Scînteia, decembrie 1973 (Anul 42, nr. 9708-9738)

1973-12-01 / nr. 9708

SCINTEIA — sîmbătă 1 decembrie 1973 PAGINA 3 Hotărirea Plenarei Comitetului Central al P.C.R. din 27-28 noiembrie 1973 cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului (Urmare din pag. I) statelor respective, cu reprezentanţii par­tidelor de guvernămînt şi ai altor par­tide progresiste şi democratice, prin de­claraţiile comune şi celelalte documente semnate, prin întîlnirile cu păturile cele mai largi ale populaţiei, această vizită s-a înscris ca un moment de cea mai mare importanţă in activitatea internaţională a României socialiste, ca o puternică ex­presie a solidarităţii militante cu ţările angajate pe calea dezvoltării de­ sine­­stătătoare, constituind, totodată, o con­tribuţie remarcabilă la afirmarea ideilor socialismului, la cauza păcii şi colaboră­rii în întreaga lume. Pornind de la fapul că vizita a pus ba­zele unei colaborări trainice şi îndelun­gate cu aceste ţări pe multiple planuri, în spiritul egalităţii în drepturi şi avan­tajului reciproc, plenara subliniază nece­sitatea ca ministerele, toate instituţiile şi organizaţiile de resort să acţioneze pen­tru realizarea în cele mai bune condiţii a prevederilor acordurilor şi înţelegerilor încheiate, corespunzător intereselor po­porului român, cit şi intereselor popoa­relor din statele vizitate, ale consolidării prieteniei româno-latino-americane. Comitetul Central îşi însuşeşte conclu­ziile cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cu privire la răstur­narea prin forţă a guvernului constitu­ţional din Chile, aprobă poziţia adoptată de partid şi guvern faţă de acest act şi relevă importanţa învăţămintelor expri­mate în cuvîntare pentru dezvoltarea luptei revoluţionare a popoarelor. Comitetul Central subliniază că Parti­dul Comunist Român, România socialistă vor depune şi în viitor toate eforturile pentru întărirea solidarităţii internaţio­naliste cu statele care se dezvoltă inde­pendent, cu forţele politice care se pro­nunţă pentru schimbări sociale progre­siste, înnoitoare, pentru principii de or­ganizare socialistă a societăţii, pentru li­bertatea popoarelor, pentru dreptul fie­cărui popor de a-şi exercita suveranita­tea asupra resurselor naţionale şi a-şi alege căile evoluţiei istorice potrivit pro­priei voinţe, fără nici un amestec din afară. 5. Plenara reliefează consecvenţa cu care partidul şi guvernul ţării noastre îşi manifestă soli­dări­tatea şi acordă un sprijin multilateral mişcărilor de elibe­rare naţională, luptei pentru libertate a popoarelor aflate încă sub dominaţie co­lonială. Numeroasele contacte şi convor­birile purtate cu conducători ai acestor mişcări, recunoaşterea din primul mo­ment a noului stat independent Gui­­neea-Bissau şi stabilirea de relaţii diplo­matice, semnarea Declaraţiei comune cu Partidul African al Independenţei din această ţară se înscriu ca expresii eloc­vente ale politicii­ României de deplină solidaritate cu cauza dreaptă a eliberării popoarelor. Plenara subliniază că România va acorda în continuare întregul său spri­jin mişcărilor de eliberare naţională, pentru lichidarea cu desăvîrşire a ori­căror forme de asuprire colonială şi abo­lirea definitivă a practicilor neocolonia­­liste, discriminărilor rasiale şi politicii de apartheid, pentru desfiinţarea orică­ror forme de asuprire, dominaţie şi je­fuire a altor popoare, pentru întărirea legăturilor dintre mişcarea comunistă internaţională şi mişcările de eliberare naţională. 6. Comitetul Central îşi exprimă aprobarea faţă de activitatea ţării noas­tre pentru dezvoltarea continuă, în spi­ritul coexistenţei paşnice, a relaţiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire social-politică. Un rol deosebit în această direcţie l-au avut vizitele, contactele la nivelul cel mai înalt, la alte niveluri şi convorbirile cu reprezentanţi de răspundere dintr-un mare număr de state, inclusiv state ca­pitaliste dezvoltate. Declaraţiile solemne comune, tratatele şi înţelegerile încheiate cu aceste prilejuri au stabilit baze trai­nice pentru adîncirea colaborării reciproc avantajoase, constituind, în acelaşi timp, contribuţii