Scînteia, septembrie 1973 (Anul 42, nr. 9617-9646)
1973-09-01 / nr. 9617
PAGINA 4 Cereţi şi vom publica NOUTĂŢI DIN Publicăm astăzi răspunsul Direcţiei învăţămîntului liceal şi tehnic profesional din Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului oferit mai multor cititori ai rubricii noastre, care s-au interesat de Dezvoltarea învăţămîntului liceal Potrivit Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973, întreaga generaţie pînă la virsta de 16 ani va fi cuprinsă într-un învăţămint unitar şi obligatoriu pe o durată de 10 ani. Pentru a cuprinde întreaga generaţie de absolvenţi ai ciclului gimnazial în prima treaptă a liceului, aceasta va funcţiona, începind cu anul şcolar 1974—1975, in cadrul liceelor existente şi al celor ce se vor crea (reale, umaniste, industriale, agricole, economice), precum şi în filiale ale acestora organizate in localuri ale şcolilor generale sau ale şcolilor profesionale. In mediul rural, filialele liceelor vor avea următoarele profile : real, umanist, industrial (mecanică), agricol. Clasele cu profil industrial (mecanică) și agricol vor fi organi-* zate în localități în care există o bază tehnico-materială corespunzătoare — S.M.A., I.M.A. ș.a. Se estimează că prima treaptă a învăţămîntului liceal va fi organizată in anul 1974 in 1 000 de licee şi 4 000 de filiale ale acestora din care aproximativ 3 000 in mediul rural. Aşa după cum s-a mai anunţat, Incepînd din vara anului 1974, admiterea promovaţilor clasei a VlII-a în treapta I a liceului se va face, de regulă, fără concurs. In cazul în care vor fi mai mulţi candidaţi pe un loc la unele licee, la acestea admiterea se va face pe baza unor probe de aptitudini şi de verificare a cunoştinţelor la obiectele de profil. In treapta a doua a liceului vor fi admişi cei mai buni absolvenţi ai primei trepte, de regulă, din cadrul liceului respectiv, inclusiv filialele acestuia. Admiterea se va face pe bază de concurs, luîndu-se în considerare şi notele obţinute in prima treaptă a liceului. După promovarea primei trepte a liceului, tinerii vor primi diplomă de absolvire a Invăţămîntului obligatoriu de 10 ani. Unii vor continua cursurile de zi pentru a absolvi şi treapta a II-a a liceului, ceilalţi se vor încadra în producţie, avînd posibilitatea să-şi completeze studiile liceale prin invăţămînt seral sau fără frecvenţă. Integrarea acestora in activitatea profesională va fi uşurată de faptul că studiile efectuate în licee le vor asigura o pregătire diversificată, pe măsura profilului liceului urmat, precum şi de faptul că în această primă treaptă vor primi şi o temeinică pregătire practică pentru activitatea productivă. Pentru a obţine o calificare desăvirşită, ei vor putea, după absolvirea primei trepte a liceului, să primească o pregătire suplimentară, in funcţie de meserie, fie prin cursuri de scurtă durată de maximum 6 luni, fie prin şcoli profesionale și ucenicie, cu durata de maximum un an, un an și jumătate. întreprinderile vor putea să acorde burse elevilor care se angajează să lucreze in cadrul lor după absolvirea primei trepte a liceului. încheierea generalizării primei trepte a liceului se prevede a se realiza pînă în 1976—1977, iar treapta a II-a a liceului va fi generalizată prin învăţămintul de zi, seral şi fără frecvenţă pînă în anul 1985. Tipurile de licee sunt următoarele : real, umanist, industrial, agricol-silvic, economic, sanitar, pedagogic, de artă. In perspectiva generalizării învăţămîntului liceal, toţi muncitorii vor avea ca şcoală de bază obligatorie liceul. In raport cu cerinţele actuale de pregătire a forţei de muncă şi cu tendinţele