Scînteia, noiembrie 1973 (Anul 42, nr. 9678-9707)

1973-11-01 / nr. 9678

SCI­NT El A —­joi I noiembrie 1973 E LUNGA TOAMNA, DAR PREA SCURTĂ PENTRU CEI CE AU ÎNTÎRZIAT CULESUL Se cer măsuri hotărîte pentru încheierea recoltatului şi livrarea grabnică a produselor contractate Lucrările de toamnă te apropie de sfîrşit. Pină marţi, 30 octombrie, porumbul a fost recoltat de pe 84 la sută din suprafeţele cultivate in Întreprinderile agricole de stat şi 89 la sută in cooperativele agricole de producţie. Mai sunt de recoltat 55 000 hectare cu porumb în întreprin­derile agricole de stat şi 200 000 hectare în cooperativele agricole. Su­prafeţe mai mari cu porumb necules se află in judeţele Olt, Ialomiţa, Buzău, Constanţa, Ilfov etc. De asemenea, mai urmează să fie strinsă sfecla de zahăr de pe 31 000 hectare, iar orezul de pe 4 900 hectare. Este necesar ca, în toate unităţile agricole in care lucrările sunt întir­­ziate să fie luate laăsuri organizatorice şi tehnice astfel ca recoltatul să se încheie în cursul acestei săptămîni. Raidul-anchetă, organizat in mai multe judeţe, şi-a propus să evidenţieze măsurile care au fost luate de organele judeţene in vederea încheierii lucrărilor de recoltare a porumbului, transportul şi livrarea neintirziată a produselor contrac­tate. CORESPONDENŢII „SCÎNTEII" TRANSMIT: CARAŞ- SEVERIN Pînă marţi, cooperativele agricole au strîns recolta de porumb de pe 98 la sută din suprafaţa cultivată, iar întreprinderile agricole de stat — de pe 83 la sută din suprafaţă. Se apreciază că în 2—3 zile această lucrare se va încheia. Iată insă că, în ceea ce priveşte transportul po­rumbului şi livrarea lui pe baza contractelor încheiate de unităţi la bazele de recepţie există încă destu­le neajunsuri. Pînă la această dată, cooperativele agricole au livrat doar 34 la sută din cantităţile contracta­te. Duminică, spre exemplu, deşi au fost luate unele măsuri deosebite pentru întărirea eşaloanelor de transport cu mijloace de la alte uni­tăţi economice, ca şi pentru folosi­rea integrală a atelajelor proprii, s-a livrat foarte puţin porumb bazelor de recepţie. Pînă la ora actuală, co­operativele agricole de producţie Duleu, Vermeş, Fizeş, Bănia şi altele nu au livrat nici o tonă de porumb din contractele încheiate. Tovarăşul ing. Francisc Bervan­­ger, director adjunct la direcţia ju­deţeană agricoli, ne-a făcut cunos­cute cîteva din măsurile care se iau pentru ca întreaga recoltă să fie pusă la adăpost. „în primul rînd am trimis toţi specialiştii de la direc­ţia agricolă, de la alte organe, pe teren, spre a ajuta efectiv conduce­rile de unităţi la impulsionarea transportului porumbului, în mod deosebit a cantităţilor care se cer livrate pentru fondul de stat. Au fost elaborate grafice pe fiecare uni­tate în parte privind transportul porumbului în pătule şi în bazele de recepţie. Esenţial rămîne însă să se manifeste maximă răspundere pentru folosirea judicioasă a mijloa­celor de transport, a atelajelor pro­prii.“ Nicolae CAT­ANA SUCEAVA In judeţul Suceava, datorită con­diţiilor climatice din această toamnă, coacerea porumbului este mai îna­intată decît în alţi ani, iar lucrările de recoltare se află în avans cu cel puţin 10 zile. Pînă marţi, porumbul a fost recoltat de pe aproape 19 zi ha, ceea ce reprezintă 93 la sută din suprafaţa cultivată. Buna organizare a muncii în cîmp, folosirea deplină a mijloacelor mecanice şi retribui­rea muncii în acord global dau ga­ranţia că în următoarele zile a­­ceastă lucrare se va încheia. Pînă