importante la îmbunătăţirea generală a climatului politic şi înţele­gerea între naţiuni, la afirmarea princi­piilor unor noi relaţii între state, la sti­mularea cursului spre destindere inter­naţională. Plenara C.C. al P.C.R. exprimă hotă­­rîrea României socialiste de a milita cu energie, în continuare, pentru aşezarea relaţiilor dintre toate statele lumii pe temelia principiilor suveranităţii şi inde­pendenţei naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile in­terne, nerecurgerii la forţă sau la ame­ninţarea cu folosirea forţei, avantajului reciproc şi respectului mutual — princi­pii a căror aplicare constituie garanţia sigură a dezvoltării libere, înfloritoare, a fiecărei naţiuni, a conlucrării interna­ţionale rodnice, în conformitate cu nă­zuinţele de pace şi bunăstare ale întregii umanităţi. 7. Plenara dă o înaltă apreciere acti­vităţii rodnice şi stăruitoare desfăşurate de conducerea partidului şi statului, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru instaurarea unui d­iriiat de securitate şi pace pe continentul european, contribu­ţiei active a României la­­ pregătirea şi desfăşurarea primei şi a celei de-a doua faze a Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa. Plenara C.C. al P.C.R. stabileşte ca România să acorde şi în viitor o atenţie centrală înfăptuirii securităţii europene, să depună toate eforturile în vederea desfăşurării constructive a lucrărilor Conferinţei pentru securitate şi coope­rare în Europa , astfel ca aceasta să se finalizeze prin documente care să consfinţească instituirea unui sistem pre­cis, riguros şi ferm de drepturi şi în­datoriri, de angajamente şi obligaţii re­ciproce privind principiile noilor rapor­turi între statele continentului şi, tot­odată, să prevadă măsuri corespunzătoa­re pentru aplicarea şi respectarea lor în practică, încît fiecare naţiune să dobîn­­dească garanţia dezvoltării sale libere, la adăpost de orice agresiune sau imixtiu­ne, să participe la intensificarea coope­rării intereuropene, neîngrădită de nici un fel de bariere artificiale. Plenara reafirmă convingerea fermă a României că securitatea europeană nu poate fi separată de eforturile pentru dezangajarea militară, de problemele dezarmării în general. Procesul înfăptui­rii securităţii europene trebuie să ducă la retragerea trupelor străine de pe te­ritoriile altor state, la reducerea efecti­velor trupelor naţionale, la desfiinţarea blocurilor şi pactelor militare opuse, la lichidarea diviziunii actuale a Europei. Salutînd începerea negocierilor de la Viena, plenara Comitetului Central îşi exprimă convingerea că la aceste nego­cieri trebuie să participe toate statele interesate, să se ţină seama cu stricteţe de drepturile şi interesele legitime ale tuturor ţărilor de pe continent. 8. Pornind de la importanţa înţelege­rilor regionale pentru promovarea păcii şi securităţii în Europa şi în lume, ple­­nara subliniază hotărîrea României de a acorda în continuare o atenţie deosebită dezvoltării relaţiilor de bună vecinătate între ţările din Balcani, transformării acestei regiuni într-o zonă a păcii, prie­teniei şi conlucrării rodnice intre popoa­re, fără arme nucleare. 9. Comitetul Central al P.C.R. exprimă satisfacţia întregului partid şi a întregu­lui popor român pentru contribuţia ac­tivă adusă de România la rezolvarea în spiritul păcii şi înţelegerii între naţiuni a marilor probleme internaţionale, pen­tru hotărîrea cu care ţara noastră mili­tează în vederea stingerii tuturor foca­relor de încordare, soluţionării pe cale politică, prin tratative, a conflictelor şi litigiilor dintre state. Permanent şi ferm solidară cu lupta dreaptă a poporului vietnamez, a celor­lalte popoare din Indochina, ţara noastră a salutat cu satisfacţie Acordurile de la Paris cu privire la încheierea păcii in Vietnam, ca şi Acordul de restabilire a păcii şi înţelegerii naţionale în Laos. România va sprijini activ, în continuare, eforturile poporului vietnamez pentru consolidarea păcii şi reconstrucţia paş­nică a patriei sale, pentru dezvoltare de­­sine-stătătoare pe calea progresului eco­nom­ico-social, va milita mai departe pentru restabilirea liniştii în întreaga In­­dochină şi crearea tuturor condiţiilor ca popoarele din Vietnam, din Cambodgia şi Laos să-şi rezolve singure problemele, fără amestec din afară, potrivit pro­priilor aspiraţii. 