Scînteia, decembrie 1973 (Anul 42, nr. 9708-9738)
1973-12-01 / nr. 9708
SCINTEIA — sîmbătă 1 decembrie 1973 PAGINA 3 Hotărirea Plenarei Comitetului Central al P.C.R. din 27-28 noiembrie 1973 cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului (Urmare din pag. I) statelor respective, cu reprezentanţii partidelor de guvernămînt şi ai altor partide progresiste şi democratice, prin declaraţiile comune şi celelalte documente semnate, prin întîlnirile cu păturile cele mai largi ale populaţiei, această vizită s-a înscris ca un moment de cea mai mare importanţă in activitatea internaţională a României socialiste, ca o puternică expresie a solidarităţii militante cu ţările angajate pe calea dezvoltării de sinestătătoare, constituind, totodată, o contribuţie remarcabilă la afirmarea ideilor socialismului, la cauza păcii şi colaborării în întreaga lume. Pornind de la fapul că vizita a pus bazele unei colaborări trainice şi îndelungate cu aceste ţări pe multiple planuri, în spiritul egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc, plenara subliniază necesitatea ca ministerele, toate instituţiile şi organizaţiile de resort să acţioneze pentru realizarea în cele mai bune condiţii a prevederilor acordurilor şi înţelegerilor încheiate, corespunzător intereselor poporului român, cit şi intereselor popoarelor din statele vizitate, ale consolidării prieteniei româno-latino-americane. Comitetul Central îşi însuşeşte concluziile cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cu privire la răsturnarea prin forţă a guvernului constituţional din Chile, aprobă poziţia adoptată de partid şi guvern faţă de acest act şi relevă importanţa învăţămintelor exprimate în cuvîntare pentru dezvoltarea luptei revoluţionare a popoarelor. Comitetul Central subliniază că Partidul Comunist Român, România socialistă vor depune şi în viitor toate eforturile pentru întărirea solidarităţii internaţionaliste cu statele care se dezvoltă independent, cu forţele politice care se pronunţă pentru schimbări sociale progresiste, înnoitoare, pentru principii de organizare socialistă a societăţii, pentru libertatea popoarelor, pentru dreptul fiecărui popor de a-şi exercita suveranitatea asupra resurselor naţionale şi a-şi alege căile evoluţiei istorice potrivit propriei voinţe, fără nici un amestec din afară. 5. Plenara reliefează consecvenţa cu care partidul şi guvernul ţării noastre îşi manifestă solidăritatea şi acordă un sprijin multilateral mişcărilor de eliberare naţională, luptei pentru libertate a popoarelor aflate încă sub dominaţie colonială. Numeroasele contacte şi convorbirile purtate cu conducători ai acestor mişcări, recunoaşterea din primul moment a noului stat independent Guineea-Bissau şi stabilirea de relaţii diplomatice, semnarea Declaraţiei comune cu Partidul African al Independenţei din această ţară se înscriu ca expresii elocvente ale politicii României de deplină solidaritate cu cauza dreaptă a eliberării popoarelor. Plenara subliniază că România va acorda în continuare întregul său sprijin mişcărilor de eliberare naţională, pentru lichidarea cu desăvîrşire a oricăror forme de asuprire colonială şi abolirea definitivă a practicilor neocolonialiste, discriminărilor rasiale şi politicii de apartheid, pentru desfiinţarea oricăror forme de asuprire, dominaţie şi jefuire a altor popoare, pentru întărirea legăturilor dintre mişcarea comunistă internaţională şi mişcările de eliberare naţională. 6. Comitetul Central îşi exprimă aprobarea faţă de activitatea ţării noastre pentru dezvoltarea continuă, în spiritul coexistenţei paşnice, a relaţiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire social-politică. Un rol deosebit în această direcţie l-au avut vizitele, contactele la nivelul cel mai înalt, la alte niveluri şi convorbirile cu reprezentanţi de răspundere dintr-un mare număr de state, inclusiv state capitaliste dezvoltate. Declaraţiile solemne comune, tratatele şi înţelegerile încheiate cu aceste prilejuri au stabilit baze trainice pentru adîncirea colaborării reciproc avantajoase, constituind, în acelaşi