acum, un număr de 28 cooperative agricole au încheiat transportul po­rumbului din cîmp. Printre unităţile fruntaşe se numără cele din Zamos­­tea, Mihoveni, Ciumuleşti, Fîntînele, Forăşti unde preocuparea cooperato­rilor este îndreptată spre desfăcut şi grăbirea tramsportului cantităţilor contractate în bazele de recepţie. Dar în alte cooperative agricole, ca cele din Bosanci, Hănţeşti, Burdu­­jeni, Costîna, Măriţei şi altele, trans­portul porumbului este mult rămas în urmă. Ce se face pentru a se încheia grabnic transportul porumbului, pen­tru a se intensifica livrările la fon­dul de stat a cantităţilor contracta­te ? Ne răspunde tov. Traian Cordu­­ban, director al direcţiei agricole. „Cercetînd datele operative de care dispunem, rezultă că există un de­calaj apreciabil între suprafeţele de pe care s-a strîns recolta, cantită­ţile transportate din cîmp şi mai ales cele livrate de cooperativele a­­gricole în contul contractelor în­cheiate. De aceea, împreună cu con­siliile populare comunale se acţio­nează în direcţia antrenării coope­ratorilor la lucrările de desfăcare şi concentrarea mijloacelor de trans­port în vederea grăbirii livrărilor la bazele de recepţie. Prin aplicarea măsurilor luate există certitudinea că, în următoarele 10 zile se va În­cheia desfăcutul şi transportul pro­duselor contractate în bazele de re­cepţie." Gh. PARASCAN OLT Lucrătorii din agricultura judeţu­lui Olt au sporit mult ritmul recol­tării şi transportului porumbului. Cu toate acestea, la data de 30 octom­brie in cooperativele agricole din ju­deţ mai eram de recoltat circa 26 000 ha cu porumb, iar în întreprinderile agricole de stat —­3 000 hectare. Ce se face pentru grăbirea lucrărilor ? Ne răspunde ing. Gheorghe Rădules­­cu, director adjunct al direcţiei a­­gricole judeţene . „Recent, organele judeţene au luat o serie de măsuri pentru impulsionarea ritmului la recoltarea şi transportul porumbului la bazele de recepţie. Au fost supli­mentate mijloacele de transport cu numeroase camioane de la autobaze­le de transport din judeţ. Sîmbătă şi duminică au fost folosite nume­roase autocamioane de la Întreprin­derile industriale. De asemenea, toa­te remorcile au fost concentrate la transportul recoltei din cîmp în ba­zele de recepţie şi pătulele coope­rativelor. Atelajele si camioanele u­­nităţilor agricole vor fi folosite ziua la transportul porumbului şi noaptea la căratul cocenilor. Ca urmare a măsurilor luate, în ultimele zile alte cooperative agri­cole, intre care Bucinişu, Corabia, Gârcov, Osica de Jos, Ipoteşti etc. au încheiat culesul porumbului pe toată suprafaţa cultivată. Multe din unităţi, datorită bunei organizări a muncii, recoltează acum porumbul de pe ultimele hectare. La coopera­tiva agricolă Băbiciu, de exemplu, porumbul din cîmp este transportat cu cele 10 autocamioane şi 60 de ate­laje direct la baza de recepţie din localitate. După cum ne spunea tov. Petre Florescu, preşedintele coope­rativei, într-o săptămînă au fost transportate în baza de recepţie peste 1 200 tone porumb. Şi la­­Stoe­­neşti, o altă unitate de pe valea Ol­tului, intîlnim aceeaşi preocupare p­entru buna depozitare a porumbit­­ul. Aici, ca şi în alte locuri, se culeg ultimele suprafeţe. A crescut mult ritmul culesului şi în coope­rativele din cadrul consiliului inter­­cooperatist Vişina, unde în ultimele zile s-au realizat peste 1 500 ha. Dar, in judeţul Olt sunt şi unităţi unde mai sunt de recoltat suprafeţe mari cu porumb : Vlahcia — 400 hectare ; Movileni — 1 500 