Scînteia, iunie 1975 (Anul 44, nr. 10195-10219)

1975-06-01 / nr. 10195

SCÂNTEIA — duminică 1 iunie 1975 PREOCUPAREA ŞI AMBIŢIA UNUI HARNIC COLECTIV Cuvintul de ordine al celor ce lu­crează pe platforma industrială a Brazilor ii constituie încadrarea in cheltuielile planificate la o mie de lei producţie-marfă. Şi nu întimplă­­tor , dintre toţi indicatorii, acesta este singurul nerealizat. Puternic mobilizat de sarcinile trasate de re­centa şedinţă comună a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., a Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Consiliului de Miniştri, Întregul colectiv de rafinori şi pe­­trochimişti de pe platforma Brazi acţionează cu toată hotărîrea pentru a lichida cit mai rapid rămînerea -----------------------­in urmă la acest important indica­tor de eficienţă. — La urma-ur­­mei, ne spune maistrul Nicolae Ştefan, de la sec­ţia­­ amestec, nu-i numai o chestiu- ------------------------­ne de plan, ci şi de ambiţie muncitorească. Cum adică ? Depăşim pe 4 luni pla­nul la producţia-marfă cu 68 de milioane, la export, cu 9,5 mi­lioane lei valută, înregistrăm la pro­ductivitate un plus, pe fiecare an­gajat, de aproape 4 800 lei şi nu suntem­ în stare să recuperăm depă­şirea de 7 lei la cheltuielile la o mie de lei producţie-marfă ? Am reţinut această opinie pentru că ea exprimă un punct de vedere des intîlnit pe platforma petrochi­mică a Brazilor. Comuniştii au tre­cut hotărît la acţiune. Comitetul de partid al combinatului a devenit sta­tul major ; aici, ideile, propunerile, angajamentele oamenilor s-au con­cretizat in programe, în direcţii de acţiune. De altfel, directorul gene­ral, inginerul Adrian Stoica, ne-a spus : „Organizaţiile noastre de partid, comuniştii de la instalaţii au sprijinit efectiv conducerea combi­natului să poată acţiona cu maxi­mum de rezultate în toate direcţiile. Oamenii au găsit căi şi rezerve pe care nici un computer, cit de per­fect ar fi fost, nu ni le-ar fi putut indica“. In fiecare secţie s-a acţionat in funcţie de rezervele interne concre­te depistate in urma unei largi con­sultări a colectivului. La „reforma­re catalitică“ ni s-a spus : ca să fie recuperat handicapul, trebuie, înain­te de toate, să fie folosite la ma­ximum capacităţile existente. Şi ideii i-au urmat calculele, aprecie­rile matematice. Aşa s-a ajuns la concluzia că, in aceleaşi instalaţii, se mai pot prelucra circa 6 000 de tone materie primă, obţinîndu-se astfel benzine şi produse aromate în va­loare de 1 200 000 lei. Tot aici, prin montarea refierbătorului M-409 de capacitate sporită, alte peste 1 000 de tone benzen, toluen, ortoxilen se mai pot obţine in plus. Şi se ob­ţin, întrebămi : dar asupra cheltuie­lilor ce influenţă are acest spor de producţie ? Maistrul Ion Luş răs­punde simplu : „Doi lei în minus la fiecare mie de lei producţie“. Discuţia noastră in legătură cu folosirea capacităţilor peste para­metrii proiectaţi a continuat in bi­roul economistului Laurenţiu Pre­­descu, de la serviciul organizare . „Urmăresc cu stricteţe, zilnic, evolu­ţia cheltuielilor de producţie ale combinatului. Vă pot spune că fie­care colectiv, fie el cit de mic, s-a încadrat în bătălia recuperării celor 7 lei. Cîteva exemple : mecanicii, lăcătuşii, electricienii din sectorul mecano-energetic, împreună cu ope­ratorii de la instalaţiile D.M.T., ole­fine şi anhidride s-au angajat să contribuie la reducerea cheltuielilor prin scurtarea termenelor de revizie. După ce au tras linie, valoarea to­tală s-a ridicat la 2 100 000 lei pro­ducţie în plus. Operatorii de la in­stalaţia de olefine au găsit o altă sursă : prin utilizarea căldurii din gazele arse de la cazanele recupe­ratoare, pot să adauge o sumă de 278 000 lei la contul economiilor“. Se