Scînteia, februarie 1971 (Anul 40, nr. 8684-8711)
1971-02-23 / nr. 8706
PAGINA 2 A In dezbatere publică Rolul si atribuţiile ■ 13 sindicatelor în etapa actuală a construcţiei socialiste O atitudine mai combativă faţă de neajunsurile în organizarea producţiei După cum se ştie, prin reprezentanţii săi, sindicatul este prezent in toate organismele de conducere ale vieţii noastre social-economice. Pe linie de partid, în aparatul de stat, in conducerea unităţilor economice sunt şi oameni care fac parte din organele sindicale, întrebarea pe care trebuie să ne-o punem, mai ales acum, în lumina sarcinilor reieşite din cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la plenara C.C. al P.C.R., este în ce măsură aceştia îşi îndeplinesc îndatoririle încredinţate de colectivitate . In primul rînd, în ce măsură se afirmă ei ca militanţi activi pentru rezolvarea problemelor majore ale producţiei, ca exponenţi ai opiniei publice înaintate ? Conducerea grupei noastre sindicale a obţinut multe succese în munca ei şi este departe de mine intenţia de a-i minimaliza meritele. Dar raportindu-i activitatea la viaţa de zi cu zi, la, aş zice, modul cum se rezolvă sarcinile de producţie, problemele ridicate de oameni, se observă uneori un fel de întirziere, de răminere în urmă tocmai din partea unor oameni care ar trebui să fie cei dinţii în a găsi soluţiile optime. La ce anume mă refer ? Sunt, spre exemplu, oameni care absentează nemotivat ori comit alte abateri de la conduita unui muncitor înaintat. Se ocupă, oare, imediat, de asemenea cazuri biroul grupei sindicale ? De obicei, maistrul este cel care intervine, aplică sancţiuni administrative şi abia la sfirşitul lunii, în şedinţa grupei sindicale, se înşiruie o listă a celor care au comis abateri. Dar, oare, n-ar trebui ca biroul grupei să fie acela care să se sesizeze imediat ce apare o abatere ? Fiindcă aceste abateri ne afectează pe toţi. Acţionînd zilnic, perseverent, împotriva neajunsurilor, conducerea grupei sindicale, de fapt, apără interesele producţiei şi, totodată, şi ale noastre. Cred, de aceea, că instituirea unui spirit de muncă exigent va trebui sa devină caracteristica principală a celor care conduc grupele sindicale. Un cunoscut proverb spune că „omul sfinţeşte locul“ şi zicala se potriveşte şi in cazul de faţă. Ca să perfecţionăm munca grupei sindicale este nevoie ca in fruntea acesteia să alegem oameni pregătiţi bine ca profesie, dar şi exigenţi, curajoşi, care „să se bată“ pentru interesele producţiei şi ale colectivului. La noi, in conducerea grupei sindicale, sunt muncitori experimentaţi, preţuiţi de colectivitate, însă, uneori, nu intervin combativ în problemele care ne interesează pe toţi. In ianuarie, brigada nu şi-a realizat normele , se strică, prin întrebuinţare neglijentă, ramele de formare , există încă rebuturi. Recent a fost rebutată o piesă de circa 400 de kg şi toţi a trebuit să plătim. Au plătit şi tovarăşii din conducerea grupei sindicale. Au plătit şi au tăcut. Dar eu cred că nu trebuiau să tacă, ci să se facă „un caz“ din acest rebut care s-a datorat neatenţiei unora dintre noi, astfel ca să nu se mai repete. La fel ar trebui procedat şi în cazul altor neajunsuri. Aceasta presupune însă înlăturarea mentalităţii unora dintre cei aleşi in conducerile grupelor sindicale de „a nu se pune rău“ nici cu unii din colegii de muncă, nici cu conducerea Întreprinderii. Ba să se pună rău, dacă răul acesta este spre binele activităţii noastre, al tuturor, în această ordine de idei, a exigen- I ţei, a perseverenţei, m-aş referi şi la atitudinea faţă de propunerile sala- fl riaţilor. S-a introdus la noi obiceiul B ca, lunar, grupa sindicală să fie in- H formată asupra felului cum s-au re- ■ zolvat propunerile făcute anterior. Maistrul aduce la cunoştinţă ce s-a făcut şi ce este in curs de rezolvare. Dar dacă analizezi mai atent, vezi că „în curs de rezolvare“ sunt multe propuneri care, cu puţin efort, de mult puteau prinde viaţă. Aşa s-a intimplat, de exemplu, cu propunerea foarte folositoare de a prelungi o bandă de transport, care a tot fost „în curs de rezolvare“ vreo doi ani. Socot că tovarăşii aleşi în conducerea grupelor sindicale nu trebuie să accepte cu uşurinţă explicaţiile care camuflează comoditatea sau inerţia unor cadre administrative, ci să lupte fără preget ca ceea