hectare ; Leleasca — 650 hectare ; Şerbăneşti — 1 200 hectare ; Bălteni — 1 000 hectare. In unele locuri cantităţi mari de po­rumb stau recoltate pe cîmp in loc să fie transportate în bazele de re­cepţie sau în pătulele cooperative­lor agricole. La Cilieni, de pildă, peste 500 de cooperatori participă zilnic la recoltat. „Nu avem unde să depozităm porumbul, ne spune ing. Gh. Sodolescu, pentru că, la baza de recepţie Potlogeni nu se mai pri­meşte recoltă“. Dacă la unele baze de recepţie ca, de pildă, de la Pia­tra Olt, s-a pus ordine în ceea ce priveşte preluarea porumbului, se cere ca întreprinderea judeţeană de valorificare a cerealelor să intervină energic şi la Potlogeni, ca de altfel si la Potcoava si Movileni, pentru asigurarea unor condiţii optime de preluare a produselor. Emilian ROUĂ AMBIŢIA SĂNĂTOASĂ A PRIMILOR CONSTRUCTORI DE MAŞINI BISTRIŢENI. Noua capacitate de producţie va fi gata cu 4 luni mai devreme Pe platforma industrială a oraşu­lui Bistriţa s-a înregistrat zilele tre­cute un remarcabil succes : înde­plinirea planului anual la lucrările de construcţii-montaj de către şantie­rul întreprinderii de utilaje pentru Industria materialelor de construc­ţii şi refractare, etapa a doua de dezvoltare, obiectiv care urmează să intre în funcţiune în trimestrul III al anului 1974. La obţinerea a­­cestei realizări de prestigiu, alături de colectivul Şantierului de con­strucţii industriale Bistriţa, care a integrat în structura viitorului obiec­tiv, peste sarcinile de plan „la zi“, mai bine de 250 tone prefabricate din beton şi 100 tone construcţii meta­lice, şi-au adus contribuţia înşişi muncitorii, inginerii şi tehnicienii unităţii beneficiare. — Răspunzind chemării secreta­rului general al partidului, tova­răşul Nicolae 11­1 Ceauşescu, de a accelera ritmul de execuţie a lu­crărilor de inves­tiţii — ne spunea inginerul şef al Întreprinderii, So­rin Rusu — noi ““TM"“ am format echi­pe proprii de lăcătuşi-mecanici şi instalatori, care desfăşoară o activitate rodnică pe şantier, în strinsă colaborare cu constructo­rii. Eficienţa aplicării unor a­­semenea măsuri ? Stadiul lucrărilor de investiţii este devansat cu 90 de zile. Suntem­ hotăriţi să mărim avan­sul cîştigat, ne propunem ca obiecti­vele aparţinind etapei a doua de dezvoltare să intre efectiv In func­ţiune cu 4 luni mai devreme decit termenul planificat. — Cum va fi înfăptuit acest an­gajament ? — Vom monta, cu forţe proprii, peste 500 de tone de utilaje şi maşini complexe. Intrucît, în mare parte, lucrările de montaj sunt realizate de specialiştii întreprinderii noastre şi ei înşişi vor produce cu utilajele in­stalate, este firesc să acorde o aten­ţie sporită efectuării corecte a fie­cărei operaţii. Asigurăm, in acest fel, o Înaltă precizie in funcţionarea fiecărei maşini. Prevenim, dintru început, consecinţele grabei şi nepri­ceperii, defecţiunile care pot să a­­pară după punerea în funcţiune, acele Intervenţii pentru remedieri, a căror efectuare „mănîncă“ din timpul destinat producţiei, frînează eforturile depuse pentru atingerea parametrilor proiectaţi. Specialiştii noştri au montat în întregime utila­jele din etapa I de construcţie a uzi­nei. Toate funcţionează ireproşabil. Ca atare, ne realizăm ritmic sarci­nile de plan d­in fiecare lună. For­maţiile noastre de lăcătuşi-montori găsesc şi aplică soluţii care duc la scurtarea perioadei afectate montaju­lui şi la reducerea cheltuielilor. Un alt cîştig important ii constituie po­sibilitatea de a-i familiariza pe mun­citorii