Scînteia, ianuarie 1971 (Anul 40, nr. 8655-8683)

1971-01-13 / nr. 8665

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS I Neguţătorul de ducati I • De cîţiva ani de zile, nici Du­­fan Stănescu, nici soţia sa nu I mai lucrau nicăieri. Şi cu toate că aveau şi patru copii, ei prosperau de la o zi la alta. Intre timp, in Bacău, pe strada I Alunului, fi-au ridicat un ade- I varat palat. Vecinii îl invidiau fi se întrebau de unde atita bă- I net. „Am eu secretul meu“ — , le răspundea el. Dar intr-o zi I „secretul“ lui Stănescu a fost dat în vileag. Era omul ...neguţător­­ de aur, îndeosebi de ducaţi mari, I austrieci. Fiind in legătură cu I alţi traficanţi din Timişoara, I Brăila şi Buzău, cumpăra mone- I dele şi le revindea la un preţ I dublu sau chiar triplu. Numai in I Bacău a avut în ultimul timp peste 80 de clienţi. Nici unul nu I s-a întrebat insă unde-şi are izvorul această nesecată „trezo- I rerie“. Deunăzi, drumurile lui ■ Stănescu (să nu fi ştiut oare că aurul i­ va „vinde“ în cele din urmă și pe el ?) s-au încurcat . In loc să o ia spre casa lui cea nouă, a nimerit la tribunal. I Nu oricine ■ poate fi... musafir! S-a întîmplat la Vadul Izei (Maramureş). Mihai Alba, un II tinăr In vlrstă de 17 ani, i-a fă­­­­cut o vizită Ilenei Pop, o fată I cam de aceeași seamă. După un • timp, în casă a mai picat un musafir — Mihai Bledea. De I cum a intrat pe uşă, acesta a găsit de cuviinţă să-i ardă o I palmă celuilalt oaspete şi să-l I lovească apoi cu un cuţit. Con­■ siderînd tăietura fără urmări, I nici victima, nici făptaşul, nici I unul de-ai casei nu au socotit I oportun să anunţe medicul sau , felcerul din sat. Peste cîteva ore I Insă, Mihai Alba, în urma unei hemoragii interne, a deee­■ dat. Acum Mihai Bledea a fost­­ arestat și va fi judecat pentru lovitură cauzatoare de moarte. I Dispărutul I era... acasă ! Aflaţi acum cîteva zile la Si- I­naia, mai mulţi elevi de la Li- I­ceul „Gh. Lazăr“ din Bucureşti. • Însoţiţi de instructori şi ghizi, au I pornit spre Vîrful cu Dor. Cînd au ajuns la destinaţie au constatat absenţa elevu- I lui Anghel Stănescu. Ni­meni nu ştia unde ar putea fi. I Investigaţiile n-au dus la nici­­ un rezultat. A fost solicitat aju- I tor din Sinaia. Oamenii salva- I montului din localitate au răs­puns la apel, începînd căutările I In munţi. După cinci zile de cer­­­­cetări asidue nu s-a ajuns insă • la nici un rezultat. In cele I din urmă, s-a luat hotărirea de I a fi anunţată familia. Nu mică I le-a fost însă surpriza cînd li s-a răspuns că dispărutul se afla... acasă, întreg şi nevătămat. Nemaiputînd urca, el a coborît • şi s-a întors la Bucureşti. In fe- J Iul acesta absenţa elevului s-a explicat. Cum vor explica Insă I neatenţia lor cei datori să ve­­­gheze, tot timpul, la buna des­făşurare a excursiei ? Pentru viaţa unui om I Intr-una din zilele trecute o femeie In vlrstă zorea îngrijora­tă pe o şosea spre Urziceni , Işi I lăsase soţul (Cosma Mircea) grav I bolnav, la cîţiva kilometri. In satul Bărbelești. Negăsind nici un mijloc de transport, voia să ajungă la spital pentru a anunța­­ salvarea. La un moment dat, a făcut semn unui autoturism care­­ venea din urmă. Se aflau In el­­ trei tineri care mergeau la o pe­ti trecere. Aflînd despre ce e vorba, aceștia au pornit de îndată spre satul Bărbeleşti, au luat bolnavul şi l-au transportat la spitalul din I Urlaţi. Aici, însă, nu exista, la ora respectivă, nici un medic chirurg, iar bolnavul, pentru a­­ fi salvat, trebuia supus unei in- I tervenţii chirurgicale imediate. Fără să mai stea pe gînduri, cei­­ trei tineri au continuat drumul­­ pînă la spitalul din Ploiești. Nu- I mai după ce li s-au dat asigurări că pacientul lor se află pe mînnl­e­ bune, Gigi Pamfil, Victor Popa și I Dumitru Sima — căci despre el I este vorba — au hotărî­t să se întoarcă înapoi, acasă, la Urzi- 1 ceni. Nu s-au distrat, cum plă-­­ nuiau. In acea seară, dar — aşa ■ cum relevă, într-o scrisoare adre­sată redacţiei, Elena Nicoară din­­ Urlaţi, str. Parcului 7 — au salvat ! viaţa unui om ! Pe ecran — accidentele! ! Zilele acestea, pe ecranele ci­­­­nematografelor din Capitală şi din ţară au început să ruleze un­­ număr de 18 filme de scurt me-­­­traj şi microfilme realizate de I Direcţia circulaţiei din cadrul I Inspectoratului General al Mili-­­­ţiei. Filmele prezintă aspecte ■ privind circulaţia rutieră pe dru- I­murile publice şi citeva dintre I cele mai semnificative cazuri de abateri de la regulile ei. Cum se I vede, „recolta“ este destul de I mare. Prezentarea accidentelor I pe ecran nu este insă, avînd in­­ vedere numărul lor destul de I mare, tocmai... accidentală. Să I sperăm că, proiectate pe ecran, ele vor avea efectul scontat. I Rubrică redactată de : Dumitru TÎRCOB­­ Gheorghe POPESCU cu sprijinul corespondenților . „Scînteii" Accepţiunea dată de Congresul al X-lea al P.C.R. muncii de formare a conştiinţei socialiste, privită in per­spectiva amplorii fără precedent pe care a căpătat-o în zilele noastre cu­noaşterea umană, a nevoilor etapei actuale de dezvoltare a societăţii noastre, a ridicat exigenţe superioare în faţa activităţii ideologice. Ceea ce se cere acestei activităţi este să asi­gure, concomitent, însuşirea concep­ţiei despre lume şi a politicii marxist­­leniniste a partidului, formarea unei atitudini cetăţeneşti înaintate, ridi­carea gradului de competenţă profe­sională şi de cultură al celor ce mun­cesc, cunoaşterea a ceea ce este mai valoros în dome­niul culturii, şti­inţei şi tehnicii contemporane. Aceste ţeluri au inspirat diferitele măsuri adoptate în ultimul timp de partid vizind deopotrivă îmbo­găţirea conţinu­tului muncii i­­deologice, ca şi multiplicarea for­melor ei. Intre a­­ceste măsuri se Înscrie şi organi­zarea, o dată pe trimestru — in a­­fară de diversele forme ale Invăţâ­­mîntului de partid — a unor dezba­teri ideologice in adunările de par­tid, pe teme ale politicii interne şi externe a parti­dului, ale activi­tăţii economice şi educative — aşa cum a prevăzut hotărirea Secreta­riatului C.C. al P.C.R. privind or­ganizarea învăţă­­mintului de partid şi a propagandei prin conferinţe in anul 1970—71. Este o formă nouă de activitate ideologi­că, la care participă absolut toţi membrii de partid şi care este meni­tă să întreţină mereu vie preocuparea lor de a-şi ridica nivelul de pregăti­re, să sporească răspunderea organi­zaţiei de partid pentru pregătirea po­litică şi teoretică a membrilor săi. Primele adunări de acest fel au avut loc de pe acum intr-un număr de organizaţii de bază. Fiind vorba de o formă inedită a adunărilor generala de partid, ni se pare util să creionăm unele observaţii şi concluzii degajata din desfăşurarea dezbaterilor in mai multe organizaţii. O constatare se impune de la în­ceput : membrii de partid au primit cu viu interes şi apreciază pozitiv a­­ceastă formă de activitate ideologică. I-au atras in primul rînd — după cum au arătat mulţi dintre in­terlocutorii noştri — subiectele alese şi puse in dezbatere , de pildă problemele calitative ale ac­tivităţii economice cuprinse în ex­punerea tovarăşului Nicolae Ceauşes­­cu la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului din 25 noiembrie 1970 , în organizaţia nr. 12 C.T.C. a uzinei „Autobuzul“ din Bucu­reşti ; „omul societăţii socialiste şi apărarea avutului obştesc“ in orga­nizaţia de cartier nr. 1 din sectorul 3 al Capitalei : „politica agrară a parti­dului şi cercetarea ştiinţifică“ la In­stitutul de economie agrară ; „prin­cipiile d­e bază ale politicii externe a partidului şi statului nostru“ în or­ganizaţia de bază de la uzinaj-loco­­motive, Uzinele .,23 August“ ; „princi­piile relaţiilor dintre ţările socialiste şi legăturile României cu aceste ţări“ la Ministerul Industriei Chimice. In genere, teme de mare actualitate, cu un pronunţat caracter teoretic, prin­cipial, dar şi cu largi implicaţii prac­tice. Demne de reţinut ni s-au părut a­­precierile unor membri de partid de la Fabrica de element® de automa­tizare din Capitală. Posibilitatea de a lua parte la dezbateri cu caracter teo­retic — au spus ei — ne-o oferă și invațămintul de partid. Organizate