ce este valoros să prindă viaţă. In legătură cu această „luptă“, aş mai face o observaţie. La noi, fostul organizator al grupei sindicale a vădit perseverenţă şi spirit critic pînă... şi-a rezolvat nişte probleme personale. După aceea a stat, cum se zice, „în banca lui“. Faptul că n-a mai fost reales dovedește că grupa sindicală a dezaprobat această conduită. Eu cred că la toate nivelurile, sindicatele trebuie să fie reprezentate de oameni care să pună pe prim plan interesele colectivității, să reprezinte opinia masei care i-a ales. Acum, cînd se elaborează noul statut al sin- B dicatelor, socot că trebuie să se sub- B linieze pregnant necesitatea unui ca- fi racter permanent al activităţii biroului grupei sindicale, să se stabilească obligativitatea ca cei aleşi să reprezinte salariaţii in diverse organisme, să raporteze, periodic, in faţa masei, asupra felului in care işi duc la îndeplinire indatoririle, iar colectivitatea să-i poată trage la răspundere in caz de inactivitate, mergind pînă la a le ridica mandatul încredinţat. Mie DAVID muncitor la uzina „Progresul”Brăile în organele de conducere— cu preponderenţă oameni nemijlocit legaţi de producţie! în cuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. este cuprinsă o mare bogăţie de idei în vederea perfecţionării activităţii sindicatelor. Referindu-mâ numai la cele care privesc perfecţionarea compoziţiei şi structurii organelor de conducere sindicale, vreau să spun că are intru totul dreptate secretarul general al partidului cînd spune că de aici trebuie început, de la democratizarea a însăşi conducerii sindicatelor. In compoziţia actuală, organele de conducere sindicale, de la comitetele din întreprinderi şi pînă la U.G.S.R., cuprind prea puţini oameni legaţi direct de procesul de producţie, mai ales muncitori. Iată, de exemplu, reprezentarea salariaţilor din judeţul Galaţi în Consiliul Central al U.G.S.R. Din judeţ, in acest organism de conducere suntem numai doi muncitori. Acelaşi lucru se întimplă, după cum mi-am putut da seama, şi la alte judeţe, situaţie, după părerea mea, nefirească şi care nu reflectă structura profesională a salariaţilor. Oare nu este normal ca intr-un judeţ ca al nostru, puternic centru industrial, muncitorimea să aibă mai mulţi reprezentanţi in conducerea sindicatelor ? Eu cred că aşa ar trebui să fie. Faptul că la activitatea organelor de conducere ale sindicatelor — şi mă refer la consiliul central — nu participă într-o suficientă măsură oameni nemijlocit legaţi de producţie a determinat ca centrul de greutate în rezolvarea problemelor, în dezbaterea lor, în adoptarea hotărîrilor, să cadă pe activiştii salariaţi. Desigur, nu subapreciez cîtuşi de puţin valoarea contribuţiei acestora la munca de conducere a sindicatelor, dar, din nou se ridică o întrebare : pot ei, cîţiva oameni, lipsiţi de un contact sistematic, de zi cu zi, cu activitatea productivă, să adopte hotărîrile cele mai bune, cele mai conforme cu cerinţele actuale ale producţiei şi ale salariaţilor ? Participînd la plenarele Consiliului Central al U.G.S.R. am observat că cei care iau cuvîntul sunt, mai ales, activişti sindicali salariaţi — preşedinţi ai consiliilor judeţene, uneori preşedinţi ai comitetelor sindicale din întreprinderi şi, bineînţeles, activişti salariaţi din conducerea U.G.S.R. Cuvintul membrilor Consiliului Central care muncesc In producţie poate fi auzit in şedinţele pe grupe de judeţe, cînd plenara durează mai mult şi se foloseşte acest procedeu. Şi, după cite cunosc din grupul de judeţe la care am participat. la aceste dezbateri, unde se fac multe propuneri folositoare, nu iau parte tovarăşi din conducerea U.G.S.R. De obicei este prezent un instructor al U.G.S.R. care conduce discuţiile. De altfel, instructorul este, între plenare, singura „legătură“ între noi şi conducerea U.G.S.R. Primim, in ziua cind plecăm la plenare, materialele ce urmează a fi prezentate sau le citim cu puţin timp înainte de a începe dezbaterile, ceea ce nu ne dă posibilitatea să ne aducem din plin contribuţia la completarea lor. La fel se întimplă şi în privinţa adoptării hotărîrilor sau diverselor măsuri. Doar cu două-trei ore inainnte de faza adoptării, ni se aduc la cunoștinţă documentele respective, B timp insuficient spre a putea reflec- B ta asupra lor. Calea înlăturării acestor neajunsuri