Scînteia, august 1975 (Anul 44, nr. 10247-10273)
1975-08-12 / nr. 10256
SCINTEIA — duminica 10 august 1975 PAGINA 3 (Urmare din pag. I) ȘEDINȚA COMUNĂ a Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R., Consiliului de Stat si Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România cursul dialogului româno-american, Comitetul Politic Executiv, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri au relevat importanţa semnării de către preşedinţii celor două ţări a Comunicatului comun şi a instrumentelor de ratificare a Acordului cu privire la relaţiile comerciale dintre România şi Statele Unite ale Americii, documente ce consfinţesc voinţa ambelor ţări şi popoare de a amplifica şi aprofunda colaborarea şi cooperarea dintre ele, pe o bază echitabilă, trainică şi de lungă durată, în interesul reciproc. Comitetul Politic Executiv, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri consideră că rezultatele vizitei, evoluţia favorabilă a relaţiilor româno-americane demonstrează în mod convingător că ţări aparţinînd unor sisteme social-politice deosebite, de mărime şi potenţial diferite, pot şi trebuie să găsească în zilele noastre căile care să le permită să conlucreze rodnic, atît pe plan bilateral, cît şi în sfera vieţii internaţionale, pe bază de egalitate şi respect al independenţei şi suveranităţii naţionale, să participe activ la soluţionarea marilor probleme care frămîntă omenirea. Comitetul Politic Executiv, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri apreciază că noua întîlnire româno-americană la nivel înalt atestă, încă o dată, realismul şi justeţea politicii externe a partidului şi statului nostru, consecvenţa cu care acţionează pentru pace şi bună înţelegere între toate statele lumii. Comitetul Politic Executiv, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri au stabilit ca ministerele şi alte instituţii de stat să ia măsuri energice pentru a folosi cu maximă eficienţă cadrul favorabil care s-a creat ca urmare a înţelegerilor româno-americane la nivel înalt în vederea creşterii şi diversificării schimburilor şi colaborării economice, ştiinţifice, tehnologice, culturale şi în alte domenii. ★n cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri au luat cunoştinţă de informarea cu privire la recenta vizită oficială în ţara noastră a primului ministru al Franţei, Jacques Chirac. Salutînd rezultatele convorbirilor cu primul ministru francez, Comitetul Politic Executiv, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri au subliniat importanţa deosebită a întîlnirilor dintre preşedinţii celor două state, care au pus baze trainice conlucrării pe termen lung între România şi Franţa. Comitetul Politic Executiv, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri apreciază faptul că în cadrul convorbirilor cu primul ministru al guvernului francez s-a manifestat dorinţa comună ca în noile condiţii să se intensifice colaborarea în domeniul politic, să se pună în valoare, într-o măsură mai mare, posibilităţile existente pentru creşterea şi diversificarea relaţiilor comerciale, cooperarea în ramuri de vîrf ale economiei şi cercetării ştiinţifice, în sfera învăţămîntului, culturii şi artei, în folosul celor două popoare, al înţelegerii şi cooperării între ţările europene, între toate statele lumii. Comitetul Politic Executiv, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri subliniază însemnătatea concluziilor la care s-a ajuns de a conlucra pentru rezolvarea problemelor ce confruntă lumea contemporană, de a acţiona pentru consolidarea cursului spre destindere, securitate şi cooperare în Europa şi pe plan mondial. In legătură cu vizita primului ministru al Guvernului Republicii Franceze, Jacques Chirac, Comitetul Politic Executiv, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri au stabilit măsuri pentru transpunerea în viaţă a înţelegerilor convenite, în vederea dezvoltării mai intense a relaţiilor româno-franceze. ★ în continuare, Comitetul Politic Executiv, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri au discutat şi aprobat proiectul de decret privind