pot da, evident, Încă multe alte exemple — carnetul de note este plin. Dar chiar şi numai acestea re­liefează o trăsătură definitorie a co­lectivului : inauta responsabilitate pentru eficienţa economică a unită­ţii. Măsurile stabilite se urmăresc sistematic de către organizaţiile de partid din secţii, de către comitetul de partid. — Există, in legătură cu finaliza­rea măsurilor, un puternic control muncitoresc al întregului colectiv — ne spune secretarul comitetului de partid al combinatului, tovarăşul Mircea Izbăşoiu, arâtîndu-ne pe o serie de grafice metodologia contro­lului propusă de oameni in cadrul adunărilor­­ generale ale organiza­ţiilor de partid. Am aflat, cu acest prilej, că evidenţa cheltuielilor şi a economiilor­­se face pe fiecare loc­­de notuncă, mergîndu-se, acolo unde a fost cazul, chiar pe angajaţi. De­cadal— in secţii şi lunar — la ni­velul combinatului, se fac analize pentru a se constata situaţia de fapt : economii , sa­u depăşiri. In spri­jinul acţiunii sunt­­folosite însă şi sis­temele modere de informare şi calcul electronic. Aşa, de pildă, cal­culatorul redă­­operativ consumurile de energie şi alte utilităţi, asigurînd informarea zilnică, pe verticală, 1­­ pînă la directorul ------------------------ general al cen­tralei industriale respective. In fe­lul acesta, actul de decizie se rea­lizează operativ, in deplină cunoş­tinţă de cauză, cu eficienţă maximă. ------------------------- 1 Nu demult, la o iŞedinţă a biroului Comitetului judeţean de partid Pra­hova se aprecia ca pozitivă întrea­ga activitate de la­­ Combinatul pe­trochimic Brazi. Ca urmare a unor asemenea acţiuni bine, gîndite, în primele 4 luni din­­acest an, la in­stalaţiile aflate in exploatare s-a ob­ţinut o economie de­ 12­ milioane lei. — Ce înseamnă, fie fapt, această sumă, de vreme ce in aceeaşi pe­rioadă cheltuielile la­ 1 000 lei pro­ducţie-marfă au fost­­ depăşite ? Secretarul comitetului de partid explică : — Neconcordanţa se­ datorează fap­tului că această importantă econo­mie la cheltuielile de producţie rea­lizată la instalaţiile in exploatare a fost — şi nu din cauza noastră — înghiţită de pierderile înregistrate la unele instalaţii care, după cum se ştie, n-au început să producă la ter­menul planificat. Aceasta este, de fapt, cauza principală a depăşirii cu circa 7 lei şi a cheltuielilor la mia de lei producţie-marfă. 12 milioane lei economii mai înseamnă insă ceva : voinţa dîrză a comuniştilor, a între­gului nostru colectiv, de a face totul pentru ca şi sarcina de plan la acest indicator — cheltuielile la mia de lei producţie — să fie îndeplinită. Eu am certitudinea, cunoscînd oa­menii, entuziasmul lor, înaltul lor spirit de responsabilitate muncito­rească, că dacă peste cîteva luni mai reveniţi aici, veţi putea consemna : colectivul de pe platforma petrochi­mică Brazi şi-a îndeplinit şi depăşit planul la toţi indicatorii. Constantin CAPRARU corespondentul „Scînteii" Cheltuielile de producţie vor fi mai mici şi la Combinatul petrochimic de la Brazi Noutăţi la „Electrometal" Oradea Cooperativa meşteşugărească „Electrometal“ din Oradea, unde lucrează peste 2 000 de coopera­tori, realizează o gamă largă de produse electrotehnice, tot mai mult solicitate de beneficiari. In cadrul cooperativei funcţio­nează şi un compartiment de concepţie, care se afirmă prin proiectarea şi realizarea unor produse de mare utilitate. De curînd, au fost puse la dispo­ziţia publicului orădean pri­mele automate pentru vin­­zarea ţigărilor. Printre nou­tăţi se înscriu şi cîteva jocuri electrice distractive, care ur­mează să fie executate și livra­te complexelor turistice. In prezent, ţinînd seama de faptul că la Oradea, pe mijloacele de transport în comun, s-a trecut