Scînteia, iunie 1975 (Anul 44, nr. 10195-10219)
1975-06-01 / nr. 10195
SCÂNTEIA — duminică 1 iunie 1975 PREOCUPAREA ŞI AMBIŢIA UNUI HARNIC COLECTIV Cuvintul de ordine al celor ce lucrează pe platforma industrială a Brazilor ii constituie încadrarea in cheltuielile planificate la o mie de lei producţie-marfă. Şi nu întimplător , dintre toţi indicatorii, acesta este singurul nerealizat. Puternic mobilizat de sarcinile trasate de recenta şedinţă comună a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., a Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Consiliului de Miniştri, Întregul colectiv de rafinori şi petrochimişti de pe platforma Brazi acţionează cu toată hotărîrea pentru a lichida cit mai rapid rămînerea -----------------------in urmă la acest important indicator de eficienţă. — La urma-urmei, ne spune maistrul Nicolae Ştefan, de la secţia amestec, nu-i numai o chestiu- ------------------------ne de plan, ci şi de ambiţie muncitorească. Cum adică ? Depăşim pe 4 luni planul la producţia-marfă cu 68 de milioane, la export, cu 9,5 milioane lei valută, înregistrăm la productivitate un plus, pe fiecare angajat, de aproape 4 800 lei şi nu suntem în stare să recuperăm depăşirea de 7 lei la cheltuielile la o mie de lei producţie-marfă ? Am reţinut această opinie pentru că ea exprimă un punct de vedere des intîlnit pe platforma petrochimică a Brazilor. Comuniştii au trecut hotărît la acţiune. Comitetul de partid al combinatului a devenit statul major ; aici, ideile, propunerile, angajamentele oamenilor s-au concretizat in programe, în direcţii de acţiune. De altfel, directorul general, inginerul Adrian Stoica, ne-a spus : „Organizaţiile noastre de partid, comuniştii de la instalaţii au sprijinit efectiv conducerea combinatului să poată acţiona cu maximum de rezultate în toate direcţiile. Oamenii au găsit căi şi rezerve pe care nici un computer, cit de perfect ar fi fost, nu ni le-ar fi putut indica“. In fiecare secţie s-a acţionat in funcţie de rezervele interne concrete depistate in urma unei largi consultări a colectivului. La „reformare catalitică“ ni s-a spus : ca să fie recuperat handicapul, trebuie, înainte de toate, să fie folosite la maximum capacităţile existente. Şi ideii i-au urmat calculele, aprecierile matematice. Aşa s-a ajuns la concluzia că, in aceleaşi instalaţii, se mai pot prelucra circa 6 000 de tone materie primă, obţinîndu-se astfel benzine şi produse aromate în valoare de 1 200 000 lei. Tot aici, prin montarea refierbătorului M-409 de capacitate sporită, alte peste 1 000 de tone benzen, toluen, ortoxilen se mai pot obţine in plus. Şi se obţin, întrebămi : dar asupra cheltuielilor ce influenţă are acest spor de producţie ? Maistrul Ion Luş răspunde simplu : „Doi lei în minus la fiecare mie de lei producţie“. Discuţia noastră in legătură cu folosirea capacităţilor peste parametrii proiectaţi a continuat in biroul economistului Laurenţiu Predescu, de la serviciul organizare . „Urmăresc cu stricteţe, zilnic, evoluţia cheltuielilor de producţie ale combinatului. Vă pot spune că fiecare colectiv, fie el cit de mic, s-a încadrat în bătălia recuperării celor 7 lei. Cîteva exemple : mecanicii, lăcătuşii, electricienii din sectorul mecano-energetic, împreună cu operatorii de la instalaţiile D.M.T., olefine şi anhidride s-au angajat să contribuie la reducerea cheltuielilor prin scurtarea termenelor de revizie. După ce au tras linie, valoarea totală s-a ridicat la 2 100 000 lei producţie în plus. Operatorii de la instalaţia de olefine au găsit o altă sursă : prin utilizarea căldurii din gazele arse de la cazanele recuperatoare, pot să adauge o sumă de 278 000 lei la contul economiilor“. Se pot da, evident, Încă multe alte exemple — carnetul de note este plin. Dar chiar şi numai acestea reliefează o trăsătură definitorie a colectivului : inauta responsabilitate pentru eficienţa economică a unităţii. Măsurile stabilite se urmăresc sistematic de către organizaţiile de partid din secţii, de către comitetul de partid. — Există, in legătură cu finalizarea măsurilor, un puternic control muncitoresc al întregului colectiv — ne spune secretarul comitetului de partid al combinatului, tovarăşul Mircea