colectarea, predarea, gospodărirea şi valorificarea deşeurilor şi a altor resurse secundare de materii prime şi materiale. Decretul, pornind de la necesitatea gospodăririi şi valorificării cu maximă eficienţă a tuturor deşeurilor şi resurselor secundare, stabileşte sarcini şi răspunderi în acest sens pentru ministere, centrale industriale, unităţieconomice, pentru toţi cetăţenii ţării, care au datoria să acţioneze cu fermitate împotriva risipei, pentru introducerea acestor materiale în circuitul economic. Comitetul Politic Executiv, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri au stabilit ca toate unităţile economice să treacă neîntîrziat la adoptarea de măsuri concrete pentru ca în fiecare întreprindere, secţie, atelier sau loc de muncă să se instaureze un spirit de înaltă responsabilitate în gospodărirea economicoasă, cu eficienţă sporită, a materiilor prime şi materialelor, să se acorde o atenţie deosebită colectării şi valorificării tuturor deşeurilor şi celorlalte resurse secundare. Toţi cetăţenii patriei au obligaţia de a preda la unităţile de colectare toate materialele şi obiectele uzate care nu mai sunt utilizate în gospodăriile individuale, de a depozita reziduurile menajere în locurile stabilite de către comitetele executive ale consiliilor populare, precum şi de a participa la acţiunile iniţiate de organele de stat sau de organizaţiile de masă şi obşteşti în scopul colectării deşeurilor. Organele şi organizaţiile de partid, Uniunea Tineretului Comunist, celelalte organizaţii de masă şi obşteşti au datoria de a cultiva în rîndurile tineretului, ale tuturor cetăţenilor patriei spiritul de economie, grija pentru buna gospodărire a materiilor prime şi materialelor, atitudinea necruţătoare împotriva risipei. Comitetul Politic Executiv a analizat apoi concluziile rezultate din controlul efectuat cu privire la realizarea planului de produse zaharoase şi aprovizionarea populaţiei cu aceste produse în semestrul I al acestui an. Apreciind rezultatele obţinute, Comitetul Politic Executiv a constatat deficienţe mari în realizarea planului de produse zaharoase în sortimentele stabilite, ca urmare a neajunsurilor din activitatea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, în special a Departamentului industriei alimentare, ca și din activitatea Ministerului Comerțului Interior, care nu a realizat contractările la nivelul prevederilor planului. Toate acestea au avut efecte negative pentru aprovizionarea populaţiei şi a unităţilor de alimentaţie publică. Comitetul Politic Executiv a atras atenţia şefului Departamentului industriei alimentare pentru lipsurile manifestate în activitatea sa. Comitetul Politic Executiv a stabilit o serie de măsuri care să ducă la realizarea integrală a planului pe semestrul II, în sortimentele stabilite, la o aprovizionare ritmică a populaţiei, la diversificarea produselor zaharoase, la folosirea pe scară mai largă a fructelor şi sucurilor naturale în preparatele alimentare. Comitetul Politic Executiv a cerut Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Comerţului Interior, Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum, Ministerului Turismului, consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti să ia măsuri energice pentru aplicarea indicaţiilor stabilite în cadrul şedinţei, să exercite un control riguros în vederea asigurării unei bune aprovizionări a populaţiei cu produse zaharoase. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, alte probleme ale activității de partid și de stat. Vrednicie si (Urmare din pag. I) Domelor raportau Îndeplinirea cincinalului, ca, după un timp, să le urmeze tovarăşii lor de la Fundu-Moldovei. Pe ansamblul combinatului minier sucevean, întreaga producţie minieră a anului 1965 se realizează in numai 66 de zile. Ce a stat la baza atîtor remarcabile succese ? Reflectând asupra răspunsului la această Întrebare, ing. Irimia Catargiu, directorul combinatului, ne-a vorbit, în primul rînd, despre hărnicia oamenilor, despre priceperea lor. Organizarea unor brigăzi complexe, dotate cu tehnică de lucru adecvată, a făcut să crească