la autotaxare, specialiștii de la „Electrometal“ lucrează la de­finitivarea unor automate pen­tru vînzarea biletelor, care să fie montate în tramvaie și au­tobuze. (Dumitru Gafă, cores­pondentul „Scînteii“). Aşa cum este cunoscut, România socialistă situează în centrul activită­ţii sale economice internaţionale dez­voltarea şi adîncirea colaborării şi cooperării multilaterale cu toate ţă­rile socialiste, acordînd, în acest ca­dru, o deosebită atenţie extinderii şi perfecţionării continue a acestor ra­porturi în cadrul C.A.E.R. Desigur, în cei peste 25 de ani de activitate, Con­siliul de Ajutor Economic Reciproc, ca organizaţie economică internaţio­nală, şi-a imbunătăţit continuu for­mele şi metodele de colaborare şi cooperare economică, depunîndu-se străduinţe in vederea adaptării lor potrivit realizării obiectivelor con­­­­venite de partidele comuniste şi mun­citoreşti din ţările membre şi con­semnate în documentele comune. Pe măsura dezvoltării construcţiei socialiste, a creşterii potenţialului e­­conomic al ţărilor membre C.A.E.R., a acumulării de experienţă în orga­nizarea şi coordonarea relaţiilor de colaborare economică şi tehnico­­ştiinţifică, sfera colaborării economice s-a lărgit continuu. Dacă în perioa­da de început, colaborarea economi­că în cadrul C.A.E.R. se limita la schimburile comerciale, treptat au fost incluse in acest cadru noi sec­toare de activitate, precum produc­ţia materială, cercetările term­ico­­ştiinţifice, probleme financiar-valu­­tare etc. In prezent, aşa cum rezultă din „Programul complex“, colabora­rea dintre ţările membre C.A.E.R. dobîndind un caracter multilateral cuprinde, într-o formă sau alta, cvasi-totalitatea sectoarelor de acti­vitate economică. Firește, colaborarea și cooperarea economică în cadrul C.A.E.R. nu constituie scopuri în sine, ci trebuie astfel organizate incit să favorizeze întărirea economiilor naţionale, for­marea unor structuri moderne de înaltă eficienţă, desfăşurarea largă a revoluţiei tehnico-ştiinţifice, creşte­rea eficientei producţiei socialiste şi a bunăstării poporului in fiecare tară socialistă participantă la Con­siliu. Totodată, pe baza efortului co­lectiv al ţărilor membre de a găsi formele şi metodele de colaborare cele mai potrivite etapei respec­tive, capabile să valorifice expe­rienţa acumulată în decursul anilor, să contribuie efectiv la impulsiona­rea dezvoltării economice şi sociale a tuturor ţărilor, s-au perfecţionat continuu atit sistemul de organizare şi coordonare a activităţii acestei or­ganizaţii internaţionale, cit şi pîrghii­­le economice prin intermediul cărora se realizează colaborarea şi coope­rarea. România, alături de celelalte ţări socialiste membre ale C.A.E.R., şi a adus contribuţia la căutarea de so­luţii, forme şi metode de colaborare corespunzătoare intereselor tuturor ţărilor membre , inclusiv la elabo­rarea şi adoptarea „Programului complex“, care constituie cadrul or­ganizatoric, funcţional şi econopiic de desfăşurare a colaborării eco­nomice şi tehnico-ştiinţifice dintre ţările membre pe o perioadă de 15— 20 de ani. In legătură cu aceasta se cuvine subliniat că în „Programul com­plex“ sunt expuse cu suficientă cla­ritate căile şi metodele preconizate pentru integrarea socialistă. Astfel, se prevăd îmbunătăţirea activităţii de coordonare a planurilor, extinde­rea cooperării şi specializării in pro­ducţie, promovarea unor legături stabile, trainice, intre diferitele ra­muri ale economiei, ştiinţei şi teh­nicii, crearea de societăţi mixte, construirea în comun de obiective e­­conomice, înfiinţarea de organizaţii economice internaţionale, lărgirea schimburilor reciproce de mărfuri, întărirea rolului acordurilor, conven­ţiilor şi contractelor, perfecţionarea