Izbăşoiu, arâtîndu-ne pe o serie de grafice metodologia controlului propusă de oameni in cadrul adunărilor generale ale organizaţiilor de partid. Am aflat, cu acest prilej, că evidenţa cheltuielilor şi a economiilorse face pe fiecare locde notuncă, mergîndu-se, acolo unde a fost cazul, chiar pe angajaţi. Decadal— in secţii şi lunar — la nivelul combinatului, se fac analize pentru a se constata situaţia de fapt : economii , sau depăşiri. In sprijinul acţiunii suntfolosite însă şi sistemele modere de informare şi calcul electronic. Aşa, de pildă, calculatorul redăoperativ consumurile de energie şi alte utilităţi, asigurînd informarea zilnică, pe verticală, 1 pînă la directorul ------------------------ general al centralei industriale respective. In felul acesta, actul de decizie se realizează operativ, in deplină cunoştinţă de cauză, cu eficienţă maximă. ------------------------- 1 Nu demult, la o iŞedinţă a biroului Comitetului judeţean de partid Prahova se aprecia ca pozitivă întreaga activitate de la Combinatul petrochimic Brazi. Ca urmare a unor asemenea acţiuni bine, gîndite, în primele 4 luni dinacest an, la instalaţiile aflate in exploatare s-a obţinut o economie de 12 milioane lei. — Ce înseamnă, fie fapt, această sumă, de vreme ce in aceeaşi perioadă cheltuielile la 1 000 lei producţie-marfă au fost depăşite ? Secretarul comitetului de partid explică : — Neconcordanţa se datorează faptului că această importantă economie la cheltuielile de producţie realizată la instalaţiile in exploatare a fost — şi nu din cauza noastră — înghiţită de pierderile înregistrate la unele instalaţii care, după cum se ştie, n-au început să producă la termenul planificat. Aceasta este, de fapt, cauza principală a depăşirii cu circa 7 lei şi a cheltuielilor la mia de lei producţie-marfă. 12 milioane lei economii mai înseamnă insă ceva : voinţa dîrză a comuniştilor, a întregului nostru colectiv, de a face totul pentru ca şi sarcina de plan la acest indicator — cheltuielile la mia de lei producţie — să fie îndeplinită. Eu am certitudinea, cunoscînd oamenii, entuziasmul lor, înaltul lor spirit de responsabilitate muncitorească, că dacă peste cîteva luni mai reveniţi aici, veţi putea consemna : colectivul de pe platforma petrochimică Brazi şi-a îndeplinit şi depăşit planul la toţi indicatorii. Constantin CAPRARU corespondentul „Scînteii" Cheltuielile de producţie vor fi mai mici şi la Combinatul petrochimic de la Brazi Noutăţi la „Electrometal" Oradea Cooperativa meşteşugărească „Electrometal“ din Oradea, unde lucrează peste 2 000 de cooperatori, realizează o gamă largă de produse electrotehnice, tot mai mult solicitate de beneficiari. In cadrul cooperativei funcţionează şi un compartiment de concepţie, care se afirmă prin proiectarea şi realizarea unor produse de mare utilitate. De curînd, au fost puse la dispoziţia publicului orădean primele automate pentru vinzarea ţigărilor. Printre noutăţi se înscriu şi cîteva jocuri electrice distractive, care urmează să fie executate și livrate complexelor turistice. In prezent, ţinînd seama de faptul că la Oradea, pe mijloacele de transport în comun, s-a trecut la autotaxare, specialiștii de la „Electrometal“ lucrează la definitivarea unor automate pentru vînzarea biletelor, care să fie montate în tramvaie și autobuze. (Dumitru Gafă, corespondentul „Scînteii“). Aşa cum este cunoscut, România socialistă situează în centrul activităţii sale economice internaţionale dezvoltarea şi adîncirea colaborării şi cooperării multilaterale cu toate ţările socialiste, acordînd, în acest cadru, o deosebită atenţie extinderii şi perfecţionării continue a acestor raporturi în cadrul C.A.E.R. Desigur, în cei peste 25 de ani de activitate, Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, ca organizaţie economică internaţională, şi-a imbunătăţit continuu formele şi metodele de colaborare şi cooperare economică, depunîndu-se străduinţe in vederea adaptării lor potrivit realizării obiectivelor convenite de partidele comuniste şi muncitoreşti din ţările membre şi consemnate în documentele comune. Pe măsura dezvoltării construcţiei socialiste, a creşterii potenţialului economic al ţărilor membre C.A.E.R., a