insă în adunările de partid, asemenea dezbateri capătă parcă o mai mare greutate . Iar in virtutea rolului şi funcţiei sale, ca for suprem de con­ducere a organizaţiei de bază, adu­narea generală are posibilitatea să finalizeze discuţia, să concretizeze concluziile în hotăriri şi măsuri prac­tice, capabile să influenţeze pozi­tiv viaţa de partid, activitatea fie­căruia la locul său de muncă. Dar să vedem în ce măsură desfă­şurarea dezbaterilor în adunările de partid a răspuns acestor aşteptări ale membrilor de partid. Ne aflăm la Uzina de piese de schimb din Bucureşti — în aduna­rea organizaţiei de bază nr. 4 de la strungărie. Tema pusă în dezbatere „Democraţia economică şi formele ei de manifestare in Întreprinderea noastră" antrenează o dezbatere vie, la care iau parte 15 membri de par­tid. Este explicată legătura directă dintre democratismul orinduirii noas­tre şi atragerea celor ce muncesc la elaborarea planurilor de dezvoltare a economiei, la conducerea Întreprinde­rilor, se insistă asupra rolului ce revine în acest sens adunărilor generale ale salariaţilor, asupra drepturilor, dar şi asupra îndatoririlor pe care le pre­supune democratismul, intre care ne­cesitatea respectării disciplinei, a ri­dicării spiritului de răspundere al fiecărui comunist, al fiecărui om al muncii. A fost o dezbatere utilă şi u­­nanim apreciată, atit pentru orizon­tul mai larg pe care l-a deschis in faţa membrilor de partid, cit şi pen­tru caracterul ei concret, practic. O asemenea reuşită îmbinare a teoreticului cu practicul nu se reali­zează însă întotdeauna. In adunarea organizaţiei de bază de la Centrala industrială de utilaj chimic şi rafi­nării, de pildă, dezbaterea s-a purtat asupra principalelor direcţii ale dez­voltării economiei naţionale in peri­oada noului cincinal. Cu toate că In însăşi formularea temei era pre­văzută ca un punct anume, rolul şi sarcinile care revin In noul cincinal Centralei I.U.C.R., acest aspect de interes major­­pentru colectiv a fost tratat la modul general. Un vorbitor s-a referit, la un moment dat, la ac­tivitatea Centralei, dar numai pentru a afirma că totul merge bine, că în­tregul colectiv a înţeles ce are de fă­cut şi îşi îndeplineşte sarcinile. Chiar dacă aşa ar sta lucrurile, era, desigur, mult mai nimerit, mai profitabil ca în adunarea generală să se fi proce­dat la o examinare mai concretă a activităţii Centralei, un spirit de auto­exigenţă. Iată şi o altă situaţie cu care ne-am intilnit, caracterizată prin ig­norarea, de data aceasta, nu a latu­rii practice, ci a celei teoretice. Este cazul adunării organizaţiei de bază din secţia prelucrări mecanice de la Fabrica de elemente de automatiza­re, care a avut ca temă de dezba­tere „Disciplina de partid , necesita­tea respectării de către toţi membrii de partid a disciplinei de partid şi de stat“. Era o ocazie de a pune în dezbaterea colectivului asemenea probleme teoretice cum ar fi impor­tanţa disciplinei de partid pentru asigurarea unităţii partidului, pentru exercitarea rolului său conducător, raportul dintre disciplina de partid şi de stat, dintre disciplină şi demo­craţie etc. Adunarea a circumscris insă discuţia aproape numai la disci­plina de stat, la aspecte ale respectă­rii disciplinei in producţie. O discu­ţie utilă, fără îndoială, dar prea pu­ţin „ideologică“ şi care ar fi putut tot atit de bine să aibă loc intr-o adunare obişnuită de partid şi chiar intr-o adunare sindicală. O concluzie se impune : progra­me d, la ordinea de zi a adunărilor de partid, dezbateri ideologice, orga­nizaţiile de bază trebuie să asigure acestor adunări o ţinută corespunză­toare, un anumit specific, care se deosebeşte atit de invâţămintul de partid, cit şi de alte adunări de partid, nemaivorbind de cele sin­dicale sau administrative. Esenţa a­­cestui specific o constituie, fără în­doială, dezbaterea aprofundată a principiilor generale ale politicii şi activităţii partidului in indisolubilă legătură cu preocupările şi sarcinile organizaţiei respective. Tocmai in acest fel, asemenea adunări îşi pot