B este ca în organele executive sindica- B le, așa cum arăta secretarul general al partidului, să predomine oameni care lucrează nemijlocit în producţie şi nu activişti salariaţi. Propun, de aceea, ca normele privind compoziţia şi structura organelor de conducere, în sensul asigurării acestei preponderente, să fie limpede formulate in statutul sindicatelor. De asemenea, propun să se stabilească obligaţia organului executiv ca în iniţierea oricărei acţiuni sau hotăriri de mai mare importanţă, să consulte masele, prin membrii comitetului sau consiliului respectiv, şi numai după această cunoaştere a opiniei largi a salariaţilor să le supună aprobării. Aceasta ar imprima un caracter realmente democratic întregii munci a sindicatelor, de la grupa sindicală şi pînă la Consiliul Central al U.G.S.R. Mitriţa SERDARU muncitoare la Şantierul naval Galaţi întărirea democraţiei muncitoreşti impune să reaşezăm piramida sindicală pe temeliile ei fireşti Pe bună dreptate a subliniat recenta plenară a C.C. al P.C.R. că organizaţiile sindicale trebuie să-şi sporească aportul la organizarea ştiinţifică a producţiei, îmbunătăţirea calităţii, sporirea productivităţii muncii, să contribuie din plin la rezolvarea principalelor probleme economice. La noi in întreprindere, prin valorificarea iniţiativelor grupei sindicale din care fac parte au fost construite in atelier 3 cuptoare cu pulverizatoare, modernizindu-se procesul tehnologic de prelucrare a ţevilor la cald, ceea ce a făcut ca productivitatea să crească cu 20 la sută. Tot în atelierul nostru, ca urmare a propunerilor făcute în şedinţele de grupă sindicală, prin instalarea unei macarale s-a mecanizat o fază cheie a procesului tehnologic, dublîndu-se productivitatea muncii. Trebuie să arăt însă că nu in toate cazurile propunerile noastre sint valorificate operativ. Este caracteristică in această privinţă următoarea situaţie. Atelierul nostru a fost dotat cu o maşină modernă de îndoit ţevi la rece. Numai că s-a defectat repede şi de aproape un an zace neutrizatâ. Ne-am folosit de ea, cum s-ar zice, de la culesul porumbului, pinâ la tăiatul cocenilor. In această situaţie, operaţia de îndoire a ţevilor se face tot manual, iar bunătatea de maşină nou-nouţă mai că prinde să ruginească. Zadarnic s-a cerut in grupa sindicală ca serviciul mecanic-şef să rezolve problema. Noi am vorbit — noi am auzit. Pornind de la asemenea cazuri, destule, mă alătur propunerii făcute de un muncitor din Timişoara — in cadrul anchetei iniţiate de „Scinteia“ — privind creşterea autorităţii fiecărei grupe sindicale la locul de muncă. Grupa sindicală să fie concepută ca nucleul de bază prin care se realizează participarea sindicatelor , viata economico-sociali a tării, reprezentindu-ne pe noi, muncitorii, in calitatea noastră dublă de proprietari ai mijloacelor de producţie şi de producători. Aşa cum este conceput astăzi, rolul grupei sindicale l-aş asemui cu al cenuşăreşii din poveste. Lipsa unor atribuţii efective face ca valorificarea a numeroase propuneri şi iniţiative să fie barată de manifestări ale birocratismului. Mergind pe linia democratizării activităţii sindicale pe care o preconizează partidul, cred că a venit timpul să aşezăm din nou pe temeliile ei fireşti piramida care a fost răsturnată cu vîrful in jos. Cu alte cuvinte, grupelor sindicale să li se creeze condiţii spre a se manifesta ca nişte organisme vii, fiindcă de aici, da la locul de muncă, se însumează realizările fiecărei unităţi economice şi ale întregii societăţi. In scopul creării cadrului adecvat ca sindicatele să participe cu maximă eficacitate la viaţa economico-socială a ţării, aş sugera să fie studiată problema perfecţionării structurii organizatorice a grupelor sindicale, a creşterii gradului de autoritate, să fie legiferate drepturile şi o bligaţiile care le incumbă pen- tru a contribui efectiv la rezol- varea principalelor probleme eco- nomice şi sociale. Auriri pronunţ ca, la locul de muncă respectiv, graţia sindicală să deţină acelaşi rol ■ care, la nivelul întregii unităţi economice, revine adunării generale a salariaţilor. Constantin VIJULIE şef de echipă la atelier de tubulatură al Şantierului naval Turnu Severin încheierea lucrărilor congresului AL IX-LEA AL U. T. C. (Urmare din pag. D bunătăţită, Rezoluţia Congresului al IX-lea al