de dezvoltare a economiei, ştiinţei, tehnicii şi culturii, în cadrul fiecărui tip de liceu, pregătirea elevilor va fi organizată pe profile largi care să corespundă principalelor domenii ale activităţilor economice şi sociale şi care să asigure mobilitatea profesională a absolvenţilor. Aceasta se va înfăptui prin lărgirea trunchiului comun de obiecte sau discipline de studiu (obiecte de pregătire generală, pregătire ştiinţifică, pregătire tehnică de bază), care să asigure o temeinică pregătire fundamentală. In cadrul fiecărui profil se vor prevedea obiecte care, împreună cu practica in producţie, să asigure specializarea necesară şi să permită integrarea cit mai rapidă in muncă. Pentru a se realiza o concordanţă cit mai deplină intre numărul elevilor pregătiţi prin diferitele tipuri de licee şi cerinţele de cadre calificate ale economiei, prin planurile de şcolarizare raportul dintre numărul elevilor admişi in anul I la liceele de cultură generală şi al celor de la liceele de specialitate se va îmbunătăţi de la 1,4/1 in anul şcolar 1972—1973, la 0,3/1 în 1985— 1986. In acest scop, reţeaua liceelor va fi stabilită,, atît ca număr de unităţi, cit şi ca profile, in concordanţă cu planurile de dezvoltare economico-socială, cu cerinţele de cadre ale fiecărui judeţ. In vederea folosirii la capacitatea maximă a bazei materiale, a utilizării in comun a laboratoarelor şi atelierelor şcolare, liceele industriale vor funcţiona, de regulă, împreună cu şcoala profesională şi tehnică de profil, in cadrul unor unităţi complexe, in grupuri şcolare cu o singură conducere. Şi pe viitor liceele vor avea o dublă subordonare — faţă de Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului, cit şi faţă de organul coordonator de ramură — dar se va renunţa la subordonarea liceelor de specialitate faţă de mai multe organe centrale şi locale. Concomitent cu aceste măsuri de dezvoltare generală, vor fi întreprinse acţiuni in vederea ridicării continue a nivelului calitativ şi a eficientei invăţămintului liceal, perfecţionării conţinutului şi a metodelor acestuia. Astfel, de pildă, pentru lichidarea supraîncărcării elevilor, planurile de învăţămint nu vor depăşi 32—36 de ore pe săptămină, incluzindu-se aici şi activitatea de instruire practică. Planurile vor cuprinde discipline de pregătire generală, discipline ştiinţifice şi tehnice de bază, precum şi discipline prin care se asigură specializarea elevilor, împreună cu instruirea practică, făcîndu-se astfel posibilă integrarea cit mai rapidă in muncă. Ponderea diferitelor grupe de discipline va varia în raport cu tipul liceului. In licee, planurile de învăţămînt vor cuprinde şi un grup de discipline la alegere, ceea ce va imprima invăţămîntului un caracter mai diversificat, răspunzînd într-o mai mare măsură aptitudinilor elevului. In acelaşi timp, va fi diminuată ponderea activităţilor expozitive şi va fi extinsă utilizarea metodelor active care presupun participarea elevilor la dobîndirea cunoştinţelor, deprinderea lor cu muncă independentă. Se vor aduce îmbunătăţiri instruirii practice a elevilor, astfel incit desfăşurarea acesteia să contribuie la însuşirea tehnicilor de lucru specifice fiecărui domeniu, formarea deprinderilor necesare însuşirii profesiunii prin instruire în atelierele-şcoală, ferme-şcoală, loturi experimentale ş. a. In condiţiile generalizării învăţămîntului liceal se va proceda şi la perfecţionarea bacalaureatului, inlocuindu-se actuala formă de examen prin lucrări de sinteză şi diplomă. Rubrică redactată de Mihai IORDANESCU cinema • Departe de Tipperary : PATRIA — 16; 12; 14; 17; 19, 