relaţiilor valutar-financiare, precum şi prin forme care se vor conveni intre ţările interesate. In analiza formelor şi metodelor de colaborare şi cooperare promo­vate de ţările membre C.A.E.R., trebuie pornit de la caracterul şi scopul acestei organizaţii economice internaţionale. Aşa cum se ştie, C.A.E.R. constituie o organizaţie de colaborare economică deschisă, înte­meiată pe colaborarea liber consimţi­tă dintre state suverane şi indepen­dente. Ca for internaţional de coor­donare şi extindere a colaborării e­­conomice dintre state suverane şi in­dependente, C.A.E.R. funcţionează — nici nu ar putea fi conceput altfel — pe principii democratice, fără drept de decizie peste capul guvernelor şi statelor ce fac parte din această or­ganizaţie, recomandările şi hotărîrile sale fiind adoptate numai cu con­­simţămintul ţârilor interesate, iar a­­plicarea acestor recomandări şi hotă­­riri, includerea in planul naţional de dezvoltare a angajamentelor a­­sumate răminînd în competenţa strictă a fiecărei ţări, a fiecărui gu­vern. Atit prin structura sa organi­zatorică, cit şi prin mecanismul con­venit în privinţa adoptării hotărîri­­lor şi a recomandărilor, C.A.E.R. nu conţine, nu este şi nu poate fi legi­timat să conţină nici un element de conducere de esenţă suprastatală. Conform statutului său, C.A.E.R. a­­sigură dreptul fiecărei ţări de a-şi manifesta interesul seu neinteresul pentru acţiunile concrete care se ini­ţiază de către o ţară sau alta, pre­cum şi dreptul fiecărei ţări de a participa la acest­e acţiuni, atunci cînd forurile autorizate, naţionale, de conducere consideră că forma sau metoda respectivă de colaborare şi cooperare prezintă interes. , Tocmai acest cadru funcţional a asigurat progresele înregistrate in dezvoltarea colaborării dintre ţările membre — şi el asigură baza traini­că şi necesară pentru activitatea de viitor a organizaţiei. Programul P.C.R. arată în acest sens că „Româ­nia va participa activ la colaborarea in cadrul C.A.E.R., la înfăptuirea „Programului complex“ pe baza prin­cipiilor adoptate in comun privind respectarea riguroasă a suveranităţii şi independenţei naţionale, liberul consimţămint al statelor, întrajuto­rarea tovărăşească şi avantajul reci­proc. Această cooperare trebuie să a­­sigure creşterea rolului fiecărui par­tid si stat in conducerea şi planifi­carea propriei economii naţionale“. In ce priveşte formele concrete de realizare a colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre ţările mem­bre C.A.E.R., ale căror economii sunt conduse pe bază de plan, se cuvine subliniat că această întreagă activi­tate are un caracter de reglementare planică. Există însă unii economişti care, pornind de la această constata­re, de la forma de activitate, dar e­­ludind realităţi obiective fundamen­tale, ignorind conţinutul acestor for­me, faptul că ţările C.A.E.R. formea­ză entităţi naţionale distincte, trag concluzia că pe ansamblul general al acestor ţări, „la fel“ ca in fiecare e­­conomie naţională, ar acţiona legea dezvoltării planice, proporţionale. Deşi caracterul eronat al acestor con­cepţii a fost evidenţiat nu o dată, to­tuşi ele îşi mai fac apariţia, pot fi reîntîlnite sub diferite forme, cu di­verse argumente, pseudo-noi, de fapt mereu aceleaşi. Socializarea socialis­ta internaţională a producţiei mate­riale, internaţionalizarea relaţiilor socialiste de producţie, procese care se realizează concomitent, ar repre­zenta, după opinia acestora, „baza o­­biectivă“ pentru conducerea planică, de la un centru economic unic, a e­­conomiei la nivelul C.A.E.R. Astfel, susţin autorii respectivi, s-ar realiza tendinţa „creării unei singure econo­mii mondiale, reglementate după un plan general“ — proces la care se re­ferea