U.T.C. Congresului i-au fost supuse in continuare textele unor moţiuni privind probleme ale vieţii internaţionale. Cu puternice aplauze, delegaţii au adoptat moţiunile : privind situaţia din Indochina ; referitoare la Orientul Apropiat ; privind solidaritatea cu lupta popoarelor şi mişcările de eliberare naţională ; privind securitatea europeană ; cu privire la dezarmare ; cu privire la mişcarea internaţională de tineret şi studenţi. Ultimul punct al ordinii de zi l-a constituit alegerea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, a membrilor supleanţi ai C.C. al U.T.C. şi a Comisiei Centrale de Cenzori. Prin vot secret, Congresul a ales noul Comitet Central al Uniunii Tineretului Comunist, alcătuit din 185 membri, pe cei 80 membri supleanţi şi Comisia Centrală de Cenzori, alcătuită din 35 membri. ★ După-amiaza a avut loc şedinţa de închidere a celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist, la care au luat parte tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Dumitru Popa, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Ion Iliescu. Sosirea în sala de şedinţe a conducătorilor de partid şi de stat a fost întimpinată cu vii aplauze. In sală se aflau numeroşi invitaţi — membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, vechi militanţi ai partidului, activişti de partid şi de stat, oameni de ştiinţă, cultură şi artă, tineri din toate sectoarele de activitate, ziarişti români şi străini. Erau prezenţi delegaţii organizaţiilor de tineret de peste hotare, care au participat la lucrările Congresului. La deschiderea şedinţei s-a adus la cunoştinţa Congresului că in prima sa şedinţă plenară Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist a ales Biroul format din 25 de membri, pe cei 8 membri supleanţi, precum şi secretarii C.C. al U.T.C. Prim-secretar al C.C. al U.T.C. a fost ales tovarăşul Dan Marţian. Ca preşedinte al Comisiei Centrale de Cenzori a fost ales tovarăşul Nicolae Ungureanu. Luînd cuvîntul, tovarăşul Dan Marţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., a asigurat pe delegaţi că noul Comitet Central nu va precupeţi nici un efort pentru a îndeplini mandatul încredinţat, hotărîrile adoptate de Congres, sarcinile pe care partidul le-a trasat Uniunii Tineretului Comunist. Cu deplină satisfacţie şi vie emoţie — a spus în continuare vorbitorul , participanţii la Congres au ascultat cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In spiritul gîndirii realiste, înnoitoare, larg deschise spre cerinţele vieţii, secretarul general al Partidului Comunist Român a dat o inaltă apreciere tineretului, aportului său profesional şi cetăţenesc la dezvoltarea economică, culturală şi socială a patriei, a configurat locul şi rolul sporit al tinerei generaţii, al Uniunii Tineretului Comunist în contextul social-politic al României socialiste, a indicat sarcinile noastre de viitor, domeniile în care trebuie să crească atribuţiile şi răspunderile organizaţiilor U.T.C. in mecanismul vieţii economice şi sociale a ţării. Dovadă a grijii statornice a partidului pentru creşterea şi formarea multilaterală a tinerei generaţii, a încrederii în tineret, aceste sarcini şi responsabilităţi noi reprezintă o investiture socială cu profundă semnificaţie, pentru a cărei înfăptuire vom munci cu tot elanul şi dăruirea tinerească. In lumina indicaţiilor recentei Plenare a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Congresul a ales în Comitetul Central şi in Birou un însemnat număr de tineri care muncesc nemijlocit in uzine, cooperative agricole de producţie, şcoli, facultăţi, instituţii de ştiinţă şi cultură, ceea ce va asigura o mai directă şi profundă cunoaştere a problemelor reale cu care se confruntă tinerii, organizaţiile U.T.C., îmbunătăţirea de ansamblu a activităţii Uniunii Tineretului Comunist. Exprimînd mulţumiri delegaţiilor de peste hotare pentru participarea lor la Congres, primul secretar al C.C. al U.T.C. a subliniat că, în spiritul politicii externe a partidului şi statului nostru, tineretul român este hotărît să întărească şi să dezvolte continuu legăturile de prietenie şi colaborare cu organizaţiile de tineret din toate ţările socialiste, cu organizaţiile comuniste de tineret din întreaga lume, cu organizaţiile revoluţionare, socialiste, democratice de diferite orientări politice şi