timp, contribuţii importante la îmbunătăţirea generală a climatului politic şi înţelegerea între naţiuni, la afirmarea principiilor unor noi relaţii între state, la stimularea cursului spre destindere internaţională. Plenara C.C. al P.C.R. exprimă hotărîrea României socialiste de a milita cu energie, în continuare, pentru aşezarea relaţiilor dintre toate statele lumii pe temelia principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile interne, nerecurgerii la forţă sau la ameninţarea cu folosirea forţei, avantajului reciproc şi respectului mutual — principii a căror aplicare constituie garanţia sigură a dezvoltării libere, înfloritoare, a fiecărei naţiuni, a conlucrării internaţionale rodnice, în conformitate cu năzuinţele de pace şi bunăstare ale întregii umanităţi. 7. Plenara dă o înaltă apreciere activităţii rodnice şi stăruitoare desfăşurate de conducerea partidului şi statului, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru instaurarea unui diriiat de securitate şi pace pe continentul european, contribuţiei active a României la pregătirea şi desfăşurarea primei şi a celei de-a doua faze a Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa. Plenara C.C. al P.C.R. stabileşte ca România să acorde şi în viitor o atenţie centrală înfăptuirii securităţii europene, să depună toate eforturile în vederea desfăşurării constructive a lucrărilor Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa , astfel ca aceasta să se finalizeze prin documente care să consfinţească instituirea unui sistem precis, riguros şi ferm de drepturi şi îndatoriri, de angajamente şi obligaţii reciproce privind principiile noilor raporturi între statele continentului şi, totodată, să prevadă măsuri corespunzătoare pentru aplicarea şi respectarea lor în practică, încît fiecare naţiune să dobîndească garanţia dezvoltării sale libere, la adăpost de orice agresiune sau imixtiune, să participe la intensificarea cooperării intereuropene, neîngrădită de nici un fel de bariere artificiale. Plenara reafirmă convingerea fermă a României că securitatea europeană nu poate fi separată de eforturile pentru dezangajarea militară, de problemele dezarmării în general. Procesul înfăptuirii securităţii europene trebuie să ducă la retragerea trupelor străine de pe teritoriile altor state, la reducerea efectivelor trupelor naţionale, la desfiinţarea blocurilor şi pactelor militare opuse, la lichidarea diviziunii actuale a Europei. Salutînd începerea negocierilor de la Viena, plenara Comitetului Central îşi exprimă convingerea că la aceste negocieri trebuie să participe toate statele interesate, să se ţină seama cu stricteţe de drepturile şi interesele legitime ale tuturor ţărilor de pe continent. 8. Pornind de la importanţa înţelegerilor regionale pentru promovarea păcii şi securităţii în Europa şi în lume, plenara subliniază hotărîrea României de a acorda în continuare o atenţie deosebită dezvoltării relaţiilor de bună vecinătate între ţările din Balcani, transformării acestei regiuni într-o zonă a păcii, prieteniei şi conlucrării rodnice intre popoare, fără arme nucleare. 9. Comitetul Central al P.C.R. exprimă satisfacţia întregului partid şi a întregului popor român pentru contribuţia activă adusă de România la rezolvarea în spiritul păcii şi înţelegerii între naţiuni a marilor probleme internaţionale, pentru hotărîrea cu care ţara noastră militează în vederea stingerii tuturor focarelor de încordare, soluţionării pe cale politică, prin tratative, a conflictelor şi litigiilor dintre state. Permanent şi ferm solidară cu lupta dreaptă a poporului vietnamez, a celorlalte popoare din Indochina, ţara noastră a salutat cu satisfacţie Acordurile de la Paris cu privire la încheierea păcii in Vietnam, ca şi Acordul de restabilire a păcii şi înţelegerii naţionale în Laos. România va sprijini activ, în continuare, eforturile poporului vietnamez pentru consolidarea păcii şi reconstrucţia paşnică a patriei sale, pentru dezvoltare desine-stătătoare pe calea progresului economico-social, va milita mai departe pentru restabilirea liniştii în întreaga Indochină şi crearea tuturor condiţiilor ca popoarele din Vietnam, din Cambodgia şi Laos să-şi rezolve singure problemele, fără amestec din afară, potrivit propriilor aspiraţii. 