atinge scopul de a contribui la înar­marea teoretică a membrilor de partid şi, totodată, la antrenarea lor in activitatea practică pentru trans­punerea in fapt a politicii partidului. Toate acestea implică un şir de răspunderi birourilor organizaţiilor de bază in pregătirea adunărilor. Fi­reşte, este vorba în primul rînd da Însăşi alegerea temei, care trebuie să pornească de la actualitatea poli­tică, dar şi de la necesităţile fiecă­rei organizaţii. O dată stabilită pro­blematica dezbaterilor, este necesar­­ca birourile Organizaţiilor de partid să recorhoride din timp membrilor de partid o bibliografie minimă, pe baza căreia se vor desfăşura studiul indi­vidual al comuniştilor iar apoi, dis­cuţia programată. Desigur, o biblio­grafie de peste 100—150 de pagini, co­municată numai cu cîteva zile înainte de adunarea de partid, aşa cum s-a Întîmplat la organizaţia de bază nr. 1 de la Ministerul Industriei Chimice, nu poate fi de mare ajutor. Nu întim­­plător, şi discuţiile în această orga­nizaţie au avut un caracter general. Bine au procedat acele birouri care au dat bibliografii nu prea mari — in jur de 30—40 de pagini, din ma­teriale fundamentale pentru proble­ma respectivă şi larg accesibile. Membrii de partid au apreciat In mod deosebit situaţiile in care, in prealabil, au primit indicaţii metodice şi o scurtă tematică, menite să-l o­­rienteze în studiu şi discuţii. Important in aceste adunări este ca membrii de partid să participe, un număr cit mai mare, la o dezbatere vie, să-şi spună părerea, să-şi aducă contribuţia de inteligenţă şi expe­rienţă la elucidarea problemelor, în­trebările puse cu pricepere de către cei care conduc dezbaterile pentru a verifica cunoştinţele membrilor de partid, pot stimula discuţiile, orien­­tîndu-le totodată spre principalele aspecte care tre­buie lămurite. Este o obligaţie a birourilor organi­zaţiilor de bază de a urmări mo­dul cum se pre­găteşte fiecare co­munist pentru dis­cuţii, care este gradul pregătirii sale politice şi i­­deologice, ce aju­tor trebuie să i se acorde fiecăru­ia pentru a-şi lărgi orizontul i­­deologic, teoretic. Este important ca sarcina conducerii adunării să fie în­credinţată unor oameni compe­tenţi, cu temeini­ce cunoştinţe po­­litico-ideologice şi care să cunoască bine ineacunările specifice colecti­vului — îndeobşte membri ai comi­tetelor de partid sau ai birourilor organizaţiilor de bază, cadre de conducere din uni­tăţile respective, propagandişti, cadre de răspundere de la comitetele de partid judeţene, municipale, oră­şeneşti sau comunale. Cînd cel care conduce adunarea nu este pregătit, se intimpla ca in adunarea organizaţiei nr. 2 de la Fabrica de stofă de mobilă, unde discuţia pe o temă atit de interesantă ca „Drep­tul de control al organizaţiei de partid" s-a desfăşurat la intîmplare, fără nici un fir conducător şi fără nici o concluzie. Fireşte, de buna organizare şi desfăşurare a acestor adunări răs­pund, in primul rînd, birourile or­ganizaţiilor de bază, comitetele de partid din unităţile respective. Dar aceasta nu înseamnă că ele trebuie lăsate să rezolve această sarcină nouă şi de răspundere numai cu forţe proprii. Organele superioare de partid — comitetele judeţene, muni­cipale, orăşeneşti, comunale — sunt datoare să Ie dea tot sprijinul nece­sar, să le ajute în elaborarea tematicilor, în alegerea bibliografiei, şi mai ales în pregătirea celor ce conduc aceste dezbateri. In condiţii­le unui asemenea sprijin, se vor în­lătura şi situaţii ca cele de la fa­brica de geamuri din Scăieni, de pildă, unde membri ai biroului comi­tetului de partid nu ştiau nimic des­pre obligaţia organizării unor astfel de adunări. înfăptuirea vastului program de desv­oltare­­a patriei in noul cincinal necesită mobilizarea eforturilor în­tregului popor, participarea conştien­tă a fiecărui cetăţean şi, fireşte, în primul rind a comuniştilor, care au un rol hotâritor în antrenarea largă a oamenilor muncii pentru transpu­nerea în viaţă a obiectivelor stabi­lite. Pregătite cu toată grija nece­sară, dezbaterile ideologice