filozofice, să-şi afirme şi in viitor solidaritatea sa internaţionalistă cu mişcările de tineret de pe toate continentele, care militează activ împotriva imperialismului, a reacţiunii şi războiului, pentru democraţie, pace şi progres social. Reamintind că peste puţin timp, la 8 mai a.c., întregul nostru popor va sărbători aniversarea semicentenarului creării Partidului Comunist Român, primul secretar al C.C. al U.T.C. a spus : Asigurăm conducerea partidului şi statului nostru, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, neobosit militant pentru progresul României şi bunăstarea poporului, prieten apropiat şi Îndrumător atent al tineretului nostru, că toţi membrii Uniunii Tineretului Comunist, întregul tineret al patriei vor munci cu nestăvilit elan, cu pasiune ardentă şi patos revoluţionar pentru înfăptuirea obiectivelor ce stau in faţa organizaţiei noastre, a politicii Partidului Comunist Român. Intr-o atmosferă de vibrant entuziasm, Congresul a hotărît să adreseze o scrisoare Comitetului Central al Partidului Comunist Român, secretarului ,,său general,,, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Textul ,, scrisorii este aprobat cu puternice şi îndelungate aplauze şi urale. Delegaţii şi invitaţii ovaţionează minute în şir pentru Partidul Comunist Român şi Comitetul său Central, in frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Se scandează „P.C.R., P.C.R.“, „P.C.R.Ceauşescu“, „Ceauşescu“, „Ceauşescu — tineret“. Lucrările Congresului iau sfirşit într-o atmosferă de înălţător patriotismDin mii de piepturi tinere răsună imnurile „Trei culori“ şi „Sub steagul partidului“. Delegaţii de tineri — muncitori, ţărani, elevi, studenţi, militari — alcătuind o gardă de onoare, părăsesc sala Congresului, purtînd drapelele Republicii Socialiste România, Partidului Comunist Român şi Uniunii Tineretului Comunist, sub a căror simbolică prezenţă, timp de cinci zile, reprezentanţii celor aproape două milioane şi jumătate de utecişti din patria noastră au exprimat, in deplină unanimitate, hotărîrea de nestrămutat a tinerei generaţii de a participa cu toate forţele, cu tot entuziasmul şi capacitatea sa creatoare la înfăptuirea măreţelor idealuri ale României socialiste. In sală răsună imnul clasei muncitoare — „Internaţionala“. Se scandează lozinci pentru triumful socialismului in lume, pentru pace şi prietenie intre toate popoarele. Tuturor delegaţilor şi invitaţilor li se adresează, din partea noului Comitet Central, cele mai calde urări de fericire, sănătate şi succese în înfăptuirea hotărîrilor celui de al IX- lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist. Minute in şir se ovaţionează entuziast pentru Partidul Comunist Român şi secretarul său general, pentru patria noastră — Republica Socialistă România. Entuziasmul vibrant şi elanul tinereţii exprimă încă o dată adeziunea fermă a întregului nostru tineret la politica marxist-leninistă a partidului nostru, politică închinată ridicării României pe culmile civilizaţiei şi progresului. (Agerpres) Moţiunea privind situaţia din Indochina, condamnind cu hotărîre agresiunea S.U.A. împotriva popoarelor din Vietnam, Laos şi Cambodgia, considerind-o un atentat la dreptul popoarelor de a decide singure în mod liber de propriile lor destine, exprimă deplina solidaritate a întregului tineret român cu luptaeroică, plină de sacrificii a tineretului şi popoarelor indochineze împotriva agresiunii imperialiste, pentru libertate şi independenţă. Vitejia cu adevărat legendară, moralul impresionant, eroismul cu care tineretul şi popoarele vietnamez, laoţian, cambodgian îşi apără drepturile naţionale sacre şi inviolabile, independenţa, suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială, demonstrează cu tărie falimentul politicii de forţă, faptul că, în zilele noastre, oricit de puternic ar fi agresorul, el nu poate subjuga un popor hotărît să-şi apere libertatea şi independenţa naţională. Moţiunea cere ca Statele Unite ale Americii să înceteze definitiv bombardamentele şi actele de război împotriva R.D. Vietnam, să fie retrase toate trupele americane şi ale sateliţilor lor din Vietnamul de sud, să se retragă trupele americane şi saigoneze şi să înceteze orice acţiuni militare îndreptate împotriva popoarelor din Cambodgia şi Laos, să se respecte dreptul popoarelor din Indochina de