21. • Aladin și lampa fermecată : CAPITOL — 9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,30; 20,45, la grădină — 19,30. • Walter apără Sarajevo : FESTIVAL — 9,30; 13; 17,15; 20,30, la grădină — 19,15. • Eva și Adam : CENTRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. • Conspirația : SALA PALATULUI — 18 (seria de bilete — 4710), LUCEAFĂRUL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21, la grădină — 19,45. • Polițistul : SCALA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21, BUCUREȘTI — 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21, la grădină — 19,30, FAVORIT — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, GRADINA DINAMO — 20. • Aventura lui Poseidon : EXCELSIOR — 9; 12; 15,15; 18; 20,30, MELODIA — 9; 12; 15;15; 18; 20,30, MODERN — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, la grădină — 20. • Cutezanța : DACIA — 9; 11,13; 13,30; 16; 18,15; 20,30, LIRA — 15,30; 18; 20,30, la grădină — 20. • Eglantine : VIITORUL — 15,30; 18; 20,15. • Program de desene animate pentru copii : DOINA — 9,30. • Explozia : DOINA — 11; 13,30; 15,45; 18; 20,30. • Urmărire la Amsterdam : BUZEȘTI — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, la grădină — 20, GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,80, ARENELE ROMANE — 19,45. • Ziua în care vin peştii — 16; 12, 14; 16,30; 18,30, ştrengăriţa — 20,30 , CINEMATECA (sala Union). • Infailibilul Raffles : TOMIS — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30, la grădină — 20, FLAMURA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Pe aripile vîntului : FERENTARI — 10, 15; 19. • Cartea junglei : FLACARA — 15,30; 18; 20,15. • Fluturii sunt liberi : COSMOS — 13,30; 18; 20,15. • Fantoma lui Barbă Neagră : GRIVIŢA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, VOLGA — 8,45; 10,45; 13,15; 15,45; 18,15; 20,45, MIORIŢA — 9; 11,15;13,30; 15,45; 18; 20,15. • Distratul : AURORA — 9; l1,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, la grădină — 19,30. • Autostop : MOŞILOR — 15,30; 18; 20,30, la grădină — 19,30. • Dragostea începe vineri : GIUEŞTI — 15,30; 18; 20,15, BUCEGI — 15,45; 18; 20,15, la grădină — 19,45. • Tinereţe fără bfttrineţe : TIMPURI NOI — 9—20,15 In continuare. • Cu copiii la mare : MUNCA — 18; 18; 20. • La răscruce de vinturi : ÎNFRĂȚIREA INTRE POPOARE — 15,30; 18; 20,15, DRUMUL SĂRII — 15,30; 18; 20.15. • Tu, eu si micul Paris : RAHOVA — 15,30; 18; 20.15. • Un om in sălbăticie : COTROCENI — 15,30; 18; 20.15, ARTA — 15,30; 18; 20,30, la grădină — 20. şi Ciprian Porumbescu : UNIREA — 16; 19;30, la grădină — 20. • Ordonanţa Scimenko : CRÎNGAŞI — 15,30; 18; 20,15. • Ultimul cartuş PROGRESUL — 16; 18; 20. teatre • Teatrul Naţional „L L. Caragiale“ (sala Comedia) : Să nu-ţi faci prăvălie cu scară — 20. • Teatrul Giuleşti (in sala Teatrului „Lucia sturdza Bulandra“) : Răzbunarea sufleurului — 19,30. • Teatrul evreiesc de stat : Herşele Dubrovnei — 19,30. • A.R.I.A. prezintă (la Teatrul „C. Tănase“ — sala din Calea Victoriei nr. 174) ; Concert de muzică uşoară cubaneză prezentat de formaţia „Saludo Cubano“ — 20. • Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (la grădina Boema) : Estival-Boema — 20. Literatura noastră istorică s-a îmbogăţit recent cu o valoroasă lucrare : „Romanitatea românilor. Istoria unei idei“, de A. Armbruster, apărută în Editura Academiei. Continuînd tradiţia unor străluciţi reprezentanţi ai şcolii istorice româneşti ca A.D. Xenopol, D. Onciul, I. Bogdan, O. Densuşianu ş.a., care au combătut in ultimul secol teze eronate puse în circulaţie de istorici străini în problema originii poporului