substanţial producţia medie lunară pe abataj. Un rol deosebit de important l-au avut şi măsurile de creştere a randamentelor în uzinele de flotaţie, de sporire a aportului acestora la intrarea în circuitul economic a minereurilor mai sărace în substanţe utile. — Minerii suceveni ştiu prea bine că munca plină de abnegaţie este in folosul lor şi al întregului popor — a ţinut să precizeze tovarăşul Mihai Găinaru, secretarul comitetului de partid de la exploatarea minieră Leşu Ursului. Condiţiile lor de viaţă s-au îmbunătăţit permanent, odată cu dezvoltarea industriei miniere, s-au schimbat multe in traiul oamenilor de pe plaiurile bucovinene. Edificatoare sunt înfăptuirile sociale şi edilitare pentru mineri în oraşul Gura Humorului — numeroase apartamente şi răspundere un liceu de profil. La Ostra — localitate ridicată din punct de vedere urbanistic la exigenţele civilizaţiei moderne — 720 de apartamente, în Călimani — un viitor puternic centru muncitoresc — zeci şi zeci de garsoniere. La Vatra Dornei au demarat lucrările de construcţie a 1 000 de apartamente şi alte dotări tot pentru mineri. In întâmpinarea „Zilei minerului“, hotărîţi să cinstească prin noi succese măreaţa sărbătoare de la 23 August, oamenii muncii din unităţile combinatului minier sucevean au intensificat întrecerea socialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor asumate. Ei au atins, de altfel, cota finală a cincinalului încă la 20 aprilie a.c., ceea ce le va permite realizarea unei producţii suplimentare in valoare de peste 250 milioane lei. Minerii suceveni au extras în 7 luni din acest an, peste prevederi, 8 698 tone minereu mangan şi 1900 tone barită. Fapte de muncă vrednice de toată stima şi lauda, pe care minerii suceveni, in frunte cu comuniştii, le consideră temelia unor acţiuni viitoare care au ca obiectiv transpunerea neîntârziată in practică a indicaţiilor secretarului general al partidului formulate în cuvintarea la Plenara din 21—22 iulie a.c. privind sporirea aportului industriei noastre miniere la asigurarea necesităţilor economiei naţionale în plin avint. GH. PARASCAN corespondentul „Scînteii" tv DUMINICA, 10 AUGUST 1979 PROGRAMUL I 8.30 Deschiderea programului 8.40 Cravatele roşii 9.35 Film serial pentru copii : Caktari. Episodul „Urma fricii (II) 10.00 Viaţa satului. 11.15 Ce ştim şi ce nu ştim despre... Cine a descoperit insulina ? 11.45 Bucuriile muzicii 12.30 De strajă patriei 13.00 Telex 13.05 Album duminical 15.45 In cartea naturii 16.30 Virtuozi ai arenei 16.50 Film serial : „UFO“. Episodul VI — „straker in pericol“ 17.40 De ziua minerului. 18.00 Campionatele balcanice de atletism. (Transmisiune directă de la stadionul Republicii) 19.00 Lumea copiilor 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal 20.00 Pe drumuri de glorie. A XXXI-a aniversare a eliberării patriei de sub dominaţia fascistă 20.20 Film artistic: „Un caz... clasat" 21,35 Unora le place... opereta 22.00 24 de ore 22.10 Duminica sportivă PROGRAMUL II 10.00—11,30 Matineu simfonic 20,00 Desene animate pentru copii: „Prinţesa Păuniţa" (III) 20,25 Monumentele de arhitectură — efigii ale spiritualităţii româneşti In permanentă actualitate 20,45 Adagio şi variaţiuni din baletul „Don Quijote“ de Minkus 20,55 Film serials.Un şerif la New York" LUNI, II AUGUST 1975 PROGRAMUL I 16.00 Teleşcoală 16.30 Emisiune în limba maghiară 19.00 Unde şi cum lucrează tinerii din satul dv.T 19.25 1001 de seri 19.30 Telejurnal 20.00 Steaua fără nume — emisiune-concurs pentru tineri interpreţi de muzică uşoară 20.50 Ancheta socială TV: Părinţi orfani 21.25 Roman foileton: „Şi totuşi se invîrteşte...