a-şi hotărî singure soarta. Congresul adresează mesajul său de caldă prietenie şi solidaritate militantă eroicului tineret din Vietnam, Laos, Cambodgia, asigurîndu-l de întregul sprijin politic, moral şi material pină la victoria finală împotriva agresiunii imperialiste. Moţiunea cheamă tineretul revoluţionar, democrat şi progresist din întreaga lume să-şi unească forţele pentru intensificarea acţiunilor de sprijin şi solidaritate cu Vietnamul luptător, cu popoarele din Laos, din Cambodgia, care luptă împotriva agresiunii brutale dezlănţuite de imperialismul american, pentru apărarea libertăţii, independenţei şi suveranităţii naţionale. In moţiunea cu privire la situaţia din Orientul Apropiat se constată cu îngrijorare că in această parte a lumii se menţine un focar de tensiune şi încordare, care poate genera grave consecinţe pentru pacea şi securitatea mondială. Condamnind uneltirile şi imixtiunile cercurilor imperialiste, ocuparea prin forţă sau anexarea de teritorii străine, folosirea forţei in relaţiile dintre state, moţiunea se pronunţă cu hotărîre pentru rezolvarea tuturor problemelor litigioase pe cale politică, pentru restabilirea grabnică a păcii în această regiune şi soluţionarea conflictului din Orientul Apropiat, in spiritul rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1867. Interesele popoarelor şi întărirea păcii in această zonă cer imperios să se retragă in cel mai scurt timp trupele israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, recunoaşterea dreptului de existenţă independentă şi integritate teritorială a tuturor statelor din această zonă a lumii satisfacerea năzuinţelor legitime ale populaţiei palestinene, conform intereselor naţionale ale acesteia. Afirmind hotărîrea tineretului român de a milita in continuare pentru dezvoltarea colaborării şi solidarităţii cu tînăra generaţie progresistă din ţările arabe, cu lupta popoarelor din această zonă împotriva imperialismului, colonialismului, neocolonialismului, pentru pace, independenţă, progres economic şi social, Congresul sprijină pe deplin poziţia ţării noastre faţă de evenimentele din Orientul Apropiat şi eforturile îndreptate spre restabilirea păcii şi securităţii în această parte a lumii. In moţiunea privind solidaritatea cu lupta popoarelor şi mişcările de eliberare naţională, condamnindu-se manevrele şi uneltirile forţelor imperialiste, agresive, reacţionare care atentează la cuceririle popoarelor, fac totul pentru a înăbuşi lupta de eliberare socială şi naţională, suprimă libertăţile democratice ale maselor, duc o politică de discriminare rasială, se exprimă solidaritatea cu mişcarea de eliberare a popoarelor împotriva dominaţiei şi sistemului colonial, cu lupta împotriva imperialismului şi neocolonialismului a statelor care şi-au cucerit recent independenţa şi merg pe calea progresului economic, social, a consolidării suveranităţii lor naţionale. In încheiere, moţiunea face apel la toate forţele antiimperialiste, la tineretul revoluţionar şi progresist de a se uni tot mai mult Împotriva oricăror acţiuni represive faţă de forţele populare, democratice şi patriotice, pentru a întări frontul de luptă împotriva imperialismului, colonialismului, neocolonialismului şi rasismului, pentru libertate şi independenţă naţională. Realizarea securităţii europene este un deziderat major care corespunde intereselor tuturor popoarelor de pe continentul nostru, ale întregii omeniri, cauzei păcii şi securităţii internaţionale, se arată in moţiunea privind securitatea europeană. Congresul îşi exprimă profunda satisfacţie că cercuri largi ale opiniei publice, forţele sociale şi politice tot mai diverse, guverne, state, partide, parlamente, organizaţii politice şi obşteşti, printre care numeroase mişcări de tineret acţionează pentru însănătoşirea atmosferei pe continentul european, pentru destindere, cooperare, relaţii de bună vecinătate. Moţiunea apreciază că realizarea securităţii europene impune îmbunătăţirea pe toate planurile a relaţiilor dintre statele europene pe baza respectării principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc. Moţiunea susţine acţiunile avind drept scop eliminarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial şi a perioadei războiului rece, recunoaşterea inviolabilităţii frontierelor, recunoaşterea R. D. Germane ca