Scînteia, noiembrie 1973 (Anul 42, nr. 9678-9707)

1973-11-08 / nr. 9685

PROLIT­ARI DIN TO­ATE ȚĂRILE, ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9685 || Joi 8 noiembrie 1973 | 6 PAGINI — 30 BANI In atenţia opiniei publice — un imperativ economic: UTILIZAREA RAŢIONALĂ A COMBUSTIBILULUI SI ENERGIEI ELECTRICE Este bine cunoscută ari­­a pe care partidul şi statul nostru o acordă dezvoltării bazei energetice a ţă­rii, creşterii în ritm susţinut a pro­ducţiei de energie electrică, de combustibil. Dezvoltarea energeti­­cii în toate componentele sale con­stituie o necesitate vitală, are o maximă însemnătate pentru eco­nomia modernă. Ca rezultat al po­liticii consecvente duse în acest domeniu, economia naţională dis­pune astăzi de o puternică bază producătoare de energie electrică şi combustibil. Toate acestea pre­supun însă investiţii tot mai mari de la un an la altul, iar resursele naturale — după cum se ştie — nu sunt inepuizabile. Nu este greu de demonstrat că ponderea inves­tiţiilor în domeniul energeticii de­păşeşte cu mult eforturile pentru dezvoltarea altor ramuri — nu mai puţin importante — ale economiei naţionale. Dar fără energie nu este de conceput progresul economic. Iată de ce pentru dezvoltarea aces­tui sector statul face mari efor­turi. Şi rezultatele, deşi spectacu­loase­­la sfîrşitul anului trecut s-a produs de peste 20 de ori mai mul­tă energie electrică decât în 1950), cer să fie amplificate. Creşterea în ritm rapid a tuturor ramurilor e­­conomice, a transporturilor, a in­dustriei chimice ne pune astăzi în situaţia de a importa petrol. Dar pe piaţa mondială — aşa cum re­iese din ştirile publicate — penu­ria de petrol este tot mai puternic resimţită. Preţurile cresc, nume­roase guverne au trecut la măsuri severe de raţionalizare a consu­mului. Conducerea partidului nostru a Întreprins si întreprinde in conti­nuare eforturi deosebite pentru a satisface cerinţele ţării în acest sens, atît in privinţa consumului industrial, cit ei a celui casnic-edi­­litar. In 1975, bunăoară, producţia de energie electrică va fi de circa 28 de ori mai mare comparativ cu cea realizată in 1950. Dar oare creşterea potenţialului energetic este singura problemă care trebuie să ne pre­ocupe ? Calculăm necesarul, facem noi investiţii, construim noi cen­trale. Este aceasta o gîndire econo­mică ştiinţific fundamentată ? Da, dar numai în măsura în care vom calcula cu aceeaşi rigurozitate şi consumurile, vom măsura gospodă­reşte eficacitatea fiecărui kilowat­­eră, fiecărui litru de benzină con­sumat într-o uzină, intr-un vehicul sau intr-o locuinţă. $. dacă am face acest calcul fiecare dintre noi, la locul de muncă sau in propria locuinţă, vom constata poate cu ui­mire că consumurile noastre sunt mult mai ridicate decât ale altor ţări. Oţelul nostru, aluminiul nos­tru cei mai mulţi kilowaţi-oră pentru fiecare tonă produsă. Pe şosele se arde mai multă benzină. Ce este de făcut ? Oricite măsuri s-ar lua, dacă fiecare dintre noi nu vom da dovadă de mai multă pre­ocupare şi răspundere pentru adu­cerea acestor consumuri la un ni­vel raţional, rezultatele vor conti­nua să fie departe de cele nece­sare. De aici, apelul — atît de limpede şi de frecvent formulat — al se­(Continuare in pag. a Hl-a) Economia naţională, viaţa noastră de fiecare zi cer