în adu­nările de partid se vor dovedi un mijloc valoros de sporire a capa­cităţii de luptă a organizaţiilor de bază, de întărire a rolului lor conducător la locul de muncă. Ilie SIRZEA Ada GREGORIAN Forme noi ale activităţii politico-educative ADUNĂRI DE PARTID CONSACRATE DEZBATERILOR IDEOLOGICE Pămîntul va fi mai bine gospodărit Consiliile intercooperatiste din Ju­deţul Alba, de curind constituite, şi-au stabilit programul de lucru. Printre numeroasele obiective înscri­se se prevede executarea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare, încă de la constituire, in unele consilii, specia­liştii, preşedinţii, cooperatorii, au propus realizarea, in colaborare de către două-trei cooperative, a unor amenajări pentru combaterea eroziu­nii solului, ferirea terenului de inun­daţii, desecarea unor mlaştini şi re­gularizarea cursurilor de apă etc. Frecvenţa acestor propuneri atestă incă o dată că pămîntul, principalul mijloc de producţie in agricul­tură, trebuie ocrotit în interesul, sporirii producţiei agricole. Aceste preocupări ale consiliilor intercooperatiste ur­măresc şi realizarea programului na­ţional de gospodărire raţională a sur­selor de apă, extinderea lucrărilor de irigaţii, realizarea de îndiguiri, dese­cări şi combaterea eroziunii solului. Intrucît astfel de acţiuni se reali­zează cu un volum mare de muncă, sunt necesare investiţii care nu pot fi realizate doar de către o singură coo­perativă agricolă. Iată de ce este fi­resc ca ele să-şi găsească lo­cul in activitatea consiliilor In­tercooperatiste. Organele agricole din judetul Alba, sub îndruma­rea Biroului comitetului judeţean de partid, au efectuat studii şi observa­ţii din care rezultă că pentru perioa­da 1971—1975 este posibil să se între­prindă o seamă de lucrări de îmbu­nătăţiri funciare. Lucrările preconi­zate a fi înfăptuite prin colaborare intercooperatistă, se vor situa in per­manenţă in atenţia organelor agricole judeţene care acordă tot sprijinul in proiectarea lor. Pînă acum lucrările de Îmbunătăţiri funciare erau executate sporadic, pe suprafeţe mici şi izolate, iar coope­rarea în vederea înfăptuirii lor era intîmplătoare. S-a executat, în co­mun, de către cooperativele agricole din Şard şi Miceşti un canal de aduc­­ţiune lung de 3,5 km pentru irigarea sectoarelor legumicole ale acestor u­nităţi, amplasate In aceeaşi zonă. In cursul anului 1970, s-a făcut regulari­zarea văii Inoc pe o lungime de 2,8 km prin cooperare între cooperativa agricolă Unirea şi I.A.S. Aiud, efec­tele lucrării fiind satisfăcătoare. Au existat insă şi cazuri in care unele unităţi au manifestat rezerve faţă de asemenea acţiuni, nu s-a putut asi­gura colaborarea unor cooperative din anumite zone, deşi existau lucrări preliminare de amplasare in teren gata efectuate. De pildă, cooperativa agricolă din Teiuş a tărăgănat coo­perarea cu cea din Galda de Jos in ve­derea executării unei lucrări de desecare, fapt care a dus la stagnarea apei in canalele existente, lucrarea neputînd fi terminată. Consiliile Intercooperatiste dispun de multiple posibilităţi de coordonare a acţiunilor unităţilor pentru reali­zarea obiectivelor propuse. Pe acest temei, noile consilii se preocupă de eşalonarea executării lucrărilor, or­ganizarea activităţii in acest domeniu. Consiliul Intercooperatist Alba Iulia are in vedere ca, in următorii ani, să se execute lucrări de îndiguiri şi desecări pe o zonă de 1 500 ha. La execuţia acestei amenajări vor par­ticipa cele trei cooperative agricole din Alba Iulia, Oarda de Jos, Miceşti şi I.A.S. Alba Iulia, care deţin tere­nuri situate in zona respectivă. Tră­­gind Învăţăminte in urma inundaţii­lor din primăvara trecută, consiliul Intercooperatist din Teiuş va organi­za execuţia unor lucrări de acest fel in perimetrul Teiuş-Coşlariu-Sîntim­­bru, adică la confluenţa Mureşului cu Tirnava Mare. Pentru prima etapă, cooperativele agricole din Teiuş, Sintimbru şi Mi­halţ — unele dintre unităţile cele mai mult afectate de inundaţii — şi-au propus să redea in întregime agriculturii, în condiţii sporite