Lenin dar in perspectiva isto­rică a unui răstimp îndelungat DUPĂ victoria deplină a comunismului pe întregul glob pămintesc. Lipsite, in mod evident, de o fun­damentare obiectivă, ignorind reali­tăţile, asemenea teorii nu reprezintă altceva decit creaţii speculative, fără un real conţinut ştiinţific, cu conse­cinţe negative in măsura în care şi-ar găsi, cit de cit, aplicare sau re-­ flectare practică. In primul rînd, nu trebuie con­fundate două lucruri : reglementa­rea planică pe care o îmbracă rela­ţiile de colaborare şi cooperare e­­conomică dintre ţările socialiste, în virtutea caracterului planificat al dezvoltării economiilor naţionale a ţărilor membre C.A.E.R., nu poate fi confundată cu acţiunea legii dezvol­tării planice, proporţionale la nivel internaţional, care ar viza întregul proces al reproducţiei socialiste lăr­gite şi ar presupune formarea unor structuri şi proporţii concepute, de asemenea, nu in cadrul fiecărei eco­nomii naţionale, ci la scară interna­ţională,­­ inclusiv, ca un corolar, transferarea unor atribuţii şi compe­tenţe de bază privind conducerea suverană a fiecărei economii naţio­nale către organizaţii economice in­ternaţionale; în al doilea rînd, internaţionali­zarea forţelor de producţie, ca ur­mare a amplificării interdependenţe­lor dintre economiile naţionale, nu constituie decit o tendinţă , cit pri­veşte relaţiile socialiste de produc­ţie, al căror caracter şi limite sunt determinate de forma de proprieta­te dominantă, acestea nici pe depar­te nu sint internaţionalizate. Lărgi­rea formelor de cooperare in pro­ducţie, crearea unor societăţi mix­te sau a unor organizaţii economice internaţionale nu înseamnă că pro­prietatea socialistă şi-ar fi pierdut caracterul naţional şi că pe acest fond ar fi apărut forme ale rela­ţiilor de producţie internaţionale. Nu asistăm în asemenea cazuri şi nu se poate vorbi de un proces de dez­voltare treptată a proprietăţii naţio­nale într-o formă internaţională de proprietate ; fiecare stat continuă să fie proprietarul părţii cu care intră intr-o formă de cooperare interna­ţională; în al treilea rînd, centralismul de­mocratic, care constituie temelia ori­cărui sistem naţional de organizare şi conducere pe bază de plan a eco­nomiei, nu mai este şi nu poate fi valabil la nivelul unui sistem inter­naţional de raporturi, al unui orga­nism economic internaţional. Trans­punerea acestui principiu la scară internaţională ar însemna să nu se ţină seama de faptul că statele res­pective sunt unităţi distincte, inde­pendente şi egale în drepturi. Cen­trul de conducere şi decizie econo­mică este — şi nu poate fi de­cit — un centru politic naţio­nal, o componentă organică a fie­cărui sistem de organizare şi condu­cere pe bază de plan a economiei — şi, deci, această funcţie nu poate fi preluată, fără a se leza suveranita­tea naţională, de nici un for econo­mic internaţional. In absolut toate cazurile, dreptul suveran de deci­zie aparţine forurilor supreme de partid şi de stat din ţara respectivă, singurele in măsură să stabilească di­recţiile proprii de dezvoltare eco­nomică, să hotărască asupra partici­pării la oric­e­ formă de colaborare internaţională”.“ fie bilaterală, fie multilaterală. .­Tocmai potrivit aces­tei cerinţe de bază, adincirea co­laborării multilaterale, cuprinzind toate sferele producţiei materiale, presupune sporirea rolului conducă­tor al partidelor comuniste şi mun­citoreşti, creşterea rolului organiza­tor şi răspunderii fiecărui stat socia­list. în al patrulea rînd, este necesar de avut în vedere realitatea obiecti­vă, stadiul actual de dezvoltare, încă atit de diferit ca niveluri, al econo­miilor naţionale a ţărilor socialiste, diversitatea şi eterogenitatea carac­terului lor, ponderea variată a sec­toarelor nesocialiste din treacăt fie făcută remarca, cum se poate vorbi de „internaţionalizarea proprietăţii socialiste“ cînd, aşa cum se ştie bine, forma proprietăţii socialiste nu este încă atotcuprinzătoare nici pe pla­nul întregii economii naţionale, in unele cazuri, iar iu altele, stadiul ei de maturizare este abia în curs ? 