tineri, in timpul montajului, cu caracteristicile constructive şi funcţionale ale maşinilor la care vor lucra. Numeroşi muncitori tineri par­ticipă activ la această acţiune, îndru­maţi de tehnicieni şi ingineri cu ex­perienţă. Cu alte cuvinte, activitatea de montaj a maşinilor, aferentă eta­pei a doua de dezvoltare, am­ trans­format-o intr-un adevărat curs de ri­dicare a calificării, de îmbunătăţirea cunoştinţelor tehnice şi profesionale ale intregului colectiv. Am discutat şi cu inginerul Liciniu I. Micu, directorul întreprinderii. Mai bine de 80 la sută din tinerii uzinei, ieşiţi de pe băncile şcolilor profesionale, în scurta perioadă care a trecut de cînd a intrat în funcţiune întreprinderea de utilaje din Bis­triţa, etapa I, s-au încadrat bine în producţie şi îşi realizează sarcinile de plan. Şi sunt create condiţiile ne­cesare ca, pînă la sfîrşitul acestui an, toţi tinerii să obţină rezultate bune în muncă. „Noi am rezolvat o problemă cheie — aprecia directorul întreprinderii — şi anume, de a avea în punctele principale ale fiecărei faze a procesului tehnologic perso­nal cu înaltă calificare. Cu sprijinul comitetului judeţean de partid, am reuşit să aducem în uzină, din cen­trele industriale ale ţării, zeci de muncitori, ingineri şi tehnicieni cu bună pregătire tehnico-profesională. Majoritatea acestora sunt originari din Bistriţa-Năsăud. Au venit toţi hotărâţi să pună umărul la bunul mers al lucrărilor, la întemeierea primei întreprinderi constructoare de maşini din Bistriţa. Muncitorii, teh­nicienii şi inginerii noştri sunt con­ştienţi că fac parte din generaţia chemată de partid să dea ţării ma­şini de înaltă performanţă, con­struite aici, in ţinutul de legendă al Birgatelor. Şi fac totul pentru a­­ceasta. Echipele de lăcătuşi-montori, in mina cărora stă înfăptuirea angaja­mentului de punere In funcţiune cu patru luni mai devreme a etapei a doua a întreprinderii de utilaje din Bistriţa, sunt conduse de maistrul Ion Theil, secretarul comitetului de partid al întreprinderii, tehnician cu Îndelungată experienţă profesională, politică şi organizatorică, format la „şcoala Hunedoarei“. A revenit pe plaiurile natale, fiind originar din Teaca, localitate situată în vecinăta­tea oraşului Bistriţa. Asemenea lul, in rîndurile „avangărzii“­­ ale ce­lor care formează nucleul actual de muncitori şi specialişti cu inaltă ca­lificare î ii întîlnim pe Vasile Ni­­laş, maistru, Iosif Zilahy, lăcătuş, Silviu Ţarcă, borverchist, toţi trei de la uzina „Tehnofrig“ din Cluj ; ingi­nerul Ion Sav, venit de la „Metalul roşu“ din Cluj ; Nicolae Viciu, in­giner, care a lucrat la „1 Mai“ Plo­iești ; Horia Spermezan, inginer, în­tors de la întreprinderea metalurgică Aiud ; Vasile Pop, maistru, venit de la uzina „Unio“ Satu-Mare ; Grigore Popescu, inginer, care a lucrat la Institutul de proiectări laminoare București ; H. Polacsek, tehnician proiectant, venit de la Reşiţa ; Radu Jarda, inginer, reîntors de la Tg. Mureş, unde a lucrat într-o unitate a industriei uşoare şi numeroşi alţii. Cu toţii, nu numai că rezolvă in bune condiţii problemele producţiei curente, dar contribuie din plin şi la realizarea în ritm rapid a lucrărilor de investiţii. Fapt este că, deşi au trecut doar cîteva luni de la data intrării in funcţiune, întreprinderea se situează pe drumul rapidei maturizări ; o do­vedesc, intre al­tele, cele 10 mo­dele de electrofil­­tre şi filtre cu saci, asimilate şi introduse aici în fabricaţie. Sunt produse unicat, instalaţii depo­­luante de