stat socialist suveran şi independent, existenţa celor două state germane, promovarea unor relaţii normale cu acestea, admiterea lor la Organizaţia Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale, participarea acestora la viaţa politică europeană şi internaţională. Afirmind necesitatea de a se trece neîntirziat la măsuri şi acţiuni concrete care să ducă la contacte multiple intre toate statele interesate in vederea pregătirii şi organizării Conferinţei general europene, consacrată securităţii şi colaborării in Europa, Congresul dă mandat C.C. al U.T.C. şi Consiliului U.A.S.R. să manifeste in continuare un rol activ în sprijinirea şi organizarea unor acţiuni largi ale tineretului şi studenţilor in vederea realizării unui climat de destindere şi securitate pe continentul european. Congresul sprijină politica activă, perseverentă a partidului şi guvernului nostru care, alături de celelalte ţări socialiste, de state iubitoare de pace, acţionează hotărît pe calea destinderii şi securităţii europene, pentru organizarea Conferinţei general europene consacrată securităţii şi cooperării in Europa. In moţiunea cu privire la dezarmare se arată că tinăra noastră generaţie este profund interesată în înfăptuirea dezarmării generale, salută şi sprijină activ propunerile şi eforturile consecvente ale ţării noastre pentru a se întreprinde măsuri concrete în direcţia dezarmării generale şi în primul rind a celei nucleare. Tineretul României se pronunţă pentru interzicerea folosirii armelor nucleare, reducerea armamentelor nucleare şi distrugerea stocurilor existente, limitarea şi eliminarea mijloacelor de transportare la ţintă a armelor nucleare, pentru îngheţarea şi reducerea bugetelor militare ale tuturor statelor, crearea de zone denuclearizate în Balcani şi diferite alte zone ale lumii. Consideră, de asemenea, că este imperios necesar să se treacă de la declaraţii la fapte, că un rol de seamă în direcţia dezarmării ii revine şi Organizaţiei Naţiunilor Unite, care pentru atingerea acestui nobil ţel are indatorirea să realizeze propria-i universalitate, ceea ce presupune restabilirea drepturilor legitime ale R.P. Chineze la Naţiunile Unite şi admiterea de noi state in acest for internaţional. Tineretul progresist da pretutindeni — se arată in moţiune — forţele iubitoare de pace să-şi ridice cu mai multă hotărîre glasul şi să întreprindă ample acţiuni pentru a obliga guvernele să treacă în mod concret la realizarea dezarmării şi, in primul rind, a dezarmării atomice, să-şi unească forţele pentru a înfăptui acest obiectiv major al contemporaneităţii. Cel de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist din Republica Socialistă România — subliniază moţiunea cu privire la mişcarea internaţională de tineret şi studenţi — constată că in zilele noastre tineretul a devenit o puternică forţă a progresului, o prezenţă activă, dinamică în viaţa social-politică a lumii. Recunoscind că prin concepţiile politice şi poziţia lor, tinerii lumii, studenţii aparţin unor categorii sociale diferite, tinăra generaţie din România, vital interesată in victoria luptei împotriva politicii de forţă, dominaţie şi agresiune, salută şi sprijină procesul de radicalizare şi activizare politică a mişcării de tineret şi studenţi, participarea tot mai viguroasă a tineretului la viaţa şi lupta politică, socială, la înfăptuirea idealurilor de libertate şi prosperitate ale Întregii omeniri, la transformarea revoluţionară a societăţii. Solidaritatea tineretului şi studenţilor români cu lupta tinerei generaţii de pretutindeni pentru apărarea drepturilor şi satisfacerea revendicărilor sale legitime are drept criteriu de bază recunoaşterea dreptului la muncă, la odihnă, la învăţătură, la democratizarea şi modernizarea învăţământului, lichidarea inegalităţii, a exploatării şi asupririi, a discriminărilor rasiale, ,lupta împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru pace şi progres social. Tineretul român — se arată in încheierea moţiunii — transmite mesajul său înflăcărat de prietenie şi solidaritate tinerilor, organizaţiilor de tineret şi studenţi din toate ţările socialiste, organizaţiilor comuniste şi revoluţionare de tineret, mişcărilor de eliberare naţională, tuturor forţelor care participă activ la lupta pentru transformări înnoitoare în societate, pentru