Scînteia, august 1975 (Anul 44, nr. 10247-10273)

1975-08-12 / nr. 10256

SCINTEIA — duminica 10 august 1975 PAGINA 3 (Urmare din pag. I) ȘEDINȚA COMUNĂ a Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R., Consiliului de Stat si Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România cursul dialogului româno-american, Comite­tul Politic Executiv, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri au relevat importanţa semnării de către preşedinţii celor două ţări a Comunicatului comun şi a instru­mentelor de ratificare a Acordului cu pri­vire la relaţiile comerciale dintre România şi Statele Unite ale Americii, documente ce consfinţesc voinţa ambelor ţări şi popoare de a amplifica şi aprofunda colaborarea şi cooperarea dintre ele, pe o bază echitabilă, trainică şi de lungă durată, în interesul reciproc. Comitetul Politic Executiv, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri consideră că re­zultatele vizitei, evoluţia favorabilă a rela­ţiilor româno-americane demonstrează în mod convingător că ţări aparţinînd unor sis­teme social-politice deosebite, de mărime şi potenţial diferite, pot şi trebuie să găsească în zilele noastre căile care să le permită să conlucreze rodnic, atît pe plan bilateral, cît şi în sfera vieţii internaţionale, pe bază de egalitate şi respect al independenţei şi suveranităţii naţionale, să participe activ la soluţionarea marilor probleme care frămîn­­tă omenirea. Comitetul Politic Executiv, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri apreciază că noua întîlnire româno-americană la nivel înalt atestă, încă o dată, realismul şi juste­ţea politicii externe a partidului şi statului nostru, consecvenţa cu care acţionează pen­tru pace şi bună înţelegere între toate sta­tele lumii. Comitetul Politic Executiv, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri au stabilit ca ministerele şi alte instituţii de stat să ia măsuri energice pentru a folosi cu maximă eficienţă cadrul favorabil care s-a creat ca urmare a înţelegerilor româno-americane la nivel înalt în vederea creşterii şi diversifi­cării schimburilor şi colaborării economice, ştiinţifice, tehnologice, culturale şi în alte domenii. ★­­n cadrul şedinţei, Comitetul Politic Exe­cutiv, Consiliul de Stat şi Consiliul de Mi­niştri au luat cunoştinţă de informarea cu privire la recenta vizită oficială în ţara noastră a primului ministru al Franţei, Jacques Chirac. Salutînd rezultatele convorbirilor cu pri­mul ministru francez, Comitetul Politic Exe­cutiv, Consiliul de Stat şi Consiliul de Mi­niştri au subliniat importanţa deosebită a întîlnirilor dintre preşedinţii celor două state, care au pus baze trainice conlucrării pe termen lung între România şi Franţa. Comitetul Politic Executiv, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri apreciază faptul că în cadrul convorbirilor cu primul ministru al guvernului francez s-a manifestat dorin­ţa comună ca în noile condiţii să se intensi­fice colaborarea în domeniul politic, să se pună în valoare, într-o măsură mai mare, posibilităţile existente pentru creşterea şi diversificarea relaţiilor comerciale, coope­rarea în ramuri de vîrf ale economiei şi cercetării ştiinţifice, în sfera învăţămîntu­­lui, culturii şi artei, în folosul celor două popoare, al înţelegerii şi cooperării între ţările europene, între toate statele lumii. Comitetul Politic Executiv, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri subliniază în­semnătatea concluziilor la care s-a ajuns de a conlucra pentru rezolvarea problemelor ce confruntă lumea contemporană, de a acţio­na pentru consolidarea cursului spre destin­dere, securitate şi cooperare în Europa şi pe plan mondial. In legătură cu vizita primului ministru al Guvernului Republicii Franceze, Jacques