mare randament. Fie­care asemenea instalaţie este o „inimă de o­­ţel“, avînd menirea să împiedice pătrunderea în atmosferă şi in ape a impurităţilor rezultate din proce­sul tehnologic al unor fabrici. „Ini­mile de oţel“ construite în Bistriţa bat acum ritmic în diferite unităţi industriale ale ţării. Au fost livrate asemenea instalaţii unor întreprin­deri din judeţele Gorj, Hunedoara, Braşov, Sibiu, Galaţi şi altele. De la o lună la alta s-au fabricat produse cu performanţe superioare. Aceasta reprezintă o preocupare continuă a lucrătorilor întreprinderii. Şi-au în­ceput activitatea în luna martie a acestui an cu instalaţii depoluante cu o capacitate de 25 000 mc pe oră, iar in prezent construiesc primul electrofiltru de 560 000 mc pe oră. Se fac acum pregătiri intense pentru a se construi electrofiltre cu o capa­citate de 1 milion mc pe oră. A­­ceasta, la numai 6 luni de la data Intrării în funcţiune a întreprinderii. Sunt necesare însă cu­ mai multe „inimi de oţel", beneficiarii le soli­cită în cantităţi sporite. Iată, de ce, paralel cu Îndeplinirea sarcinilor de plan, colectivul uzinei depune efor­turi stăruitoare pentru punerea în funcţiune mai devreme a obiective­lor din etapa a II-a de dezvoltare, care vor asigura triplarea actualei capacităţii de producţie. Este un fapt Împlinit , prin ceea ce au făcut, constructorii şi colecti­vul Întreprinderii se află acum la realizarea celei de-a doua etape de dezvoltare, cu 90 de zile mai aproa­pe de termenul prevăzut. Se ţinteşte insă la cîştigarea a 120 de zile. Deci, nu peste 12 luni, ci peste 8, noile o­­biective vor tripla producţia primei întreprinderi constructoare de maşini din Bistriţa. Sau poate şi mai re­pede ! Ion ANGHEL corespondentul „Scînteii" O experienţă care demonstrează rodnicia colaborării dintre constructor şi beneficiar întreprinderea de motoare electrice din Bucureşti a realizat cu 2 luni şi ju­­mătate mai devreme sarcinile de plan pe primii trei ani ai cincinalului. în fotografie : hala de montaj II Foto : E. Dichiseanu (Urmare din pag. I) şi două poduri rulante pentru oţelă­­ria cu convertizoare nr. 2 de la Ga­laţi, care au fost repartizate şi con­tractate a fi livrate încă în acest an. Pentru alte poduri rulante, I.C.M. Reşiţa, de pildă, stipulează termene de livrare diferite de cele­ cuprinse în repartiţie, care depăşesc datele limită când utilajele respective tre­buie să înceapă a fi montate pen­tru a intra la termen în funcţiune. Alte uzine —­ ca „1 Mai“ din Plo­ieşti şi „Progresul“ din Brăila — refuză pur şi simplu contractarea podurilor rulante repartizate pe 1974. — Consideraţi că ritmul de mon­taj ar putea fi afectat încă de la început de nerezolvarea acestor pro­bleme ? — Fără îndoială că da. Nici in acest an utilajele nu au sosit la ter­men pe şantiere. In trimestrul IV, constructorii de maşini trebuie să li­vreze 46 la sută din volumul de utilaje tehnologice prevăzut pentru întregul an 1973. In vederea evitării perturbărilor la livrările stabilite pentru anul 1974, este necesar ca unităţile furnizoare din cadrul M.I.C.M.G. să expedieze pe şantiere, integral, utilajele tehnologice, pre­cum şi podurile rulante pe care au obligaţia să le execute în acest an. Am examinat şi la MINISTERUL INDUSTRIEI CHIMICE stadiul con­tractării utilajelor tehnologice care, din păcate, nu este mulţumi­tor. Din cantitatea necontractată, pentru 1 160 tone, beneficiarii nu au asigurată încă documentaţia, iar pen­tru 2 000 tone — producătorii afirmă că nu pot satisface cererile, deoarece capacităţile respective sunt integral încărcate. — Cotele aprobate la utilajele teh­nologice au fost stabilite in funcţie de necesităţile noastre reale — afir­mă ing. Alexandru Ştefănescu, direc­tor în Ministerul Industriei Chimice. Nu sintem­ însă mulţumiţi de felul In care s-au eşalonat aceste cote pe trimestre. Bunăoară, In tot semes­trul I din anul viitor s-a repartizat să ni se livreze 25 la sută din can­titatea totală, pentru trimestrul IV răminind... 