în alegerea bibliografiei, şi mai ales în pregătirea celor ce conduc aceste dezbateri. In condiţiile unui asemenea sprijin, se vor înlătura şi situaţii ca cele de la fabrica de geamuri din Scăieni, de pildă, unde membri ai biroului comitetului de partid nu ştiau nimic despre obligaţia organizării unor astfel de adunări. înfăptuirea vastului program de desvoltarea patriei in noul cincinal necesită mobilizarea eforturilor întregului popor, participarea conştientă a fiecărui cetăţean şi, fireşte, în primul rind a comuniştilor, care au un rol hotâritor în antrenarea largă a oamenilor muncii pentru transpunerea în viaţă a obiectivelor stabilite. Pregătite cu toată grija necesară, dezbaterile ideologice în adunările de partid se vor dovedi un mijloc valoros de sporire a capacităţii de luptă a organizaţiilor de bază, de întărire a rolului lor conducător la locul de muncă. Ilie SIRZEA Ada GREGORIAN Forme noi ale activităţii politico-educative ADUNĂRI DE PARTID CONSACRATE DEZBATERILOR IDEOLOGICE Pămîntul va fi mai bine gospodărit Consiliile intercooperatiste din Judeţul Alba, de curind constituite, şi-au stabilit programul de lucru. Printre numeroasele obiective înscrise se prevede executarea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare, încă de la constituire, in unele consilii, specialiştii, preşedinţii, cooperatorii, au propus realizarea, in colaborare de către două-trei cooperative, a unor amenajări pentru combaterea eroziunii solului, ferirea terenului de inundaţii, desecarea unor mlaştini şi regularizarea cursurilor de apă etc. Frecvenţa acestor propuneri atestă incă o dată că pămîntul, principalul mijloc de producţie in agricultură, trebuie ocrotit în interesul, sporirii producţiei agricole. Aceste preocupări ale consiliilor intercooperatiste urmăresc şi realizarea programului naţional de gospodărire raţională a surselor de apă, extinderea lucrărilor de irigaţii, realizarea de îndiguiri, desecări şi combaterea eroziunii solului. Intrucît astfel de acţiuni se realizează cu un volum mare de muncă, sunt necesare investiţii care nu pot fi realizate doar de către o singură cooperativă agricolă. Iată de ce este firesc ca ele să-şi găsească locul in activitatea consiliilor Intercooperatiste. Organele agricole din judetul Alba, sub îndrumarea Biroului comitetului judeţean de partid, au efectuat studii şi observaţii din care rezultă că pentru perioada 1971—1975 este posibil să se întreprindă o seamă de lucrări de îmbunătăţiri funciare. Lucrările preconizate a fi înfăptuite prin colaborare intercooperatistă, se vor situa in permanenţă in atenţia organelor agricole judeţene care acordă tot sprijinul in proiectarea lor. Pînă acum lucrările de Îmbunătăţiri funciare erau executate sporadic, pe suprafeţe mici şi izolate, iar cooperarea în vederea înfăptuirii lor era intîmplătoare. S-a executat, în comun, de către cooperativele agricole din Şard şi Miceşti un canal de aducţiune lung de 3,5 km pentru irigarea sectoarelor legumicole ale acestor unităţi, amplasate In aceeaşi zonă. In cursul anului 1970, s-a făcut regularizarea văii Inoc pe o lungime de 2,8 km prin cooperare între cooperativa agricolă Unirea şi I.A.S. Aiud, efectele lucrării fiind satisfăcătoare. Au existat insă şi cazuri in care unele unităţi au manifestat rezerve faţă de asemenea acţiuni, nu s-a putut asigura colaborarea unor cooperative din anumite zone, deşi existau lucrări preliminare de amplasare in teren gata efectuate. De pildă, cooperativa agricolă din Teiuş a tărăgănat cooperarea cu cea din Galda de Jos in vederea executării unei lucrări de desecare, fapt care a dus la stagnarea apei in canalele existente, lucrarea neputînd fi terminată. Consiliile Intercooperatiste dispun de multiple posibilităţi de coordonare a acţiunilor unităţilor pentru realizarea obiectivelor propuse. Pe acest temei, noile consilii se preocupă de eşalonarea executării lucrărilor, organizarea activităţii in acest domeniu. Consiliul Intercooperatist Alba Iulia are in vedere ca, in următorii ani, să se execute lucrări de îndiguiri şi desecări pe o zonă de 1 500 ha. La execuţia acestei amenajări vor participa cele trei cooperative agricole din Alba Iulia, Oarda