român, autorul demonstrează în lucrare permanenta în conştiinţa poporului român, din cele mai vechi timpuri, a ideii despre originea sa romană și continuitatea sa neîntreruptă pe teritoriul Daciei unde s-a format. Valoarea lucrării constă, înainte de toate, în strîngerea laolaltă a celor mai însemnate mărturii despre romanitatea românilor, în interpretarea corectă și prezentarea sintetică a vastului material bibliografic, în enunţarea unor concluzii care conving prin temeinicia analizei şi justeţea raţionamentului. În cadrul a şase capitole , fundamentate prin citate şi ample extrase din anale, cronici, mărturii de călătorie, documente şi corespondenţă, autorul examinează cu exigenţă şi probitate ştiinţifică fazele esenţiale ale evoluţiei ideii de romanitate la români şi la străini. . O primă etapă, corespunzătoare secolelor X-XIII, avînd ca moment culminant făurirea şi existenţa taratului vlaho-bulgar, se caracterizează prin afirmarea în conştiinţa europeană a ideii romanităţii românilor, fundamentată tocmai pe convingerea românilor asupra originii lor romane. In etapa următoare a veacurilor XIV—XVI, conştiinţa latinităţii limbii şi originii romane a poporului nostru se dezvoltă prin lărgirea cunoştinţelor în acest domeniu in lumea savantă a epocii, în special a umaniştilor italieni, tendinţă ce se amplifică în secolul XVI. Importanţa primordială a secolului XVII pentru ideea romanităţii constă în activizarea ei dinăuntrul mediului românesc, datorită mai ales scrierilor cronicarilor, în sfîrşit secolul al XVIII-lea, cu care autorul îşi încheie analiza, reprezintă perioada în care ideea originii latine a poporului nostru, definitiv cristalizată în rindul cărturarilor şi al păturilor largi populare, a fost preluată de şcoala ardeleană ca o armă politică in lupta pentru afirmarea drepturilor naţionale ale românilor, încălcate de dominaţia străină. A. Armbruster analizează cu competenţă anteticonul „valachus“, dat românilor de către străini in Evul Mediu, exprimînd exact caracterul romanic, cit şi denumirea de român, pe care şi-a dat-o singur poporul nostru, subliniindu-i nu numai conţinutul său etnic, dar şi valoarea de argument peremptoriu al unei timpurii conştiinţe despre originea sa romană. Remarcabil tratat in lucrare apare momentul unirii celor trei ţări române in timpul lui Mihai Viteazul, care, pentru un scurt interval de timp, reuşeşte să transpună pe plan politic o realitate etnică ce dăinuia de veacuri ; în acest context este subliniată, alături de larga difuziune în conştiinţa publică europeană a victoriilor româneşti din acel timp, şi puternica răspindire a ideii romanităţii românilor. Un deosebit interes prezintă relevarea pe baza unui material documentar, în bună măsură inedit, a opiniei istoriografilor saşi din Transilvania, care în secolele XVI—XVII au susţinut şi argumentat cu noi temeiuri originea romană a poporului român. In concluzie, monografia lui Adolf Armbruster — in pofida unor mici lacune bibliografice sau erori de amănunt — constituie, după părerea noastră, un succes al actualei istoriografii românești, atît prin tema majoră abordată, cit și prin nivelul tratării, impunîndu-se deopotrivă atenţiei specialiştilor, ca şi publicului larg. Dr. Paul CERNAVODEANU NOTE DE LECTURĂ A. ARMBRUSTER „Romanitatea românilor. Istoria unei idei" 28,90 Cîntecul săptămlnii : „Joacăt florile-n grădini“. Muzica —f Paul Urmuzescu. Versuri — Mihai Teodorescu. Interpre■BHUDHHRBHnHHDBHnBnmHBB 26,85 32 de Iniţiative in 52 de săptămîni. PROGRAMUL I 29,15 Teleenciclopedie. 20,55 Publicitate. 9,00 Curs de limba germană. 