de securitate contra revărsărilor apelor, o zonă de circa 2 000 ha. Pe Tîrnava, în zona Blaj-Valea Lungă, prin par­ticiparea a cinci cooperative agricole care au terenuri ameninţate de inun­daţii, amenajările vor cuprinde o su­prafaţă de 1 200 ha. In zona Crăcău-Bucerdea-Şard, coo­perarea in vederea unor lucrări de desecare este de necesitate vitală in­trucît aici sunt mari suprafeţe de te­ren supuse anual inundaţiilor şi stag­nării apei. Proiectarea a şi fost exe­cutată şi prevede, pentru prima eta­pă, lucrări pe o suprafaţă de 800 ha urmind ca acestea să se extindă pe incă 900 ha. Prin executarea lor se vor realiza creşteri substanţiale de recoltă. Calculele preliminare efec­tuate de organele agricole locale ara­tă că, în urma lucrărilor de îmbună­tăţiri funciare, este posibilă creşterea producţiei agricole la hectar cu 20—50 la sută, contribuind la sporirea veni­turilor unităţilor interesate din zonă. Trebuie să menţionăm că, in ca­drul lucrărilor de desecare unde in­vestiţia specifică la hectar este de circa 5 000 lei, venitul anual, după punerea în funcţiune a lucrărilor, se ridică la circa 1 500—2 000 lei la hec­tar. Aceasta justifică investiţia care se amortizează într-o perioadă scur­tă. In cazul lucrărilor de îndiguire, investiţia specifică este de 3 000 Iei la hectar. Chiar dacă această investi­ţie nu are un efect direct asupra pro­ducţiei agricole, ea se dovedeşte efi­cientă comparînd-o cu pagubele pro­vocate de inundaţii. O deosebită atenţie se acordă lu­crărilor de combatere a eroziunii so­lului. In acest scop, un număr mare de cooperative sunt hotărîte să-şi u­­nească eforturile în vederea realiză­rii unor lucrări mai ample, urmărind să lichideze acest fenomen care afec­tează o suprafaţă de 13 000 ha. Este foarte important pentru folosirea efi­cientă a mijloacelor de care dispun unităţile faptul că asemenea lucrări se execută in trei zone unde acţiunea de erodare este mai puternică şi a­­fectează o zonă întinsă , aceste zone fiind de-a lungul Mureşului in punc­tul Mihalţ-Totoi, Alba Iulia-Vinţul de Jos-Balomir şi pe Tîrnave la Valea Lungă-Tării. Acestea sunt, pînă în prezent, cite­­va din lucrările prevăzute a se exe­cuta in comun de unele cooperative agricole şi întreprinderi agricole de stat. Multe din ele vor începe incă din primăvară. Comitetul judeţean de partid şi organizaţiile comunale de partid sprijină efectuarea acestor lu­crări, care pe lingă avantajele mari ce le au pentru creşterea producţiei prezintă interes şi pentru apărarea localităţilor împotriva inundaţiilor. Gheorghe CRIşAN secretar al Comitetului Judeţean Alba al P.C.R., preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. ALBA MARAMUREŞ SCINTEIA - miercuri 13 ianuarie 1971 -------[ Începînd de azi, 13 ianuarie ] EMIS­IU­N­I-LECJI­I­­ LA TELEVIZIUNE­­ PENTRU LUCRATORII­­ DIN AGRICULTURĂ ! Televiziunea română, in colaborare cu Ministerul Agriculturii­­ si Silviculturii, transmite, CU ÎNCEPERE DIN ZIUA DE 13 IA­­­­NU­ARIE ac., un ciclu de emisiuni-lecţii pentru lucrătorii din agri-­­ cultură. ELE VOR FI PROGRAMATE SAPTAMlNAL, ÎN ZILELE­­ DE MIERCURI, JOI ŞI VINERI, DIMINEAŢA, ÎNTRE ORELE­­ 10—11,30.­­ Aceste emisiuni urmă­resc să contribuie la îm­bogăţirea cunoştinţelor lu­crătorilor din acest important sector al economiei naţionale, în concordanţă cu noile forme de organizare, cu măsurile de promovare în producţie a teh­nicii, tehnologiilor şi metode­lor moderne de muncă. Lecţiile transmise prin tele­viziune vin în sprijinul cursu­rilor de instruire şi perfecţio­nare profesională, care se des­făşoară in această perioadă in toate unităţile agricole. Ciclul de emisiuni-lecţii se va desfăşura în perioada ia­nuarie—februarie 1971, după o tematică elaborată de Ministe­rul Agriculturii şi Silviculturii, profilată pe cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, horticul­­tură şi creşterea animalelor. Expunerile vor fi făcute de specialişti cu înaltă competen­ţă şi vor fi însoţite de proiec­ţii de filme, diapozitive şi gra­fice, care vor ilustra experien­ţa valoroasă din