Scînteia, iulie 1974 (Anul 43, nr. 9909-9934)

1974-07-02 / nr. 9909

SCI­NT El A -marți 2 iulie 1974 DECLARAŢIA SOLEMNĂ COMUNĂ a Republicii Socialiste România şi a Republicii Arabe Egipt Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt. l­uînd în consideraţie relaţiile de prietenie, colabo­rare şi stimă reciprocă statornicite intre cele două ţări, In dorinţa de a extinde pe multiple planuri relaţiile prieteneşti dintre ambele state şi popoare, pe baza principiilor şi normelor dreptului internaţional şi jus­tiţiei, Reafirmînd ataşamentul lor faţă de scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite, Decise să sporească contribuţia celor două ţări la cauza păcii şi securităţii internaţionale, precum şi la dezvoltarea cooperării între toate statele, Conştiente de responsabilitatea care incumbă tuturor statelor — mari, mijlocii sau mici — pentru instaura­rea unui climat de pace şi securitate în lume şi pen­tru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi cooperare în­tre toate ţările, indiferent de sistemul lor politic, eco­nomic şi social sau de nivelul lor de dezvoltare, Subliniind ferm credinţa lor că violarea integrităţii teritoriale a statelor şi a independenţei lor politice este inadmisibilă, Reiterind convingerea lor deplină că pacea şi secu­ritatea internaţională trebuie să se bazeze pe respec­tarea dreptului sacru al tuturor naţiunilor la existen­ţă, libertate, suveranitate şi independenţă, la pace şi securitate, pe inadmisibilitatea acaparării de teritorii prin forţă sau de orice alte căi, pe respectarea drep­tului inalienabil al fiecărui popor de a dispune li­ber de soarta sa, fără nici un amestec, constringere sau presiune exercitate din afară. Subliniind importanţa fundamentală a întăririi le­galităţii internaţionale, necesitatea respectării sincere şi efective a principiilor şi normelor dreptului inter­naţional, Reafirmînd că toate statele, fără excepţie, au drep­tul şi îndatorirea de a participa la soluţionarea pro­blemelor internaţionale, îndeosebi a acelora care le privesc, Afiinţînd hotărirea lor fermă de a-şi spori contri­buţia la lupta pentru lichidarea definitivă şi com­pletă a colonialismului şi neocolonialismului, sub orice formă, precum şi pentru lichidarea politicii de apartheid şi oricărei discriminări, Animate de dorinţa de a-şi spori sprijinul lor po­litic, material şi moral ţărilor care şi-au cucerit su­veranitatea naţională şi care au păşit pe calea dez­voltării economice independente, precum şi mişcărilor de eliberare naţională din ţările care se mai găsesc încă sub dominaţie colonială, Ferm decise să-şi aducă întreaga lor contribuţie la promovarea şi întărirea spiritului de înţelegere şi co­operare în lume şi de a participa activ la viaţa in­ternaţională, pentru imprimarea unui curs nou po­liticii mondiale, care să înlăture folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa şi politica de dominaţie, agre­siune si dictat in relaţiile internaţionale, Reafirmînd, ca ţări în curs de dezvoltare, dreptul suveran al fiecărui stat la utilizarea resurselor şi bo­găţiilor naţionale in interesul său propriu şi necesi­tatea amplificării eforturilor, la nivel naţional şi in­ternaţional, pentru a se asigura un progres mai rapid al economiilor tuturor tarilor în curs de dezvoltare, indiferent de orinduirea lor socială sau zona geogra­fică din care"fac parte, în scopul reducerii şi, în final, al eliminării decalajelor ce se separă de ţările dez­voltate, Afirmînd dreptul tuturor statelor la dezvoltarea eco­nomică, socială şi culturală independentă, dreptul de a participa la cooperarea internaţională şi a avea ac­ces nestingherit la cuceririle ştiinţei şi tehnicii mo­derne, I. PROCLAMA VOINŢA SI HOTĂRIREA LOR COMUNA : — De a lărgi si adinei relaţiile lor prieteneşti şi de colaborare in domeniile politic, economic, ştiinţific, tehnologic, cultural-artistic, turistic şi uman ; — De a promova, pe baze reciproc avantajoase, co­laborarea economică in multiple domenii şi de a lărgi schimburile comerciale, favorizind mijloacele de rea­lizare a acestui ţel şi de a extinde cooperarea indus­trială în scopul valorificării depline a resurselor lor naturale ; — De a facilita dezvoltarea schimburilor şi a coo­perării în domeniile învăţămintului, ştiinţei, culturii, artelor, sportului, promovind în acest mod înţelegerea şi prietenia dintre popoarele celor două state. II. PROCLAMA VOINŢA LOR COMUNA DE A FUNDAMENTA RELAŢIILE DINTRE ELE, PRECUM ȘI CU TOATE CELELALTE STATE, PE URMĂTOARELE PRINCIPII : 1. Dreptul inalienabil al fiecărui popor de a-şî alege sistemul său politic, economic şi social, corespunzător Pentru Republica Socialistă România NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii voinţei şi Intereselor proprii, in deplini libertate şi fără nici un amestec din afară. 2. Dreptul sacru al tuturor statelor la existenţă, in­dependenţă, libertate, suveranitate naţională şi pace şi obligaţia lor de a întreţine relaţii de prietenie şi bună înţelegere cu alte state. 3. Dreptul suveran al fiecărui stat de a dispune de resursele sale naturale, conform intereselor sale na­ţionale, fără nici un fel de constringere sau presiune străină. 4. Egalitatea deplină în drepturi a tuturor statelor, indiferent de mărime, potenţial, nivel de dezvoltare, de sistemul lor politic, economic şi social, şi respecta­rea drepturilor inerente deplinei suveranităţi. 5. Dreptul inalienabil şi datoria fiecărui stat de a participa la examinarea şi rezolvarea problemelor in­ternaţionale de interes comun, în condiţii de deplină egalitate. 6. Asigurarea avantajului reciproc în cooperarea din­tre state în toate domeniile vieţii internaţionale. 7. Dreptul şi îndatorirea statelor de a coopera intre ele, indiferent de sistemul lor social-politic, în diverse domenii ale relaţiilor internaţionale, în scopul menţi­nerii păcii şi securităţii în lume, al promovării pro­gresului economic şi social al tuturor naţiunilor, şi dreptul necondiţionat al tuturor statelor de a participa la cooperarea internaţională şi de a avea acces nestin­gherit la cuceririle ştiinţei şi tehnicii moderne pe plan mondial. 8. Neamestecul în treburile interne sau externe ale altui stat, sub nici o formă şi nici un motiv. 9. Respectarea inviolabilităţii frontierelor şi a inte­grităţii teritoriale a statelor şi, drept consecinţă, re­cunoaşterea faptului că orice tentativă din partea u­­nui stat îndreptată împotriva unităţii naţionale sau integrităţii teritoriale a altui stat constituie o atingere gravă adusă păcii şi securităţii internaţionale. 10. Obligaţia statelor de a se abţine în relaţiile lor internaţionale de la orice fel de constringere de ordin militar, politic, economic sau de altă natură, de la a­­meninţarea cu forţa sau folosirea forţei împotriva al­tui stat. Reglementarea tuturor diferendelor dintre state se va face cu mijloace pașnice. Această îndato­rire sacră nu va putea impieta sub nici o formă și în nici o împrejurare asupra dreptului inalienabil al statelor la apărare individuală sau colectivă, în con­formitate cu articolul 51 al Cartei Naţiunilor Unite. 11. îndatorirea fiecărui stat de a se conforma intru totul şi cu bună credinţă obligaţiilor sale internaţio­nale şi de a trăi în pace cu celelalte state. In interpretarea şi aplicarea lor, aceste principii fundamentale ale dreptului internaţional sunt legale intre ele şi fiecare principiu trebuie să fie interpre­tat în contextul celorlalte principii. Ele trebuie să fie respectate riguros de către toate statele în relaţiile lor reciproce şi nici o violare a unuia dintre aceste principii nu ar putea fi justificată niciodată si nu nici o împrejurare. III. PROCLAMA VOINŢA I.OR COMUNA : — de a dezvolta relaţii de prietenie şi cooperare cu toate statele, pe baza principiilor enunţate, de a acţiona în scopul adoptării de măsuri efective pentru promovarea păcii, destinderii şi cooperării in intreaga lume, pentru a instaura un curs nou in viaţa interna­ţionala,; — de a colabora intre ele şi cut celelalte state in vederea întăririi rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite in apărarea independenţei şi suveranităţii tuturor sta­telor şi a dreptului inalienabil al fiecărui popor de a-şi hotărî liber soarta, în consolidarea păcii şi secu­rităţii internaţionale şi in stimularea cooperării in­ternaţionale, in conformitate cu principiile şi normele dreptului internaţional, pentru respectarea şi aplicarea rezoluţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite ; — de a participa activ la examinarea şi rezolvarea tuturor problemelor internaţionale în interesul păcii şi securităţii internaţionale şi al cooperării intre state ; — de a acţiona împreună în vederea lichidării defi­nitive a colonialismului şi neocolonialismului, precum şi a discriminărilor rasiale şi a politicii de apartheid, şi de a depune în continuare eforturi in vederea acor­dării unui sprijin politic, diplomatic, material şi moral mişcărilor de eliberare naţională, — de a acţiona în comun, potrivit necesităţilor, pen­tru promovarea progresului economic şi social al tu­turor ţărilor, îndeosebi al ţărilor în curs de dezvol­tare, pentru eliminarea decalajului dintre acestea şi cele dezvoltate. IV. în vederea examinării problemelor ţinind de a­­ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prezentei decla­raţii, Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt vor lărgi şi aprofunda consultările dintre ele la toate nivelurile, folosind căile diplomatice, schimbu­rile de vizite şi întîlnirile periodice ale reprezentan­ţilor lor, întocmită la Bucureşti, la 30 iunie 1974, în două ori­ginale, fiecare in limbile română și arabă, cele două texte avînd aceeași valabilitate. Pentru Republica Arabă Egipt MOHAMMED ANWAR EL SADAT Preşedintele Republicii DECLARAŢIE cu privire la crearea unui comitet comun de cooperare Preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, în dorinţa intensificării şi diversificării cooperării dintre România şi Egipt şi a întăririi în continuare a bunelor relaţii existente între cele două ţări şi popoare, au căzut de acord să înfiinţeze un comitet comun de cooperare între cele două ţări. Comitetul comun va fi condus de către miniştrii afacerilor externe ai celor două ţări şi va fi însăr­cinat cu examinarea periodică a stadiului relaţiilor de colaborare dintre cele două ţări d­in domeniile poli­tic, economic şi cultural, precum şi în alte domenii de interes comun, l­uînd în considerare diferitele planuri pe termen mediu sau lung de reconstrucţie şi dezvoltare econo­mică ale Republicii Arabe Egipt, partea română a hotărit să acorde părţii egiptene un credit guverna­mental în valoare de 100 milioane dolari S.U.A. Cei doi preşedinţi au fost de acord ca acest credit să fie utilizat pentru livrarea de către partea română de Pentru Republica Socialistă România NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii echipamente, utilaje, instalaţii complexe produse in România, ca şi de proiecte, asistenţă tehnică sau li­cenţe româneşti pentru realizarea în Egipt a unor pro­iecte comune în cadrul unor societăţi mixte româno­­egiptene. Cei doi preşedinţi au hotărât să acorde prio­ritate înfiinţării unei societăţi mixte pentru explora­rea şi exploatarea petrolului, precum şi creării unei bănci româno-egiptene. Alte proiecte industriale şi agricole de interes comun incluse în planurile de re­construcţie şi dezvoltare vor putea fi luate în consi­derare în viitor. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat au subliniat importanţa adoptării acestei declaraţii, considerînd-o un nou pas pozitiv în relaţiile dintre cele două ţări şi au reliefat că aceasta emană din dorinţa sinceră a celor două state şi a celor două popoare de a dezvolta coopera­rea reciproc avantajoasă dintre ele, pe baza princi­piilor înscrise in Declaraţia solemnă comună, sem­nată de cei doi preşedinţi, cu ocazia vizitei pre­şedintelui Mohammed Anwar El Sadat in Romania. Pentru Republica Arabă Egipt MOHAMMED AN WAR EL SADAT Președintele Republicii București, la 30 Iunie 1974. Semnarea Acordului de cooperare turistică intre România şi Egipt Duminică la prînz, George Maco­­vescu, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, si Ismail Fahmy, ministrul afacerilor externe al Republicii Arabe Egipt, au semnat, în cadrul unei scurte so­lemnităţi, Acordul de cooperare tu­ristică între Republica Socialistă România si Republica Arabă Egipt. Acordul prevede extinderea coope­rării si a unor facilităţi reciproce in domeniul turismului. (Agerpres) COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială in Republica Socialistă România a preşedintelui Republicii Arabe Egipt, preşedintele Uniunii Socialiste Arabe, Mohammed Anwar El Sadat­ i La invitaţia preşedintelui Republi­cii Socialiste România, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, preşedintele Re­publicii Arabe Egipt, preşedinte al Uniunii Socialiste Arabe, Mohammed Anwar El Sadat, şi doamna Gihane Sadat, au făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România între 27 şi 30 iunie 1974. Preşedintele Egiptului s-a bucurat pretutindeni de o primire deosebit de călduroasă, care reflectă stima pe care i-o poartă poporul român, relaţiile tradiţionale de prietenie şi sentimentele de preţuire reciprocă existente între cele două ţări şi po­poare. Cei doi preşedinţi au avut convor­biri care s-au desfăşurat într-o at­mosferă de cordialitate prietenească şi deplină înţelegere reciprocă. La convorbiri au participat : — din partea română : Emil Bod­­naraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-mi­­­nistru al guvernului, George Maco­­vescu, ministrul afacerilor, externe, Ştefan Birlea, şeful Cabinetului pre­şedintelui republicii, Petru Burlacu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Cairo, şi general-colonel Vasile Ionel, adjunct al ministrului apărării naţionale , — din partea egipteană : Ismail Fahmy, ministrul afacerilor externe, general de corp de armată Ahmed Kamel El-Badri, ministrul produc­ţiei militare, Hassan Ahmed Kamel, director al Cabinetului preşedintelui republicii, Osman Assal, ambasado­rul Republicii Arabe Egipt la Bucu­reşti, general-maior Abdel Fatah­ Youssef, Kamal Zaki, ambasador, di­rector în Ministerul Afacerilor Ex­terne, şi Omar Sirry, ambasador in Ministerul Afacerilor Externe. Cei doi preşedinţi au discutat ac­tualul stadiu al relaţiilor bilaterale, precum şi perspectivele lor de viitor. In acest cadru, au trecut în revistă procesul de dezvoltare eco­nomică şi socială care are loc in România şi Egipt. Preşedinţii au fă­cut tmn larg schimb de vederi asupra situaţiei din Orientul Mijlociu şi au discutat alte probleme internaţionale de interes comun. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a dat o înaltă apreciere realizărilor obţinute de Republica Arabă Egipt în domeniile politic, economic, social, cultural şi ştiinţific. Preşedintele ro­mân şi-a manifestat stima faţă de hotărirea poporului egiptean de a-şi elibera teritoriile ocupate şi a ex­primat sprijinul poporului român faţă de dorinţa poporului egiptean pentru respectarea deplină a inviola­bilităţii suveranităţii şi integrităţii teritoriale. 131 a apreciat, de aseme­nea, hotărirea preşedintelui Moham­med Anwar El Sadat de a asigură drepturile naţionale legitime ale po­porului palestinean. Preşedintele Mohammed Anwar El Sadat şi-a exprimat înalta apre­ciere faţă de realizările remarcabile ale României în edificarea unei eco­nomii dezvoltate, bazată pe o indus­trie avansată, o agricultură moder­nă, în înflorirea ştiinţei şi culturii, in creşterea prosperităţii poporului român. De asemenea, el a dat o înaltă apreciere politicii internaţio­nale dinamice şi principiale promo­vate de Republica Socialistă Româ­nia, personal de preşedintele Nicolae Ceauşescu, politică dedicată consec­vent cauzei consolidării păcii şi dez­voltării cooperării între ţări, pe baza principiilor noi care trebuie să gu­verneze relaţiile internaţionale şi să servească ţelul nobil al democrati­zării acestora. Cei doi preşedinţi au constatat cu satisfacţie că între Republica Socia­listă România şi Republica Arabă Egipt s-au statornicit relaţii de sin­ceră prietenie şi strînsă colaborare. Aceeaşi satisfacţie a fost exprimată faţă de legăturile tot atît de strînse existente intre Partidul Comunist Român şi Uniunea Socialistă Arabă. In dorinţa de a da expresie aspi­raţiilor de justiţie, pace, colaborare şi înţelegere, nutrite de popoarele român şi egiptean, de a dezvolta pe multiple planuri relaţiile de priete­nie între cele două state., preşedin­tele Nicolae Ceauşescu şi preşedin­tele Mohammed Anwar El Sadat au semnat o Declaraţie solemnă comu­nă, în care sunt proclamate princi­piile pe care cele două ţări sunt ho­­tărîte să le pună la baza relaţiilor reciproce, ca şi a relaţiilor lor cu alte state. Cei doi şefi de stat şi-au exprimat deplina satisfacţie faţă de dezvolta­rea ascendentă a schimburilor co­merciale reciproc­ avantajoase. Ei au apreciat ca deosebit de fructuoase rezultatele recentelor negocieri de la Bucureşti intre cei doi miniştri ai comerţului exterior, încheiate cu semnarea Protocolului de schimburi comerciale pe anul 1974, şi au con­venit să se întreprindă măsuri de creştere continuă a volumului schim­burilor economice, astfel incit în a­­nul 1980 să se ajungă la circa 4.500 milioane dolari. Exprimînd, în acelaşi timp, depli­na satisfacţie faţă de rezultatele fructuoase obţinute pînă in prezent în cooperarea economică şi tehnică reciproc avantajoasă, cei doi pre­şedinţi au reafirmat dorinţa comună de a se acţiona pentru extinderea şi diversificarea acesteia şi au sub­liniat necesitatea dezvoltării coope­rării în producţie şi a aplicării de noi forme de cooperare. Cei doi preşedinţi au semnat o declaraţie, prin care se dă expresie hotăririi lor de a crea un comitet comun de cooperare intre Republica Socialistă România şi Republica A­­rabă Egipt. Cei doi şefi de stat au subliniat că extinderea relaţiilor economice intre Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt contribuie la dezvoltarea economiei naţionale a fiecărei ţări, corespunde interesului poporului român şi poporului egip­tean, cauzei păcii şi cooperării in­ternaţionale. Preşedinţii României şi Egiptului şi-au exprimat, de asemenea, satis­facţia faţă de evoluţia ascendentă a relaţiilor de colaborare culturală şi ştiinţifică, în interesul reciproc al celor două ţări şi popoare. A fost subliniată importanţa acţiunilor în­treprinse pe linia cooperării ştiinţi­fice în domeniile petrolului, petro­chimiei, agriculturii, construcţiilor, utilizării energiei nucleare în scopuri paşnice şi s-a subliniat necesitatea de a se acţiona pentru intensificarea şi diversificarea acestor relaţii. Ambii preşedinţi au apreciat nece­sitatea intensificării schimburilor culturale, pentru a face mai bine cunoscută cultura românească în E­­gipt, precum şi civilizaţia veche e­­gipteană şi cultura modernă a Re­publicii Arabe Egipt în România. In timpul vizitei, miniştrii de ex­terne ai celor două ţări au semnat un Acord de cooperare în domeniul turismului. Totodată, cele două părţi vor avea în vedere ca în viitorul apropiat să se încheie o­ convenţie de asistenţă juridică în cauze civile şi familiale, precum şi protocoale privind cooperarea in domeniile a­­griculturii şi sănătăţii. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat au convenit să fie intensifi­cate contactele şi schimburile de vi­zite între organizaţiile politice şi ob­şteşti, pentru a asigura o mai bună cunoaştere între cele două popoare. Ei au evidenţiat, în acest sens, sem­nificaţia deosebită a înfiinţării în cele două ţări a asociaţiilor de prie­tenie româno-egipteană, în cadrul schimbului larg de ve­deri, cei doi preşedinţi au evocat mutaţiile pozitive pe plan mondial, schimbarea raportului de forţe in favoarea reducerii tensiunii, a pro­movării păcii şi progresului, subli­niind că dinamica epocii contempo­rane demonstrează consolidarea crescîndă a voinţei popoarelor de a-şi dedica eforturile dezvoltării econo­mice şi sociale libere, fără presiuni sau imixtiuni din exterior. Cei doi preşedinţi au subliniat, de asemenea, că în prezent există con­diţii favorabile pentru statornicirea unor relaţii internaţionale noi, baza­te pe deplina egalitate în drepturi a tuturor statelor, respectul indepen­denţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul în treburile interne, a­­vantajul reciproc, abţinerea de la fo­losirea forţei sau a ameninţării cu forţa, inadmisibilitatea acaparării de teritorii prin forţă sau pe orice alte căi, reglementarea pe cale paşnică a diferendelor, pe garantarea dreptului sacru al fiecărui popor de a fi sta­pin pe destinele­­ sale, a dreptului fiecărei naţiuni de a participa la re­zolvarea problemelor internaţionale de interes comun. Cei doi preşedinţi au subliniat rolul şi contribuţia ta­rilor mici şi mijlocii la instaurarea unui climat de pace, securitate şi colaborare între toate naţiunile şi s-au pronunţat în continuare împo­triva planurilor şi politicii imperia­liste, colonialiste şi neocolonialism­­e de dominaţie. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat au reafirmat solidaritatea lor fermă şi militantă Cu lupta popoare­lor arabe pentru consolidarea inde­pendenţei naţionale, pentru dezvol­tarea economică şi progres­­ social, subliniind contribuţia deosebită pe care acestea o aduc cauzei păcii şi cooperării internaţionale. Cei doi preşedinţi au examinat problema Orientului Mijlociu şi şi-au exprimat profunda lor îngrijorare în legătură cu continuarea situaţiei gra­ve care persistă în regiune. Ei au subliniat că menţinerea sub ocupaţie militară a teritoriilor arabe luate de Israel în 1967, prin utilizarea forţei, generează o permanentă situaţie de încordare şi de pericol de reluare a ostilităţilor militare. Prelungirea a­­cestei încordări este de natură să aducă prejudicii eforturilor de pace care au loc în prezent. Cei doi preşedinţi şi-au exprimat convingerea că o pace justă şi du­rabilă în Orientul Mijlociu, bazată pe rezoluţia Consiliului de Securita­te nr. 242, necesită retragerea com­pletă a forţelor armate israeliene, din toate teritoriile arabe ocupate, asigurarea deplină şi neîntîrziată a drepturilor naţionale legitime ale po­porului palestinean, precum şi ga­rantarea dreptului la existenţă pen­tru toate statele din zonă, in interio­rul frontierelor lor recunoscute pe plan internaţional. Cei doi preşedinţi au scos în relief faptul că evenimentele care au avut loc după luna octombrie 1973 au creat condiţii noi, favorabile, în di­recţia realizării unei păci drepte şi durabile în Orientul Mijlociu. Ei au subliniat că realizarea acordurilor militare de dezangajare, atit în Si­nai, cit şi pe înălţimile Golan, re­prezintă un prim pas semnificativ in această direcţie. In acelaşi timp, cei doi preşedinţi au exprimat o mare îngrijorare faţă de atacurile militare repetate lan­sate recent de către forţele armate israeliene împotriva populaţiei ci­vile din Liban, acţiuni care consti­tuie o violare flagrantă a suverani­tăţii acestui stat, precum şi o pie­dică în calea eforturilor îndreptate eu re stabilirea unei păci drepte şi durabile în Orientul Mijlociu. Cei doi şefi de stat au subliniat importanţa Conferinţei de pace de la Geneva, organizată sub auspiciile O.N.U. Ei au fost de acord că şi alte ţări iubitoare de pace pot, de asemenea, să-şi aducă o contribuţie constructivă in procesul găsirii de soluţii pentru garantarea unei păci juste şi durabile în Orientul Mijlo­ciu. Cei doi şefi de stat au fost pe deplin de acord că o pace dreaptă şi durabilă în Orientul Mijlociu nu poate fi realizată fără a se ajunge la o soluţie echitabilă in problema palestineană. De aceea, ei au subli­niat necesitatea participării depline si independente a reprezentanţilor poporului palestinean la lucrările Conferinţei de la Geneva, conside­red că trebuie depuse toate efor­turile pentru a crea condiţiile nece­sare ca aceştia să poată participa la conferinţă. Ei au fost de acord că Organizaţia de Eliberare a Palesti­nei este singurul reprezentant legi­tim al poporului palestinean. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a adus elogii eforturilor susţinute de­puse personal de preşedintele Mo­hammed Anwar El Sadat pentru trecerea la reglementarea paşnică şi dreaptă a conflictului. Preşedintele Mohammed Anwar El Sadat a adus elogii activităţii susţinute a preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru reglementarea po­litică, justă şi durabilă a situaţiei din Orientul Mijlociu. Cei doi preşedinţi şi-au exprimat hotărirea lor de a acţiona şi in con­tinuare cu perseverenţă pentru a se ajunge la soluţii echitabile, care să conducă la instaurarea unei păci juste şi durabile în Orientul Mijlo­ciu, în interesul ţărilor şi popoare­lor din regiune, al tuturor tarilor si popoarelor. Ei au hotărit să menţină contacte permanente in acest dome­niu, să procedeze la consultări bi­laterale ori de cite ori este nevoie. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat au scos în evidenţă contribu­ţia importantă a statelor africane la cauza păcii, libertăţii şi cooperării între naţiuni. Cei doi preşedinţi au apreciat rolul Organizaţiei Unităţii Africane în apărarea cauzei păcii şi în eliminarea agresiunii, rasismului şi colonialismului. Cei doi şefi de stat au subliniat hotărirea fermă a ţărilor şi po­poarelor lor de a acorda, in conti­nuare, întregul lor sprijin politic, diplomatic, moral şi material mişcă­rilor de eliberare naţională din An­gola şi Mozambic, în lupta lor dreaptă pentru reciştigarea libertăţii şi independenţei naţionale. Cei doi preşedinţi au salutat cu profundă satisfacţie victoriile Partidului Afri­can al Independenţei din Guineea- Bissau şi Insulele Capului Verde şi proclamarea ca stat independent a Guineei-Bissau. Preşedintele român şi preşedintele egiptean şi-au expri­mat speranţa că recentele schimbări din Portugalia vor accelera victoria finală a mişcărilor de eliberare na­ţională şi vor lichida ultimele ră­măşiţe ale colonialismului pe pămin­­tul african. Cei doi preşedinţi au reafirmat poziţia ţărilor lor de condamnare fermă a politicii de discriminare ra­sială şi apartheid duse de regimu­rile rasiste in Africa de Sud, Zim­babwe şi Namibia, exprimînd hotă­rirea ţărilor lor de a continua să sprijine in mod ferm Declaraţia Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite cu pri­vire la acordarea independenţei, tu­turor tarilor şi popoarelor care mai sunt sub jugul colonial. Cei doi preşedinţi au efectuat un larg schimb de păreri în legătură cu situaţia actuală din Europa şi au recunoscut importanţa Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare, care trebuie să con­ducă la stabilirea unei colaborări egale între toate naţiunile continen­tului şi să garanteze fiecărei naţiuni europene dreptul la dezvoltare li­beră. Ei au fost de acord că secu­ritatea europeană prezintă un inte­res deosebit nu numai pentru ţă­rile acestui continent, ci şi pentru alte zone. Realizarea acestui dezi­derat va exercita o puternică in­fluenţă asupra dezvoltării întregii vieţi internaţionale contemporane. Ei au scos in evidenţă legătura exis­tentă între realizarea securităţii in Europa şi in zona Mării Mediterane, subliniind necesitatea accelerării e­­forturilor pentru realizarea securită­ţii în Mediterana, pentru ca aceas­ta să devină o mare a păcii şi un factor de stabilitate politică interna­ţională. In aceeaşi ordine de idei, ei au reliefat importanţa deosebită a transformării Balcanilor într-o zonă a Dăgii şi bunei înţelegeri. In legătură cu situaţia existentă în Asia de sud-est, cei doi pre­şedinţi au salutat cu satisfacţie rea­lizarea Acordului de la Paris de în­cetare a focului şi restabilire a pă­cii în Vietnam, pronunţîndu-se pen­tru respectarea strictă a acestui a­­cord, pentru ca poporul sud-vietna­mez să-şi poată consacra eforturile şi energiile în direcţia dezvoltării economice şi sociale a patriei sale libere. Ei au reafirmat sprijinul lor susţinut acordat Guvernului Revo­luţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, singurul re­prezentant legitim al poporului din această ţară. De asemenea, cei doi preşedinţi au reafirmat sprijinul lor deplin acordat Frontului Unit Na­ţional din Cambodgia şi Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cam­­bodgiei, în lupta lor dreaptă pentru o patrie liberă şi independentă. Pre­şedintele Nicolae Ceauşescu şi pre­şedintele Mohammed Anwar El Sadat şi-au exprimat speranţa că o pace trainică va fi stabilită în a­­ceastă regiune a lumii, care să per­mită popoarelor vietnamez, laoţian şi cambodgian să-şi hotărască liber calea dezvoltării politice, economice şi sociale, potrivit năzuinţelor lor legitime, fără nici un fel de ames­tec din exterior. Cei doi şefi de stat au apreciat că pentru asigurarea unei păci trainice in lume sunt imperios necesare în­cetarea cursei înarmărilor, lichida­rea bazelor militare de pe teritorii­le altor state, înfăptuirea dezarmă­rii, avindu-se in vedere în primul rînd dezarmarea nucleară, sub un control internaţional eficace. In a­­cest sens, ei au apreciat că este ne­cesar să fie intensificate negocierile pentru dezarmare, cu participarea tuturor statelor interesate, pentru a se ajunge la Încheierea unor acor­duri internationale cit mai eficiente. Avînd în vedere resursele materiale și umane angajate în cursa înarmă­rilor, cei doi șefi de stat au subli­niat, totodată, avantajele pe care le-ar reprezenta pentru­­întreaga omenire dirijarea în scopuri paşnice, îndeosebi in folosul ţărilor în curs de dezvoltare, a resurselor folosite astăzi în cursa înarmărilor. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat au afirmat că diminuarea şi, în ultimă instanţă, lichidarea deca­lajului dintre ţările dezvoltate şi ţă­rile în curs de dezvoltare reprezin­tă un factor de extremă importan­ţă pentru cauza păcii, progresului, justiţiei şi colaborării internaţionale. Cei doi preşedinţi consideră că, in virtutea dreptului inalienabil al ţă­rilor şi popoarelor asupra resurselor lor naturale, a dreptului lor de a le utiliza potrivit propriilor interese naţionale, în baza dreptului legitim al ţărilor în curs de dezvoltare de a avea acces la cuceririle ştiinţei şi tehnologiei moderne, problemele energiei, ale materiilor prime şi ale dezvoltării trebuie să-şi găsească so­luţii noi, juste. Ei au subliniat că depăşirea situa­ţiei actuale necesită eforturi susţi­nute din partea fiecărui stat, pen­tru valorificarea deplină a resurse­lor lor naturale şi umane, pentru eliminarea practicilor discriminatorii şi barierelor artificiale in relaţiile economice dintre state, pentru sta­bilirea unor raporturi echitabile în­tre preţurile materiilor prime şi ale produselor manufacturate, precum şi pentru creşterea eficacităţii ac­ţiunilor O.N.U. de sprijinire a sta­telor în curs de dezvoltare. Toate aceste acţiuni vor trebui să ducă la instaurarea unei noi ordini econo­mice în lume, bazată pe echitate şi justiţie internaţională. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat au subliniat importanţa pe care ţările lor o acordă rolului Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite în rezol­varea problemelor internaţionale în interesul popoarelor, pentru apăra­rea principiilor dreptului internaţio­nal şi crearea unui climat de secu­ritate deplină ini lume. Ei au subli­niat cu fermitate că ar fi în inte­resul profund al tuturor popoarelor ca Organizaţia Naţiunilor Unite, ce­lelalte organizaţii şi organisme in­ternaţionale să acţioneze cu mai multă eficacitate pentru promovarea colaborării şi înţelegerii între na­ţiuni şi au exprimat hotărirea ţări­­lor lor de a acţiona, unindu-şi efor­turile cu cele ale altor state, în ve­derea întăririi rolului O.N.U., po­trivit prevederilor rezoluţiei 2­025, adoptată la a XXVII-a sesiune a Adunării Generale a acestei organi­zaţii. Cei doi şefi de stat au apreciat că vizita oficială de prietenie în Repu­blica Socialistă România a președin­telui Republicii Arabe Egipt, con­vorbirile care au avut loc cu acest prilej, continuarea dialogului început cu ocazia vizitei din 1972 a președin­telui Republicii Socialiste România în Republica Arabă Egipt constituie o contribuţie deosebit de importantă la dezvoltarea pe multiple planuri a relaţiilor de prietenie dintre cele două ţări şi popoare, serveşte într-o importantă măsură cauzei păcii şi înţelegerii între toate naţiunile. Sco­­ţind în evidenţă utilitatea contac­telor, întilnirilor şi consultărilor dintre conducătorii celor două state, ei au hotărit să promoveze în con­tinuare schimbul de vizite la toate nivelurile, in scopul unei mai bune cunoaşteri reciproce, al întăririi şi diversificării colaborării dintre ţă­rile şi popoarele lor. In timpul convorbirilor, secre­tarul general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi pre­şedintele Uniunii Socialiste Arabe, Mohammed Anwar El Sadat, şi-au exprimat satisfacţia pentru întărirea şi diversificarea raporturilor dintre Partidul Comunist Român şi Uniu­nea Socialistă Arabă, dînd o aprecie­re pozitivă programului de coopera­re convenit recent între ele. Ei au căzut de acord să intensifice relaţiile intre Partidul Comunist Român şi Uniunea Socialistă Arabă, în vede­rea consolidării şi extinderii legătu­rilor tradiţionale prieteneşti dintre cele două popoare, in folosul luptei comune împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismu­lui, pentru pace şi cooperare. Ei au hotărit, de asemenea, să intensifice schimburile de informaţii şi delega­ţii intre diferitele organizaţii de masă şi obşteşti , sindicate, organi­zaţii de femei şi de tineret, orga­nisme cu caracter profesional etc. Preşedintele Republicii Arabe E­­gipt, Mohammed Anwar El Sadat, a adresat cele mai vii mulţumiri preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, tova­răşei Elena Ceauşescu, poporului şi guvernului român pentru primirea călduroasă şi ospitalitatea deosebită care i-au fost acordate lui, doam­nei Gihane Sadat, precum şi înalte­lor personalităţi egiptene care i-au însoţit în timpul vizitei în Repu­blica Socialistă România. Preşedintele Republicii Arabe E­­gipt, Mohammed Anwar El Sadat, şi doamna Gihane Sadat au invitat pe preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi pe tovarăşa Elena Ceauşescu să facă o vizită oficială de prietenie în Repu­blica Arabă Egipt. Invitaţia a fost­ acceptată cu plăcere, data vizitei urmînd a fi stabilită pe cale diplo­matică. București, 30 iunie 1974 Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Părăsind teritoriul măreţei dumneavoastră ţări, îmi este deosebit de plăcut să vă transmit sentimentele mele pline de afecţiune şi nemărginită recunoştinţă pentru călduroasa ospitalitate şi primirea cordială de care ne-am bucurat, atît eu, cit şi familia şi persoanele care m-au însoţit în timpul acestei vizite, ce ne-a oferit prilejul plăcut de a vă reîntîlni. Aş dori să apreciez că am avut convorbiri fructuoase şi constructive, care contribuie la întărirea în conti­nuare a legăturilor cordiale şi a cooperării existente între ţările noastre, în toate domeniile. Convorbirile noastre ne-au oferit, de asemenea, prilejul de a efectua un schimb de vederi în legătură cu problemele Orientului Mijlociu asupra cărora am ajuns la o deplină înţelegere, reafirmînd necesitatea stabilirii unei păci juste şi durabile în regiune. Mulţumindu-vă, încă o dată, vă transmit dumnea­voastră şi membrilor guvernului român sincerele mele salutări­ şi profunda mea consideraţie. Vă rog să transmiteţi poporului român, pentru care nutrim o deosebită stimă, cele mai călduroase urări de prosperitate şi creştere a măreţiei sale, sub clarvă­zătoarea şi înţeleaptă dumneavoastră conducere. Cu sentimentele celei mai înalte consideraţiuni frăţeşti, MOHAMMED ANWAR EL SADAT PAGINĂ 3

Next