21,00 Film serial : Mannix“. Recapitulare (IX). 21,50 „Eu mă glndesc la voi du 9,30 A fost odată ca niciodată... minica...“. Recital de muzică „Amintiri din copilărie“ (I), uşoară realizat in studioul 3 Ecranizare după Ion Crean- cu interpretul italian Ricardo ga, realizată de studioul cinedel Turco, matografic „Bucureşti“. 22,30 Telejurnal. 10,00 Telex. 22,43 Săptâmîna sportivă. 10,05 Orchestra de muzică popu- 23,05 Seară de romanţe cu Horiana Iară „Cernegura“ din Piatra Brănişteanu. Neamţ. 10,35 De vorbă cu gospodinele. 10,35 Studioul de poezie : „Dialo- PROGRAMUL noul vîntului cu marea". ii,25 Microrecital Mira Moreno. 16,00 Agenda. 11,40 Roman foileton. „Noile aven- 16,10 Avanpremiera turi ale muşchetarilor". Epi- 16,13 Film serial : „Caktarl. Episodul VIII — „In captivitate". sodul „Vinătoare indelunga-12,30 Cărţi si idei. tă" (II). 13,00 Telejurnal. 16,40 Concertul orchestrei de mit-16,00 Telefizică populară a Radiotelevi-16,03 Caleidoscop cultural-artistic. ziunii. Dirijor Victor Pre-Emisiune de Informaţie şi ac- deseutualitate literară, teatrală, 17,10 Reporterii noştri peste hotacinematografică şi plastică. re • Khartoum — reporter 16.25 Publicitate: Theodora Popescu a Bo-16,30 Emisiune In limba germană. chum. oraşul contrastelor . 18,15 Ritm, tinereţe, dans. Teletop reporter : Simion Block. ’73. Transmisiune directă de 17,35 Pagini alese din muzica de la Aleşd, judeţul Bihor, cameră românească . Sonata 19:00 Arc peste timp : „Timp de pentru vioară şi pian de cristal la Tomeşti". Reportaj Sabin Drăgoi. Interpretează de Anghel Dumbrăveanu, violonistul Mihai Constanti-19,20 1001 de seri : Basme Instluenescu. La pian Martha Jojate : „Doctorul Aumădoare". 18,00 Travelling peste timp. Maga-19,30 Telejurnal • Cincinalul mazin bilunar de cultură cineinte de termen. 1973 — anmatografică. Emisiune de hotăritor. Tudor Caranfil, tează Gică Petrescu. Spectacol de gală al formaţiei cubaneze de muzică uşoară „Saludo Cubano“ Vineri seara, in sala „Savoy“ a Teatrului satiric-muzical „Constantin Tănase" din Bucureşti a avut loc un spectacol de gală susţinut de formaţia cubaneză de muzică uşoară „Saludo Cubano“, care întreprinde un turneu in ţara noastră. Solii artei interpretative din Republica Cuba — formaţia vocal-instrumentală „Aragon“, cvartetul vocal „Los Bravos“, mimul „Centurion“ şi solista Elena Burke — au prezentat publicului bucureştean un program variat şi reprezentativ pentru creaţia muzicală şi coregrafică din Cuba. La spectacol au asistat Ioan Jinga, vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, compozitori, critici muzicali, alţi oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost de faţă Jesus Mendizabel. Însărcinat cu afaceri al Republicii Cuba la Bucureşti, şefi de misiuni diplomatice, membri ai corpului diplomatic. Asistenta şi spectatorii au făcut o călduroasă primire artiştilor din ţara prietenă, aplaudîndu-i îndelung pentru talentul şi măiestria interpretării, pentru originalitatea şi frumuseţea repertoriului. (Agerpres) La 1 septembrie EXAMENUL DE DEFINITIVAT PENTRU CADRELE DIDACTICE La 1 septembrie, începe in Întreaga ţară examenul de definitivat pentru cadrele didactice, la care sunt înscrişi peste 8 000 profesori, Învăţători şi educatoare, înainte de examen. Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului a sprijinit candidaţii prin consultaţii individuale şi colective ce s-au desfăşurat în vacanţele de iarnă şi de primăvară ale anului şcolar 1972—1973. La cerere au fost acordate consultaţii şi la catedrele de specialitate ale Institutului central de perfecţionare a personalului didactic din Bucureşti, precum şi ale filialelor sale din Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov şi Craiova. SCl NT El A —simbätä 1 septembrie 1973 Nici un cămin cultural, nici un club fără activitate permanentă, strîns legată de preocupările oamenilor muncii Să ne imaginăm harta României socialiste avînd reprezentată, prin diverse semne convenţionale, întreaga reţea a aşezămintelor culturale existente în momentul de faţă. Fără îndoială, imaginea astfel obţinută este edificatoare. Ceea ce impune din primul moment este numărul lor impresionant, ca şi dispunerea armonioasă pe întreg teritoriul ţării. Nu mai puţin atrage însă atenţia şi un alt aspect : diversificarea tipurilor de aşezăminte culturale, 7 600 cămine culturale, peste 200 case de cultură aparţinind consiliilor populare, cele 26 case de cultură ale sindicatelor — adevărate palate de beton mmm şi sticlă ale anilor socialismului — sute de cluburi aparţinind organizaţiilor U.T.C. şi sindicat, cooperativelor meşteşugăreşti, aproape 8 000 de biblioteci publice etc. plicaţia acestui peisaj atît de divers ? Asigurarea unei cit mai bogate vieţi spirituale în fiecare localitate. Cu instrumente diferite, prin modalităţi originale — în funcţie de fiecare tip de aşezămînt — se urmăreşte astfel organizarea unei activităţi culturale cu un neslăbit accent educativ. Căci aşa cum s-a subliniat la plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971, Întreagă această vastă reţea culturală trebuie să contribuie in mod activ „la educaţia socialistă a maselor, la răspîndirea culturii şi ştiinţei, organizing in aşa fel munca cultural-artistică incit oamenii muncii să-şi poată petrece timpul liber cit mai plăcut şi in acelaşi timp, educativ“. O sarcină de mare Însemnătate stă, aşadar, in faţa aşezămintelor culturale.Şi oricit de numeroase ar fi acestea, ducerea ei la bun sfirşit depinde nu numai de cantitatea acţiunilor întreprinse, ci şi de calitatea lor, de ecoul trezit în rindul localnicilor, intr-un cuvint, de eficacitatea activităţii culturale. O eficacitate condiţionată, poate în primul rind, de cunoaşterea exactă a colectivităţii căreia i se adresează, a preferinţelor ei, a pregătirii profesionale şi a orizontului de preocupări. Iată un sector in care, fără îndoială, în ultima vreme s-au înregistrat o seamă de succese. Cercetarea activităţii culturale de masă, fundamentarea sa pe o bază cu adevărat ştiinţifică, evaluarea exactă a posibilităţilor de care dispune şi, de aici, formularea exigentă a unor noi obligaţii sunt etape necesare ale unui proces ale cărui prime rezultate au şi început să se vadă. In peste 20 de comune din ţară funcţionează unităţi culturale pilot ale căror rezultate constituie premise de acţiune pentru unităţile similare. In cele mai multe locuri, modificările nu au fost doar de titulatură. Un exemplu : în comuna Pechea — Galaţi, inaugurarea staţie! pilot a declanşat energia şi iniţiativa sătenilor, a organelor locale de partid. Secretarul de partid din comună păstrează o statornică legătură cu cercetătorii de la centru, întreabă, se informează, a luat în mâinile sale acţiunea, de care, după cum apreciază specialiştii din Capitală, organele culturale judeţene le cam dezinteresează. Exemplele pozitive ar putea continua. Dar tocmai aceste succese sunt cele care pun şi mai puternic în lumină stilul greoi de muncă care mai persistă în unele locuri, inerţia unor activişti culturali deprinşi a conduce cultura din birou şi nu de a se afla în permanenţă în mijlocul oamenilor, in halele industriale, pe ogoare, acolo unde faptele de viaţă caracterizează convingător generaţia de constructori ai