10. Plenara C.C. al P.C.R., examinînd cu atenţie desfăşurarea evenimentelor din Orientul Apropiat apreciază că evoluţia situaţiei din această zonă confirmă încă o dată justeţea poziţiei constructive adoptate de ţara noastră, care s-a pronunţat consecvent pentru soluţionarea pe cale politică a conflictului, a subliniat în repetate rînduri că menţinerea încordării, perpetuarea ocupaţiei de către Israel a teritoriilor arabe dobîndite prin forţă constituie o permanentă sursă de război, cu serioase pericole pentru cursul destinderii şi păcii în lume. Dînd o înaltă apreciere activităţii intense, acţiunilor şi iniţiativelor multiple, propunerilor şi demersurilor întreprinse de conducerea partidului şi statului nostru, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe lîngă statele implicate direct în conflict şi pe lîngă numeroase alte state, plenara apreciază că în prezent trebuie făcut totul pentru consolidarea încetării focului, crearea unei zone de dezangajare militară şi desfăşurarea negocierilor, spre a se ajunge la o soluţie rapidă şi definitivă în Orientul Apropiat. în acest scop este necesară trecerea neîntîrziată la aplicarea rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967, retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate, instaurarea unei păci trainice, juste, care să garanteze suveranitatea şi integritatea tuturor statelor din această regiune, inclusiv a Israelului, rezolvarea problemei poporului palestinean în conformitate cu aspiraţiile sale legitime. Plenara subliniază utilitatea organizării unei conferinţe care s-ar putea desfăşura sub egida O.N.U. şi la care ar fi necesar să participe, alături de părţile interesate, şi alte state — mari, mijlocii şi mici — de pe diferite continente, şi îndeosebi din Africa şi Europa, care doresc şi pot aduce o contribuţie constructivă la statornicirea păcii în această parte a globului. 11. Plenara apreciază ca un imperativ arzător al contemporaneităţii încetarea cursei înarmărilor, înfăptuirea dezarmării generale şi totale şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare. în conformitate cu acest deziderat major, România va acţiona în continuare pentru realizarea unor progrese efective pe calea dezarmării generale, pentru adoptarea unor măsuri eficiente care să ducă la oprirea cursei înarmărilor, la înghețarea și reducerea treptată a bugetelor militare, interzicerea folosirii armelor nucleare şi a altor arme de distrugere în masă, încetarea producţiei lor şi distrugerea stocurilor existente, lichidarea bazelor militare de pe teritoriile altor state şi retragerea trupelor străine în graniţele lor naţionale, stabilirea de zone denuclearizate. 12. Plenara a luat act cu satisfacţie de iniţiativele şi acţiunile constructive întreprinse de România privind creşterea rolului şi eficienţei O.N.U. în menţinerea şi întărirea păcii şi securităţii internaţionale. România va depune în continuare toate eforturile pentru ca O.N.U. să-şi îmbunătăţească activitatea, să devină în mod efectiv forul cel mai larg al participării active, pe baza deplinei egalităţi a tuturor statelor la rezolvarea problemelor majore ale omenirii, să contribuie la întărirea cursului spre destindere şi cooperare pe arena mondială. 13. Avînd în vedere gradul tot mai accentuat al interdependenţei statelor şi complexitatea marilor probleme ce confruntă omenirea, plenara reafirmă cu putere convingerea României că soluţionarea acestor probleme trebuie să fie rodul conlucrării întregii comunităţi mondiale, cu participarea egală în drepturi a tuturor ţărilor, indiferent de orînduirea socială, mărimea teritoriului şi a populaţiei, forţa economică sau militară. Totodată, plenara subliniază că o cerinţă de importanţă esenţială pentru adîncirea procesului de destindere, pentru înfăptuirea dezarmării, abolirea practicilor imperialiste, pentru soluţionarea problemelor mari ale contemporaneităţii în concordanţă cu interesele popoarelor este participarea mai intensă a maselor populare la viaţa internaţională. In zilele noastre este un imperativ arzător ca opinia publică să-şi facă auzit glasul cu şi mai multă fermitate, ca popoarele lumii să-şi intensifice lupta pentru apărarea intereselor lor, să impună respectarea voinţei şi aspiraţiilor lor de libertate, pace şi progres. 