“ 22.10 24 de ore PROGRAMUL II 17.00 Telex 17.05 Album coral 17.20 Film artistic: „Am fost tineri“ 19.00 Corule du-te in zbor — muzică populară 19.25 1001 de seri 19.30 Telejurnal 20.00 Film serial pentru copil : Caktari. Episodul „Urma fricii" (II) 20.25 Romanţe 20,35 Teatru serial TV: „Muşatinui" 21.25 Telex 21,30 Mesagerii lui Mercur. Vechile vaduri comerciale ale Capitalei văzute la nivelul anului 1975 — zona Lipscanilor şi Obor-Colentina 21,60 Voci tinere • Defileul legendelor uitate: VICTORIA — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. • Omul din Laramie : LUCEAFĂRUL — 9, 11,15; 13,30; 16; 18,13; 20,30, BUCUREȘTI — 8,45; 11; 13,15; 16,15; 18,30; 20,43, la grădină — 20. • Muntele ascuns LUMINA — 9,15; 11,15; 13,30; 16; 18, 20. • Lanțuri : FESTIVAL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, MELODIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Pavlinka , BUCEGI — 16; 18. • Piedone — comisarul fără armă : CENTRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,45, DACIA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, MIORIȚA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, GRADINA LUCEAFĂRUL — 20, GRADINA MOSILOR — 20,30. • Secretul planetei maimuţelor : CASA FILMULUI — 10; 12; 14; 16; 18; 20. • Incredibilele aventuri ale unor italieni în Rusia : TIMPURI NOI — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • înfrîngerea lui L. Wilkison : FEROVIAR — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, MODERN — 9; 11,15; 13,30; 16; 18, 20, la grădină — 20,30. • Din copilăria mea : UNIREA — 16, 18. Or Strălucirea soarelui : EXCELSIOR — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, AURORA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20, la grădină — 20,15, TOMIS — 8,30; 10,45; 13; 15,15; 17,30; 19,45, la grădină — 20,30. • Actorul și sălbaticii : LIRA — 15,30, la grădină — 20. • Nu iese fum fără foc : GRIVIȚA — 9; 11,15; 14,30; 17,15; 20, VOLGA — 9.30; 12; 15; 17,30; 20, FLAMURA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15. • Nu te voi iubi : DRUMUL SĂRII — 15,30; 18; 20,15. • Program pentru copii : DOINA — 9.45. • Tunurile din Navarone : DOINA — 11; 14; 17; 20. • Marele circ : FERENTARI — 15.30; 18; 20,15. • Ultimul pistolar din Cross Creek : GIULESTI — 15.30; 18; 20.30, MUNCA — 16; 18; 20.. • Brigada diverse în alertă: COTROCENI — 14; 16; 18; 20. • Cei mai frumoşi ani : FLOREASCA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Toamna bobocilor t PACEA — 15,30; 17,45; 20. • Tată de duminică s CRÎNGAŞI — 16; 18,15. • Sperietoarea s VIITORUL — 15,30; 18, 20. • Trandafirul negru s MOŞILOR — 15,30; 18. • Piraţii din Pacific — Insula comorilor : POPULAR — 15.30; 19. • Kit în Alaska : COSMOS — 15.30; 18; 20;15. • Mihai Viteazul : FLACARA — 15.30; 19. • Legea preriei : ARTA — 15,30; 17,45; 20, la grădină — 20;15. # Lumină la capătul tunelului : VITAN — 15,30; 18. • Ultimul cartuș : RAHOVA — 16; 18. • Invincibilul Luke : PROGRESUL — 16; 18; 20. • Steaua de tinichea : PATINOARUL ,,23 AUGUST“ — 20.15. • Aeroportul : STADIONUL STEAUA — 20. • Acea pisică blestemată : GRĂDINA FESTIVAL — 20. • Teroare pe „Britannic** : GRADINA BUCEGI — 20. • Ai greșit, inimă : GRADINA UNIREA — 20. • Luminile rampei : GRADINA TITAN — 20. • Cîntecele mării GRADINA VITÁN — 20. Noi magazine de prezentare ale cooperaţiei meşteşugăreşti Uniunea judeţeană a cooperativelor meşteşugăreşti Vaslui sepreocupă permanent de lărgirea şi modernizarea unităţilor de producţie şi prestatoare de servicii către populaţie. în toate localităţile urbane funcţionează în construcţii noi complexe de servire, precum şi o reţea de magazine comerciale de prezentare şi desfacere a producţiei proprii. In oraşul Vaslui, cooperativa „Unirea meşteşugarilor“ ■ dispune de două magazine cu profil mixt. Sunt prezentate, pentru vinzare, la cererea cumpărătorilor, produse executate de meşteşugarii vasluieni , confecţii pentru bărbaţi şi femei, covoare, încălţăminte, articole de marochinărie, obiecte de artizanat, produse de tapiţerie. Un magazin cu profil asemănător, la care se adaugă articole de îmbrăcăminte pentru copii şi un radon de tricotaje, funcţionează in strada Ştefan cel Mare. Pentru a veni In Intimpinarea solicitărilor populaţiei, U.J.C.M. a iniţiat, pe baza unor sondaje de opinie in rîndurile cumpărătorilor, organizarea in oraşul reşedinţă a judeţului a unor magazine de prezentare şi desfacere a produselor executate în unităţile de producţie din Bîrlad, Huşi şi Negreşti. Astfel, la magazinul „Mobila“, situat în centrul oraşului Vaslui, amatorii de interior plăcut găsesc