43 la sută.­­ La contractare, unităţile din subordonarea Ministerului Industriei Chimice au acceptat aceste termene ? — Nu aveau încotro. întreprinde­rile beneficiare au arătat că, dacă nu acceptă termenele, nu li se primeşte comanda. Iată şi cîteva obiective de investiţii a căror realizare este afec­tată de stabilirea necorespunzătoare a termenelor de livrare a utilajelor tehnologice : instalaţia de P.V.C. de la Rimnicu-Vilcea, instalaţia de dis­tilare atmosferică şi în vid şi insta­laţia pentru antidăunători de la Pi­teşti, instalaţia de metanol de la Combinatul chimic din oraşul Victo­ria. Investigaţiile in cele trei ministere beneficiare arată deci că întîrzierea contractării anumitor utilaje tehno­logice îşi are explicaţia in neîndepli­­nirea de către titularii de investiţii a obligaţiei de a asigura la vreme documentaţia necesară programării producţiei anumitor utilaje şi, tot­odată, în necorelarea integrală a po­sibilităţilor de fabricaţie a unor uti­laje cu cerinţele şantierelor. In acest sens, l-am solicitat să-şi spună punc­tul de vedere pe Ing. Viorel Husea, director general la MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI GRELE — forul de resort al principalelor unităţi furnizoare de utilaje tehnologice. — Constructorii de maşini doresc ca anul 1974 să marcheze un revi­riment total în privinţa modului în care îşi respectă obligaţiile de livra­re a utilajelor tehnologice. In acest scop, am iniţiat din timp, împreună cu beneficiarii, o acţiune pentru co­relarea datelor de livrare a utilajelor tehnologice cu termenele exacte la care acestea sunt necesare pe şantie­re, pentru a se începe montajul. Considerăm că in această privinţă lucrurile au fost lămurite. Aparenta disproporţie între cantităţile de uti­laje tehnologice ce urmează a fi li­­vrate industriei chimice pe trimestre rezultă tocmai din corelarea la care m-am referit. In cazul utilajului pentru chimie, deoarece numai cir­ca 10 la sută din cererile prezen­tate pentru anul 1974 se referă la obiective care vor fi puse în func­ţiune în anul viitor (restul fiind pen­tru obiective ce se finalizează in anul 1975 şi chiar 1976), există in mod cert condiţii de execuţie in timp util a acestora. Deci, nu poate fi vorba de o necorelare a posibilită­ţilor de fabricaţie cu necesităţile be­neficiarilor, decît in măsura in care din cauza neasigurării documentaţiei la termen nu se poate crea in intre­gime baza materială. Cele mai mari greutăţi se datoresc faptului că nu am primit nici acum toată documen­taţia de execuţie, deşi, in conformi­tate cu prevederile unei hotărîri a Consiliului de Miniştri, aceasta tre­buia asigurată pînă la 30 iunie a.c. Intrucît timpul este înaintat, po­sibilităţile de a putea satisfa­ce în 1974 cererile care survin de acum încolo, pe măsura de­punerii documentaţiilor, sint limi­tate. In prezent, constructorii de maşini depun eforturi susţinute pen­tru a-şi onora obligaţiile ce le revin în acest an, privind livrarea utilaje­lor tehnologice şi, totodată, se preo­cupă de