14. Comitetul Central acordă o înaltă apreciere activităţii desfăşurate de Partidul Comunist Român pentru dezvoltarea relaţiilor de solidaritate şi prietenie tovărăşească cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti. Numeroasele întituiri şi contacte internaţionale ale partidului nostru, vizitele reciproce la diferite niveluri, schimburile de experienţă, declaraţiile comune semnate cu un mare număr de partide frăţeşti reprezintă expresii vii ale politicii profund internaţionaliste a Partidului Comunist Român de dezvoltare a colaborării şi întărire a unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. Plenara hotărăşte ca Partidul Comunist Român să acţioneze în continuare, cu consecvenţă, pentru dezvoltarea relaţiilor de solidaritate în cadrul mişcării comuniste internaţionale pe baza principiilor autonomiei fiecărui partid, elaborării de sinestătătoare a liniei politice interne şi externe, a egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, în spiritul stimei şi respectului reciproc. Această linie de activitate răspunde în cel mai înalt grad cerinţelor unităţii, întrucît aplicarea strictă a acestor principii reprezintă condiţia unei coeziuni noi, trainice a mişcării comuniste. 15. Plenara exprimă deplina sa aprobare faţă de acţiunile întreprinse de partidul nostru în vederea dezvoltării relaţiilor cu partidele socialiste şi socialdemocrate. Această activitate răspunde cerinţelor majore ale contemporaneităţii, care reclamă intensificarea colaborării între comunişti şi socialişti, în vederea întăririi rolului tot mai important pe care îl joacă în lumea de astăzi clasa muncitoare şi organizaţiile sale politice. Plenara relevă cu satisfacţie dezvoltarea relaţiilor Partidului Comunist Român cu un număr însemnat de partide de guvernămînt din noile state independente, cu alte partide şi organizaţii democratice, progresiste din întreaga lume. Relevînd consecvenţa cu care P.C.R. îşi îndeplineşte rolul de detaşament activ al marelui front revoluţionar mondial, plenara stabileşte ca partidul să urmeze în continuare linia dezvoltării mereu mai ample a colaborării cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, socialiste şi social-democrate, cu toate formaţiunile şi organizaţiile politice care se pronunţă pentru socialism şi comunism, pentru progres social, pentru apărarea intereselor fundamentale ale popoarelor, pentru pace, libertate şi înflorirea civilizaţiei umane. In spiritul unităţii dialectice dintre sarcinile dezvoltării economico-sociale interne şi îndatoririle internaţionaliste, plenara subliniază însemnătatea internaţională a marilor succese obţinute de poporul român în construcţia socialistă, care se bucură de un larg interes şi asigură creşterea continuă a prestigiului României în lume, demonstrând ce poate face un popor stăpîn pe destinele sale, hotărît să depună toate eforturile pentru bunăstarea şi fericirea sa, pentru făurirea unei vieţi demne, libere şi independente. Plenara exprimă hotărîrea partidului de a desfăşura în continuare o activitate internaţională tot mai amplă, în vederea promovării mai departe a politicii externe stabilite de Congresul al X-lea, potrivit intereselor fundamentele ale făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România, promovării cauzei socialismului şi comunismului , în lume, împlinirii aspiraţiilor supreme, de pace, bunăstare, libertate şi progres ale întregii umanităţi. (Urmare din pag. I) creşte cu peste 50 la sută în comparaţie cu 1970. Se vor asigura anual 220-230 000 noi locuri de muncă. Salariul real al tuturor oamenilor muncii va creşte în acest cincinal cu peste 20 la sută, iar desfacerea de mărfuri către populaţie cu peste 40 la sută, în acelaşi