libertatea şi independenţa popoarelor. Uniunea Tineretului Comunist este solidară cu lupta Împotriva politicii de dictat, agresiune şi înrobire, pentru o lume fără războaie, bazată pe justiţie şi echitate socială, pe respectarea dreptului sacru al fiecărui popor de a-şi hotări singur soarta, fără imixtiuni din afară. luvitimn Moţiuni adoptate de Congres SCINTEIA - marți 23 februarie 1971 BIROUL C.C. AL U.T.C. Nicolae Miltiade Boborodea, inginer, secretar al Comitetului U.T.C. la Combinatul petrochimic — Piteşti, Ion Comănescu, prim-secretar al Comitetului municipal — Hunedoara al U.T.C., Marţian Dan, Florea Diaconescu, strungar, secretarul Comitetului U.T.C. la întreprinderea „Electromagnetica“ din Bucureşti, Radu Enache, student la Institutul politehnic din Bucureşti, Iuliu Fejeş, preşedintele Biroului de turism pentru tineret, Eugen Florescu, redactor şef al ziarului „Scinteia tineretului“, Dumitru Gheorghişan, prim-secretar al Comitetului municipal — Bucureşti al U.T.C., Ion Ghergu, operator chimist, secretarul Comitetului U.T.C. de la Combinatul chimic din Tr.’Măgurele, Silvia Ilie, Nicolae Siegfried Lipschner, prim-secretar al Comitetului judeţean Caraş-Severin al U.T.C., Eugeniu Costică Lovin, inginer, locţiitor al secretarului Comitetului U.T.C. de la Uzina de autocamioane din Braşov, Nicolae Mateescu, activist la C.C. al U.T.C., Gica Mihai, ţesătoare, secretara Comitetului U.T.C. de la Fabrica „Bucegi“ din Pucioasa, Lucia Mihăilescu, inginer proiectant, secretara Comitetului U.T.C. de la Institutul de studii şi proiectări energetice din București, Ioana Nae, filatoare, secretara Comitetului U.T.C. la Filatura Română de Bumbac din București, Vasile Nicoloioiu, Ioan A. Popescu, Gheorghe Stoica, Aurel loan Stoica, Traian Ştefănescu, preşedintele Consiliului U.A.S.R., Valeria Tache, tehnician veterinar la I.A.S. — Căzăneşti, judeţul Ialomiţa, Francisc Török, secretar al Comitetului judeţean Satu Mare al U.T.C., Coriolan Voinea, prim-secretar al Comitetului judeţean Prahova al U.T.C., Iosif Walter. Ca prim-secretar al C.C. al U.T.C. a fost ales tovarăşul Dan Marţian, iar ca secretari tovarăşii : Silvia Iile, Vasile Nicoloioiu, Ioan A. Popescu, Gheorghe Stoica, Aurel Ioan Stoica, Traian Ştefănescu, Iosif Walter. ★ Membrii supleanţi ai Biroului C.C. al U.T.C. Elena Zoe Ceauşescu, studentă la Universitatea din Bucureşti, Doina Ruxandra Ciofu, elevă, secretara Comitetului U.T.C. de la Liceul „Gheorghe Lazăr“ din Bucureşti, Gabor Cseke, redactor-şef al ziarului „Ifjúmunkás“, Dobriţa Ene, tehnician agricol, secretara Comitetului U.T.C. din comuna Girbovi, județul Ilfov, Celus,. Neagoe, mecanic agricol, sercretar al Comitetului U.T.C. la I.M.A.-Balş, Agneta-Dori Neurohr, croitoreasă, secretara Comitetului U.T.C. al întreprinderii „1 Iunie“-Timişoara. Petru Popescu, scriitor, membru al Biroului organizaţiei de bază U.T.C. de la Uniunea Scriitorilor, Constantin Cantacuzino Şerban, actor, secretarul Organizaţiei de bază U.T.C. de la Teatrul „Ion Creangă“ din Bucureşti. Recepţie în onoarea delegaţiilor de peste hotare Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist a oferit luni seara o recepţie in onoarea delegaţiilor de peste hotare, care au participat la lucrările Congresului al IX-lea al U.T.C. Au luat parte tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Dan Marţian, prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, secretari şi membri ai Biroului Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist. Recepţia s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. (Agerpres) Vizite ale unor delegaţii de peste hotare Delegaţiile organizaţiilor de tineret de peste hotare care au luat parte ca invitate la lucrările Congresului al IX-lea al U.T.C. au făcut vizite în întreprinderi industriale, institute de învăţămint superior şi şcoli din Capitală. La Fabrica de maşini-unelte, Combinatul de confecţii şi tricotaje, Fabrica de elemente de automatizare, Institutul politehnic, Academia de fiinţe economice, Institutul de aritectură, la Liceul „Ion Neculce“ şi grupul şcolar Filatura Română de Bumbac, oaspeţii de peste hotare s-au intîlnit cu tineri muncitori, studenţi şi elevi, la locurile lor de muncă şi învăţătură, au discutat împreună intr-o atmosferă caldă, tovărăşească despre probleme care preocupă tineretul de pretutindeni.