socialismului. Există încă în acest sector — şi faptele confirmă afirmaţia — un mod de a acţiona rutinier, fetişizând clădirea instituţiei culturale, o excesivă preocupare de a bifa acţiuni dintr-un program cu titluri „sunătoare“, fără insă a se urmări efectul lor în conştiinţa colectivităţii, participarea oamenilor. Există încă unele aşezăminte culturale, instituţii prin definiţie sensibile la sugestiile pe care realitatea Înconjurătoare le poate formula, care păcătuiesc prin imobilism, prin absenţa ideilor noi izvorite din viaţă şi lipsa de supleţe faţă de ecourile care vin de acolo de unde se asigură prosperitatea materială a ţării. Un exemplu ni se pare edificator. Toate întreprinderile noastre economice — de la marile combinate şi uzine, la cele mai mici unităţi industriale — se confruntă în momentul de faţă cu diverse probleme vizind creşterea eficienţei lor economice. Economiile de energie, reducerea consumurilor specifice de materie primă, sporirea randamentului tuturor agregatelor sunt doar citeva din problemele arzătoare ale zilei. Se poartă discuţii aprinse. Se fac propuneri. Se iau măsuri. Cum reacţionează unele aşezăminte culturale la toate aceste evenimente semnificative ? Dacă nu cu indiferenţă, atunci prin programarea unor... expuneri in care oamenilor li se teoretizează inutil lucruri pe care ei le trăiesc intens in timpul celor 8 ore de producţie. Or, ne aflăm în sectorul în care muncii politice de masă i se deschid posibilităţi nelimitate de acţiune... Muncitori, ingineri şi tehnicieni vin, de la o zi la alta, cu noi şi avantajoase soluţii tehnice. Dar cine popularizează iniţiativele lor ? Cine poate să creeze o stare de emulaţie colectivă în întreprindere prin evidenţierea celor mai buni dintre cei mai buni ? Desigur, aşezămintele culturale. Aici, de pildă, ideile cele mai spectaculoase ar putea fi amplu prezentate (de autori) şi comentate (de alţi specialişti). Aici ar trebui găzduite periodic adevărate retrospective ale „inteligenţei tehnice“ din uzină. Sunt tot atâtea perspective care se deschid cluburilor muncitoreşti. Din păcate, şi în acest caz, cele mai multe dintre acţiunile cultural-educative se mulţumesc să meargă pecăi bătătorite, se ambiţionează sărămină numai intre cei patru pereţi ai sălii de festivităţi. Iar in vremea aceasta, numeroase alte fapte de maximă importanţă, puncte vitale în programul oricărui aşezămînt cultural, rămin in aşteptarea unor soluţii ingenioase, care să răspundă interesului public. Aşa cum arătam, baza materială a activităţii culturale de masă este extrem de bogată. Cu atît mai mult ea trebuie utilizată intensiv, în tot cursul zilei, de la încăpătoarea sală de spectacole şi pînă la holurile interioare — locuri ideale pentru expoziţii de diferite profile. Vorbind despre neîmplinirile prezente încă în cîmpul activităţii cultural-educative de masă, nu putem trece cu vederea şi un alt aspect. Deşi volumul cercetărilor cu caracter sociologic in acest sector s-a înmulţit, deşi există suficiente date care ar putea constitui un material orientativ de neinlocuit, organele culturale locale se apropie încă destul de timid de aceste preţioase instrumente de lucru. Cu toate iniţiativele semnalate izolat, pe ansamblu se poate aprecia că rezultatele cercetărilor sociologice din domeniul activităţii culturaleducative de masă , sunt încă insuficient aplicate în practica vieţii culturale. Este adevărat , echipele de cercetători, coordonate de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, redactează, pe baza sondajelor făcute, detaliate planuri de măsuri. Dar câte din aceste prevederi prind neintirziat