timp, după cum cred că aţi putut observa, construim într-un ritm destul de intens locuinţe şi alte aşezăminte sociale. Avem în vedere ca şi în următorul plan cincinal, 1976—1980 — pe care îl elaborăm în prezent — să continuăm alocarea unei părţi însemnate din venitul naţional pentru investiţii, în scopul grăbirii apropierii României de ţările dezvoltate din punct de vedere economic şi creşterea, pe această bază, a nivelului general de viaţă. Trebuie să spun că tocmai dezvoltarea în continuare într-un ritm intens a economiei, alocarea în continuare pentru dezvoltarea unei părţi însemnate din venitul naţional vor asigura condiţii pentru o creştere a producţiei bunurilor de consum, a serviciilor şi deci a bunăstării generale a poporului. De altfel, un calcul simplu arată că dacă dintr-o sută de dolari am cheltui 90 la sută pentru consum, aceasta ar însemna în valoare absolută 90 de dolari, dar dacă din 500 de dolari vom aloca pentru consum 70 la sută vom cheltui 350 de dolari. De altfel, situaţia ţărilor în curs de dezvoltare este foarte elocventă în această privinţă. Dar, ca să nu vorbesc de alţii, voi aminti situaţia României, care este elocventă. In 1950 venitul naţional pe locuitor era de circa 80 de dolari. Acum este de aproximativ 800 dolari şi, cheltuind pentru consum 70 la sută, cheltuim 560 de dolari. Dar in America, ştiţi bine acest lucru, aşa că nu trebuie să vă fac prea multe calcule. ÎNTREBARE: Cred că este o ilustrare foarte elocventă. Din cite cunosc, dumneavoastră, domnule preşedinte, aţi declarat că, pînă în 1990, România trebuie să devină o naţiune cu o industrie avansată şi că actualul plan cincinal va fi hotărît pr in ce priveşte realizarea acestui obiectiv. Aţi dori să explicaţi ce factori au stat la baza stabilirii acestui termen, şi de ce consideraţi că actualul plan cincinal este hotărîtor ? RĂSPUNS : Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român a stabilit orientarea cu privire la apropierea României, pînă în 1990, de nivelul ţărilor dezvoltate din punct de vedere economic. După cum vedeţi, este o perioadă de circa 20 de ani. Am pornit de la faptul că dezvoltarea într-un ritm mai înalt decît al ţărilor dezvoltate va duce realmente la atingerea acestui nivel. Dacă ţările dezvoltate vor realiza o creştere să spunem de 30 la sută, iar România de 60-65 la sută, atunci este pe deplin posibil să realizăm acest obiectiv. Am menţionat deja că,propunîndu-ne să construim societatea socialistă multilateral dezvoltată, care presupune satisfacerea din plin a necesităţilor materiale şi spirituale ale omului, trebuie să ne propunem să creăm şi condiţiile pentru a satisface aceste cerinţe. De la acest obiectiv am pornit. Am apreciat că actualul cincinal este hotărîtor, deoarece ne-am propus să reorganizăm, în aceşti ani, pe o bază modernă, industria, să introducem rapid progresul tehnic, să dezvoltăm în ritm înalt cîteva ramuri hotărîtoare, cum sînt construcţia de maşini-unelte, electronica, cu tot ceea ce se cuprinde aici. Aceasta va crea o puternică bază pentru următorii 15 ani. Vom construi, de exemplu, în acest cincinal circa 700 de întreprinderi industriale noi, bazate pe cuceririle tehnicii şi ştiinţei contemporane. Aş putea spune că, pe primii trei ani, am realizat ceva în plus faţă de ceea ce aveam prevăzut în plan. Poate că am „greşit“ că m-am referit la 1990. Dacă vor fi condiţii de pace pe plan internaţional vom putea să scurtăm acest termen. ÎNTREBARE : Prin aceasta înţelegeţi că veţi putea atinge aceste obiective înainte de 1990 ? RĂSPUNS : In condiţii de pace, pe baza a ceea ce am realizat pînă acum, rezultă că putem să obţinem o creştere mai însemnată a economiei, ţinînd seama şi de dezvoltarea largă a colaborării internaţionale. Întrebare :- aş dori să vă întreb de ce, in 1973, proporţia investiţiilor alocate industriei grele a crescut in raport cu planurile iniţiale. Care este cauza acestei schimbări in repartizarea investiţiilor şi care ramuri industriale vor beneficia în mod deosebit de pe urma ei ? RĂSPUNS : Am menţionat că dorim să asigurăm o dezvoltare mai accentuată