Chirac, Comitetul Politic Executiv, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri au stabilit măsuri pentru transpunerea în viaţă a înţe­legerilor convenite, în vederea dezvoltării mai intense a relaţiilor româno-franceze. ★ în continuare, Comitetul Politic Executiv, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri au discutat şi aprobat proiectul de decret pri­vind colectarea, predarea, gospodărirea şi valorificarea deşeurilor şi a altor resurse secundare de materii prime şi materiale. Decretul, pornind de la necesitatea gos­podăririi şi valorificării cu maximă eficien­ţă a tuturor deşeurilor şi resurselor secun­dare, stabileşte sarcini şi răspunderi în acest sens pentru ministere, centrale indus­triale, unităţi­­economice, pentru toţi cetă­ţenii ţării, care au datoria să acţioneze cu fermitate împotriva risipei, pentru introdu­cerea acestor materiale în circuitul eco­nomic. Comitetul Politic Executiv, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri au stabilit ca toate unităţile economice să treacă neîntîr­­ziat la adoptarea de măsuri concrete pentru ca în fiecare întreprindere, secţie, atelier sau loc de muncă să se instaureze un spirit de înaltă responsabilitate în gospodărirea economicoasă, cu eficienţă sporită, a materiilor prime şi materialelor, să se acorde o atenţie deosebită colectării şi valorificării tuturor deşeurilor şi ce­lorlalte resurse secundare. Toţi cetăţe­nii patriei au obligaţia de a preda la unităţile de colectare toate materialele şi obiectele uzate care nu mai sunt utilizate în gospodăriile individuale, de a depozita re­ziduurile menajere în locurile stabilite de către comitetele executive ale consiliilor populare, precum şi de a participa la ac­ţiunile iniţiate de organele de stat sau de organizaţiile de masă şi obşteşti în scopul colectării deşeurilor. Organele şi organiza­ţiile de partid, Uniunea Tineretului Comu­nist, celelalte organizaţii de masă şi obşteşti au datoria de a cultiva în rîndurile tinere­tului, ale tuturor cetăţenilor patriei spiri­tul de economie, grija pentru buna gospo­dărire a materiilor prime şi materialelor, atitudinea necruţătoare împotriva risipei. Comitetul Politic Executiv a analizat apoi concluziile rezultate din controlul efec­tuat cu privire la realizarea planului de produse zaharoase şi aprovizionarea popu­laţiei cu aceste produse în semestrul I al acestui an. Apreciind rezultatele obţinute, Comitetul Politic Executiv a constatat deficienţe mari în realizarea planului de produse zaharoase în sortimentele stabilite, ca urmare a neajunsurilor din activitatea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, în special a Departamentului industriei ali­mentare, ca și din activitatea Ministerului Comerțului Interior, care nu a realizat con­tractările la nivelul prevederilor planului. Toate acestea au avut efecte negative pen­tru aprovizionarea populaţiei şi a unităţilor de alimentaţie publică. Comitetul Politic Executiv a atras atenţia şefului Departa­mentului industriei alimentare pentru lip­surile manifestate în activitatea sa. Comitetul Politic Executiv a stabilit o se­rie de măsuri care să ducă la realizarea integrală a planului pe semestrul II, în sor­timentele stabilite, la o aprovizionare ritmică a populaţiei, la diversificarea pro­duselor zaharoase, la folosirea pe scară mai largă a fructelor şi sucurilor naturale în preparatele alimentare. Comitetul Politic Executiv a cerut Minis­terului Agriculturii şi Industriei Alimenta­re, Ministerului Comerţului Interior, Uniu­nii Centrale a Cooperativelor de Consum, Ministerului Turismului, consiliilor popu­lare judeţene şi al municipiului Bucureşti să ia măsuri energice pentru aplicarea in­dicaţiilor stabilite în cadrul şedinţei, să exercite un control riguros în vederea asi­gurării unei bune aprovizionări a populaţiei cu produse zaharoase. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, alte probleme ale activității de partid și de stat. Vrednicie si (Urmare din pag. I) Domelor raportau Îndeplinirea cinci­nalului, ca, după un timp, să le ur­meze tovarăşii lor de la Fundu-Mol­­dovei. Pe ansamblul combinatului minier sucevean,­ întreaga producţie minieră a anului 1965 se realizează in numai 66 de zile. Ce a stat la baza atîtor remarca­bile succese ? Reflectând asupra răs­punsului la această Întrebare, ing. Irimia Catargiu, directorul combina­tului, ne-a vorbit, în primul rînd, despre hărnicia oamenilor, despre priceperea lor. Organizarea unor bri­găzi complexe, dotate cu tehnică de lucru adecvată, a făcut să crească substanţial producţia medie lunară pe abataj. Un rol deosebit de impor­tant l-au avut şi măsurile de creş­tere a randamentelor în uzinele de­ flotaţie, de sporire a aportului aces­tora la intrarea în circuitul eco­nomic a minereurilor mai sărace în substanţe utile. — Minerii suceveni ştiu prea bine că munca plină de abnegaţie este in folosul lor şi al întregului popor — a ţinut să precizeze tova­răşul Mihai Găinaru, secretarul co­mitetului de partid de la exploata­rea minieră Leşu Ursului. Condiţiile lor de viaţă s-au îmbunătăţit perma­nent, odată cu dezvoltarea industriei miniere, s-au schimbat multe in traiul oamenilor de pe plaiurile bu­­covinene. Edificatoare sunt înfăptui­rile sociale şi edilitare pentru mi­neri î­­n oraşul Gura Humo­rului — numeroase apartamente şi răspundere un liceu de profil. La Ostra — lo­calitate ridicată din punct de vedere urbanistic la exigenţele civilizaţiei moderne — 720 de apartamente, în Călimani — un viitor puternic centru muncitoresc — zeci şi zeci de gar­soniere. La Vatra Dornei au demarat lucrările de construcţie a 1 000 de apartamente şi alte dotări tot pentru mineri. In întâmpinarea „Zilei minerului“, hotărîţi să cinstească prin noi suc­cese măreaţa sărbătoare de la 23 Au­gust, oamenii muncii din unităţile combinatului minier sucevean au intensificat întrecerea socialistă pen­tru îndeplinirea şi depăşirea anga­jamentelor asumate. Ei au atins, de altfel, cota finală a cincinalului încă la 20 aprilie a.c., ceea ce le va per­mite realizarea unei producţii supli­mentare in valoare de peste 250 mi­lioane lei. Minerii suceveni au ex­tras în 7 luni din acest an, peste pre­vederi, 8 698 tone minereu mangan şi 1900 tone barită. Fapte de muncă vrednice de toată stima şi lauda, pe care minerii suceveni, in frunte cu comuniştii, le consideră temelia unor acţiuni viitoare care au ca obiectiv transpunerea neîntârziată in practică a indicaţiilor secretarului general al partidului formulate în cuvintarea la Plenara din 21—22 iulie a.c. privind sporirea aportului industriei noastre miniere la asigurarea necesităţilor economiei naţionale în plin avint. GH. PARASCAN corespondentul „Scînteii" tv DUMINICA, 10 AUGUST 1979 PROGRAMUL I 8.30 Deschiderea programului 8.40 Cravatele roşii 9.35 Film serial pentru copii : Caktari. Episodul „Urma fri­cii (II) 10.00 Viaţa satului. 11.15 Ce ştim şi ce nu ştim des­pre... Cine a descoperit in­sulina ? 11.45 Bucuriile muzicii 12.30 De strajă patriei 13.00 Telex 13.05 Album duminical 15.45 In cartea naturii 16.30 Virtuozi ai arenei 16.50 Film serial : „UFO“. Episodul VI — „straker in pericol“ 17.40 De ziua minerului. 