consumuri mereu sporite de energie electrică, de combustibil. Petrolul, sunt bunuri preţioase ale întregului popor. CETĂŢENE! La locul tău de muncă, în locuinţa ta, luptă pentru economisirea acestor bunuri, combate risipa, contribuie în acest fel la progresul economiei naţionale, la propria ta prosperitate! gazul metan, toate resursele de energie 1» REŢEAUA COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGAREŞTI Acţiuni organizatorice si educative binevenite ! Convorbire cu tovarăşul Florian DANALACHE preşedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti Reţeaua cooperaţiei meşteşugăreşti cunoaşte o dezvoltare tot mai accentuată. In oraşe şi municipii, în noile cartiere, odată cu dezvol­tarea urbanistică a localităţilor, cu apariţia unor noi solicitări din par­tea populaţiei, se creează necesitatea completării dotărilor utilitare cu unităţi de servire curentă, in rîndul acestora aflindu-se şi atelierele de comandă şi reparaţii ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Desigur, in paralel cu dezvoltarea teritorială a acestei reţele de unităţi — care cuprinde în prezent peste 100 000 de meseriaşi — se impune şi găsirea unor noi forme, mai eficiente de control asupra calităţii serviciilor prestate populaţiei, pentru preintimpinarea nedoritelor neajunsuri şi nemulţumiri. De asemenea, în relaţiile lor cu publicul, cu clientela, meşteşugarii cooperatori sunt datori să aibă o comportare corectă, demnă, civilizată — şi trebuie să recunoaştem, majoritatea lor au o asemenea comportare. Tocmai in ideea cunoaşterii exacte şi concrete a situaţiei, pentru a putea fi intronat peste tot spiritul de disciplină, iar etica nouă să caracterizeze pe toţi lucrătorii, unităţile de servire publică ale coope­raţiei meşteşugăreşti au fost supuse recent unei largi acţiuni de con­trol — în urma căruia Comitetul executiv al UCECOM a stabilit o ■erie de măsuri organizatorice şi educative binevenite. în legătură cu sensul acestor acţiuni, cu modul concret de transpunere a lor în viaţă, am avut convorbirea de faţă. — Pentru început, tovarăşe preşedinte, am dori să aflăm ce arie de cuprindere a avut ac­ţiunea de control declanşată de UCECOM şi in ce mod s-a des­făşurat ea 7 — Analizind unele abateri ale lu­crătorilor din sectorul cooperaţiei meşteşugăreşti, Comitetul executiv al UCECOM a hotârît organizarea unui control cu caracter larg, care să cuprindă unităţi de servire pu­blică de toate profilele şi din toate judeţele ţării; au fost antrenate în a­­cest sens cadre tehnice, economice şi inginereşti din aparatul UCECOM, al uniunilor judeţene şi din coopera­tive, sprijinite de un număr însem­nat de activişti de partid. Precizez din capul locului că acţiunea res­pectivă n-a fost rezultatul unor fac­tori conjuncturali, de moment, nece­sitatea ei fiind reclamată de o situa­ţie necorespunzătoare ce dăinuia de mai multă vreme in unele unităţi de servire publică din cooperaţia meşteşugărească. — Ce constatări au fost făcu­te cu acest prilej ? — Din păcate, mai grave decit ne Închipuiam : neinregistrări de co­menzi, aplicări eronate de tarife, în­cărcări nejustificate la plată, neres­­pec­tarea disciplinei financiare, lipsă de solicitudine faţă de clienţi, ne­­respectări ale termenelor de execu­ţie etc. Altfel spus, serioase abateri de la