de Jos, Miceşti şi I.A.S. Alba Iulia, care deţin terenuri situate in zona respectivă. Trăgind Învăţăminte in urma inundaţiilor din primăvara trecută, consiliul Intercooperatist din Teiuş va organiza execuţia unor lucrări de acest fel in perimetrul Teiuş-Coşlariu-Sîntimbru, adică la confluenţa Mureşului cu Tirnava Mare. Pentru prima etapă, cooperativele agricole din Teiuş, Sintimbru şi Mihalţ — unele dintre unităţile cele mai mult afectate de inundaţii — şi-au propus să redea in întregime agriculturii, în condiţii sporite de securitate contra revărsărilor apelor, o zonă de circa 2 000 ha. Pe Tîrnava, în zona Blaj-Valea Lungă, prin participarea a cinci cooperative agricole care au terenuri ameninţate de inundaţii, amenajările vor cuprinde o suprafaţă de 1 200 ha. In zona Crăcău-Bucerdea-Şard, cooperarea in vederea unor lucrări de desecare este de necesitate vitală intrucît aici sunt mari suprafeţe de teren supuse anual inundaţiilor şi stagnării apei. Proiectarea a şi fost executată şi prevede, pentru prima etapă, lucrări pe o suprafaţă de 800 ha urmind ca acestea să se extindă pe incă 900 ha. Prin executarea lor se vor realiza creşteri substanţiale de recoltă. Calculele preliminare efectuate de organele agricole locale arată că, în urma lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, este posibilă creşterea producţiei agricole la hectar cu 20—50 la sută, contribuind la sporirea veniturilor unităţilor interesate din zonă. Trebuie să menţionăm că, in cadrul lucrărilor de desecare unde investiţia specifică la hectar este de circa 5 000 lei, venitul anual, după punerea în funcţiune a lucrărilor, se ridică la circa 1 500—2 000 lei la hectar. Aceasta justifică investiţia care se amortizează într-o perioadă scurtă. In cazul lucrărilor de îndiguire, investiţia specifică este de 3 000 Iei la hectar. Chiar dacă această investiţie nu are un efect direct asupra producţiei agricole, ea se dovedeşte eficientă comparînd-o cu pagubele provocate de inundaţii. O deosebită atenţie se acordă lucrărilor de combatere a eroziunii solului. In acest scop, un număr mare de cooperative sunt hotărîte să-şi unească eforturile în vederea realizării unor lucrări mai ample, urmărind să lichideze acest fenomen care afectează o suprafaţă de 13 000 ha. Este foarte important pentru folosirea eficientă a mijloacelor de care dispun unităţile faptul că asemenea lucrări se execută in trei zone unde acţiunea de erodare este mai puternică şi afectează o zonă întinsă , aceste zone fiind de-a lungul Mureşului in punctul Mihalţ-Totoi, Alba Iulia-Vinţul de Jos-Balomir şi pe Tîrnave la Valea Lungă-Tării. Acestea sunt, pînă în prezent, citeva din lucrările prevăzute a se executa in comun de unele cooperative agricole şi întreprinderi agricole de stat. Multe din ele vor începe incă din primăvară. Comitetul judeţean de partid şi organizaţiile comunale de partid sprijină efectuarea acestor lucrări, care pe lingă avantajele mari ce le au pentru creşterea producţiei prezintă interes şi pentru apărarea localităţilor împotriva inundaţiilor. Gheorghe CRIşAN secretar al Comitetului Judeţean Alba al P.C.R., preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. ALBA MARAMUREŞ SCINTEIA - miercuri 13 ianuarie 1971 -------[ Începînd de azi, 13 ianuarie ] EMISIUNI-LECJII LA TELEVIZIUNE PENTRU LUCRATORII DIN AGRICULTURĂ ! Televiziunea română, in colaborare cu Ministerul Agriculturii si Silviculturii, transmite, CU ÎNCEPERE DIN ZIUA DE 13 IANUARIE ac., un ciclu de emisiuni-lecţii pentru lucrătorii din agri- cultură. ELE VOR FI PROGRAMATE SAPTAMlNAL, ÎN ZILELE DE MIERCURI, JOI ŞI VINERI, DIMINEAŢA, ÎNTRE ORELE 10—11,30. Aceste emisiuni urmăresc să contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor lucrătorilor din acest important sector al economiei naţionale, în concordanţă cu noile forme de organizare, cu măsurile de promovare în producţie a tehnicii, tehnologiilor şi metodelor moderne de muncă. Lecţiile transmise prin televiziune vin în sprijinul cursurilor de instruire şi perfecţionare profesională, care se desfăşoară in această perioadă in toate unităţile agricole. Ciclul de emisiuni-lecţii se va desfăşura în perioada