10. Plenara C.C. al P.C.R., examinînd cu atenţie desfăşurarea evenimentelor din Orientul Apropiat apreciază că evoluţia situaţiei din această zonă confirmă încă o dată justeţea poziţiei constructive adop­tate de ţara noastră, care s-a pronunţat consecvent pentru soluţionarea pe cale politică a conflictului, a subliniat în re­petate rînduri că menţinerea încordării, perpetuarea ocupaţiei de către Israel a teritoriilor arabe dobîndite prin forţă constituie o permanentă sursă de război, cu serioase pericole pentru cursul destin­derii şi păcii în lume. Dînd o înaltă apreciere activităţii in­tense, acţiunilor şi iniţiativelor multiple, propunerilor şi demersurilor întreprinse de conducerea partidului şi statului nos­tru, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe lîngă statele implicate direct în conflict şi pe lîngă numeroase alte state, plenara apreciază că în prezent trebuie făcut to­tul pentru consolidarea încetării focului, crearea unei zone de dezangajare milita­ră şi desfăşurarea negocierilor, spre a se ajunge la o soluţie rapidă şi definitivă în Orientul Apropiat. în acest scop este ne­cesară trecerea neîntîrziată la aplicarea rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967, retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate, instaurarea unei păci trainice, juste, care să garanteze suveranitatea şi integritatea tuturor statelor din această regiune, in­clusiv a Israelului, rezolvarea problemei poporului palestinean în conformitate cu aspiraţiile sale legitime. Plenara subli­niază utilitatea organizării unei confe­rinţe care s-ar putea desfăşura sub egida O.N.U. şi la care ar fi necesar să parti­cipe, alături de părţile interesate, şi alte state — mari, mijlocii şi mici — de pe diferite continente, şi îndeosebi din Africa şi Europa, care doresc şi pot a­­duce o contribuţie constructivă la sta­tornicirea păcii în această parte a glo­bului. 11. Plenara apreciază ca un impe­rativ arzător al contemporaneităţii înce­tarea cursei înarmărilor, înfăptuirea de­zarmării generale şi totale şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare. în conformitate cu acest deziderat major, România va acţiona în continuare pentru realizarea unor progrese efective pe calea dezarmării generale, pentru adoptarea unor măsuri eficiente care să ducă la oprirea cursei înarmărilor, la înghețarea și reducerea treptată a buge­telor militare, interzicerea folosirii arme­lor nucleare şi a altor arme de distru­gere în masă, încetarea producţiei lor şi distrugerea stocurilor existente, lichida­rea bazelor militare de pe teritoriile altor state şi retragerea trupelor străine în graniţele lor naţionale, stabilirea de zone denuclearizate. 12. Plenara a luat act cu satisfacţie de iniţiativele şi acţiunile constructive întreprinse de România privind creşterea rolului şi eficienţei O.N.U. în menţine­rea şi întărirea păcii şi securităţii inter­naţionale. România va depune în conti­­nuare toate eforturile pentru ca O.N.U. să-şi îmbunătăţească activitatea, să de­vină în mod efectiv forul cel mai larg al participării active, pe baza deplinei egalităţi a tuturor statelor la rezolvarea problemelor majore ale omenirii, să contribuie­ la întărirea cursului spre des­tindere şi cooperare pe arena mondială. 13. Avînd în vedere gradul tot mai accentuat al interdependenţei statelor şi complexitatea marilor probleme ce con­fruntă omenirea, plenara reafirmă cu putere convingerea României că soluţio­narea acestor probleme trebuie să fie ro­dul conlucrării întregii comunităţi mon­diale, cu participarea egală în drepturi a tuturor ţărilor, indiferent de orînduirea socială, mărimea teritoriului şi a popu­laţiei, forţa economică sau militară. Totodată, plenara subliniază că o ce­rinţă de importanţă esenţială pentru adîncirea procesului de destindere, pen­tru înfăptuirea dezarmării, abolirea prac­ticilor imperialiste, pen­tru soluţionarea problemelor mari ale contemporaneităţii în concordanţă cu interesele popoarelor este participarea mai intensă a mase­lor populare la viaţa internaţională. In zilele noastre este un imperativ arzător ca opinia publică să-şi facă auzit glasul cu şi mai multă fermitate, ca popoarele lumii să-şi intensifice lupta pentru apă­rarea intereselor lor, să impună respect­­area voinţei şi aspiraţiilor lor de liber­tate, pace şi progres. 