18.00 Campionatele balcanice de atletism. (Transmisiune direc­tă de la stadionul Republicii) 19.00 Lumea copiilor 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal 20.00 Pe drumuri de glorie. A XXXI-a aniversare a elibe­rării patriei de sub domina­ţia fascistă 20.20 Film artistic: „Un caz... cla­sat" 21,35 Unora le place... opereta 22.00 24 de ore 22.10 Duminica sportivă PROGRAMUL II 10.00—11,30 Matineu simfonic 20,00 Desene animate pentru co­pii: „Prinţesa Păuniţa" (III) 20,25 Monumentele de arhitectură — efigii ale spiritualităţii româneşti In permanentă ac­tualitate 20,45 Adagio şi variaţiuni din ba­letul „Don Quijote“ de Minkus 20,55 Film serial­­s.Un şerif la New York" LUNI, II AUGUST 1975 PROGRAMUL I 16.00 Teleşcoală 16.30 Emisiune în limba maghiară 19.00 Unde şi cum lucrează tinerii din satul dv.T 19.25 1001 de seri 19.30 Telejurnal 20.00 Steaua fără nume — emi­­siune-concurs pentru tineri interpreţi de muzică uşoară 20.50 Ancheta socială TV: Părinţi orfani 21.25 Roman foileton: „Şi totuşi se invîrteşte...“ 22.10 24 de ore PROGRAMUL II 17.00 Telex 17.05 Album coral 17.20 Film artistic: „Am fost ti­neri“ 19.00 Corule du-te in zbor — mu­zică populară 19.25 1001 de seri 19.30 Telejurnal 20.00 Film serial pentru copil : Caktari. Episodul „Urma fricii" (II) 20.25 Romanţe 20,35 Teatru serial TV: „Muşatinui" 21.25 Telex 21,30 Mesagerii lui Mercur. Ve­chile vaduri comerciale ale Capitalei văzute la nivelul anului 1975 — zona Lipscani­lor şi Obor-Colentina 21,60 Voci tinere • Defileul legendelor uitate: VIC­TORIA — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. • Omul din Laramie : LUCEAFĂ­RUL — 9, 11,15; 13,30; 16; 18,13; 20,30, BUCUREȘTI — 8,45; 11; 13,15; 16,15; 18,30; 20,43, la grădină — 20. • Muntele ascuns­­ LUMINA — 9,15; 11,15; 13,30; 16; 18, 20. • Lanțuri : FESTIVAL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, MELODIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, GLO­RIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Pavlinka , BUCEGI — 16; 18. • Piedone — comisarul fără ar­mă : CENTRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,45, DACIA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, MIO­RIȚA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, GRADINA LUCEAFĂRUL — 20, GRADINA MOSILOR — 20,30. • Secretul planetei maimuţelor : CASA FILMULUI — 10; 12; 14; 16; 18; 20. • Incredibilele aventuri ale unor italieni în Rusia : TIMPURI NOI — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • înfrîngerea lui L. Wilkison : FEROVIAR — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, MODERN — 9; 11,15; 13,30; 16; 18, 20, la grădină — 20,30. • Din copilăria mea : UNIREA — 16, 18. Or Strălucirea soarelui : EXCEL­SIOR — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, AURORA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20, la grădină — 20,15, TOMIS — 8,30; 10,45; 13; 15,15; 17,30; 19,45, la grădină — 20,30. • Actorul și sălbaticii : LIRA — 15,30, la grădină — 20. • Nu iese fum fără foc : GRIVI­ȚA — 9; 11,15; 14,30; 17,15; 20, VOLGA — 9.30; 12; 15; 17,30; 20, FLAMURA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15. • Nu te voi iubi : DRUMUL SĂ­RII — 15,30; 18; 20,15. • Program pentru copii : DOI­NA — 9.45. • Tunurile din Navarone : DOI­NA — 11; 14; 17; 20. • Marele circ : FERENTARI — 15.30; 18; 20,15. • Ultimul pistolar din Cross Creek : GIULESTI — 15.30; 18; 20.30, MUNCA — 16; 18; 20.. • Brigada diverse în alertă: CO­­TROCENI — 14; 16; 18; 20. • Cei mai frumoşi ani : FLO­REASCA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Toamna bobocilor t PACEA — 15,30; 17,45; 20. • Tată de duminică s CRÎNGAŞI — 16; 18,15. • Sperietoarea s VIITORUL — 15,30; 18, 20. • Trandafirul negru s MOŞILOR — 15,30; 18. • Piraţii din Pacific — Insula co­morilor : POPULAR — 15.30; 19. • Kit în Alaska : COSMOS — 15.30; 18; 20;15. • Mihai Viteazul : FLACARA — 15.30; 19. • Legea preriei : ARTA — 15,30; 17,45; 20, la grădină — 20;15. #­ Lumină la capătul tunelului : VITAN — 15,30; 18. • Ultimul cartuș : RAHOVA — 16; 18. • Invincibilul Luke : PROGRE­SUL — 16; 18; 20. • Steaua de tinichea : PATINOA­RUL ,,23 AUGUST“ — 20.15. • Aeroportul : STADIONUL STEAUA — 20. • Acea pisică blestemată : GRĂ­DINA FESTIVAL — 20. • Teroare pe „Britannic** : GRA­DINA BUCEGI — 20. • Ai greșit, inimă : GRADINA UNIREA — 20. • Luminile rampei : GRADINA TITAN — 20. • Cîntecele mării­­ GRADINA VI­TÁN — 20. Noi magazine de prezentare ale cooperaţiei meşteşugăreşti Uniunea judeţeană a cooperati­velor meşteşugăreşti Vaslui se­­preocupă permanent de lărgirea şi modernizarea unităţilor de pro­ducţie şi prestatoare de servicii că­tre populaţie. în toate localităţile urbane funcţionează în construcţii noi complexe de servire, precum şi o reţea de magazine comerciale de prezentare şi desfacere a produc­ţiei proprii. In oraşul Vaslui, coo­perativa „Unirea meşteşugarilor“ ■ dispune de două magazine cu pro­fil mixt. Sunt prezentate, pentru vinzare, la cererea cumpărătorilor, produse executate de meşteşugarii vasluieni , confecţii pentru bărbaţi şi femei, covoare, încălţăminte, ar­ticole de marochinărie, obiecte de artizanat, produse de tapiţerie. Un magazin cu profil asemănător, la care se adaugă articole de îmbră­căminte pentru copii şi un radon de tricotaje, funcţionează in strada Ştefan cel Mare. Pentru a veni In Intimpinarea so­licitărilor populaţiei, U.J.C.M. a iniţiat, pe baza unor sondaje de opinie in rîndurile cumpărătorilor, organizarea in oraşul reşedinţă a judeţului a unor magazine de pre­zentare şi desfacere a produselor executate în unităţile de producţie din Bîrlad, Huşi şi Negreşti. Astfel, la magazinul „Mobila“, situat în centrul oraşului Vaslui, amatorii de interior plăcut găsesc mobilă curbată şi obişnuită pentru came­re şi holuri, mobilă de bucătărie, produse din fier forjat etc. De ase­menea, cooperaţia meşteşugărească vasluiană completează reţeaua co­merţului de stat cu o sporită gamă sortimentală de confecţii, tricotaje şi încălţăminte, fie prin cele două magazine din complexul de la se­diul U.J.C.M., fie prin alte două — „Moda“ şi „Trainic“ — organi­zate la parterul blocurilor din cen­trul civic al Vasluiului. Cât de solicitate sunt mărfurile executate de meşteşugarii din ju­deţul Vaslui de către frecvenţii cumpărători din partea locului, pre­cum şi cei din ţară, ne-o dovedesc realizările obţinute de U.J.C.M. in primul semestru al acestui an, cînd s-a obţinut, peste prevederile pla­nului, o producţie-marfă în va­loare de 3 320 000 lei. (Crăciun Lăluci). c­inema • A fost odată un Hollywood : SALA PALATULUI — 10,30 (se­ria de bilete 5249) — 17,15; (5250) — 20,15. • Praf: SCALA — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21, CAPITOL — 9,15; 11,39; 12,45; 16; 18,15; 20,30, la gră­dină — 20, FAVORIT — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, DINAMO — 20. Primire la primu­l ministru al guvernului Primul ministru al Guvernului Re­publicii Socialiste România, tovarăşul Manea Mănescu, a primit, sâmbătă dimineaţa, pe V. I. Drozdenko, am­basadorul Uniunii Sovietice la Bucu­reşti, în cadrul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, desfăşurată într-o ambianţă de cordialitate, au fost discutate probleme referitoare la dezvoltarea în continuare a relaţii­lor economice româno-sovietice. Cronica zilei Ministrul afacerilor externe al Re­publicii Socialiste România, George Macovescu, a trimis o telegramă de felicitare ministrului relaţiilor exter­ne al Republicii Ecuador, Antonio Jose Lucio Paredes, cu prilejul Zilei naţionale a ţării sale, cea de-a 166-a aniversare a proclamării indepen­denţei. ★ Simbătă s-a înapoiat in Capitală delegaţia de activişti ai P.C.R., con­dusă de Ilie Matei, membru supleant al C.C. al P.C.R., secretar al Comi­tetului judeţean Mehedinţi al P.C.R., care, la invitaţia C.C. al P.M.U.P., a făcut o vizită în schimb de experien­ţă în