normele eticii lucrătorilor din sectorul serviciilor publice. Desigur, situaţia nu trebuie gene­ralizată. Controalele desfăşurate, de­­pistînd abaterile menţionate, au scos totuşi în evidenţă că, în marea lor majoritate, membrii cooperatori, me­seriaşii din unităţile de reparaţii şi comandă au o comportare corectă, desfăşoară o muncă apreciabilă pen­tru satisfacerea la un nivel cores­punzător a cerinţelor populaţiei. Existenţa insă a unor cazuri de ne­­incadrare in disciplina generală a muncii aduce prejudicii nu numai beneficiarilor de servicii, respectiv clienţilor noştri, dar şi cooperaţiei meşteşugăreşti în ansamblu, presti­giului ei, influenţează negativ reali­zarea indicatorilor de plan. — Căror cauze credeţi că se datoresc asemenea abateri 7 — După părerea mea, cauza prin­cipală se află in spiritul de scăzută intransigenţă faţă de lipsuri, spirit ce îşi făcuse loc in multe unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti $1 care cu­ Convorbire consemnată de Mihai IONESCU (Continuare in pag. a 11-a) Vedere din Piatra Neamţ De la Cimpa la Uricani — mergind prin Jieţ şi Lonea, Petrila şi Petroşani, Live­­zeni şi Iscroni, Vulcan, Pa­­roşeni şi Lupeni — mizerele aşezări de altădată îşi transmit astăzi zîmbetele prin ferestrele etajelor zece ale blocurilor noi ; pe 60 de kilometri s-au cantonat de­finitiv contingentele urbane. Este imaginea în oglindă a ceea ce se petrece jos, in subteran. Obiect si subiect al muncii minerilor In so­cialism. Reflectare in luciul cărbunelui al saltului de la cele abia 2 milioane tone, extrase anual cu trei dece­nii în urmă, la cele peste 8 milioane de tone — planul de stat al Văii Jiului pe a­­nul în curs. Cifre. Sunt şi altele. Ma­joritatea vorbesc despre modificări spectaculoase ale standardului de viaţă. Ten­dinţa : din bun In mai bun. Există o Vale a Jiului în ci­fre : atîţia oameni — băr­baţi, femei , atîţia copii, şi şcoli, şi cinematografe, şi a­­partamente, pieţe, magazi­ne, televizoare, aparatură electronică, spitale, creşe, cantine. Cifre. Cifre. De data aceasta nu ne-au interesat. Pot fi con­sultate in oricare anuar sta­tistic de la noi. Am preferat Valea Jiului cea de dincolo de cifre. Un timp am dis­cutat cu Iosif Vigh. De 16 ani comandă urcările şi co­bori­rile coliviei in galeriile şi abatajele de la Lupeni. Cu oameni. Cu materiale de mină. Cu cărbuni Este pri­mul care ştie sus, la zi, cit şi cum a dat cărbune fie­care sector. Sub ochii lui izvorăsc zilnic sutele de to­ne de huilă. Nu există mi­ner pe care să nu-l cunoas­că. Mai ales după Înfăţişa­re... — Azi n-a lipsit nimeni Sunt toţi jos, la şut, de la ora 6. De obicei, sectoarele II şi V dau cărbune cam la fel. Cred că astăzi cei de la orizontul 300 au dat totuşi mai mult. La ora 14 se ter­mină şutul. Grăbiţi-vă, da­că vreţi să-i mai prindeţi la lucru (era ora prinzului). Mai ales pe cei din sectorul IV, brigada lui Ion Sălăjan. Pină acum au trimis 300 de tone... 105 secunde ne-au fost de ajuns pentru a plonja In vale. Acolo unde unul negru Îşi adună cărbunii apelor. Şi apele cărbunilor. Unde aluviunile craterelor eșuea­ză premeditat tn albia mo­bilă a benzilor de trans­portat, în adevărata Vale a Jiului. Intilnire cu Con­stantin Rînceanu, cel care măsoară­­gazele și debitele la sectorul IV. — Am fost unde a bătut Balint