întreprinde­rile agricole de stat şi coopera­tivele agricole de producţie din ţara noastră, precum şi din ex­perienţa practicii şi ştiinţei a­­gricole din alte ţări. Emisiunile-lecţii pot fi vizio­nate în fiecare cooperativă a­­gricolă de producţie şi unitate agricolă de stat. Sub îndruma­rea specialiştilor, ele vor fi ur­mate de discuţii în vederea a­­profundării cunoştințelor pre­date. Acţiune de vaccinare antipoliomielitică a copiilor Ministerul Sănătăţii aduce la cunoştinţă că Începînd cu data de 14 ianuarie, in toate ju­deţele ţării se va des­făşura acţiunea de vac­cinare antipoliomieli­tică a copiilor născuţi Intre 1 noiembrie 1939 şi 1 decembrie 1970. Vaccinul, produs de Institutul „Dr. I. Can­­tacuzino“ din Bucu­reşti se va administra sub formă de picături, pe cale bucală. Vaccinarea se face prin circumscripţiile sanitare teritoriale in trei etape : 14—20 ia­nuarie ; 14—20 februa­rie ; 14—20 aprilie. Co­piii născuţi in luna decembrie 1970 vor fi vaccinaţi in etapele din februarie şi apri­lie, iar cei născuţi in lunile ianuarie şi fe­bruarie 1971 in etapa din aprilie. La această acţiune sunt invitaţi a-şi prezenta copiii la circumscripţiile sani­tare teritoriale, atit lo­calnicii, cit şi familiile cu domiciliu flotant, sau care în etapele de vaccinare se află oca­zional în localitate. (Agerpres) De la NAVROM Direcţia generală a navigaţiei civile, NAVROM, anunţă că din cauza condiţiilor atmosferice şi hidrologice nefavorabile au fost suspendate cursele efectuate de navele rapide între porturile Orşova şi Moldova Veche. în prezent, cursele de călă­tori se efectuează, provizoriu, cu nava de tip clasic „Mehedinţi“, care are următorul program : plecarea din Moldova Veche la ora 8, sosirea la Orşova la ora 12, plecarea din Orşo­va la ora 12,15 şi sosirea la Moldova Veche la ora 16,15. (Agerpres) S-au pronunţat pentru acordul global In cooperativele agricole din ju­deţul Maramureş se întreprind nu­meroase măsuri care vizează, intre altele, imbunătăţirea organizării şi retribuirii muncii în zootehnie, per­fecţionarea activităţii în acest sector care deţine circa 40 la sută din to­talul veniturilor băneşti realizate de către unităţile agricole cooperatiste. Pe baza consultării largi a lu­crătorilor din zootehnie, se analizea­ză in fiecare cooperativă, formele de organizare şi retribuire a muncii care se pot aplica. La cooperativa a­­gricolă din Tg. Lă­­puş, de pildă, plata se va face în acord global, în bani şi în natură. S-a calculat că un îngrijitor poa­te realiza anual 584 norme. Valoarea unei norme este 15 lei, deci el poate realiza lunar un venit de bază de 730 lei. Jumătate din va­loarea totală destinată retribuirii se va acorda in funcţie de producţia de lapte realizată, iar restul pentru rea­lizarea planului de tăiare şi pentru îngrijire. Animalele au fost deja îm­părţite în trei loturi, după producti­vitatea fiecăruia, soluţionîndu-se şi problema furajării lor diferenţiate. Astfel de măsuri au fost luate şi la cooperativa agricolă din Călineşti. In acest an, aici se va înfiinţa o fermă zootehnică. Au fost întocmite mai multe variante. Intr-o primă va­riantă, la loturi de cite 11 vaci, s-a stabilit că 60 la sută din retribuţie să fie acordată după producţia de lapte realizată, 20 la sută pentru în­grijire, 5 la sută pentru montă şi 15 la sută pentru viţeii obţinuţi. în­tr-o altă variantă s-a mărit numărul animalelor, lotul fiind compus din 15 vaci. In acest caz se vor acorda 0,47 lei pe litrul de lapte. Adunind şi sumele rezultate din îngrijire, pen­tru montă şi numărul de viţei obţi­nuţi, rezultă că retribuţia se ridică la 955 lei pe lună. Asupra alegerii celei mai corespunzătoare variante se va pronunţa adunarea generală a co­operatorilor. Extinzind investigaţiile, ne-am oprit şi la cooperativa agricolă din Sarasău. Brigada zootehnică a coo­perativei are 290 bovine, din care 145 vaci şi juninci. In anul care a trecut, cooperativa a depăşit planul producţiei de lapte-marfă cu aproape 14 000 litri. Pe baza acestei depăşiri fiecare îngrijitor a fost retribuit