1). In concordanţă cu principiile care stau la baza colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre ţările socia­liste, sistemul de reglementare plani­­că a relaţiilor economice dintre a­­ceste ţări poate îmbrăca numai for­ma coordonării. Aceasta înseamnă că factorul amplificator, elementul de­cisiv in determinarea unei ţări să participe la orice formă de colabo­rare şi cooperare economică sau de integrare socialistă il constituie şi-l poate constitui numai convergenţa de interese dintre economiile naţio­nale. Acesta face, pe de o parte, ca în­tregul sistem de elaborare a măsu­rilor de colaborare şi cooperare în domeniul producţiei, cercetării teh­nico-ştiinţifice, schimburilor comer­ciale, relaţiilor financiare-valutare etc. să se realizeze constant, pla­nificat, pe bază de consultări bi şi multilaterale, iar, pe de altă par­te, să îmbrace forma recomandării, şi nu a directivei către forurile su­preme de conducere din fiecare ţară — fiind exclusă orice paralelă cu si­tuaţiile existente pe plan naţional, unde dispoziţiile organelor superioa­re sunt obligatorii, în virtutea cen­tralismului democratic, pentru orga­nizaţiile şi unităţile subordonate. In analiza acestor probleme, nu trebuie pierdut din vedere faptul că mecanismul reglementării planificate a relaţiilor de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică dintre ţările membre C.A.E.R., sistemul de coor­donare a planurilor cincinale şi­ de perspectivă mai îndelungată se per­fecţionează sub influenţa nemijloci­tă a legilor economice care acţionea­ză in cadrul fiecărei economii na­ţionale. Numai luin­d în considerare cerinţele interne, cu caracter speci­fic, ale acestor legi, interferenţele şi interconexiunile care se creează in­tre economiile naţionale, generate de diviziunea internaţională socialis­tă a muncii, diversificate şi mai mult de revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană, se pot găsi forme, metode, soluţii corespunzătoare in­tereselor şi necesităţilor tuturor sta­telor. Prof. univ. dr. Mihai PĂRĂLUŢA (Partea a doua a articolului va apărea în numărul următor al zia­rului). RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRILE CITITORILOR Coordonarea planullor de dezvoltare a economiilor naţionale - metoda principală a organizării colaborării in cadrul C.A.E.R. cooperativa agricolă din Pecica in portul Constanța În aceste zile, pe ogoare în unităţile agricole de stat şi cooperatiste toate forţele sunt concentrate în aceste zile la în­treţinerea culturilor şi încheie­rea pregătirilor in vederea re­coltării cerealelor păioase. La I.A.S. Giarmata, judeţul Timiş, inginerul Nicolae Dogaru, di­rectorul întreprinderii, ne relata că in sectorul mecanic se fac ultimele „retuşuri“ la maşinile care vor fi folosite la recoltare. „Culturile de cereale păioa­se s-au dezvoltat bine — ne spunea dînsul. Ne aştep­tăm la producţii ridicate. Pentru a stringe recolta la timp şi fără pierderi, este necesar ca întregul parc de combine, trac­toare, maşini de balotat, re­morci etc. să fie puse la punct“. Mai reţinem faptul că pînă la această dată la I.A.S. Giarmata s-a prăşit întreaga suprafaţă cultivată cu sfeclă de zahăr, peste 1 000 ha cu porumb şi floarea-soarelui. De asemenea, recoltarea furajelor cunoaşte ritmuri avîntate. S-au şi recol­tat şi depozitat sub formă de semisiloz peste 100 vagoane de graminee şi lucerna. Lucrarea