găurile pentru puș­­care. Erau pînze de metan Intre 2 și 5 la sută. Am mă­rit debitul de aer. Nu-i nici un pericol, puteţi merge. Noroc bun ITM Am urcat şi am coborit kilometri de galerie. Am mers pînâ ne-am pierdut , respiraţiile, gindurile. In clipele acelea un creier se Înfige o singură dorinţă : „Să merg, să rezist“. Şi nu-i prima dată cînd coborim in­­tr-o mină. Nu-i prima dată find timpul 11 măsurăm cu pasul şi cu pendulul mîini­­lor care abia de nu scapă micile faruri ale lămpilor electrice. Mihai Basarab, to­pograful, omul care ne în­soţeşte, vorbeşte continuu ca să ne distragă atenţia de la oboseală. Am reţinut că este sau câ a fost mare fot­balist... După o oră şi jumătate am întâunit primii oameni : Ion Megheşan, Mircea Ră­dulescu şi Ion Ţeghean. Su­pravegheau banda de clau­­baj la încărcarea În bun­căr. Menirea lor este să scoată de pe banda de transport blocurile foarte mari de steril — unele de 80—100 de kilograme — să Ie spargă cu ciocanul pneu­matic și să le încarce in va­­gonete. Plan pentru fiecare: 10 vagonete încărcate cu lo­pata. Un vagonet are 1000 de kilograme. Comunistul Megheşan încarcă zilnic 12—13 vagonete. O lopată plină cu cărbune cîntărește 15 kilograme. Una cu ste­ril : 18 kilograme. Pentru fiecare vagonet — 700 de lopeţi. Pentru 13 vagonete — 9­­00 ! La Lupeni sint Încă des­tule astfel de locuri de muncă, dar oamenii știu că In curînd totul se va schim­ba, că mecanizarea va în­locui efortul brut. Preocu­pări există. Inovațiile lui Anton Duban, Mircea Suba, Matei Dănilă, Tănase Lăs­tun şi ale altora, tot mineri, vizează tocmai uşurarea muncii, obţinerea de econo­mii Minerii din Lupeni ştiu că, aşa cum trocul a fost în­locuit cu benzile transpor­toare, aşa cum tîrăcopul şi fistăul au fost eliminate de picamere, tot aşa o să dis­pară şi lopata. Oamenii ştiu şi au Încredere că maşinile le vor îmbunătăţi şi mai mult condiţiile de muncă. Ştiu şi au Încredere pen­tru că au văzut cu ochii lor, chiar aici, pe Vale, ce în­seamnă mecanizare. Au vă­zut la Lonea maşinile cu cabluri multiple şi schip. Au văzut perforatoarele ro­tative, de trei ori mai efi­ciente decit perforatoarele cu percuţie ; echipamentele moderne de susţinere, cu stilpi hidraulici şi tavanul elastic. Au văzut că in Va­lea Jiului 17 abataje fron­tale folosesc aceste instalaţii cu o lungime totală de 1 500 metri. Au văzut că încărca­rea manuală, cea mai grea şi mai istovitoare dintre o­­peraţiile mineritului, a în­ceput să fie eliminată. Mircea BUNEA Sabin IONESCU (Continuare in pag. a V-a) VALEA JIULUI cea de dincolo de cifre Întreprinderea de maşini grele din Bucureşti — unitate industrială recunoscută pentru calitatea înaltă a produselor pe care le realizează, in fotografie , echipa de lăcătuşi condusă de Ion Rădulescu, veri­­ficind paletele rotorului pentru turbina de 330 MW. Foto : S. Cristian Produse noi şi reproiectate in valoare de 15 miliarde lei Amplă acţiune de reîn­noire a producţiei în între­prinderile Capitalei Da 15 miliarde lei se cifrează valoarea produselor noi şi re­proiectate realizate anul acesta­, in perioada ianuarie—octombrie, de către unităţile economice ale Capitalei. Datorită acţiunilor susţinute, întreprinse în scopul înnoirii producţiei, rezultatele înregistrate sunt cu mult supe­rioare celor din anul trecut. In