acumulării de experienţă în organizarea şi coordonarea relaţiilor de colaborare economică şi tehnicoştiinţifică, sfera colaborării economice s-a lărgit continuu. Dacă în perioada de început, colaborarea economică în cadrul C.A.E.R. se limita la schimburile comerciale, treptat au fost incluse in acest cadru noi sectoare de activitate, precum producţia materială, cercetările termicoştiinţifice, probleme financiar-valutare etc. In prezent, aşa cum rezultă din „Programul complex“, colaborarea dintre ţările membre C.A.E.R. dobîndind un caracter multilateral cuprinde, într-o formă sau alta, cvasi-totalitatea sectoarelor de activitate economică. Firește, colaborarea și cooperarea economică în cadrul C.A.E.R. nu constituie scopuri în sine, ci trebuie astfel organizate incit să favorizeze întărirea economiilor naţionale, formarea unor structuri moderne de înaltă eficienţă, desfăşurarea largă a revoluţiei tehnico-ştiinţifice, creşterea eficientei producţiei socialiste şi a bunăstării poporului in fiecare tară socialistă participantă la Consiliu. Totodată, pe baza efortului colectiv al ţărilor membre de a găsi formele şi metodele de colaborare cele mai potrivite etapei respective, capabile să valorifice experienţa acumulată în decursul anilor, să contribuie efectiv la impulsionarea dezvoltării economice şi sociale a tuturor ţărilor, s-au perfecţionat continuu atit sistemul de organizare şi coordonare a activităţii acestei organizaţii internaţionale, cit şi pîrghiile economice prin intermediul cărora se realizează colaborarea şi cooperarea. România, alături de celelalte ţări socialiste membre ale C.A.E.R., şi a adus contribuţia la căutarea de soluţii, forme şi metode de colaborare corespunzătoare intereselor tuturor ţărilor membre , inclusiv la elaborarea şi adoptarea „Programului complex“, care constituie cadrul organizatoric, funcţional şi econopiic de desfăşurare a colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre ţările membre pe o perioadă de 15— 20 de ani. In legătură cu aceasta se cuvine subliniat că în „Programul complex“ sunt expuse cu suficientă claritate căile şi metodele preconizate pentru integrarea socialistă. Astfel, se prevăd îmbunătăţirea activităţii de coordonare a planurilor, extinderea cooperării şi specializării in producţie, promovarea unor legături stabile, trainice, intre diferitele ramuri ale economiei, ştiinţei şi tehnicii, crearea de societăţi mixte, construirea în comun de obiective economice, înfiinţarea de organizaţii economice internaţionale, lărgirea schimburilor reciproce de mărfuri, întărirea rolului acordurilor, convenţiilor şi contractelor, perfecţionarea relaţiilor valutar-financiare, precum şi prin forme care se vor conveni intre ţările interesate. In analiza formelor şi metodelor de colaborare şi cooperare promovate de ţările membre C.A.E.R., trebuie pornit de la caracterul şi scopul acestei organizaţii economice internaţionale. Aşa cum se ştie, C.A.E.R. constituie o organizaţie de colaborare economică deschisă, întemeiată pe colaborarea liber consimţită dintre state suverane şi independente. Ca for internaţional de coordonare şi extindere a colaborării economice dintre state suverane şi independente, C.A.E.R. funcţionează — nici nu ar putea fi conceput altfel — pe principii democratice, fără drept de decizie peste capul guvernelor şi statelor ce fac parte din această organizaţie, recomandările şi hotărîrile sale fiind adoptate numai cu consimţămintul ţârilor interesate, iar aplicarea acestor recomandări şi hotăriri, includerea in planul naţional de dezvoltare a angajamentelor asumate răminînd în competenţa strictă a fiecărei ţări, a fiecărui guvern. Atit prin structura sa organizatorică, cit şi prin mecanismul convenit în privinţa adoptării hotărîrilor şi a recomandărilor, C.A.E.R. nu conţine, nu este şi nu poate fi legitimat să conţină nici un element de conducere de esenţă suprastatală. Conform statutului său, C.A.E.R. asigură dreptul fiecărei ţări de a-şi manifesta interesul seu neinteresul pentru acţiunile concrete care se iniţiază de către o ţară sau alta, precum şi dreptul fiecărei ţări de a participa la aceste acţiuni, atunci cînd forurile autorizate, naţionale, de