continuă cu intensitate. Se lucrează intens şi pe tere­nurile cooperativei agricole de producţie „Avintul“-Pecica, ju­deţul Arad. Inginerul Anton Kömives, preşedintele coopera­tivei, ne spunea : „Pentru noi, actualitatea in agricultură are o singură cerinţă : toate lucrările — prăşitul porumbului, florii­­soarelui, sfeclei de zahăr — să fie executate la timp. Mai bine de jumătate din suprafaţa cul­tivată cu porumb a şi fost pră­şită“. Foto : Nicolae Buică Pregătirea maşinilor şi lucrări de sezon , stringerea furajelor şi prăşitul porumbului la I.A.S. Giarmata şi PAGINA 3 SATU-MARE 20 de unităţi economice SATU-MARE (Corespondentul „Scînteii“, Octav Grumeza).­­ Cu întreprinderile „23 August“, „Drum Nou“ şi „Solidaritatea* numărul unităţilor economice din judeţul Satu-Mare care şi-au în­deplinit prevederile cincinalului înainte de termen creşte la 20. Potrivit estimărilor făcute, va­loarea producţiei suplimentare ce va fi realizată pină la­­sfirşitul anului de cele 20 de unităţi se ri­dică la peste 1 miliard de lei. TEHNOLOGII SI MATERIALE DE care pot spori Cu puţin timp In urmă, in sala bucureşteană de expoziţii din b-dul Magheru, Trustul de izolaţii pentru lucrări industriale din Capitală a prezentat specialiştilor o serie de materiale de construcţii, soluţii şi tehnologii de execuţie noi, superioare celor folosite in prezent pe şantiere. Această iniţiativă se înscrie in an­samblul preocupărilor Ministerului Construcţiilor Industriale, ale specia­liştilor din trusturile şi Întreprinde­rile de specialitate, vizind promova­rea hotărită a progresului tehnic in activitatea de construcţii-montaj, mo­dernizarea şi industrializarea execu­ţiei unei game cit mai mari de lu­crări, în scopul creşterii susţinute a productivităţii muncii pe şantiere, concomitent cu reducerea substan­ţială­­ a costului lucrărilor de inves­tiţii şi realizarea lor la un nivel ca­litativ superior.­­ Acţiunea trustului bucureştean este rezultatul unor îndelungate studii şi cercetări, al unui aprecia­bil număr de experimentări desfă­şurate pe şantiere şi încununate cu succes. Ne referim, concret, la pune­rea la punct a unor tehnologii de­­ execuţie pentru lucrările de termo şi hidroizolaţii la acoperişuri, de ter­­moizolaţii pentru instalaţii indus­triale, la Înlocuirea soluţiilor clasice de samotare a cuptoarelor industriale prin folosirea de elemente prefabri­cate mari din beton refractar, la am­balarea,­­pa­cheti­zarea şi paletizarea materialelor transportate pe şantiere etc. Experimentările făcute atestă că soluţiile prezentate de trustul bucu­­reştean se disting prin simplitate în realizare şi utilizare, precum şi prin­­tr-o înaltă eficienţă economică. Con­cludent in acest sens este faptul că prin extinderea lor eşalonată — nu­mai la volumul de lucrări ce revină pe parcursul unui an trustului de izolaţii pentru lucrări industriale — se pot obţine economii la costul in­vestiţiilor de peste 50 milioane lei, este eliminat efortul depus acum d­e Pornind de la noutăţile prezentate la o interesantă expoziţie 920 oameni, se reduce substanţial cantitatea de materiale transportată pe şantiere, în timp ce consumul de oţel şi ciment se reduce cu 10 000 şi, respectiv, 13 000 tone. Dar trustul a­­mintit execută numai a cincea parte din volumul total al lucrărilor de acest gen. Prin generalizarea noilor tehnologii, în cadrul unităţilor de a­­celaşi profil, eficienţa economică ce ar rezulta este şi toai convingătoare. O precizare esenţială : noile soluţii de execuţie prezentate nu sunt folo­site pe şantiere decit într-o propor­ţie foarte redusă. Motivul : Industria nu produce deloc unele materiale şi dispozitive de construcţii aferente a­­­­­estei­ tehnologii, iar pe altele le asigură