Încheierea cit mai operativă a contractelor economice pentru anul 1974. Din relatările interlocutorilor, din modul in care motivează întîrzierile In contractarea unor utilaje tehnolo­gice rezultă că o serie de deficienţe mai vechi în organizarea acestei acţiuni nu au fost încă înlăturate, că cei care răspund, pe diferite trepte ierarhice, de rezolvarea judicioasă a tuturor problemelor pe care le ridi­că asigurarea utilajelor, nu şi-au fă­cut pe deplin datoria. Important este acum ca problemele in suspensie să fie soluţionate de urgenţă, ca unită­ţile beneficiare şi furnizoare să defi­nitiveze operativ, fără tergiversări, toate contractele economice. O mare răspundere revine însă şi forurilor de resort din centrale şi ministere, care au îndatorirea de a supraveghea în­deaproape încheierea contractelor economice şi de a înlătura imediat toate neînţelegerile care apar cu acest prilej. Utilajele tehnologice trebuie asigurate ritmic, in confor­mitate cu graficele de montaj şi cu prevederile de calitate din documen­taţiile tehnice, pentru ca lucrările la Investiţiile productive ale anului 1974 să se desfăşoare in bune condiţii, pentru ca obiectivele planificate să fie puse in funcţiune la termen si chiar mai devreme. PREGĂTIREA INVESTIŢIILOR PENTRU 1974 „Secretul s puilor de Crevedia Prin pieţele Capita­lei şi îndeosebi in ma­gazinele „Gostat“ sunt tot mai mult solicita­te produsele întreprin­derii avicole de stat- Crevedia. Cum a ajuns „Avicola“-Crevedia să întrunească aprecierile unanime ale consuma­torilor ? Prin livrări ritmice, în cantităţi a­­preciabile, dar mai ales prin calitate, am spune printr-o constan­tă, nedezminţită a ca­lităţii, indiferent dacă este vorba de pui vii sau de pui tăiaţi in stare proaspătă. De la ing. Nicolae Barbu, directorul unităţii, şi de la alţi specialişti am aflat că nu este vorba de ceva deosebit pentru a obţine rezul­tate calitativ superioa­re, nici chiar de reţete­le furajelor, ci de metode obişnuite, la îndemîna tuturor com­plexelor avicole. Şi totuşi există citeva lucruri aparte. Crescă­torii de păsări de ami au o îndelungată acti­vitate in această me­serie. „Avicola“-Cre­­vedia este printre pri­mele unităţi din ţară in această ramură de producţie — de curind a împlinit zece ani de activitate. In această perioadă, specialiştii şi lucrătorii de aici au muncit cu pasiune, ajungînd să cunoască multe dintre tainele aviculturii — meserie foarte pretenţioasă şi migăloasă, mai ales cînd este vorba de creşterea păsărilor pentru ouă şi carne în sistem industrial, în baterii cu o densitate de 15—20 de găini ouătoare pe mp. De­sigur, majoritatea la­Aceste cifre relevă atît eforturile făcute pentru dezvoltarea continuă a întreprin­derii „Avicola“-Cre­­vedia, bogăţia acumu­lată in decursul celor zece ani de activitate, dar şi hărnicia lucră­torilor şi specialiştilor avicultori care au reu­şit să gospodărească cu chibzuinţă bunurile create, să obţină an de an o eficienţă econo­mică tot­­ mai bună. Eforturile lor sunt răsplătite după merit. In 1964, unitatea a pri­mit Steagul roşu de Întreprindere frunta­şă pe ramură, iar pen­tru rezultatele obţinu­te in 1972 i s-a decer­nat Ordinul Muncii clasa I, Steagul roşu şi diploma de onoare de întreprindere fruntaşă pe ramură. Din buche­tul de rezultate ale crărilor sunt mecaniza­te. Aşa se şi explică faptul că unei îngri­jitoare li revin 15 000 de găini, cu o produc­ţie de 12—13 mii de ouă pe zi. O echipă de 6 oameni serveşte cu furaje o fermă cu 12 hale, cu 15 mii de păsări