ianuarie—februarie 1971, după o tematică elaborată de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, profilată pe cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, horticultură şi creşterea animalelor. Expunerile vor fi făcute de specialişti cu înaltă competenţă şi vor fi însoţite de proiecţii de filme, diapozitive şi grafice, care vor ilustra experienţa valoroasă din întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie din ţara noastră, precum şi din experienţa practicii şi ştiinţei agricole din alte ţări. Emisiunile-lecţii pot fi vizionate în fiecare cooperativă agricolă de producţie şi unitate agricolă de stat. Sub îndrumarea specialiştilor, ele vor fi urmate de discuţii în vederea aprofundării cunoştințelor predate. Acţiune de vaccinare antipoliomielitică a copiilor Ministerul Sănătăţii aduce la cunoştinţă că Începînd cu data de 14 ianuarie, in toate judeţele ţării se va desfăşura acţiunea de vaccinare antipoliomielitică a copiilor născuţi Intre 1 noiembrie 1939 şi 1 decembrie 1970. Vaccinul, produs de Institutul „Dr. I. Cantacuzino“ din Bucureşti se va administra sub formă de picături, pe cale bucală. Vaccinarea se face prin circumscripţiile sanitare teritoriale in trei etape : 14—20 ianuarie ; 14—20 februarie ; 14—20 aprilie. Copiii născuţi in luna decembrie 1970 vor fi vaccinaţi in etapele din februarie şi aprilie, iar cei născuţi in lunile ianuarie şi februarie 1971 in etapa din aprilie. La această acţiune sunt invitaţi a-şi prezenta copiii la circumscripţiile sanitare teritoriale, atit localnicii, cit şi familiile cu domiciliu flotant, sau care în etapele de vaccinare se află ocazional în localitate. (Agerpres) De la NAVROM Direcţia generală a navigaţiei civile, NAVROM, anunţă că din cauza condiţiilor atmosferice şi hidrologice nefavorabile au fost suspendate cursele efectuate de navele rapide între porturile Orşova şi Moldova Veche. în prezent, cursele de călători se efectuează, provizoriu, cu nava de tip clasic „Mehedinţi“, care are următorul program : plecarea din Moldova Veche la ora 8, sosirea la Orşova la ora 12, plecarea din Orşova la ora 12,15 şi sosirea la Moldova Veche la ora 16,15. (Agerpres) S-au pronunţat pentru acordul global In cooperativele agricole din judeţul Maramureş se întreprind numeroase măsuri care vizează, intre altele, imbunătăţirea organizării şi retribuirii muncii în zootehnie, perfecţionarea activităţii în acest sector care deţine circa 40 la sută din totalul veniturilor băneşti realizate de către unităţile agricole cooperatiste. Pe baza consultării largi a lucrătorilor din zootehnie, se analizează in fiecare cooperativă, formele de organizare şi retribuire a muncii care se pot aplica. La cooperativa agricolă din Tg. Lăpuş, de pildă, plata se va face în acord global, în bani şi în natură. S-a calculat că un îngrijitor poate realiza anual 584 norme. Valoarea unei norme este 15 lei, deci el poate realiza lunar un venit de bază de 730 lei. Jumătate din valoarea totală destinată retribuirii se va acorda in funcţie de producţia de lapte realizată, iar restul pentru realizarea planului de tăiare şi pentru îngrijire. Animalele au fost deja împărţite în trei loturi, după productivitatea fiecăruia, soluţionîndu-se şi problema furajării lor diferenţiate. Astfel de măsuri au fost luate şi la cooperativa agricolă din Călineşti. In acest an, aici se va înfiinţa o fermă zootehnică. Au fost întocmite mai multe variante. Intr-o primă variantă, la loturi de cite 11 vaci, s-a stabilit că 60 la sută din retribuţie să fie acordată după producţia de lapte realizată, 20 la sută pentru îngrijire, 5 la sută pentru montă şi 15 la sută pentru viţeii obţinuţi. într-o altă variantă s-a mărit numărul animalelor, lotul fiind compus din 15 vaci. In acest caz se vor acorda 0,47 lei pe litrul de lapte. Adunind şi sumele rezultate din îngrijire, pentru montă şi numărul de viţei obţinuţi, rezultă că retribuţia se ridică la 955 lei pe lună. Asupra alegerii celei mai corespunzătoare variante se va pronunţa adunarea generală a cooperatorilor. Extinzind investigaţiile, ne-am oprit şi la cooperativa agricolă din Sarasău. Brigada zootehnică a cooperativei are 290 bovine, din care 145 