conducere consideră că forma sau metoda respectivă de colaborare şi cooperare prezintă interes. , Tocmai acest cadru funcţional a asigurat progresele înregistrate in dezvoltarea colaborării dintre ţările membre — şi el asigură baza trainică şi necesară pentru activitatea de viitor a organizaţiei. Programul P.C.R. arată în acest sens că „România va participa activ la colaborarea in cadrul C.A.E.R., la înfăptuirea „Programului complex“ pe baza principiilor adoptate in comun privind respectarea riguroasă a suveranităţii şi independenţei naţionale, liberul consimţămint al statelor, întrajutorarea tovărăşească şi avantajul reciproc. Această cooperare trebuie să asigure creşterea rolului fiecărui partid si stat in conducerea şi planificarea propriei economii naţionale“. In ce priveşte formele concrete de realizare a colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre ţările membre C.A.E.R., ale căror economii sunt conduse pe bază de plan, se cuvine subliniat că această întreagă activitate are un caracter de reglementare planică. Există însă unii economişti care, pornind de la această constatare, de la forma de activitate, dar eludind realităţi obiective fundamentale, ignorind conţinutul acestor forme, faptul că ţările C.A.E.R. formează entităţi naţionale distincte, trag concluzia că pe ansamblul general al acestor ţări, „la fel“ ca in fiecare economie naţională, ar acţiona legea dezvoltării planice, proporţionale. Deşi caracterul eronat al acestor concepţii a fost evidenţiat nu o dată, totuşi ele îşi mai fac apariţia, pot fi reîntîlnite sub diferite forme, cu diverse argumente, pseudo-noi, de fapt mereu aceleaşi. Socializarea socialista internaţională a producţiei materiale, internaţionalizarea relaţiilor socialiste de producţie, procese care se realizează concomitent, ar reprezenta, după opinia acestora, „baza obiectivă“ pentru conducerea planică, de la un centru economic unic, a economiei la nivelul C.A.E.R. Astfel, susţin autorii respectivi, s-ar realiza tendinţa „creării unei singure economii mondiale, reglementate după un plan general“ — proces la care se referea Lenin dar in perspectiva istorică a unui răstimp îndelungat DUPĂ victoria deplină a comunismului pe întregul glob pămintesc. Lipsite, in mod evident, de o fundamentare obiectivă, ignorind realităţile, asemenea teorii nu reprezintă altceva decit creaţii speculative, fără un real conţinut ştiinţific, cu consecinţe negative in măsura în care şi-ar găsi, cit de cit, aplicare sau re- flectare practică. In primul rînd, nu trebuie confundate două lucruri : reglementarea planică pe care o îmbracă relaţiile de colaborare şi cooperare economică dintre ţările socialiste, în virtutea caracterului planificat al dezvoltării economiilor naţionale a ţărilor membre C.A.E.R., nu poate fi confundată cu acţiunea legii dezvoltării planice, proporţionale la nivel internaţional, care ar viza întregul proces al reproducţiei socialiste lărgite şi ar presupune formarea unor structuri şi proporţii concepute, de asemenea, nu in cadrul fiecărei economii naţionale, ci la scară internaţională, inclusiv, ca un corolar, transferarea unor atribuţii şi competenţe de bază privind conducerea suverană a fiecărei economii naţionale către organizaţii economice internaţionale; în al doilea rînd, internaţionalizarea forţelor de producţie, ca urmare a amplificării interdependenţelor dintre economiile naţionale, nu constituie decit o tendinţă , cit priveşte relaţiile socialiste de producţie, al căror caracter şi limite sunt determinate de forma de proprietate dominantă, acestea nici pe departe nu sint internaţionalizate. Lărgirea formelor de cooperare in producţie, crearea unor societăţi mixte sau a unor organizaţii economice internaţionale nu înseamnă că proprietatea socialistă şi-ar fi pierdut caracterul naţional şi că pe acest fond ar fi apărut forme ale relaţiilor de producţie internaţionale. Nu asistăm în asemenea cazuri şi nu se poate vorbi de un proces de dezvoltare treptată a proprietăţii naţionale într-o formă internaţională de proprietate ; fiecare stat continuă să fie proprietarul părţii cu care intră intr-o formă de cooperare internaţională; în al treilea rînd, centralismul