14. Comitetul Central acordă o înaltă apreciere activităţii desfăşurate de Parti­dul Comunist Român pentru dezvoltarea relaţiilor de solidaritate şi prietenie to­vărăşească cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti. Numeroasele întituiri şi contacte in­ternaţionale ale partidului nostru, vizi­tele reciproce la diferite niveluri, schim­burile de experienţă, declaraţiile comune semnate cu un mare număr de partide frăţeşti reprezintă expresii vii ale poli­ticii profund internaţionaliste a Partidu­lui Comunist Român de dezvoltare a co­laborării şi întărire a unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. Ple­nara hotărăşte ca Partidul Comunist Ro­mân să acţioneze în continuare, cu con­secvenţă, pentru dezvoltarea relaţiilor de solidaritate în cadrul mişcării comuniste internaţionale pe baza principiilor auto­nomiei fiecărui partid, elaborării de­ sine­­stătătoare a liniei politice interne şi externe, a egalităţii în drepturi, neames­tecului în treburile interne, în spiritul stimei şi respectului reciproc. Această linie de activitate răspunde în cel mai înalt grad cerinţelor unităţii, întrucît a­­plicarea strictă a acestor­­ principii re­prezintă condiţia unei coeziuni noi, trai­nice a mişcării comuniste. 15. Plenara exprimă deplina sa apro­bare faţă de acţiunile întreprinse de partidul nostru în vederea dezvoltării relaţiilor cu partidele socialiste şi social­­democrate. Această activitate răspunde cerinţelor majore ale contemporaneităţii, care reclamă intensificarea colaborării între comunişti şi socialişti, în vederea întăririi rolului tot mai important pe care îl joacă în lumea de astăzi clasa muncitoare şi organizaţiile sale politice. Plenara relevă cu satisfacţie dezvol­tarea relaţiilor Partidului Comunist Ro­mân cu un număr însemnat de partide de guvernămînt din noile state indepen­dente, cu alte partide şi organizaţii de­mocratice, progresiste din întreaga lume. Relevînd consecvenţa cu care P.C.R. îşi îndeplineşte rolul de detaşament activ al marelui front revoluţionar mondial, plenara stabileşte ca partidul să urmeze în continuare linia dezvoltării mereu mai ample a colaborării cu toate parti­dele comuniste şi muncitoreşti, socialiste şi social-democrate, cu toate formaţiu­nile şi organizaţiile politice care se pro­nunţă pentru socialism şi comunism, pentru progres social, pentru apărarea intereselor fundamentale ale popoarelor, pentru pace, libertate şi înflorirea civi­lizaţiei umane. In spiritul unităţii dialectice dintre sarcinile dezvoltării economico-sociale interne şi îndatoririle internaţionaliste, plenara subliniază însemnătatea interna­ţională a marilor succese obţinute de poporul român în construcţia socialistă, care se bucură de un larg interes şi a­­sigură creşterea continuă a prestigiului României în lume, demonstrând ce­ poate face un popor stăpîn pe destinele sale, hotărît să depună toate eforturile pen­tru bunăstarea şi fericirea sa, pentru făurirea unei vieţi demne, libere şi independente. Plenara exprimă hotărîrea partidului de a desfăşura în continuare o activita­te internaţională tot mai amplă, în ve­derea promovării mai departe a politicii externe stabilite de Congresul al X-lea, potrivit intereselor fundamentele ale făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România, promovării cau­zei socialismului şi comunismului , în lume, împlinirii aspiraţiilor supreme, de pace, bunăstare, libertate şi progres ale întregii umanităţi. (Urmare din pag. I) creşte cu peste 50 la sută în com­paraţie cu 1970. Se vor asigura anual 220-230 000 noi locuri de muncă. Salariul real al tuturor oameni­lor muncii va creşte în acest cin­cinal cu peste 20 la sută, iar desfa­cerea de mărfuri către populaţie cu peste 40 la sută, în acelaşi