R. P. Polonă. La sosire, pe ae­roportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de Alexandru Szabó, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Au fost de faţă reprezentanţi ai Ambasadei R. P. Po­lone la Bucureşti. In EDITURA POLITICA a apăruti PROBLEME ALE PĂCII ŞI SOCIALISMULUI nr. 6/1975 V­a fi înscris dobîndă în libretul de economii? Unităţile C.E.C. din întreaga ţară efectuează, in continuare, cu promp­titudine, operaţiunea de înscriere în libretele de economii a dobân­zilor cuvenite depunătorilor pentru economiile păstrate la C.E.C. in anul 1974, titularilor libretelor de economii cu dobîndă — la vedere şi pe termen — cu dobîndă şi cîş­­tiguri, cu dobîndă şi cîştiguri în autoturisme, precum şi titularilor libretelor de economii pentru cum­părarea de locuinţe proprietate per­sonală şi libretelor de economii pentru turism. De reţinut că nu există un ter­­men-limită de inseriere a dobinzii. Dimpotrivă, operaţiunile de inserie­re in­ librete sau de plată efectivă se fac oricînd, cu prilejul efectuă­rii unor noi operaţiuni in libretele de economii şi — în mod obligato­riu — cînd se lichidează libretul. Aceasta este şi o‘consecinţă a faptului că dobinzile, ca şi depune­rile la C.E.C. sunt imprescriptibile, titularii libretelor păstrindu-şi dreptul de proprietate şi de dispo­ziţie asupra acestor sume fără li­mită de timp. Dobinzile acordate de Casa de Economii şi Consemnaţiuni contri­buie la sporirea economiilor păstra­te de populaţie pe libretele de eco­nomii cu sute de milioane de lei, înscrierea dobânzilor se efectuea­ză de către toate sucursalele şi fi­lialele, precum şi de către agen­ţiile C.E.C. autorizate­­ pentru li­bretele emise de acestea. Unitatea emitentă a unui libret este precizată pe prima pagină a acestuia. Vă invităm la unităţile C.E.C. menţionate mai sus pentru Înscrie­rea dobinzilor in librete. v­remea Ieri în tară , vremea a fost in ge­neral frumoasă, cu cerul variabil. Innorări mai accentuate s-au pro­dus în estul Olteniei, vestul Munte­niei şi în sudul Banatului, unde lo­cul au căzut ploi sub formă de aver­se, însoţite de descărcări electrice. Vîntul a suflat slab, pînă la potrivit. Temperatura aerului la ora 14 oscila intre 17 grade la Petroşani şi 30 gra­de la Tulcea. In Bucureşti , vremea a fost in general frumoasă, cu cerul variabil. Vîntul a suflat slab, pînă la potrivit. Temperatura maximă a fost de 28 grade. Timpul probabil pentru zilele de 11, 12 şi 13 august, în ţară , cerul va fi variabil, cu innovări mai accen­tuate în sudul ţării şi zonele de deal şi de munte, unde, pe alocuri, vor cădea averse de ploaie, însoţite de descărcări electrice. In rest, averse izolate. Vînt potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 10 şi 20 grade, iar cele maxime între 23 şi 33 grade. în Bucureşti , cer schim­bător, favorabil aversei de ploaie după-amiaza. Vînt slab, pină la po­trivit. Temperatura aerului în creş­tere uşoară. SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A REPUBLICII ECUADOR Excelenţei Sale Domnului general de divizie GUILLERMO RODRIGUEZ LARA Preşedintele Republicii Ecuador­ ­ IT­O Sărbătoarea naţională a poporului ecuadorian îmi oferă deosebit de plăcutul prilej de a fi interpretul celor mai alese sentimente ale poporului şi guver­nului român pentru a vă transmite dumneavoastră şi poporului ecuadorian prieten calde felicitări şi cele mai sincere urări de noi succese în dezvoltarea multilaterală a țării, pe calea progresului și bunăstării. Nutresc ferma convingere că, în spiritul întîlnirilor şi convorbirilor prie­teneşti şi rodnice pe care le-am avut, bunele relaţii de colaborare statornicite între România şi Ecuador vor cunoaşte o puternică dezvoltare în continuare, spre binele ambelor noastre popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţio­nale, pentru făurirea unei noi ordini economice şi politice în lume, pentru asigurarea dreptului fiecărui popor de a dispune suveran de bogăţiile sale naţionale, de a-şi alege liber calea dezvoltării economico-sociale, fără nici un amestec din afară. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România îndeplinirea planu­lui cincinal de dezvol­tare economică (1973— 1977) constituie pre­ocuparea dominantă a Ecuadorului. Iniţiat de guvernul preşedin­telui Guillermo Ro­driguez Lara, planul urmăreşte realizarea unor progrese sub­stanţiale în lichidarea moştenirii trecutului pe calea valorificării, in interesul propriei dezvoltări, a bogate­lor resurse naturale ale ţării. De pildă, pe­trolul — avuţie de bază, intrată destul de tîrziu în exploa­tare. Primele sonde au fost puse in func­ţiune spre sfirşitul a­­nilor ’60. In prezent, cu o producţie de 250 000 de barili pe zi, Ecuadorul a devenit una din ţările expor­tatoare de petrol din America Latină. La dezvoltarea acestei ra­muri, ca şi a altor sectoare ale econo­miei, au contribuit hotărîtor măsurile fer­me ale actualului" gu­vern " de Îngrădire a activităţii companii­lor străine. Dar resursele Ecua­dorului nu se rezumă la petrol. Subsolul ţă­rii este bogat in fier, cărbune, cupru, aur şi alte minereuri utile. Ca urmare, planul cincinal a prevăzut construcţia unor im­portante Întreprinderi de prelucrare a aces­tor avuţii, noi obiecti­ve urmînd să intre curind în funcţiune. Se cuvin menţiona­te în­­ mod deosebit acţiunea de electrifi­care, înfăptuită para­lel cu construcţia in­dustrială, precum şi înfăptuirea reformei agrare, de natură să schimbe vechile struc­turi şi relaţii sociale la sate. Toate acestea fac ca poporul ecua­dorian să poată privi cu satisfacţie şi mîn­­drie peisajul înnoit al ţării sale in această zi, în care aniversea­ză 166 de ani de la proclamarea indepen­denţei de stat. în România sunt urmărite cu simpatie eforturile încununate de succes ale poporu­lui ecuadorian, ca şi cele ale celorlalte po­poare latino-america­­ne, pentru dezvoltarea independentă, pentru înflorirea economiei naţionale, pentru pro­gres economic şi so­cial, între România şi Ecuador — ţări situa­te pe continente dife­rite, dar legate prin afinităţi de limbă şi cultură, prin preocu­pările actuale de dez­voltare rapidă pe ca­lea progresului , s-au dezvoltat relaţii de prietenie şi colabo­rare, bazate pe egali­tate in drepturi şi respect reciproc. Momente de cea mai mare însemnăta­te în extinderea rela­ţiilor prieteneşti de colaborare româno­­ecuadoriană au consti­tuit vizita preşedinte­lui Nicolae Ceauşescu efectuată în Ecuador in 1973 şi vizita pre­şedintelui Guillermo Rodriguez Lara, din 1975, in România. Do­cumentele şi acordu­rile semnate cu aceste prilejuri, la Quito şi Bucureşti, au deschis un larg orizont coope­rării româno-ecuado­­riene. Pe baza identi­ficării posibilităţilor largi de cooperare e­­conomică, tehnico-şti­­inţifică în domeniile petrolier, minier, a­­gricol, al formării de cadre, concretizate în importante acorduri şi înţelegeri, a fost sta­bilit un amplu pro­gram de activitate, a cărui aplicare răspun­de intereselor ambe­lor ţări, conlucrarea dintre România şi Ecuador contribuind totodată la afirmarea noilor principii de re­laţii internaţionale. G. DASCALU • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT Jocurile balcanice de atletism Si in cea de-a doua zi a Jocurilor balcanice de atletism am notat re­zultate valoroase, semnificative pen­tru cursul ascendent al acestui sport în ţările peninsulei. In acest cadru de întrecere cu performante de ni­vel european, miile de spectatori şi-au luat rămas bun de la renumita noastră atletă Viorica Viscopoleanu, fostă campioană olimpică şi