democratic, care constituie temelia oricărui sistem naţional de organizare şi conducere pe bază de plan a economiei, nu mai este şi nu poate fi valabil la nivelul unui sistem internaţional de raporturi, al unui organism economic internaţional. Transpunerea acestui principiu la scară internaţională ar însemna să nu se ţină seama de faptul că statele respective sunt unităţi distincte, independente şi egale în drepturi. Centrul de conducere şi decizie economică este — şi nu poate fi decit — un centru politic naţional, o componentă organică a fiecărui sistem de organizare şi conducere pe bază de plan a economiei — şi, deci, această funcţie nu poate fi preluată, fără a se leza suveranitatea naţională, de nici un for economic internaţional. In absolut toate cazurile, dreptul suveran de decizie aparţine forurilor supreme de partid şi de stat din ţara respectivă, singurele in măsură să stabilească direcţiile proprii de dezvoltare economică, să hotărască asupra participării la orice formă de colaborare internaţională”.“ fie bilaterală, fie multilaterală. .Tocmai potrivit acestei cerinţe de bază, adincirea colaborării multilaterale, cuprinzind toate sferele producţiei materiale, presupune sporirea rolului conducător al partidelor comuniste şi muncitoreşti, creşterea rolului organizator şi răspunderii fiecărui stat socialist. în al patrulea rînd, este necesar de avut în vedere realitatea obiectivă, stadiul actual de dezvoltare, încă atit de diferit ca niveluri, al economiilor naţionale a ţărilor socialiste, diversitatea şi eterogenitatea caracterului lor, ponderea variată a sectoarelor nesocialiste din treacăt fie făcută remarca, cum se poate vorbi de „internaţionalizarea proprietăţii socialiste“ cînd, aşa cum se ştie bine, forma proprietăţii socialiste nu este încă atotcuprinzătoare nici pe planul întregii economii naţionale, in unele cazuri, iar iu altele, stadiul ei de maturizare este abia în curs ? 1). In concordanţă cu principiile care stau la baza colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre ţările socialiste, sistemul de reglementare planică a relaţiilor economice dintre aceste ţări poate îmbrăca numai forma coordonării. Aceasta înseamnă că factorul amplificator, elementul decisiv in determinarea unei ţări să participe la orice formă de colaborare şi cooperare economică sau de integrare socialistă il constituie şi-l poate constitui numai convergenţa de interese dintre economiile naţionale. Acesta face, pe de o parte, ca întregul sistem de elaborare a măsurilor de colaborare şi cooperare în domeniul producţiei, cercetării tehnico-ştiinţifice, schimburilor comerciale, relaţiilor financiare-valutare etc. să se realizeze constant, planificat, pe bază de consultări bi şi multilaterale, iar, pe de altă parte, să îmbrace forma recomandării, şi nu a directivei către forurile supreme de conducere din fiecare ţară — fiind exclusă orice paralelă cu situaţiile existente pe plan naţional, unde dispoziţiile organelor superioare sunt obligatorii, în virtutea centralismului democratic, pentru organizaţiile şi unităţile subordonate. In analiza acestor probleme, nu trebuie pierdut din vedere faptul că mecanismul reglementării planificate a relaţiilor de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică dintre ţările membre C.A.E.R., sistemul de coordonare a planurilor cincinale şi de perspectivă mai îndelungată se perfecţionează sub influenţa nemijlocită a legilor economice care acţionează in cadrul fiecărei economii naţionale. Numai luind în considerare cerinţele interne, cu caracter specific, ale acestor legi, interferenţele şi interconexiunile care se creează intre economiile naţionale, generate de diviziunea internaţională socialistă a muncii, diversificate şi mai mult de revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană, se pot găsi forme, metode, soluţii corespunzătoare intereselor şi necesităţilor tuturor statelor. Prof. univ. dr. Mihai PĂRĂLUŢA (Partea a doua a articolului va apărea în numărul următor al ziarului). RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRILE CITITORILOR Coordonarea planullor de dezvoltare a economiilor naţionale - metoda principală a organizării colaborării in