multe întreprinderi bucureştene, indicatorul produselor noi şi re­proiectate deţine ponderi pre­cumpănitoare in cadrul produc­ţiei globale. Astfel, la fabrica de încălţăminte „Progresul“, produsele noi şi reproiectate re­prezintă 82,9 la sută din volumul producţiei, la Electromagnetica, 56,6 la sută, în cadrul întreprin­derii de cinescoape — 65,8 la sută, la Postăvăria Română — 77,4 la sută. Printre produsele puse la dispoziţia economiei na­ţionale, graţie preocupărilor per­manente pentru îmbogăţirea ga­mei sortimentale, se impun­­ a fi amintite : calculatorul electronic de birou Felix CE 126, cu per­formanţe la nivel mondial. ;3s*rH*&~de. de 330 MW, care se află in curs de instalare la termocen­trala Rovinari, macaraul turn cu autoridicare de 125 TFM, circuitele integrate SFC 451 HP si altele. (Agerpres) Atestarea elevilor într-o meserie — un cîştig al şcolii şi al societăţii în iureşul sfârşitului de an şcolar, al pregătirilor pentru bacalaureat, pentru concursurile de admitere în facultăţi sau licee, momentul ates­tării in meserie — la încheierea ac­tivităţii tehnico-productive — a ab­solvenţilor ultimei clase a liceului şi şcolii generale a trecut aproape ne­observat. Semnificaţiile sale educati­ve şi valoarea sa în pregătirea tine­retului şcolar pentru muncă şi viaţă fac insă deosebit de­ utilă o reve­nire la acest eveniment, o discuţie asupra desfăşurării sale in perspec­tiva ediţiilor viitoare. In ultimele zile ale anului şcolar 1972—1973, în ateiierele-şcoală din nu­meroase licee de cultură generală şi scoli generale sau chiar direct in în­treprinderile care le patronează, ab­solvenţii ultimei clase s-au prezentat la un fel de examen de verificare a pregătirii profesionale, în faţa u­­nei comisii formate din reprezentanţi ai şcolii şi ai întreprinderii respec­tive. Rezultatele , mai mult decit Îmbucurătoare ! In municipiul Bucu­reşti, de exemplu, 7 000 de absol­venţi au primit atestatul de califi­care intr-o meserie. De la liceul ..I. L. Caragiale“, toti cei 274 de .shsftb,­st*m­­.­­.prezentaţi la examen au fost atestati in meserii ca : lăcătuşe­­rie construcţii metalice, lăcătuşerie ajustat, electrician pentru echipare electrică, strungărie, odată cu invi­taţia întreprinderii „Automatica" — patroana liceului — către noii ates­taţi de a lucra, dacă doresc, in sec­ţiile sale. Absolvenţii clasei specia­le de chimie de la liceul „Gh. La­­zăr“ au obţinut atestarea de la re­prezentanţii Uzinelor Chimice Româ­ne în meseria de laborant chimist, cu calificativul „bine“ şi „f. bine“ (doar 6 au obţinut „suficient“), iar mai mulţi absolvenţi din anii IV­­ şi H, care au dat examen cu spe­cialişti de la întreprinderea „Lucea­fărul“, au obţinut calificarea în spe­cialitatea maşini-unelte cu o for­maţie profesională asemănătoare cu a unor tineri care s-au pregătit in întreprinderea respectivă prin uce­nicie la locul de muncă. Aşadar, lucrurile au mers bine şi experienţa, mai bine zis „premiera atestării“, a reuşit. Dar mai rămîn încă unele aspecte de discu­tat, unele neajunsuri de reme­diat, pentru ca pregătirea practică a absolvenţilor şcolii de cultură gene­rală — consemnată intr-un atestat profesional final — să fie temeinică, realistă, strîns corelată cu cerinţele de cadre ale economiei ţării. La puţine zile după desfăşurarea