a ramurilor de bază ale industriei metalurgice, construcţiei de maşini-unelte, electronicii şi altor sectoare producătoare de utilaje şi mijloace de transport. De aceasta vor beneficia toate celelalte ramuri, începînd chiar cu agricultura, deoarece vom putea s-o dotăm mai rapid cu mijloace mo-derne de mecanizare. Acelaşi lucru este valabil şi pentru celelalte ramuri — industria uşoară, alimentară şi altele. Dotarea lor cu mijloace moderne pe bază de import ar fi practic imposibil de realizat. Tocmai de aceea am pus un mai mare accent pe dezvoltarea industriei grele. ÎNTREBARE : România şi-a afirmat puternic dorinţa de a duce o politică independentă atit în domeniul politic, cit şi economic. Aţi dori, domnule preşedinte, să explicaţi principiile de bază ale acestei politici, aşa cum România le aplică în relaţiile sale cu alte ţări socialiste, cu Statele Unite ale America şi cu alte state occidentale ? RĂSPUNS : România a cunoscut vreme de secole dominaţia străină. Şi-a cucerit de fapt independenţa reală abia cu aproape 30 de ani în urmă şi de aceea doreşte să realizeze o asemenea dezvoltare încît să asigure poporului independenţa economică şi politică, condiţie de bază a progresului în toate domeniile. Pornim de la faptul că, în actualele condiţii internaţionale, dezvoltarea economico-socială independentă a naţiunilor este o condiţie primordială pentru progresul tuturor popoarelor, pentru o pace trainică în lume. Totodată, înţelegem că progresul României, ca şi al oricărei alte ţări, presupune o largă colaborare internaţională, participarea activă la diviziunea internaţională a muncii, la schimburile de valori materiale şi spirituale. De aceea, dezvoltăm larg relaţiile de colaborare cu toate ţările socialiste şi trebuie să spun că aceste relaţii joacă un rol important în dezvoltarea României. De asemenea, extindem relaţiile cu ţările în curs de dezvoltare, cît şi cu ţările capitaliste dezvoltate. Printre acestea, relaţiile cu Statele Unite au, de asemenea, un rol şi sper că vor avea mai cu seamă în viitor. Astăzi, ponderea schimburilor cu Statele Unite este încă destul de scăzută. în relaţiile noastre de colaborare pornim de la necesitatea de a se asigura egalitatea, din toate punctele de vedere, între parteneri, respectul reciproc al independenţei, neamestecul în treburile interne şi, desigur, avantajul reciproc. ÎNTREBARE : Domnule preşedinte, această politică pare să meargă împotriva obiectivului de integrare economică dintre ţările membre ale C.A.E.R. Aţi dori să comentaţi dacă politica României de independenţă economică este — şi cum este — afectată de apartenenţa sa la C.A.E.R. 7 RĂSPUNS : Politica de dezvoltare economică a României nu numai că nu merge împotriva obiectivului de dezvoltare a colaborării cu ţările membre, ale C.A.E.R., dar ea favorizează tocmai extinderea acestei colaborări, fiind ştiut că, cu cît o ţară este mai dezvoltată economic, cu atît ea dispune de o bază mai serioasă pentru a participa mai larg la colaborarea cu alte state. Acesta este şi cazul României. De altfel, Programul complex cu privire la colaborarea economică între ţările membre ale C.A.E.R. prevede realizarea unei astfel de colaborări, care să asigure o dezvoltare rapidă a fiecărei țări, care să nu afecteze în nici un fel, ci, dimpotrivă, să consolideze independența economico-socială a fiecăreia. Deci, este de înțeles că apartenenţa la C.A.E.R., participarea la înfăptuirea Programului complex nu sunt de natură să afecteze în vreun fel independenţa economică, ci, dimpotrivă, duc tocmai la consolidarea şi întărirea colaborării între parteneri egali, dornici să asigure dezvoltarea fiecăruia şi, împreună, întărirea tuturora. ÎNTREBARE : Acum, investitorilor din străinătate li se permite să deţină acţiuni în societăţi mixte cu întreprinderi româneşti şi să participe la gestiunea acestora. Cum se împacă astfel de investiţii ale companiilor capitaliste cu principiile economiei socialiste şi cu faptul că in România este interzisă proprietatea străină asupra mijloacelor de producţie 7 Care sînt motivele care au dus la