viaţă ? Activitatea cultural-educativă de masă şi-a demonstrat, pe baza indicaţiilor plenarei din noiembrie 1971, înalta sa misiune socială. Tocmai de aceea, exigenţele care se ridică in faţa aşezămintelor culturale sunt din ce în ce mai mari. Aşa cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei din iulie 1971, „cluburile muncitoreşti, căminele culturale trebuie să devină instituţii de educaţie politică, socialistă a muncitorilor, a celorlalţi salariaţi, a ţărănimii, a tuturor membrilor societăţii noastre“. O asemenea misiune de înaltă răspundere presupune eforturi sporite din partea tuturor salariaţilor din frontul culturii, asigurarea unor activităţi cu caracter permanent, orientate spre problemele de fond cu care se confruntă fiecare colectiv, societatea noastră în general în marele efort de înfăptuire a cincinalului Înainte de termen, de perfecţionare a întregii vieţi sociale, economice. Radu CONSTANTINESCU • MII DE AŞEZĂMINTE CULTURALE - ZILNIC LA DISPOZIŢIA PUBLICULUI • TEME MAJORE IN AŞTEPTAREA UNOR PREZENTĂRI INVENTIVE • UN DRUM PREA LUNG DE LA CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ LA ACTIVITĂŢI CONCRETE „ROMÂNIA-FILM" prezintă pe SHIRLEY MACLAINE si ROBERT MITCHUM in filmul american „DOI PE UN BALANSOAR“ DUPĂ PIESA LUI WILLIAM GIBSON REGIA ROBERT WISE Concertele formaţiei vocal-instrumentale „IALLA" La sfirşitul anului trecut, într-un concert de estradă, ne-a fost prezentată formaţia vocal-instrumentală „Ialla“. Citeva cîntece, citeva refrene şi publicul nostru a putut aprecia talentul interpreţilor. Iată-i acum pe : Evghenii Şiriaev (pian, trompetă), Faruch Zakirov (dabă), Sahkozidian Nizamutdinov (rubab), Bobadîr Alikov (solist vocal), V. Holmuzhamedov (dansator), împreună cu tînăra solistă vocală Larisa Kandulova — membrii formaţiei „Talia" — din nou pe podiumul de concert bucureştean. De astă dată insă susţinînd un întreg concert, demonstrîrid cu claritate calităţile de muzicieni profesionişti, posibilităţile vocale, instrumentale. „Talia" s-a dovedit o formaţie omogenă, iar spectacolul susţinut a evidenţiat cu pregnanţă strădania fiecăruia dintre membrii săi de a contura cit mai expresiv cintecele, ritmurile, de a desfăşura un spectacol atractiv, antrenant. Au fost propuse auditoriului cîntece populare uzbece, cu aranjamente şi ritmuri moderne, răsunînd astfel, în această muzică uşoară, instrumentele populare (rubab si dalta). De remarcat rafinamentul tratării acestor filoane în limbajul estradistic modern: „Rizbola", „Spinii trandafirilor", „Cocorii“, „Cîntec ungur" sau cîntecul popular rus „Se lasă ceaţa", ori melodia „Pentru Hiroshima“ au făcut dovada virtuozităţii şi talentului componenţilor acestei formaţii, a amplitudinii registrului interpretativ, oferind spectatorilor momente de autentic lirism, clipe de contaminantă veselie sau momente dramatice. Fiecare piesă s-a ilustrat ca o mică poveste în care sentimentele, ideile erau direct enunţate, in care comentariul se unduia simplu, firesc. O prezenţă agreabilă — Larisa Randulova a demonstrat personalitate, siguranţă, iar in piesele, din repertoriul internaţional o tălmăcire personală, deosebit de interesantă , am reţinut interpretarea şlagărului românesc „Ionel, Ionelule“. Programul formaţiei „Ialia“ a fost Îndelung aplaudat. S-au reliefat : distincţia prezentării, o împletire rafinată a melosului şi ritmului popular uzbec cu liniile moderne ale muzicii uşoare, profesionalismul. Turneul în ţara noastră reprezintă o deplină reuşită a unui concert de muzică uşoară, de bun gust şi elevată ţinută artistică, dedicat tuturor preferinţelor. S. OTEANU