cadrul C.A.E.R. cooperativa agricolă din Pecica in portul Constanța În aceste zile, pe ogoare în unităţile agricole de stat şi cooperatiste toate forţele sunt concentrate în aceste zile la întreţinerea culturilor şi încheierea pregătirilor in vederea recoltării cerealelor păioase. La I.A.S. Giarmata, judeţul Timiş, inginerul Nicolae Dogaru, directorul întreprinderii, ne relata că in sectorul mecanic se fac ultimele „retuşuri“ la maşinile care vor fi folosite la recoltare. „Culturile de cereale păioase s-au dezvoltat bine — ne spunea dînsul. Ne aşteptăm la producţii ridicate. Pentru a stringe recolta la timp şi fără pierderi, este necesar ca întregul parc de combine, tractoare, maşini de balotat, remorci etc. să fie puse la punct“. Mai reţinem faptul că pînă la această dată la I.A.S. Giarmata s-a prăşit întreaga suprafaţă cultivată cu sfeclă de zahăr, peste 1 000 ha cu porumb şi floarea-soarelui. De asemenea, recoltarea furajelor cunoaşte ritmuri avîntate. S-au şi recoltat şi depozitat sub formă de semisiloz peste 100 vagoane de graminee şi lucerna. Lucrarea continuă cu intensitate. Se lucrează intens şi pe terenurile cooperativei agricole de producţie „Avintul“-Pecica, judeţul Arad. Inginerul Anton Kömives, preşedintele cooperativei, ne spunea : „Pentru noi, actualitatea in agricultură are o singură cerinţă : toate lucrările — prăşitul porumbului, floriisoarelui, sfeclei de zahăr — să fie executate la timp. Mai bine de jumătate din suprafaţa cultivată cu porumb a şi fost prăşită“. Foto : Nicolae Buică Pregătirea maşinilor şi lucrări de sezon , stringerea furajelor şi prăşitul porumbului la I.A.S. Giarmata şi PAGINA 3 SATU-MARE 20 de unităţi economice SATU-MARE (Corespondentul „Scînteii“, Octav Grumeza). Cu întreprinderile „23 August“, „Drum Nou“ şi „Solidaritatea* numărul unităţilor economice din judeţul Satu-Mare care şi-au îndeplinit prevederile cincinalului înainte de termen creşte la 20. Potrivit estimărilor făcute, valoarea producţiei suplimentare ce va fi realizată pină lasfirşitul anului de cele 20 de unităţi se ridică la peste 1 miliard de lei. TEHNOLOGII SI MATERIALE DE care pot spori Cu puţin timp In urmă, in sala bucureşteană de expoziţii din b-dul Magheru, Trustul de izolaţii pentru lucrări industriale din Capitală a prezentat specialiştilor o serie de materiale de construcţii, soluţii şi tehnologii de execuţie noi, superioare celor folosite in prezent pe şantiere. Această iniţiativă se înscrie in ansamblul preocupărilor Ministerului Construcţiilor Industriale, ale specialiştilor din trusturile şi Întreprinderile de specialitate, vizind promovarea hotărită a progresului tehnic in activitatea de construcţii-montaj, modernizarea şi industrializarea execuţiei unei game cit mai mari de lucrări, în scopul creşterii susţinute a productivităţii muncii pe şantiere, concomitent cu reducerea substanţială a costului lucrărilor de investiţii şi realizarea lor la un nivel calitativ superior. Acţiunea trustului bucureştean este rezultatul unor îndelungate studii şi cercetări, al unui apreciabil număr de experimentări desfăşurate pe şantiere şi încununate cu succes. Ne referim, concret, la punerea la punct a unor tehnologii de execuţie pentru lucrările de termo şi hidroizolaţii la acoperişuri, de termoizolaţii pentru instalaţii industriale, la Înlocuirea soluţiilor clasice de samotare a cuptoarelor industriale prin folosirea de elemente prefabricate mari din beton refractar, la ambalarea,pachetizarea şi paletizarea materialelor transportate pe şantiere etc. Experimentările făcute atestă că soluţiile prezentate de trustul bucureştean se disting prin simplitate în realizare şi utilizare, precum şi printr-o înaltă eficienţă economică. Concludent in acest sens este faptul că prin extinderea lor eşalonată — numai la volumul de lucrări ce revină pe parcursul unui an trustului de izolaţii pentru lucrări industriale — se pot obţine economii la costul investiţiilor de peste 50 milioane lei, este eliminat efortul depus acum de Pornind de la noutăţile prezentate la o interesantă expoziţie 920 oameni, se reduce substanţial cantitatea de materiale transportată pe şantiere, în timp ce consumul de oţel şi ciment se reduce cu 