luarea hotărîrii de a se încuraja înfiinţarea de societăţi mixte cu capital străin 7 RĂSPUNS : Este adevărat, am hotărît să recurgem — în relaţiile de colaborare economică internaţională — şi la organizarea de societăţi mixte, atît în România, cît şi în alte ţări. Am pornit ,la aceasta ţinînd seama de noile condiţii de dezvoltare a economiei mondiale, de necesitatea unor forme noi în relaţiile economice şi anume de cooperarea directă în producţie. Aceasta permite o extindere mai largă şi de mai lungă durată a relaţiilor economice cu alte state şi, totodată, posibilitatea introducerii mai rapide în producţie a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii contemporane. Societăţile mixte funcţionează pe teritoriul românesc pe baza legilor statului român şi în cadrul lor sunt aplicate toate principiile relaţiilor din societatea noastră, legislaţia socială din România. Desigur, partea care aparţine întreprinderilor româneşti este proprietatea socialistă a întregului popor şi se încadrează ca atare în principiile generale ale economiei noastre, iar partea cu care participă societăţile străine aparţine acestora. Ele pot să beneficieze de toate drepturile pe care le conferă legea cu privire la constituirea societăţilor mixte, fără însă a avea alte drepturi speciale în ce priveşte problemele proprietăţii in România. Se prevede că, în cazul renunţării la participare sau al desfiinţării societăţii, România să aibă dreptul de prioritate sau de opţiune asupra întregii întreprinderi. ÎNTREBARE : Pot să întreb dacă aceasta înseamnă dreptul de a achiziţiona partea ce aparţine partenerilor străini . RĂSPUNS : în condiţiile lichidării întreprinderii, tocmai aceasta înseamnă : ceea ce aparţine partenerului străin nu poate fi vîndut altcuiva decît cu acordul părţii române. De altfel, apreciem că societăţile mixte sînt mai avantajoase decît formele de credit pe care le foloseam şi le folosim şi în prezent, fote o cointeresare mai mare şi pentru companiile străine de a asigura livrarea de tehnologii avansate, de a urmări menţinerea la un nivel ridicat a producţiei, de a realiza şi pentru societatea mixtă beneficii corespunzătoare; după cum vedeţi motivele sunt destul de pragmatice ; dorinţa de a obţine o dezvoltare mai rapidă a industriei, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, asigurînd, în acelaşi timp, şi societăţilor cu care urmează să colaborăm beneficii corespunzătoare. De altfel şi România participă la o serie de societăţi mixte în alte ţări şi sperăm că ele se vor dovedi avantajoase pentru toate părţile. ÎNTREBARE : Domnule preşedinte, cum se încadrează asemenea societăţi mixte în planul economic global al României? Există vreo contradicţie intre asigurarea profitului pentru partenerii străini şi sistemul central de planificare şi de control al preţurilor şi cum se rezolvă acestea ? RĂSPUNS : Societăţile mixte le realizăm în acele domenii în care este interesată şi România şi care corespund, în general, cu planul nostru de dezvoltare. De exemplu, am creat o societate mixtă în electronică chiar cu o firmă din Statele Unite. Ea se încadrează foarte bine în programul de dezvoltare rapidă a electronicii în România şi nu vine în nici un fel în contradicţie cu dezvoltarea economiei noastre în general, ci, dimpotrivă, contribuie la realizarea programului de dezvoltare rapidă a electronicii. în ce priveşte problemele beneficiului în raport cu contribuţia în societăţile mixte, acesta se asigură după cum îl stabilim de comun acord şi după cum reuşim să-l realizăm. Fiind o societate mixtă, beneficiul depinde de felul cum vor lucra ambii parteneri. Este de înţeles că organizarea de societăţi mixte, în domeniile în care şi România este direct interesată, răspunde prevederilor planului nostru de dezvoltare a economiei. Producţia este destinată să satisfacă atît necesităţile României, cît şi ale partenerilor noştri, ca şi un export cît mai larg, după cum este înţelegerea cu partenerul străin. Nici din acest punct de vedere nu este nici o contradicţie cu planul de dezvoltare a României. In ce priveşte