examenului, prof. Constantin D. Rap­­cea, directorul liceului „George E­­nescu“ din Sinaia, şi Remus Gribin­cea, şeful biroului învăţământ de la Uzina de mecanică fină Sinaia, ne re­latau, intr-o amplă şi interesantă scrisoare : „Datorită unei bune or­ganizări a practicii în producţie a elevilor, cu concursul conduce­rii uzinei, am putut prezenta în faţa comisiei tehnice de În­cadrare şi promovare a munci­torilor din uzină 10 absolvenţi ai clasei a X-a a şcolii generale şi 20 de absolvenţi ai anului IV de liceu. Cu legitimă mindrie trebuie să ară­tăm că absolvenţii noştri care, să mărturisim, ne-au dat emoţii la a­­cest „examen al vieţii“, s-au com­portat la înălţimea aşteptărilor noas­tre şi din 30 de candidaţi au reuşit 30 la examenul de atestare“. In ce a constat, de fapt, experien­ţa bună a organizării practicii la care se refereau semnatarii scrisorii ? Să le dăm din nou cuvintul : „In cla­sele VII—VIII, cînd »a învaţă a.b.c.-ul meseriei. Instruirea practică se desfăşoară in atelierele scolii, cu maiştrii săi instructori ; în clasele a IX-a şi a X-a elevii merg d in uzină să lucreze două zile pe săptămină — i­­ vederea unei„ cajificări. In anil I—III de­­liceu, in măsura posibilită­ţilor, elevii sunt fixaţi la locuri de muncă in uzină, alături de munci­tori, în meserii bine stabilite de la început. In anul IV, elevii trec prin secţiile mai importante, lucrează şi in meserii adiacente, ca şi la finisarea _________Florica DINULESCU (Continuare în pag. a IV-a) S-a terminat recoltatul strugurilor Culesul viilor s-a Încheiat. Potrivit evaluărilor, recolta de struguri din acest an este cu peste 50 000 vagoane, superioară mediei din anii 1971—1972. Ea este, de asemenea, superioară anilor precedenţi şi sub raport calitativ. Pieţele au fost astfel mai bine aprovizionate cu stru­guri, iar combinatele şi centrele de vinificaţie au lucrat din plin, realizind o producţie de vin cu peste 3 500 vagoane mai mare faţă de prevederi. Pentru a pu­tea să valorifice şi să conserve producţia sporită de vinuri, anul acesta capacitatea de vinificare s-a mărit cu peste 7 000 vagoa­ne, iar cea de depozitare cu 2 800 vagoane. Semne bune se anunţă pentru anii viitori, întrucât plan­taţiile de vii s-au extins, patri­moniul viticol depăşind acum 298 700 ha, mai mult de jumă­tate fiind plantaţii tinere, cu soiuri valoroase realizate în pe­rioada ultimului deceniu. (Agerpres) Bilanţul muncii patriotice a elevilor si studenţilor In toamna acestui an, sute de mii de elevi şi studenţi din în­treaga ţară au participat, ca şi in alţi ani, la strîngerea recol­tei. In lunile septembrie şi oc­tombrie ei au strîns de pe cimp peste 665 000 tone de legume şi fructe, 334 000 tone sfeclă de zahăr, 158 000 tone de furaje, insilozînd, concomitent, 314 000 tone de cartofi pentru iarnă. Alţi 30 000 de tineri au fost prezenţi pe diferite şantiere din ţară, participînd voluntar la lu­crările de construcţii. In aceste acţiuni s-au detaşat, prin rezul­tatele lor, tinerii din judeţele Arad, Alba, Bihor, Maramureş, Prahova, Teleorman şi cei din municipiul Bucureşti. După cum informează Comi­tetul Central al Uniunii Tinere­tului Comunist, lucrările efec­tuate prin munca patriotică a tineretului in lunile septembrie şi octombrie au fost evaluate la suma de 94 000 000 lei. (Agerpres)

Next