timp, după cum cred că aţi putut observa, construim într-un ritm destul de intens lo­cuinţe şi alte aşezăminte sociale. Avem în vedere ca şi în următo­rul plan cincinal, 1976—1980 — pe care îl elaborăm în prezent — să continuăm alocarea unei părţi în­semnate din venitul naţional pen­tru investiţii, în scopul grăbirii a­­propierii României de ţările dez­voltate din punct de vedere econo­mic şi creşterea, pe această bază, a nivelului general de viaţă. Trebuie să spun că tocmai dez­voltarea în continuare într-un ritm intens a economiei, alocarea în continuare pentru dezvoltare­a unei părţi însemnate din venitul naţional vor asigura condiţii pen­tru o creştere a producţiei bunuri­lor de consum, a serviciilor şi deci a bunăstării generale a poporului. De altfel, un calcul simplu arată că dacă dintr-o sută de dolari am cheltui 90 la sută pentru consum, aceasta ar însemna în valoare ab­solută 90 de dolari, dar dacă din 500 de dolari vom aloca pentru consum 70 la sută vom cheltui 350 de dolari. De altfel, situaţia ţă­rilor în curs de dezvoltare este foarte elocventă în această privin­ţă. Dar, ca să nu vorbesc de alţii, voi aminti situaţia României, care este elocventă. In 1950 venitul na­ţional pe locuitor era de circa 80 de dolari. Acum este de aproxima­tiv 800 dolari şi, cheltuind pentru con­sum 70 la sută, cheltuim 560 de dolari. Dar in America, ştiţi bine acest lucru, aşa că nu trebuie să vă fac prea multe calcule. ÎNTREBARE: Cred că este o ilustrare foarte elocventă. Din cite cunosc, dumneavoas­tră, domnule preşedinte, aţi declarat că, pînă în 1990, Ro­mânia trebuie să devină o naţiune cu o industrie avan­sată şi că actualul plan cin­cinal va fi hotărît pr in ce pri­veşte realizarea acestui obiec­tiv. Aţi dori să explicaţi ce factori au stat la baza stabi­lirii acestui termen, şi de ce consideraţi că actualul plan cincinal este hotărîtor ? RĂSPUNS : Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român a stabilit orientarea cu privire la apropierea României, pînă în 1990, de nivelul ţărilor dezvoltate din punct de vedere economic. După cum vedeţi, este o perioadă de circa 20 de ani. Am pornit de la faptul că dezvoltarea într-un ritm mai înalt decît al ţărilor dezvol­tate va duce realmente la atingerea acestui nivel. Dacă ţările dezvoltate vor realiza o creştere să spunem de 30 la sută, iar România de 60-65 la sută, atunci este pe deplin posibil să realizăm acest obiectiv. Am menţionat deja că,­­propu­­nîndu-ne să construim societatea socialistă multilateral dezvoltată, care presupune satisfacerea din plin a necesităţilor materiale şi spirituale ale omului, trebuie să ne propunem să creăm şi condiţiile pentru a satisface aceste cerinţe. De la acest obiectiv am pornit. Am apreciat că actualul cincinal este hotărîtor, deoarece ne-am propus să reorganizăm, în aceşti ani, pe o bază modernă, industria, să introducem rapid progresul teh­nic, să dezvoltăm în ritm înalt cîteva ramuri hotărîtoare, cum sînt construcţia de maşini-unelte, elec­tronica, cu tot ceea ce se cuprinde aici. Aceasta va crea o puternică bază pentru următorii 15 ani. Vom construi, de exemplu, în acest cin­cinal circa 700 de întreprinderi in­dustriale noi, bazate pe cuceririle tehnicii şi ştiinţei contemporane. Aş putea spune că, pe primii trei ani, am realizat ceva în plus faţă de ceea ce aveam prevăzut în plan. Poate că am „greşit“ că m-am refe­rit la 1990. Dacă vor fi condiţii de pace pe plan internaţional vom pu­tea să scurtăm acest termen. ÎNTREBARE : Prin aceasta înţelegeţi că veţi putea atinge aceste obiective înainte de 1990 ? RĂSPUNS : In condiţii de pace, pe baza a ceea ce am realizat pînă acum, rezultă că putem să obţinem o creştere mai însemnată a econo­miei, ţinînd seama şi de dezvol­tarea largă a colaborării interna­ţionale. Întrebare :- aş dori să vă­ întreb de ce, in 1973, proporţia investiţiilor alocate industriei grele a crescut in raport cu planurile iniţiale. Care este cauza acestei schimbări in­­ repartizarea investiţiilor şi care ramuri industriale vor beneficia în mod deosebit de pe urma ei ? RĂSPUNS : Am menţionat că dorim să asigurăm o dezvoltare mai accentuată a ramurilor