preţurile, se are în vedere de a utiliza ca bază preţurile mondiale. ÎNTREBARE : In general, domnule preşedinte, cum apreciaţi rolul investiţiilor străine in România ? Ce limite se vor pune acestor societăţi în ceea ce priveşte numărul, mărimea, amploarea activităţilor lor şi în ce industrii vor fi permise aceste societăţi . RĂSPUNS : Crearea societăţilor mixte — care presupun şi investiţii străine în România — este legată de programul de dezvoltare a industriei româneşti, cum am menţionat deja. Ca atare, numărul şi mărimea lor vor fi în funcţie de domeniile în care vom considera că sunt necesare asemenea societăţi mixte şi în care, desigur, vom găsi şi parteneri interesaţi de a participa cu investiţii in România. Scopul activităţii lor este de a realiza produse de un înalt nivel tehnic, de a asigura atît satisfacerea unor necesităţi ale economiei româneşti, cit şi ale partenerilor, un export competitiv şi de eficienţă economică maximă. Aceasta înseamnă şi realizarea de beneficii maxime care convin atît României, cit şi, sper, partenerilor noştri ce vor participa la asemenea societăţi. ÎNTREBARE : Domnule preşedinte, este România în mod deosebit interesată în investiţii din partea firmelor din Statele Unite şi de ce ? RĂSPUNS: Da, România este interesată în investiţii şi din partea companiilor americane, aşa cum este interesată în investiţii şi din partea altor societăţi străine. Am dori să dezvoltăm şi să realizăm asemenea întreprinderi mixte cu companii din Statele Unite, pornind de la necesitatea extinderii legăturilor economice reciproc avantajoase dintre ţările noastre şi avînd în vedere nivelul tehnic al industriei din Statele Unite. Prin aceasta se va contribui la realizarea într-un mod mai rapid a obiectivelor de care am vorbit anterior. Trebuie să spun, totodată, că extinderea acestor relaţii economice, inclusiv prin societăţi mixte, va dezvolta relaţiile de prietenie dintre popoarele noastre şi consider că aceasta corespunde şi cauzei mai generale a cooperării şi păcii în lume, în spiritul principiilor de care am vorbit. ÎNTREBARE : Avînd î în vedere eforturile României de a dezvolta legăturile comerciale şi economice cu Statele Unite vă întrebăm, domnule preşedinte, dacă rezultatele obţinute au corespuns aşteptărilor dumneavoastră ? Ce credeţi că ar trebui făcut în viitor pentru dezvoltarea acestor legături ? RĂSPUNS : Trebuie să spun că, în ultimii ani, îndeosebi după vizita preşedintelui Nixon în România şi după vizita mea în Statele Unite, s-au obţinut rezultate bune în dezvoltarea colaborării economice. Totuşi, nu am ajuns la nivelul pe care l-ar permite existenţa unor condiţii normale în comerţul reciproc şi am în vedere acordarea de către Statele Unite a clauzei naţiunii celei mai favorizate României. ÎNTREBARE : Cum vor fi afectate relaţiile comerciale dintre Statele Unite şi România de amînarea de către Congresul american a acţiunii de acordare a clauzei naţiunii celei mai favorizate României ? RĂSPUNS: Fără îndoială că neacordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate influenţează în mod negativ asupra dezvoltării relaţiilor economice, avînd în vedere că schimburile trebuie să se bazeze pe principii de egalitate, pe crearea de condiţii corespunzătoare pentru mărfurile româneşti în Statele Unite şi pentru mărfurile americane în România. Sigur, noi sîntem interesaţi şi dorim o extindere a relaţiilor economice cu Statele Unite, dar pentru aceasta trebuie să existe şi condiţii care să permită produselor româneşti să fie competitive pe piaţa Statelor Unite. Cred că Congresul Statelor Unite va ajunge cît mai curînd la concluzia că este necesar să adopte hotărîrea de a acorda atît României, cît şi altor ţări socialiste, clauza naţiunii celei mai favorizate. Aceasta are o deosebită importanţă pentru politica de dezvoltare a colaborării economice, pentru soluţionarea unor probleme economice pe plan internaţional, reprezentînd, totodată, o contribuţie la cursul nou de colaborare, de pace şi destindere în lume. t \ Interviul acordat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu