Scînteia, iulie 1974 (Anul 43, nr. 9909-9934)
1974-07-02 / nr. 9909
SCINT El A -marți 2 iulie 1974 DECLARAŢIA SOLEMNĂ COMUNĂ a Republicii Socialiste România şi a Republicii Arabe Egipt Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt. luînd în consideraţie relaţiile de prietenie, colaborare şi stimă reciprocă statornicite intre cele două ţări, In dorinţa de a extinde pe multiple planuri relaţiile prieteneşti dintre ambele state şi popoare, pe baza principiilor şi normelor dreptului internaţional şi justiţiei, Reafirmînd ataşamentul lor faţă de scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite, Decise să sporească contribuţia celor două ţări la cauza păcii şi securităţii internaţionale, precum şi la dezvoltarea cooperării între toate statele, Conştiente de responsabilitatea care incumbă tuturor statelor — mari, mijlocii sau mici — pentru instaurarea unui climat de pace şi securitate în lume şi pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi cooperare între toate ţările, indiferent de sistemul lor politic, economic şi social sau de nivelul lor de dezvoltare, Subliniind ferm credinţa lor că violarea integrităţii teritoriale a statelor şi a independenţei lor politice este inadmisibilă, Reiterind convingerea lor deplină că pacea şi securitatea internaţională trebuie să se bazeze pe respectarea dreptului sacru al tuturor naţiunilor la existenţă, libertate, suveranitate şi independenţă, la pace şi securitate, pe inadmisibilitatea acaparării de teritorii prin forţă sau de orice alte căi, pe respectarea dreptului inalienabil al fiecărui popor de a dispune liber de soarta sa, fără nici un amestec, constringere sau presiune exercitate din afară. Subliniind importanţa fundamentală a întăririi legalităţii internaţionale, necesitatea respectării sincere şi efective a principiilor şi normelor dreptului internaţional, Reafirmînd că toate statele, fără excepţie, au dreptul şi îndatorirea de a participa la soluţionarea problemelor internaţionale, îndeosebi a acelora care le privesc, Afiinţînd hotărirea lor fermă de a-şi spori contribuţia la lupta pentru lichidarea definitivă şi completă a colonialismului şi neocolonialismului, sub orice formă, precum şi pentru lichidarea politicii de apartheid şi oricărei discriminări, Animate de dorinţa de a-şi spori sprijinul lor politic, material şi moral ţărilor care şi-au cucerit suveranitatea naţională şi care au păşit pe calea dezvoltării economice independente, precum şi mişcărilor de eliberare naţională din ţările care se mai găsesc încă sub dominaţie colonială, Ferm decise să-şi aducă întreaga lor contribuţie la promovarea şi întărirea spiritului de înţelegere şi cooperare în lume şi de a participa activ la viaţa internaţională, pentru imprimarea unui curs nou politicii mondiale, care să înlăture folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa şi politica de dominaţie, agresiune si dictat in relaţiile internaţionale, Reafirmînd, ca ţări în curs de dezvoltare, dreptul suveran al fiecărui stat la utilizarea resurselor şi bogăţiilor naţionale in interesul său propriu şi necesitatea amplificării eforturilor, la nivel naţional şi internaţional, pentru a se asigura un progres mai rapid al economiilor tuturor tarilor în curs de dezvoltare, indiferent de orinduirea lor socială sau zona geografică din care"fac parte, în scopul reducerii şi, în final, al eliminării decalajelor ce se separă de ţările dezvoltate, Afirmînd dreptul tuturor statelor la dezvoltarea economică, socială şi culturală independentă, dreptul de a participa la cooperarea internaţională şi a avea acces nestingherit la cuceririle ştiinţei şi tehnicii moderne, I. PROCLAMA VOINŢA SI HOTĂRIREA LOR COMUNA : — De a lărgi si adinei relaţiile lor prieteneşti şi de colaborare in domeniile politic, economic, ştiinţific, tehnologic, cultural-artistic, turistic şi uman ; — De a promova, pe baze reciproc avantajoase, colaborarea economică in multiple domenii şi de a lărgi schimburile comerciale, favorizind mijloacele de realizare a acestui ţel şi de a extinde cooperarea industrială în scopul valorificării depline a resurselor lor naturale ; — De a facilita dezvoltarea schimburilor şi a cooperării în domeniile învăţămintului, ştiinţei, culturii, artelor, sportului, promovind în acest mod înţelegerea şi prietenia dintre popoarele celor două state. II. PROCLAMA VOINŢA LOR COMUNA DE A FUNDAMENTA RELAŢIILE DINTRE ELE, PRECUM ȘI CU TOATE CELELALTE STATE, PE URMĂTOARELE PRINCIPII : 1. Dreptul inalienabil al fiecărui popor de a-şî alege sistemul său politic, economic şi social, corespunzător Pentru Republica Socialistă România NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii voinţei şi Intereselor proprii, in deplini libertate şi fără nici un amestec din afară. 2. Dreptul sacru al tuturor statelor la existenţă, independenţă, libertate, suveranitate naţională şi pace şi obligaţia lor de a întreţine relaţii de prietenie şi bună înţelegere cu alte state. 3. Dreptul suveran al fiecărui stat de a dispune de resursele sale naturale, conform intereselor sale naţionale, fără nici un fel de constringere sau presiune străină. 4. Egalitatea deplină în drepturi a tuturor statelor, indiferent de mărime, potenţial, nivel de dezvoltare, de sistemul lor politic, economic şi social, şi respectarea drepturilor inerente deplinei suveranităţi. 5. Dreptul inalienabil şi datoria fiecărui stat de a participa la examinarea şi rezolvarea problemelor internaţionale de interes comun, în condiţii de deplină egalitate. 6. Asigurarea avantajului reciproc în cooperarea dintre state în toate domeniile vieţii internaţionale. 7. Dreptul şi îndatorirea statelor de a coopera intre ele, indiferent de sistemul lor social-politic, în diverse domenii ale relaţiilor internaţionale, în scopul menţinerii păcii şi securităţii în lume, al promovării progresului economic şi social al tuturor naţiunilor, şi dreptul necondiţionat al tuturor statelor de a participa la cooperarea internaţională şi de a avea acces nestingherit la cuceririle ştiinţei şi tehnicii moderne pe plan mondial. 8. Neamestecul în treburile interne sau externe ale altui stat, sub nici o formă şi nici un motiv. 9. Respectarea inviolabilităţii frontierelor şi a integrităţii teritoriale a statelor şi, drept consecinţă, recunoaşterea faptului că orice tentativă din partea unui stat îndreptată împotriva unităţii naţionale sau integrităţii teritoriale a altui stat constituie o atingere gravă adusă păcii şi securităţii internaţionale. 10. Obligaţia statelor de a se abţine în relaţiile lor internaţionale de la orice fel de constringere de ordin militar, politic, economic sau de altă natură, de la ameninţarea cu forţa sau folosirea forţei împotriva altui stat. Reglementarea tuturor diferendelor dintre state se va face cu mijloace pașnice. Această îndatorire sacră nu va putea impieta sub nici o formă și în nici o împrejurare asupra dreptului inalienabil al statelor la apărare individuală sau colectivă, în conformitate cu articolul 51 al Cartei Naţiunilor Unite. 11. îndatorirea fiecărui stat de a se conforma intru totul şi cu bună credinţă obligaţiilor sale internaţionale şi de a trăi în pace cu celelalte state. In interpretarea şi aplicarea lor, aceste principii fundamentale ale dreptului internaţional sunt legale intre ele şi fiecare principiu trebuie să fie interpretat în contextul celorlalte principii. Ele trebuie să fie respectate riguros de către toate statele în relaţiile lor reciproce şi nici o violare a unuia dintre aceste principii nu ar putea fi justificată niciodată si nu nici o împrejurare. III. PROCLAMA VOINŢA I.OR COMUNA : — de a dezvolta relaţii de prietenie şi cooperare cu toate statele, pe baza principiilor enunţate, de a acţiona în scopul adoptării de măsuri efective pentru promovarea păcii, destinderii şi cooperării in intreaga lume, pentru a instaura un curs nou in viaţa internaţionala,; — de a colabora intre ele şi cut celelalte state in vederea întăririi rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite in apărarea independenţei şi suveranităţii tuturor statelor şi a dreptului inalienabil al fiecărui popor de a-şi hotărî liber soarta, în consolidarea păcii şi securităţii internaţionale şi in stimularea cooperării internaţionale, in conformitate cu principiile şi normele dreptului internaţional, pentru respectarea şi aplicarea rezoluţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite ; — de a participa activ la examinarea şi rezolvarea tuturor problemelor internaţionale în interesul păcii şi securităţii internaţionale şi al cooperării intre state ; — de a acţiona împreună în vederea lichidării definitive a colonialismului şi neocolonialismului, precum şi a discriminărilor rasiale şi a politicii de apartheid, şi de a depune în continuare eforturi in vederea acordării unui sprijin politic, diplomatic, material şi moral mişcărilor de eliberare naţională, — de a acţiona în comun, potrivit necesităţilor, pentru promovarea progresului economic şi social al tuturor ţărilor, îndeosebi al ţărilor în curs de dezvoltare, pentru eliminarea decalajului dintre acestea şi cele dezvoltate. IV. în vederea examinării problemelor ţinind de aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prezentei declaraţii, Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt vor lărgi şi aprofunda consultările dintre ele la toate nivelurile, folosind căile diplomatice, schimburile de vizite şi întîlnirile periodice ale reprezentanţilor lor, întocmită la Bucureşti, la 30 iunie 1974, în două originale, fiecare in limbile română și arabă, cele două texte avînd aceeași valabilitate. Pentru Republica Arabă Egipt MOHAMMED ANWAR EL SADAT Preşedintele Republicii DECLARAŢIE cu privire la crearea unui comitet comun de cooperare Preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, în dorinţa intensificării şi diversificării cooperării dintre România şi Egipt şi a întăririi în continuare a bunelor relaţii existente între cele două ţări şi popoare, au căzut de acord să înfiinţeze un comitet comun de cooperare între cele două ţări. Comitetul comun va fi condus de către miniştrii afacerilor externe ai celor două ţări şi va fi însărcinat cu examinarea periodică a stadiului relaţiilor de colaborare dintre cele două ţări din domeniile politic, economic şi cultural, precum şi în alte domenii de interes comun, luînd în considerare diferitele planuri pe termen mediu sau lung de reconstrucţie şi dezvoltare economică ale Republicii Arabe Egipt, partea română a hotărit să acorde părţii egiptene un credit guvernamental în valoare de 100 milioane dolari S.U.A. Cei doi preşedinţi au fost de acord ca acest credit să fie utilizat pentru livrarea de către partea română de Pentru Republica Socialistă România NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii echipamente, utilaje, instalaţii complexe produse in România, ca şi de proiecte, asistenţă tehnică sau licenţe româneşti pentru realizarea în Egipt a unor proiecte comune în cadrul unor societăţi mixte românoegiptene. Cei doi preşedinţi au hotărât să acorde prioritate înfiinţării unei societăţi mixte pentru explorarea şi exploatarea petrolului, precum şi creării unei bănci româno-egiptene. Alte proiecte industriale şi agricole de interes comun incluse în planurile de reconstrucţie şi dezvoltare vor putea fi luate în considerare în viitor. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat au subliniat importanţa adoptării acestei declaraţii, considerînd-o un nou pas pozitiv în relaţiile dintre cele două ţări şi au reliefat că aceasta emană din dorinţa sinceră a celor două state şi a celor două popoare de a dezvolta cooperarea reciproc avantajoasă dintre ele, pe baza principiilor înscrise in Declaraţia solemnă comună, semnată de cei doi preşedinţi, cu ocazia vizitei preşedintelui Mohammed Anwar El Sadat in Romania. Pentru Republica Arabă Egipt MOHAMMED AN WAR EL SADAT Președintele Republicii București, la 30 Iunie 1974. Semnarea Acordului de cooperare turistică intre România şi Egipt Duminică la prînz, George Macovescu, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, si Ismail Fahmy, ministrul afacerilor externe al Republicii Arabe Egipt, au semnat, în cadrul unei scurte solemnităţi, Acordul de cooperare turistică între Republica Socialistă România si Republica Arabă Egipt. Acordul prevede extinderea cooperării si a unor facilităţi reciproce in domeniul turismului. (Agerpres) COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială in Republica Socialistă România a preşedintelui Republicii Arabe Egipt, preşedintele Uniunii Socialiste Arabe, Mohammed Anwar El Sadat i La invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, preşedintele Republicii Arabe Egipt, preşedinte al Uniunii Socialiste Arabe, Mohammed Anwar El Sadat, şi doamna Gihane Sadat, au făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România între 27 şi 30 iunie 1974. Preşedintele Egiptului s-a bucurat pretutindeni de o primire deosebit de călduroasă, care reflectă stima pe care i-o poartă poporul român, relaţiile tradiţionale de prietenie şi sentimentele de preţuire reciprocă existente între cele două ţări şi popoare. Cei doi preşedinţi au avut convorbiri care s-au desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate prietenească şi deplină înţelegere reciprocă. La convorbiri au participat : — din partea română : Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor, externe, Ştefan Birlea, şeful Cabinetului preşedintelui republicii, Petru Burlacu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Cairo, şi general-colonel Vasile Ionel, adjunct al ministrului apărării naţionale , — din partea egipteană : Ismail Fahmy, ministrul afacerilor externe, general de corp de armată Ahmed Kamel El-Badri, ministrul producţiei militare, Hassan Ahmed Kamel, director al Cabinetului preşedintelui republicii, Osman Assal, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la Bucureşti, general-maior Abdel Fatah Youssef, Kamal Zaki, ambasador, director în Ministerul Afacerilor Externe, şi Omar Sirry, ambasador in Ministerul Afacerilor Externe. Cei doi preşedinţi au discutat actualul stadiu al relaţiilor bilaterale, precum şi perspectivele lor de viitor. In acest cadru, au trecut în revistă procesul de dezvoltare economică şi socială care are loc in România şi Egipt. Preşedinţii au făcut tmn larg schimb de vederi asupra situaţiei din Orientul Mijlociu şi au discutat alte probleme internaţionale de interes comun. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a dat o înaltă apreciere realizărilor obţinute de Republica Arabă Egipt în domeniile politic, economic, social, cultural şi ştiinţific. Preşedintele român şi-a manifestat stima faţă de hotărirea poporului egiptean de a-şi elibera teritoriile ocupate şi a exprimat sprijinul poporului român faţă de dorinţa poporului egiptean pentru respectarea deplină a inviolabilităţii suveranităţii şi integrităţii teritoriale. 131 a apreciat, de asemenea, hotărirea preşedintelui Mohammed Anwar El Sadat de a asigură drepturile naţionale legitime ale poporului palestinean. Preşedintele Mohammed Anwar El Sadat şi-a exprimat înalta apreciere faţă de realizările remarcabile ale României în edificarea unei economii dezvoltate, bazată pe o industrie avansată, o agricultură modernă, în înflorirea ştiinţei şi culturii, in creşterea prosperităţii poporului român. De asemenea, el a dat o înaltă apreciere politicii internaţionale dinamice şi principiale promovate de Republica Socialistă România, personal de preşedintele Nicolae Ceauşescu, politică dedicată consecvent cauzei consolidării păcii şi dezvoltării cooperării între ţări, pe baza principiilor noi care trebuie să guverneze relaţiile internaţionale şi să servească ţelul nobil al democratizării acestora. Cei doi preşedinţi au constatat cu satisfacţie că între Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt s-au statornicit relaţii de sinceră prietenie şi strînsă colaborare. Aceeaşi satisfacţie a fost exprimată faţă de legăturile tot atît de strînse existente intre Partidul Comunist Român şi Uniunea Socialistă Arabă. In dorinţa de a da expresie aspiraţiilor de justiţie, pace, colaborare şi înţelegere, nutrite de popoarele român şi egiptean, de a dezvolta pe multiple planuri relaţiile de prietenie între cele două state., preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat au semnat o Declaraţie solemnă comună, în care sunt proclamate principiile pe care cele două ţări sunt hotărîte să le pună la baza relaţiilor reciproce, ca şi a relaţiilor lor cu alte state. Cei doi şefi de stat şi-au exprimat deplina satisfacţie faţă de dezvoltarea ascendentă a schimburilor comerciale reciproc avantajoase. Ei au apreciat ca deosebit de fructuoase rezultatele recentelor negocieri de la Bucureşti intre cei doi miniştri ai comerţului exterior, încheiate cu semnarea Protocolului de schimburi comerciale pe anul 1974, şi au convenit să se întreprindă măsuri de creştere continuă a volumului schimburilor economice, astfel incit în anul 1980 să se ajungă la circa 4.500 milioane dolari. Exprimînd, în acelaşi timp, deplina satisfacţie faţă de rezultatele fructuoase obţinute pînă in prezent în cooperarea economică şi tehnică reciproc avantajoasă, cei doi preşedinţi au reafirmat dorinţa comună de a se acţiona pentru extinderea şi diversificarea acesteia şi au subliniat necesitatea dezvoltării cooperării în producţie şi a aplicării de noi forme de cooperare. Cei doi preşedinţi au semnat o declaraţie, prin care se dă expresie hotăririi lor de a crea un comitet comun de cooperare intre Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt. Cei doi şefi de stat au subliniat că extinderea relaţiilor economice intre Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt contribuie la dezvoltarea economiei naţionale a fiecărei ţări, corespunde interesului poporului român şi poporului egiptean, cauzei păcii şi cooperării internaţionale. Preşedinţii României şi Egiptului şi-au exprimat, de asemenea, satisfacţia faţă de evoluţia ascendentă a relaţiilor de colaborare culturală şi ştiinţifică, în interesul reciproc al celor două ţări şi popoare. A fost subliniată importanţa acţiunilor întreprinse pe linia cooperării ştiinţifice în domeniile petrolului, petrochimiei, agriculturii, construcţiilor, utilizării energiei nucleare în scopuri paşnice şi s-a subliniat necesitatea de a se acţiona pentru intensificarea şi diversificarea acestor relaţii. Ambii preşedinţi au apreciat necesitatea intensificării schimburilor culturale, pentru a face mai bine cunoscută cultura românească în Egipt, precum şi civilizaţia veche egipteană şi cultura modernă a Republicii Arabe Egipt în România. In timpul vizitei, miniştrii de externe ai celor două ţări au semnat un Acord de cooperare în domeniul turismului. Totodată, cele două părţi vor avea în vedere ca în viitorul apropiat să se încheie o convenţie de asistenţă juridică în cauze civile şi familiale, precum şi protocoale privind cooperarea in domeniile agriculturii şi sănătăţii. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat au convenit să fie intensificate contactele şi schimburile de vizite între organizaţiile politice şi obşteşti, pentru a asigura o mai bună cunoaştere între cele două popoare. Ei au evidenţiat, în acest sens, semnificaţia deosebită a înfiinţării în cele două ţări a asociaţiilor de prietenie româno-egipteană, în cadrul schimbului larg de vederi, cei doi preşedinţi au evocat mutaţiile pozitive pe plan mondial, schimbarea raportului de forţe in favoarea reducerii tensiunii, a promovării păcii şi progresului, subliniind că dinamica epocii contemporane demonstrează consolidarea crescîndă a voinţei popoarelor de a-şi dedica eforturile dezvoltării economice şi sociale libere, fără presiuni sau imixtiuni din exterior. Cei doi preşedinţi au subliniat, de asemenea, că în prezent există condiţii favorabile pentru statornicirea unor relaţii internaţionale noi, bazate pe deplina egalitate în drepturi a tuturor statelor, respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul în treburile interne, avantajul reciproc, abţinerea de la folosirea forţei sau a ameninţării cu forţa, inadmisibilitatea acaparării de teritorii prin forţă sau pe orice alte căi, reglementarea pe cale paşnică a diferendelor, pe garantarea dreptului sacru al fiecărui popor de a fi stapin pe destinele sale, a dreptului fiecărei naţiuni de a participa la rezolvarea problemelor internaţionale de interes comun. Cei doi preşedinţi au subliniat rolul şi contribuţia tarilor mici şi mijlocii la instaurarea unui climat de pace, securitate şi colaborare între toate naţiunile şi s-au pronunţat în continuare împotriva planurilor şi politicii imperialiste, colonialiste şi neocolonialisme de dominaţie. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat au reafirmat solidaritatea lor fermă şi militantă Cu lupta popoarelor arabe pentru consolidarea independenţei naţionale, pentru dezvoltarea economică şi progres social, subliniind contribuţia deosebită pe care acestea o aduc cauzei păcii şi cooperării internaţionale. Cei doi preşedinţi au examinat problema Orientului Mijlociu şi şi-au exprimat profunda lor îngrijorare în legătură cu continuarea situaţiei grave care persistă în regiune. Ei au subliniat că menţinerea sub ocupaţie militară a teritoriilor arabe luate de Israel în 1967, prin utilizarea forţei, generează o permanentă situaţie de încordare şi de pericol de reluare a ostilităţilor militare. Prelungirea acestei încordări este de natură să aducă prejudicii eforturilor de pace care au loc în prezent. Cei doi preşedinţi şi-au exprimat convingerea că o pace justă şi durabilă în Orientul Mijlociu, bazată pe rezoluţia Consiliului de Securitate nr. 242, necesită retragerea completă a forţelor armate israeliene, din toate teritoriile arabe ocupate, asigurarea deplină şi neîntîrziată a drepturilor naţionale legitime ale poporului palestinean, precum şi garantarea dreptului la existenţă pentru toate statele din zonă, in interiorul frontierelor lor recunoscute pe plan internaţional. Cei doi preşedinţi au scos în relief faptul că evenimentele care au avut loc după luna octombrie 1973 au creat condiţii noi, favorabile, în direcţia realizării unei păci drepte şi durabile în Orientul Mijlociu. Ei au subliniat că realizarea acordurilor militare de dezangajare, atit în Sinai, cit şi pe înălţimile Golan, reprezintă un prim pas semnificativ in această direcţie. In acelaşi timp, cei doi preşedinţi au exprimat o mare îngrijorare faţă de atacurile militare repetate lansate recent de către forţele armate israeliene împotriva populaţiei civile din Liban, acţiuni care constituie o violare flagrantă a suveranităţii acestui stat, precum şi o piedică în calea eforturilor îndreptate eu re stabilirea unei păci drepte şi durabile în Orientul Mijlociu. Cei doi şefi de stat au subliniat importanţa Conferinţei de pace de la Geneva, organizată sub auspiciile O.N.U. Ei au fost de acord că şi alte ţări iubitoare de pace pot, de asemenea, să-şi aducă o contribuţie constructivă in procesul găsirii de soluţii pentru garantarea unei păci juste şi durabile în Orientul Mijlociu. Cei doi şefi de stat au fost pe deplin de acord că o pace dreaptă şi durabilă în Orientul Mijlociu nu poate fi realizată fără a se ajunge la o soluţie echitabilă in problema palestineană. De aceea, ei au subliniat necesitatea participării depline si independente a reprezentanţilor poporului palestinean la lucrările Conferinţei de la Geneva, considered că trebuie depuse toate eforturile pentru a crea condiţiile necesare ca aceştia să poată participa la conferinţă. Ei au fost de acord că Organizaţia de Eliberare a Palestinei este singurul reprezentant legitim al poporului palestinean. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a adus elogii eforturilor susţinute depuse personal de preşedintele Mohammed Anwar El Sadat pentru trecerea la reglementarea paşnică şi dreaptă a conflictului. Preşedintele Mohammed Anwar El Sadat a adus elogii activităţii susţinute a preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru reglementarea politică, justă şi durabilă a situaţiei din Orientul Mijlociu. Cei doi preşedinţi şi-au exprimat hotărirea lor de a acţiona şi in continuare cu perseverenţă pentru a se ajunge la soluţii echitabile, care să conducă la instaurarea unei păci juste şi durabile în Orientul Mijlociu, în interesul ţărilor şi popoarelor din regiune, al tuturor tarilor si popoarelor. Ei au hotărit să menţină contacte permanente in acest domeniu, să procedeze la consultări bilaterale ori de cite ori este nevoie. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat au scos în evidenţă contribuţia importantă a statelor africane la cauza păcii, libertăţii şi cooperării între naţiuni. Cei doi preşedinţi au apreciat rolul Organizaţiei Unităţii Africane în apărarea cauzei păcii şi în eliminarea agresiunii, rasismului şi colonialismului. Cei doi şefi de stat au subliniat hotărirea fermă a ţărilor şi popoarelor lor de a acorda, in continuare, întregul lor sprijin politic, diplomatic, moral şi material mişcărilor de eliberare naţională din Angola şi Mozambic, în lupta lor dreaptă pentru reciştigarea libertăţii şi independenţei naţionale. Cei doi preşedinţi au salutat cu profundă satisfacţie victoriile Partidului African al Independenţei din Guineea- Bissau şi Insulele Capului Verde şi proclamarea ca stat independent a Guineei-Bissau. Preşedintele român şi preşedintele egiptean şi-au exprimat speranţa că recentele schimbări din Portugalia vor accelera victoria finală a mişcărilor de eliberare naţională şi vor lichida ultimele rămăşiţe ale colonialismului pe pămintul african. Cei doi preşedinţi au reafirmat poziţia ţărilor lor de condamnare fermă a politicii de discriminare rasială şi apartheid duse de regimurile rasiste in Africa de Sud, Zimbabwe şi Namibia, exprimînd hotărirea ţărilor lor de a continua să sprijine in mod ferm Declaraţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la acordarea independenţei, tuturor tarilor şi popoarelor care mai sunt sub jugul colonial. Cei doi preşedinţi au efectuat un larg schimb de păreri în legătură cu situaţia actuală din Europa şi au recunoscut importanţa Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare, care trebuie să conducă la stabilirea unei colaborări egale între toate naţiunile continentului şi să garanteze fiecărei naţiuni europene dreptul la dezvoltare liberă. Ei au fost de acord că securitatea europeană prezintă un interes deosebit nu numai pentru ţările acestui continent, ci şi pentru alte zone. Realizarea acestui deziderat va exercita o puternică influenţă asupra dezvoltării întregii vieţi internaţionale contemporane. Ei au scos in evidenţă legătura existentă între realizarea securităţii in Europa şi in zona Mării Mediterane, subliniind necesitatea accelerării eforturilor pentru realizarea securităţii în Mediterana, pentru ca aceasta să devină o mare a păcii şi un factor de stabilitate politică internaţională. In aceeaşi ordine de idei, ei au reliefat importanţa deosebită a transformării Balcanilor într-o zonă a Dăgii şi bunei înţelegeri. In legătură cu situaţia existentă în Asia de sud-est, cei doi preşedinţi au salutat cu satisfacţie realizarea Acordului de la Paris de încetare a focului şi restabilire a păcii în Vietnam, pronunţîndu-se pentru respectarea strictă a acestui acord, pentru ca poporul sud-vietnamez să-şi poată consacra eforturile şi energiile în direcţia dezvoltării economice şi sociale a patriei sale libere. Ei au reafirmat sprijinul lor susţinut acordat Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, singurul reprezentant legitim al poporului din această ţară. De asemenea, cei doi preşedinţi au reafirmat sprijinul lor deplin acordat Frontului Unit Naţional din Cambodgia şi Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei, în lupta lor dreaptă pentru o patrie liberă şi independentă. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat şi-au exprimat speranţa că o pace trainică va fi stabilită în această regiune a lumii, care să permită popoarelor vietnamez, laoţian şi cambodgian să-şi hotărască liber calea dezvoltării politice, economice şi sociale, potrivit năzuinţelor lor legitime, fără nici un fel de amestec din exterior. Cei doi şefi de stat au apreciat că pentru asigurarea unei păci trainice in lume sunt imperios necesare încetarea cursei înarmărilor, lichidarea bazelor militare de pe teritoriile altor state, înfăptuirea dezarmării, avindu-se in vedere în primul rînd dezarmarea nucleară, sub un control internaţional eficace. In acest sens, ei au apreciat că este necesar să fie intensificate negocierile pentru dezarmare, cu participarea tuturor statelor interesate, pentru a se ajunge la Încheierea unor acorduri internationale cit mai eficiente. Avînd în vedere resursele materiale și umane angajate în cursa înarmărilor, cei doi șefi de stat au subliniat, totodată, avantajele pe care le-ar reprezenta pentruîntreaga omenire dirijarea în scopuri paşnice, îndeosebi in folosul ţărilor în curs de dezvoltare, a resurselor folosite astăzi în cursa înarmărilor. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat au afirmat că diminuarea şi, în ultimă instanţă, lichidarea decalajului dintre ţările dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare reprezintă un factor de extremă importanţă pentru cauza păcii, progresului, justiţiei şi colaborării internaţionale. Cei doi preşedinţi consideră că, in virtutea dreptului inalienabil al ţărilor şi popoarelor asupra resurselor lor naturale, a dreptului lor de a le utiliza potrivit propriilor interese naţionale, în baza dreptului legitim al ţărilor în curs de dezvoltare de a avea acces la cuceririle ştiinţei şi tehnologiei moderne, problemele energiei, ale materiilor prime şi ale dezvoltării trebuie să-şi găsească soluţii noi, juste. Ei au subliniat că depăşirea situaţiei actuale necesită eforturi susţinute din partea fiecărui stat, pentru valorificarea deplină a resurselor lor naturale şi umane, pentru eliminarea practicilor discriminatorii şi barierelor artificiale in relaţiile economice dintre state, pentru stabilirea unor raporturi echitabile între preţurile materiilor prime şi ale produselor manufacturate, precum şi pentru creşterea eficacităţii acţiunilor O.N.U. de sprijinire a statelor în curs de dezvoltare. Toate aceste acţiuni vor trebui să ducă la instaurarea unei noi ordini economice în lume, bazată pe echitate şi justiţie internaţională. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mohammed Anwar El Sadat au subliniat importanţa pe care ţările lor o acordă rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite în rezolvarea problemelor internaţionale în interesul popoarelor, pentru apărarea principiilor dreptului internaţional şi crearea unui climat de securitate deplină ini lume. Ei au subliniat cu fermitate că ar fi în interesul profund al tuturor popoarelor ca Organizaţia Naţiunilor Unite, celelalte organizaţii şi organisme internaţionale să acţioneze cu mai multă eficacitate pentru promovarea colaborării şi înţelegerii între naţiuni şi au exprimat hotărirea ţărilor lor de a acţiona, unindu-şi eforturile cu cele ale altor state, în vederea întăririi rolului O.N.U., potrivit prevederilor rezoluţiei 2025, adoptată la a XXVII-a sesiune a Adunării Generale a acestei organizaţii. Cei doi şefi de stat au apreciat că vizita oficială de prietenie în Republica Socialistă România a președintelui Republicii Arabe Egipt, convorbirile care au avut loc cu acest prilej, continuarea dialogului început cu ocazia vizitei din 1972 a președintelui Republicii Socialiste România în Republica Arabă Egipt constituie o contribuţie deosebit de importantă la dezvoltarea pe multiple planuri a relaţiilor de prietenie dintre cele două ţări şi popoare, serveşte într-o importantă măsură cauzei păcii şi înţelegerii între toate naţiunile. Scoţind în evidenţă utilitatea contactelor, întilnirilor şi consultărilor dintre conducătorii celor două state, ei au hotărit să promoveze în continuare schimbul de vizite la toate nivelurile, in scopul unei mai bune cunoaşteri reciproce, al întăririi şi diversificării colaborării dintre ţările şi popoarele lor. In timpul convorbirilor, secretarul general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Uniunii Socialiste Arabe, Mohammed Anwar El Sadat, şi-au exprimat satisfacţia pentru întărirea şi diversificarea raporturilor dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Socialistă Arabă, dînd o apreciere pozitivă programului de cooperare convenit recent între ele. Ei au căzut de acord să intensifice relaţiile intre Partidul Comunist Român şi Uniunea Socialistă Arabă, în vederea consolidării şi extinderii legăturilor tradiţionale prieteneşti dintre cele două popoare, in folosul luptei comune împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru pace şi cooperare. Ei au hotărit, de asemenea, să intensifice schimburile de informaţii şi delegaţii intre diferitele organizaţii de masă şi obşteşti , sindicate, organizaţii de femei şi de tineret, organisme cu caracter profesional etc. Preşedintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, a adresat cele mai vii mulţumiri preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, poporului şi guvernului român pentru primirea călduroasă şi ospitalitatea deosebită care i-au fost acordate lui, doamnei Gihane Sadat, precum şi înaltelor personalităţi egiptene care i-au însoţit în timpul vizitei în Republica Socialistă România. Preşedintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, şi doamna Gihane Sadat au invitat pe preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi pe tovarăşa Elena Ceauşescu să facă o vizită oficială de prietenie în Republica Arabă Egipt. Invitaţia a fost acceptată cu plăcere, data vizitei urmînd a fi stabilită pe cale diplomatică. București, 30 iunie 1974 Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Părăsind teritoriul măreţei dumneavoastră ţări, îmi este deosebit de plăcut să vă transmit sentimentele mele pline de afecţiune şi nemărginită recunoştinţă pentru călduroasa ospitalitate şi primirea cordială de care ne-am bucurat, atît eu, cit şi familia şi persoanele care m-au însoţit în timpul acestei vizite, ce ne-a oferit prilejul plăcut de a vă reîntîlni. Aş dori să apreciez că am avut convorbiri fructuoase şi constructive, care contribuie la întărirea în continuare a legăturilor cordiale şi a cooperării existente între ţările noastre, în toate domeniile. Convorbirile noastre ne-au oferit, de asemenea, prilejul de a efectua un schimb de vederi în legătură cu problemele Orientului Mijlociu asupra cărora am ajuns la o deplină înţelegere, reafirmînd necesitatea stabilirii unei păci juste şi durabile în regiune. Mulţumindu-vă, încă o dată, vă transmit dumneavoastră şi membrilor guvernului român sincerele mele salutări şi profunda mea consideraţie. Vă rog să transmiteţi poporului român, pentru care nutrim o deosebită stimă, cele mai călduroase urări de prosperitate şi creştere a măreţiei sale, sub clarvăzătoarea şi înţeleaptă dumneavoastră conducere. Cu sentimentele celei mai înalte consideraţiuni frăţeşti, MOHAMMED ANWAR EL SADAT PAGINĂ 3