de bază ale industriei metalurgice, con­strucţiei de maşini-unelte, electro­nicii şi altor sectoare producătoare de utilaje şi mijloace de transport. De aceasta vor beneficia toate ce­lelalte ramuri, începînd chiar cu a­­gricultura, deoarece vom putea s-o dotăm mai rapid cu mijloace mo-­­­derne de mecanizare. Acelaşi lucru este valabil şi pentru celelalte ra­muri — industria uşoară, alimen­tară şi altele. Dotarea lor cu mij­loace moderne pe bază de import ar fi practic imposibil de realizat. Tocmai de aceea am pus un mai mare accent pe dezvoltarea indus­triei grele. ÎNTREBARE : România şi-a afirmat puternic dorinţa de a duce o politică independentă atit în domeniul politic, cit şi economic. Aţi dori, domnule preşedinte, să explicaţi princi­piile de bază ale acestei po­litici, aşa cu­m România le a­­plică în relaţiile sale cu alte ţări socialiste, cu Statele Unite ale America şi cu alte state occidentale ? RĂSPUNS : România a cunoscut vreme de secole dominaţia străină. Şi-a cucerit de fapt independenţa reală abia cu aproape 30 de ani în urmă şi de aceea doreşte să reali­zeze o asemenea dezvoltare încît să asigure poporului independenţa economică şi politică, condiţie de bază a progresului în toate dome­niile. Pornim de la faptul că, în actualele condiţii internaţionale, dezvoltarea economico-socială in­dependentă a naţiunilor este o con­diţie primordială pentru progresul tuturor popoarelor, pentru o pace trainică în lume. Totodată, înţele­gem că progresul României, ca şi al oricărei alte ţări, presupune o largă colaborare internaţională, participarea activă la diviziunea internaţională a muncii, la schim­burile de valori materiale şi spiri­tuale. De aceea, dezvoltăm larg rela­ţiile de colaborare cu toate ţările socialiste şi trebuie să spun că a­­ceste­ relaţii joacă un rol important în dezvoltarea României. De asemenea, extindem relaţiile cu ţările în curs de dezvoltare, cît şi cu ţările capitaliste dezvoltate. Printre acestea, relaţiile cu Statele Unite au, de asemenea, un rol şi sper că vor avea mai cu seamă în viitor. Astăzi, ponderea schimburi­lor cu Statele Unite este încă destul de scăzută. în relaţiile noastre de colaborare pornim de la necesitatea de a se asigura egalitatea, din toate punc­tele de vedere, între parteneri, respectul reciproc al independen­ţei, neamestecul în treburile inter­ne şi, desigur, avantajul reciproc. ÎNTREBARE : Domnule pre­şedinte, această politică pare să meargă împotriva obiecti­vului de integrare economică dintre ţările membre ale C.A.E.R. Aţi dori să comen­taţi dacă politica României de independenţă economică este — şi cum este — afectată de apartenenţa sa la C.A.E.R. 7 RĂSPUNS : Politica de dezvol­tare economică a României nu nu­mai că nu merge împotriva obiec­tivului de dezvoltare a colaborării cu ţările membre, ale C.A.E.R., dar ea favorizează tocmai extinderea acestei colaborări, fiind ştiut că, cu cît o ţară este mai dezvoltată eco­nomic, cu atît ea dispune de o bază mai serioasă pentru a parti­cipa mai larg la colaborarea cu alte state. Acesta este şi cazul Ro­mâniei. De altfel, Programul com­plex cu privire la colaborarea eco­nomică între ţările membre ale C.A.E.R. prevede realizarea unei astfel de colaborări, care să asigu­re o dezvoltare rapidă a fiecărei țări, care să nu afecteze­ în nici un fel, ci, dimpotrivă, să consolideze independența economico-socială a fiecăreia. Deci, este de înțeles că apartenenţa la C.A.E.R., participa­rea la înfăptuirea Programului complex nu sunt de natură să afec­teze în vreun fel independenţa e­­conomică, ci, dimpotrivă, duc toc­mai la consolidarea şi întărirea co­laborării între parteneri egali, dor­nici să asigure dezvoltarea fiecă­ruia şi, împreună, întărirea tutu­rora. ÎNTREBARE : Acum, inves­titorilor din străinătate li se permite să deţină acţiuni în societăţi mixte cu întreprin­deri româneşti şi să participe la gestiunea acestora. Cum se împacă astfel de investiţii ale companiilor capitaliste cu principiile economiei socialiste şi cu faptul că in România este interzisă proprietatea străină asupra mijloacelor de producţie 7 Care sînt motivele care au dus la luarea hotărîrii