şantierelor intr-o proporţie insuficientă sau la un preţ necompe­titiv, din cauza utilizării unor tehno­logii învechite de fabricaţie în între­prinderile furnizoare. Ca atare, nu­meroase categorii de lucrări, dintre care subliniem în special pe cele de izolaţii, continuă să se execute în condiţii ineficiente, cu consum mare de timp şi manoperă. Iată un exemplu sugestiv, desprins chiar din mostrele şi graficele pre­zentate de expozanţi. Sistemul actual de realizare a lucrărilor de hidroizo­­laţii la acoperişuri — atit pentru construcţiile cu profil industrial, cit şi pentru clădirile social-culturale şi blocurile de locuinţe — se bazează pe folosirea unor benzi izolatoare bitu­minoase lipite cu bitum fierbinte. Dezavantajele acestei tehnologii sunt evidente : productivitate scăzută, consum mare de combustibil lemnos, durată mare de execuţie. De pildă, timpul necesar executării lucrărilor, pentru o hală industrială cu o su­prafaţă de 20 000 mp este de 75 zile. In schimb... noile tehnologii propu­se — care constau, in principal, in industrializarea fabricării benzilor hidroizolatoare cu bitum preaplicat şi introducerea în hidroizolaţii a fo­liilor de p.v.c. — permit micşorarea pină la jumătate a numărului de muncitori folosiţi, diminuarea costu­lui acestui gen de lucrări pentru su­prafaţa considerată cu aproape 30 la sută faţă de cel actual şi, element foarte important, reducerea duratei de execuţie cu 15, 30 şi chiar 55 zile,, adică cu pînă la 80 la sută faţă de durata actuală. Dar promovarea In activitatea cu­rentă de pe şantiere a acestor noi şi moderne tehnologii de lucru, ca şi a altora, presupune. In primul rînd, sprijinul ferm şi grabnic acordat constructorilor de către producătorii de materiale de construcţii şi de dis­pozitive de execuţie din alte ramuri ale economiei naţionale. Acesta este, de fapt, şi scopul declarat al acţiunii întreprinse de trustul bucureştean , să atragă atenţia specialiştilor din celelalte ministere şi unităţi econo­mice asupra eforturilor făcute de constructori, să-i sensibilizeze în faţa noutăţilor tehnice sugestiv prezentate şi să-i determine să-şi aducă contri­buţia la finalizarea acestor notabile preocupări. Este vorba, mai ales, de participarea directă la­ aplicarea în practică a acestor tehnologii de exe­cuţie din partea unor unităţi ale in­dustriei materialelor de construcţii, industriei chimice, industriei con­strucţiilor de maşini şi metalurgiei. Se pune întrebarea­:" există posibi­litatea reală şi imediată ca întreprin­deri din ramurile amintite să facă faţă solicitărilor formulate de către constructori ? Răspunsul este afir­mativ. O atestă, in primul rînd, sim­plitatea şi ieftinătatea soluţiilor pro­puse. Acum, în faţa evidenţei argumen­telor aduse de constructori în ca­drul acestei expoziţii, sunt create pre­misele necesare depăşirii reţinerilor manifestate anterior, se poate trece rapid la aplicarea pe şantiere a aces­tor soluţii pe care experimentările făcute le-au dovedit eficiente. Fapt este că acţiunea trustului bucureş­tean s-a bucurat de interes în rîndul specialiştilor din Ministerul Econo­miei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, Ministerul Industriei Chi­mice şi Ministerul Industriei Meta­lurgice , şi, după cum am fost in­formaţi, conducerile acestor ministere examinează acum modalităţile con­crete privind producerea, în timp­ scurt, a unor noi materiale de con­strucţii şi dispozitive de execuţie.. De aceea, ne propunem să revenim­ asupra acestui subiect pentru a în­făţişa rezultatele efective obţinute in această importantă acţiune de promovare a unor tehnologii şi ma­teriale noi in ramura de constructii­­montaj. CONSTRUCŢII eficacitatea muncii pe şantiere Ing. Cristian ANTONESCU

Next