10 000 şi, respectiv, 13 000 tone. Dar trustul amintit execută numai a cincea parte din volumul total al lucrărilor de acest gen. Prin generalizarea noilor tehnologii, în cadrul unităţilor de acelaşi profil, eficienţa economică ce ar rezulta este şi toai convingătoare. O precizare esenţială : noile soluţii de execuţie prezentate nu sunt folosite pe şantiere decit într-o proporţie foarte redusă. Motivul : Industria nu produce deloc unele materiale şi dispozitive de construcţii aferente aestei tehnologii, iar pe altele le asigură şantierelor intr-o proporţie insuficientă sau la un preţ necompetitiv, din cauza utilizării unor tehnologii învechite de fabricaţie în întreprinderile furnizoare. Ca atare, numeroase categorii de lucrări, dintre care subliniem în special pe cele de izolaţii, continuă să se execute în condiţii ineficiente, cu consum mare de timp şi manoperă. Iată un exemplu sugestiv, desprins chiar din mostrele şi graficele prezentate de expozanţi. Sistemul actual de realizare a lucrărilor de hidroizolaţii la acoperişuri — atit pentru construcţiile cu profil industrial, cit şi pentru clădirile social-culturale şi blocurile de locuinţe — se bazează pe folosirea unor benzi izolatoare bituminoase lipite cu bitum fierbinte. Dezavantajele acestei tehnologii sunt evidente : productivitate scăzută, consum mare de combustibil lemnos, durată mare de execuţie. De pildă, timpul necesar executării lucrărilor, pentru o hală industrială cu o suprafaţă de 20 000 mp este de 75 zile. In schimb... noile tehnologii propuse — care constau, in principal, in industrializarea fabricării benzilor hidroizolatoare cu bitum preaplicat şi introducerea în hidroizolaţii a foliilor de p.v.c. — permit micşorarea pină la jumătate a numărului de muncitori folosiţi, diminuarea costului acestui gen de lucrări pentru suprafaţa considerată cu aproape 30 la sută faţă de cel actual şi, element foarte important, reducerea duratei de execuţie cu 15, 30 şi chiar 55 zile,, adică cu pînă la 80 la sută faţă de durata actuală. Dar promovarea In activitatea curentă de pe şantiere a acestor noi şi moderne tehnologii de lucru, ca şi a altora, presupune. In primul rînd, sprijinul ferm şi grabnic acordat constructorilor de către producătorii de materiale de construcţii şi de dispozitive de execuţie din alte ramuri ale economiei naţionale. Acesta este, de fapt, şi scopul declarat al acţiunii întreprinse de trustul bucureştean , să atragă atenţia specialiştilor din celelalte ministere şi unităţi economice asupra eforturilor făcute de constructori, să-i sensibilizeze în faţa noutăţilor tehnice sugestiv prezentate şi să-i determine să-şi aducă contribuţia la finalizarea acestor notabile preocupări. Este vorba, mai ales, de participarea directă la aplicarea în practică a acestor tehnologii de execuţie din partea unor unităţi ale industriei materialelor de construcţii, industriei chimice, industriei construcţiilor de maşini şi metalurgiei. Se pune întrebarea:" există posibilitatea reală şi imediată ca întreprinderi din ramurile amintite să facă faţă solicitărilor formulate de către constructori ? Răspunsul este afirmativ. O atestă, in primul rînd, simplitatea şi ieftinătatea soluţiilor propuse. Acum, în faţa evidenţei argumentelor aduse de constructori în cadrul acestei expoziţii, sunt create premisele necesare depăşirii reţinerilor manifestate anterior, se poate trece rapid la aplicarea pe şantiere a acestor soluţii pe care experimentările făcute le-au dovedit eficiente. Fapt este că acţiunea trustului bucureştean s-a bucurat de interes în rîndul specialiştilor din Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, Ministerul Industriei Chimice şi Ministerul Industriei Metalurgice , şi, după cum am fost informaţi, conducerile acestor ministere examinează acum modalităţile concrete privind producerea, în timp scurt, a unor noi materiale de construcţii şi dispozitive de execuţie.. De aceea, ne propunem să revenim asupra acestui subiect pentru a înfăţişa rezultatele efective obţinute in această importantă acţiune de promovare a unor tehnologii şi materiale noi in ramura de constructiimontaj. CONSTRUCŢII eficacitatea muncii pe şantiere Ing. Cristian ANTONESCU