de a se încuraja înfiinţarea de societăţi mixte cu capital străin 7 RĂSPUNS : Este adevărat, am hotărît să recurgem — în relaţiile de colaborare economică interna­ţională — şi la organizarea de so­cietăţi mixte, atît în România, cît şi în alte ţări. Am pornit ,la a­­ceasta ţinînd seama de noile condiţii de dezvoltare a econo­miei mondiale, de necesitatea unor forme noi în relaţiile econo­mice şi anume de cooperarea di­rectă în producţie. Aceasta permite o extindere mai largă şi de mai lungă durată a relaţiilor econo­mice cu alte state şi, totodată, po­sibilitatea introducerii mai rapide în producţie a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii contemporane. Societă­ţile mixte funcţionează­­ pe terito­riul românesc pe baza legilor sta­tului român şi în cadrul lor sunt aplicate toate principiile relaţiilor din societatea noastră, legislaţia socială din România. Desigur, partea care aparţine în­treprinderilor româneşti este pro­prietatea socialistă a întregului po­por şi se încadrează ca atare în principiile generale ale economiei noastre, iar partea cu care parti­cipă societăţile străine aparţine acestora. Ele pot să beneficieze de toate drepturile pe care le conferă legea cu privire la constituirea so­cietăţilor mixte, fără însă a avea alte drepturi speciale în ce priveşte problemele proprietăţii in Româ­nia. Se prevede că, în cazul renun­ţării la participare sau al desfiin­ţării societăţii, România să aibă dreptul de prioritate sau de opţiu­ne asupra întregii întreprinderi. ÎNTREBARE : Pot să întreb dacă aceasta înseamnă drep­tul de a achiziţiona partea ce aparţine partenerilor străini . RĂSPUNS : în condiţiile lichi­dării întreprinderii, tocmai aceasta înseamnă : ceea ce aparţine parte­nerului străin nu poate fi vîndut altcuiva decît cu acordul părţii ro­mâne. De altfel, apreciem că so­cietăţile mixte sînt mai avanta­joase decît formele de credit pe care le foloseam şi le folosim şi în prezent, fote o cointeresare mai mare şi pentru companiile străine de a asigura livrarea de tehnologii avansate, de a urmări menţinerea la un nivel ridicat a producţiei, de a realiza şi pentru societatea mixtă beneficii corespunzătoare; după cum vedeţi motivele sunt des­tul de pragmatice ; dorinţa de a obţine o dezvoltare mai ra­pidă a industriei, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, asigurînd, în acelaşi timp, şi socie­tăţilor cu care urmează să colabo­răm beneficii corespunzătoare. De altfel şi România participă la o serie de societăţi mixte în alte ţări şi sperăm că ele se vor dovedi avantajoase pentru toate părţile. ÎNTREBARE : Domnule pre­şedinte, cum se încadrează a­­semenea societăţi mixte în planul economic global al României? Există vreo contra­dicţie intre asigurarea profi­tului pentru partenerii străini şi sistemul central de plani­ficare şi de control al preţuri­lor şi cum se rezolvă acestea ? RĂSPUNS : Societăţile mixte le realizăm în acele domenii în care este interesată şi România şi care corespund, în general, cu planul nostru de dezvoltare. De exemplu, am creat o societate mixtă în elec­tronică chiar cu o firmă­ din Statele Unite. Ea se încadrează foarte bine în programul de dezvoltare rapidă a electronicii în România şi nu vine în nici un fel în contradicţie cu dezvoltarea economiei noastre în general, ci, dimpotrivă, contri­buie la realizarea programului de dezvoltare rapidă a electronicii. în ce priveşte problemele bene­ficiului în raport cu contribuţia în societăţile mixte, acesta se asigură după cum îl stabilim de comun a­­cord şi după cum reuşim să-l rea­lizăm. Fiind o societate mixtă, be­neficiul depinde de felul cum vor lucra ambii parteneri. Este de în­ţeles că organizarea de societăţi mixte, în domeniile în care şi România este direct interesată, răspunde prevederilor planului nostru de dezvoltare a economiei. Producţia este destinată să satis­facă atît necesităţile României, cît şi ale partenerilor noştri, ca şi un export cît mai larg, după cum este înţelegerea cu partenerul străin. Nici din acest punct de ve­dere nu este nici o contradicţie cu planul de dezvoltare a României. In ce priveşte preţurile, se are în vedere de a utiliza ca bază pre­ţurile mondiale. ÎNTREBARE : In general, domnule preşedinte, cum­ a­­preciaţi rolul investiţiilor stră­ine in România ? Ce limite se vor pune acestor societăţi în ceea ce priveşte numărul, mă­rimea, amploarea activităţilor lor şi în ce industrii vor fi permise aceste societăţi . RĂSPUNS : Crearea societăţilor mixte — care presupun şi investiţii străine în România — este legată de programul de dezvoltare a in­dustriei româneşti, cum am men­ţionat deja. Ca atare, numărul şi­ mărimea lor vor fi în funcţie de domeniile în care vom considera că sunt necesare­ asemenea societăţi mixte şi în care, desigur, vom găsi şi parteneri interesaţi de a parti­cipa cu investiţii in România. Sco­pul activităţii lor este de a realiza produse de un înalt nivel tehnic, de a asigura atît satisfacerea unor necesităţi ale economiei româneşti, cit şi ale partenerilor, un export competitiv şi de eficienţă economi­că maximă. Aceasta înseamnă­­ şi realizarea de beneficii maxime care convin atît României, cit şi, sper, partenerilor noştri ce vor participa la asemenea societăţi. ÎNTREBARE : Domnule pre­şedinte, este România în mod deosebit interesată în investi­ţii din partea firmelor din Statele Unite şi de ce ? RĂSPUNS: Da, România­ este interesată în investiţii şi din par­tea companiilor americane, aşa cum este interesată în investiţii şi din partea altor societăţi străine. Am dori să dezvoltăm şi să rea­lizăm asemenea întreprinderi mix­te cu companii din Statele Uni­te, pornind de la necesitatea ex­tinderii legăturilor economice re­ciproc avantajoase dintre ţările noastre şi avînd în vedere nivelul tehnic al industriei din Statele Unite. Prin aceasta se va contri­bui la realizarea într-un mod mai rapid a obiectivelor de care am vorbit anterior. Trebuie să spun, totodată, că extinderea acestor re­laţii economice, inclusiv prin so­cietăţi mixte, va dezvolta relaţi­ile de prietenie dintre popoarele noastre şi consider că aceasta­­ co­respunde şi cauzei mai generale a cooperării şi păcii în lume, în spi­ritul principiilor de care am vor­bit. ÎNTREBARE : Avînd î în vedere eforturile României de a dezvolta legăturile co­merciale şi economice cu Sta­tele Unite vă întrebăm, dom­nule preşedinte, dacă rezulta­tele obţinute au corespuns aşteptărilor dumneavoastră ? Ce credeţi că ar trebui făcut în viitor pentru dezvoltarea acestor legături ? RĂSPUNS : Trebuie să spun că, în ultimii ani, îndeosebi după vizita preşedintelui Nixon în România şi după vizita mea în Statele Unite, s-au obţinut rezul­tate bune în dezvoltarea colaboră­rii economice. Totuşi, nu am ajuns la nivelul pe care l-ar permite existenţa unor condiţii normale în comerţul reciproc şi am în ve­dere acordarea de către Statele Unite a clauzei naţiunii celei mai favorizate României. ÎNTREBARE : Cum vor fi afectate relaţiile comerciale dintre Statele Unite şi Româ­nia de amînarea de către Congresul american a acţiunii de acordare a clauzei naţiunii celei mai favorizate Româ­niei ? RĂSPUNS: Fără îndoială că neacordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate influenţează în mod negativ asupra dezvoltării relaţiilor economice, avînd în ve­dere că schimburile trebuie să se bazeze pe principii de egalitate, pe crearea de condiţii corespunză­toare pentru mărfurile româneşti în Statele Unite şi pentru mărfu­rile americane în România. Sigur, noi sîntem interesaţi şi dorim o extindere a relaţiilor economice cu Statele Unite, dar pentru a­­ceasta trebuie să existe şi condi­ţii care să permită produselor ro­mâneşti să fie competitive pe pia­ţa Statelor Unite. Cred că Congresul Statelor U­­nite va ajunge cît mai curînd la concluzia că este necesar să adop­te hotărîrea de a acorda atît României, cît şi altor ţări socia­liste, clauza naţiunii celei mai fa­vorizate. Aceasta are o deosebită importanţă pentru politica de dez­voltare a colaborării­ economice, pentru soluţionarea unor proble­me economice pe plan internaţio­nal, reprezentînd, totodată, o con­tribuţie la cursul nou­ de colabo­rare, de pace şi destindere în lume. t \­­ Interviul acordat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu

Next