vaci şi juninci. In anul care a trecut, cooperativa a depăşit planul producţiei de lapte-marfă cu aproape 14 000 litri. Pe baza acestei depăşiri fiecare îngrijitor a fost retribuit suplimentar. Ionel Bledea, de pildă, un tinăr îngrijitor, a încasat drept retribuţie suplimentară 3 000 lei. Plata Îngrijitorilor s-a făcut trimestrial, in bani şi natură. — In acest an — ne spunea ing. zootehnist Gheorghe Tămaş, plata se va face in acord global. Lunar, plata se va face in bani, acordîndu-se 60 la sută din totalul retribuţiei pentru producţia de lapte şi produşii obţinuţi şi 40 la sută pentru îngrijire. Faţă de anul trecut, valoarea normei convenţionale creşte de la 20 lei, la 22 lei. Lunar, un îngrijitor poate realiza, ca retribuţie de bază, 1 056 lei. Există posibilităţi de depăşire a producţiei prevăzute şi datorită aplicării acordului global sporeşte interesul cooperatorilor pentru rezultatul muncii lor. Ca să asigurăm un venit mai mare ingrijitorilor şi, concomitent, creşterea producţiei animaliere, în acest an am prevăzut să întreprindem o serie de măsuri pentru asigurarea unei baza furajere echilibrate şi îmbunătăţirea calităţii acesteia. Mulţi dintre interlocutori au reliefat elasticitatea, supleţea cu care se poate acţiona în aplicarea noilor forme de retribuire a muncii in funcţie de condiţiile concrete din fiecare cooperativă. La cooperativa agricolă din Seini se va aplica retribuirea in acord la unitate de produs şi cu plata lunară numai in bani. S-a stabilit ca 60 la sută din retribuire să fie acordată pentru producţia de lapte, 30 la sută pentru realizarea planului de montă şi de viţei şi 10 la sută pentru îngrijire. In cazul realizării producţiei-marfă planificate pe fermă de 131000 litri şi a 125 viţei, inseamnă că fiecare îngrijitor va putea realiza un venit lunar cuprins intre 900—1 300 lei. La Seini, va fi la Satulung, Arduaat, Mocira, Lăpuşel şi nu alte cooperative agricole din judeţ, calculele care se fac privind retribuirea Îngrijitorilor sunt însoţite de măsuri care să asigure baza creşterii producţiei animalieră şi a unor venituri sporite. La Ardusat, de pildă, fermei zootehnice i-au fost repartizate 570 ha de fineţe şi păşuni ; peste 175 ha sunt destinate trifolienelor, sfeclei şi secarei furajere, porumbului pentru masă verde şi siloz. De asemenea, s-au alocat peste 450 000 lei pentru modernizarea fermei. — în cooperativele agricole din raza consiliului intercooperatist Recea-Baia Mare, ne spunea preşedintele acestui consiliu, ing. Samoilă Gabor , îngrijitorii de animale au fost consultaţi asupra formei de retribuire preferată. Plata se va face in acord global, in natură şi bani sau numai in bani. Cooperatorii fiind plătiţi in acord global, vor cere consiliilor de conducere să asigure condiţiile materiale necesare realizării şi depăşirii producţiei înscrise in plan. De aceea, prima noastră preocupare s-a circumscris în sfera zonării producţiei, profilării unităţilor. Majoritatea cooperativelor din raza noastră — Tăuţi Măgherăuş, Săcălăşeni, Mocira, Uba şi altele — au un profil variat, slab conturat. Pentru a elimina acest neajuns, unele unităţi agricole din jurul municipiului Baia Mare se vor specializa în producţia de lapte. La cooperativele agricole Lăpuşel şi Tăuţi Măgherăuş, unde există posibilităţi, vor lua fiinţă complexe moderne de vaci, cu efective de cite 500 capete. In aceste condiţii, Încă de acum, de la alcătuirea planurilor de producţie, s-a trecut la zonarea producţiei vegetale, o pondere mare deţinind culturile furajere cu Înaltă valoare nutritivă. Cooperatorii din judeţul Maramureş au primit cu bucurie şi satisfacţie măsurile cu privire la aplicarea formei de retribuire în acord global, asigurarea unui venit minim garantat pentru munca depusă, acordarea de indemnizaţii de stat cadrelor de conducere. Fireşte, pentru ca toate aceste măsuri să prindă viaţă se impune perfecţionarea „din mers“, fără popasuri, a muncii din zootehnie, întărirea disciplinei şi ordinii, a simţului de răspundere şi de iniţiativă a îngrijitorilor, cunoscind că nivelul retribuirii lor depinde de Îndeplinirea şi depăşirea producţiei prevăzute. Vasile GAFTONE corespondentul «Scînteii*