ex­­recordmenă mondială a probei la sări­tură in lungime, care a părăsit acti­vitatea competiţională pentru a se dedica meseriei de antrenor. Parcă pentru a sărbători momen­tul, chiar în prima probă de ieri. Ştefan Lăzărescu a cucerit titlul bal­canic la săritura in lungime bărbaţi (7,88 m). Acest succes al atleţilor ro­mâni a fost urmat de alte realizări : victoriile lui Gh. Cefan (3 000 m ob­stacole — 8,36,3), Gh. Ghipu (1 500 m — 3,47,16), N. Bogdan (decatlon — 7.669 puncte), ca şi prin recordul Mi­haelei Loghin la aruncarea greutăţii (18,83 m — locul al III-lea). Ieri au fost însă şi cîteva insuc­cese : M. Suman a fost învinsă la 400 m plat de iugoslava Pavlicici (52,55), iar N. Andrei, la 1 500 m, de atleta bulgară N. Stereva (4,15,10). Iată şi pe ceilalţi cîştigători ai titlurilor bal­canice : 20 km marş — Galusici (Iu­goslavia) — b­.33,07,6 ; greutate f. — Hristova (Bulgaria) — 20,65 m ; pentatlon — Foch­i (Iugoslavia) — 4 342 p ; suliţă m. — Djonev (Bulga­ria) — 80,22 m ; greutate m. — Stoev (Bulgaria) — 19,83 m ; 200 m f. — Panaiotova — 23,56, înaintea ultimei zile a competiţiei. In clasamentul masculin conduce România cu 104 puncte, urmată de Grecia cu 64 p, iar în clasamentul feminin — Bulgaria (72 p), pe locul secund fiind echipa României (66 p). Azi întrecerile vor începe de la ora 16. V. M. ÎN CÎTEVA RÎNDURI Trei noi victorii ale înotătorilor noştri la campionatele balcanice In ziua a doua a campionatelor balcanice de nataţie, care se desfă­şoară la Salonic, Anca Groza a ciş­­tigat proba de 200 m mixt în 2’ 31” 72/100, iar Marian Slavic s-a clasat pe primul loc la 200 m liber cu tim­pul de 1’57”34/100 (nou record al României). A treia victorie a echipei române a obţinut-o Carmen Bunaciu la 100 m spate, cu timpul de 1T1” 24/100. Turneul rugbiştilor români în Nou­a Zeelandă AUCKLAND­A (Agerpres). — Se­lecţionata de rugbi a României şi-a continuat turneul în Noua Zee­­landă, intîlnind în Oraşul Hamilton cunoscuta formaţie Waikato. La ca­pătul unui joc spectaculos, rugbiştii români au repurtat victoria cu sco­rul de 14—9 (9—6), transmite cores­pondentul agenţiei Reuter. După cum s-a anunţat, in primul meci echipa României a întrecut cu scorul de 19—12 (13—6) formaţia Poverty Bay. VOLEI Aseară s-au încheiat in Capitală campionatele balcanice de volei re­zervate juniorilor. La feminin, titlul a revenit selecţionatei României, care a întrecut, in ultimul meci, cu scorul de 3—0 formaţia Greciei. In compe­tiţia masculină, pe primul loc s-a clasat reprezentativa Iugoslaviei, în­vingătoare cu 3-0 in partida cu echi­pa Greciei. TENIS Românul Ilie Năstase, nord-ameri­­canul Jimmy Connors, australienii Rod Laver şi Ken Rosewall s-au ca­lificat pentru semifinalele turneului internaţional de tenis de la North Conway. FOTBAL : Azi, o finală Rapid — Progresul Pe stadionul „23 August“ din­ Ca­pitală s-au disputat ieri meciurile din prima zi a turneului de fotbal pentru „Cupa municipiului Bucu­reşti“. Echipa Progresul a învins cu scorul de 4—3 (4—2) pe Sportul stu­denţesc, iar Rapid a cîştigat cu 1—0 (1—0) în fata echipei Dinamo. Golul formaţiei feroviare a fost înscris de Iordan in minutul 8. Astăzi, de la ora 19,00, Rapid şi Progresul se întîl­­nesc in finală. In deschidere, de la ora 17,00, pentru locurile 3—4 Dina­mo va da replica Sportului studen­ţesc. teatre • Opera Română : Traviata — l1. Bărbierul din Sevilla — 19. • Teatrul Mic (la Rotonda scrii­torilor din Cişmigiu) : Amintirea scriitorilor — spectacol de sunet şi lumină — 20. 0r Teatrul Giuleşti (în parcul Tea­trului Giuleşti) : Nopţi de vară — spectacol de sunet şi lumină — 20,30. • Teatrul evreiesc de stat : Lo­zul cel mare — 19,30. • Teatrul satiric-muzical ,,C. Tă­­nase“ (grădina Boema) . In gră­dina bucuriilor — 19,30.

Next