fiecare. Preocuparea de sea­mă a colectivului de aici este de a menţine şi consolida prestigiul unităţii printr-o pro­ducţie calitativ su­perioară, care să satis­facă cu promptitudine Lucrătorii din cunoscuta între­­prindere avicolă oferă o bună ex­perienţă într-un domeniu în care mai sunt multe de făcut exigenţele cumpărăto­rilor. De aceea, se a­­cordă o atenţie deose­bită nu numai sporirii producţiei, ci şi pre­zentării ei pe piaţă, in condiţii cit mai bune. O parte dintre pui sunt valorificaţi, tăiaţi, tranşaţi ; alţii se livrează vii, după so­licitările beneficiari­lor, în toate cazurile preocuparea pentru calitate fiind la înăl­ţime. Crescătorii de păsări de aici sunt bine cu­noscuţi in ţară şi pen­tru rezultatele econo­mnului trecut am rele­va obţinerea unei pro­ducţii de 241 ouă in medie de la un efec­tiv de 430 000 de găini. Acest rezultat se dato­­reşte unor măsuri şi iniţiative aplicate în toate sectoarele de producţie, însemnate economii s-au obţinut prin eliminarea risipei de furaje şi asigurarea de condiţii bune obţi­nerii unor indici teh­­nico-economici peste nivelul planului. O mare sursă de econo­mii a constituit-o lu­crările de colectare şi de transport prin auto­­utilaje. Iniţiativele în­treprinse in această direcţie numai în cursul anului trecut s-au soldat cu econo­mii in valoare de 2 300 000 de lei. Sunt doar cîteva dintre ini­ţiativele aplicate in mice obţinute an de an. Cu pasiunea şi te­nacitatea ce îi carac­terizează, ei au dez­voltat, în fiecare an, sectoarele de produc­ţie şi au creat altele noi, realizînd o efi­cienţă economică su­perioară. Citeva cifre sunt edificatoare. „Avi­­cola“-Crevedia a În­ceput producţia in 1963, cu rezultate mo­deste, în hale pentru păsări ouătoare şi pui de frigare. Printr-un susţinut efort din partea statului, s-au realizat construcţii a­­decvate pentru cinci ferme, ce adăpostesc 900 000 de găini, două ferme pentru creşterea de puicuţe, necesare înlocuirii măteii, cu o capacitate de 480 000 de locuri, trei ferme de reproducţie, una pen­tru pui de carne, cu o capacitate de 2 000— 2 200 tone de carne a­­nual. De asemenea, complexul dispune de un abator şi de o sta­ţie de sortat ouă. Pen­tru diversificarea pro­ducţiei s-a creat un sector pentru creşterea raţelor, cu o capacita­te de 200 tone de car­ne pe an. In ca­drul întreprinderii mai există un şantier de construcţii ce execută noile obiective de in­­­­vestiţii. De precizat că toate fondurile inves­tite sunt deja recupe­rate integral prin be­neficiile realizate an de an. Iată o sinteză a re­zultatelor ce arată că în comparaţie cu anul 1963, primul an de producţie, s-a înre­gistrat un salt spec­taculos : producţie, iniţiative ce s-au soldat cu obţi­nerea unui beneficiu peste plan în valoare de 23 milioane de lei. Există încă multiple posibilităţi pentru a obţine rezultate şi mai bune, însemnate eco­nomii se pot realiza prin extinderea me­canizării în transpor­tul furajelor şi dejec­ţiilor, conteinerizării transportului de ouă şi altele. Crescătorii de păsări de la Crevedia sunt hotăriţi să-şi men­ţină şi să-şi consolide­ze prestigiul dobîndit, să-şi perfecţioneze continuu meseria, mă­iestria profesională pentru ca toate produ­sele avicole să fie tot mai mult solicitate cu Încredere de către cumpărători. Florea CEAUŞESCU 1963 1973 Ouă (mii buc.) 12 120 102 610 Carne (tone) 619 3 233 Beneficii (mii lei) 8 010 68 760­­ Producţie marfă (mii lei) 49 888 169 011 Productivitatea muncii pe salariat/lei 60 054 287 149 PAGINA 3

Next