su­plimentar. Ionel Bledea, de pildă, un tinăr îngrijitor, a încasat drept re­tribuţie suplimentară 3 000 lei. Plata Îngrijitorilor s-a făcut trimestrial, in bani şi natură. — In acest an — ne spunea ing. zootehnist Gheorghe Tămaş, plata se va face in acord glo­bal. Lunar, plata se va face in bani, acor­­dîndu-se 60 la sută din totalul retribuţiei pentru producţia de lapte şi produşii ob­ţinuţi şi 40 la sută pentru îngrijire. Faţă de anul trecut, valoarea normei con­venţionale creşte de la 20 lei, la 22 lei. Lunar, un îngrijitor poate realiza, ca retribuţie de bază, 1 056 lei. Există posibilităţi de depăşire a producţiei prevăzute şi datorită aplicării acordu­lui global sporeşte interesul coopera­torilor pentru rezultatul muncii lor. Ca să asigurăm un venit mai mare in­grijitorilor şi, concomitent, creşterea producţiei animaliere, în acest an am prevăzut să întreprindem o serie de măsuri pentru asigurarea unei baza furajere echilibrate şi îmbunătăţirea calităţii acesteia. Mulţi dintre interlocutori au re­liefat elasticitatea, supleţea cu care se poate acţiona în aplicarea noilor forme de retribuire a muncii in funcţie de condiţiile concrete din fie­care cooperativă. La cooperativa a­­gricolă din Seini se va aplica retribuirea in acord la unitate de produs şi cu plata lunară numai in bani. S-a stabilit ca 60 la sută din retribuire să fie acordată pentru pro­ducţia de lapte, 30 la sută pentru realizarea planului de montă şi de viţei şi 10 la sută pentru îngrijire. In cazul realizării producţiei-marfă planificate pe fermă de 131000 litri şi a 125 viţei, inseamnă că fiecare îngrijitor va putea realiza un venit lunar cuprins intre 900—1 300 lei. La Seini, va fi la Satulung, Ardu­aat, Mocira, Lăpuşel şi nu alte coo­perative agricole din judeţ, calculele care se fac privind retribuirea În­grijitorilor sunt însoţite de măsuri care să asigure baza creşterii pro­ducţiei animalieră şi a unor venituri sporite. La Ardusat, de pildă, fer­mei zootehnice i-au fost repartizate 570 ha de fineţe şi păşuni ; peste 175 ha sunt destinate trifolienelor, sfeclei şi secarei furajere, porumbu­lui pentru masă verde şi siloz. De asemenea, s-au alocat peste 450 000 lei pentru modernizarea fermei. — în cooperativele agricole din raza consiliului intercooperatist Re­­cea-Baia Mare, ne spunea preşedin­tele acestui consiliu, ing. Samoilă Gabor , îngrijitorii de animale au fost consultaţi asupra formei de re­tribuire preferată. Plata se va face in acord global, in natură şi bani sau numai in bani. Cooperatorii fiind plătiţi in acord global, vor cere con­siliilor de conducere să asigure con­diţiile materiale necesare realizării şi depăşirii producţiei înscrise in plan. De aceea, prima noastră pre­ocupare s-a circumscris în sfera zo­nării producţiei, profilării unităţilor. Majoritatea cooperativelor din raza noastră — Tăuţi Măgherăuş, Săcălă­­şeni, Mocira, Uba şi altele — au un profil variat, slab conturat. Pentru a elimina acest neajuns, unele uni­tăţi agricole din jurul municipiului Baia Mare se vor specializa în pro­ducţia de lapte. La cooperativele agri­cole Lăpuşel şi Tăuţi Măgherăuş, unde există posibilităţi, vor lua fiinţă com­plexe moderne de vaci, cu efective de cite 500 capete. In aceste condiţii, Încă de acum, de la alcătuirea pla­nurilor de producţie, s-a trecut la zo­narea producţiei vegetale, o pondere mare deţinind culturile furajere cu Înaltă valoare nutritivă. Cooperatorii din judeţul Maramu­reş au primit cu bucurie şi satis­facţie măsurile cu privire la apli­carea formei de retribuire în acord global, asigurarea unui venit minim garantat pentru munca depusă, acor­darea de indemnizaţii de stat cadre­lor de conducere. Fireşte, pentru ca toate aceste măsuri să prindă viaţă se impune perfecţionarea „din mers“, fără popasuri, a muncii din zooteh­nie, întărirea disciplinei şi ordinii, a simţului de răspundere şi de ini­ţiativă a îngrijitorilor, cunoscind că nivelul retribuirii lor depinde de În­deplinirea şi depăşirea producţiei prevăzute. Vasile GAFTONE corespondentul «Scînteii*

Next