mobilă curbată şi obişnuită pentru camere şi holuri, mobilă de bucătărie, produse din fier forjat etc. De asemenea, cooperaţia meşteşugărească vasluiană completează reţeaua comerţului de stat cu o sporită gamă sortimentală de confecţii, tricotaje şi încălţăminte, fie prin cele două magazine din complexul de la sediul U.J.C.M., fie prin alte două — „Moda“ şi „Trainic“ — organizate la parterul blocurilor din centrul civic al Vasluiului. Cât de solicitate sunt mărfurile executate de meşteşugarii din judeţul Vaslui de către frecvenţii cumpărători din partea locului, precum şi cei din ţară, ne-o dovedesc realizările obţinute de U.J.C.M. in primul semestru al acestui an, cînd s-a obţinut, peste prevederile planului, o producţie-marfă în valoare de 3 320 000 lei. (Crăciun Lăluci). cinema • A fost odată un Hollywood : SALA PALATULUI — 10,30 (seria de bilete 5249) — 17,15; (5250) — 20,15. • Praf: SCALA — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21, CAPITOL — 9,15; 11,39; 12,45; 16; 18,15; 20,30, la grădină — 20, FAVORIT — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, DINAMO — 20. Primire la primul ministru al guvernului Primul ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, tovarăşul Manea Mănescu, a primit, sâmbătă dimineaţa, pe V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, în cadrul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, desfăşurată într-o ambianţă de cordialitate, au fost discutate probleme referitoare la dezvoltarea în continuare a relaţiilor economice româno-sovietice. Cronica zilei Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, George Macovescu, a trimis o telegramă de felicitare ministrului relaţiilor externe al Republicii Ecuador, Antonio Jose Lucio Paredes, cu prilejul Zilei naţionale a ţării sale, cea de-a 166-a aniversare a proclamării independenţei. ★ Simbătă s-a înapoiat in Capitală delegaţia de activişti ai P.C.R., condusă de Ilie Matei, membru supleant al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului judeţean Mehedinţi al P.C.R., care, la invitaţia C.C. al P.M.U.P., a făcut o vizită în schimb de experienţă în R. P. Polonă. La sosire, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de Alexandru Szabó, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Au fost de faţă reprezentanţi ai Ambasadei R. P. Polone la Bucureşti. In EDITURA POLITICA a apăruti PROBLEME ALE PĂCII ŞI SOCIALISMULUI nr. 6/1975 Va fi înscris dobîndă în libretul de economii? Unităţile C.E.C. din întreaga ţară efectuează, in continuare, cu promptitudine, operaţiunea de înscriere în libretele de economii a dobânzilor cuvenite depunătorilor pentru economiile păstrate la C.E.C. in anul 1974, titularilor libretelor de economii cu dobîndă — la vedere şi pe termen — cu dobîndă şi cîştiguri, cu dobîndă şi cîştiguri în autoturisme, precum şi titularilor libretelor de economii pentru cumpărarea de locuinţe proprietate personală şi libretelor de economii pentru turism. De reţinut că nu există un termen-limită de inseriere a dobinzii. Dimpotrivă, operaţiunile de inseriere in librete sau de plată efectivă se fac oricînd, cu prilejul efectuării unor noi operaţiuni in libretele de economii şi — în mod obligatoriu — cînd se lichidează libretul. Aceasta este şi o‘consecinţă a faptului că dobinzile, ca şi depunerile la C.E.C. sunt imprescriptibile, titularii libretelor păstrindu-şi dreptul de proprietate şi de dispoziţie asupra acestor sume fără limită de timp. Dobinzile acordate de Casa de Economii şi Consemnaţiuni contribuie la sporirea economiilor păstrate de populaţie pe libretele de economii cu sute de milioane de lei, înscrierea dobânzilor se efectuează de către toate sucursalele şi filialele, precum şi de către agenţiile C.E.C. autorizate pentru libretele emise de acestea. Unitatea emitentă a unui libret este precizată pe prima pagină a acestuia. Vă invităm la unităţile C.E.C. menţionate mai sus pentru Înscrierea dobinzilor in librete. vremea Ieri în tară , vremea a fost in general frumoasă, cu cerul variabil. Innorări mai accentuate s-au produs în estul Olteniei, vestul Munteniei şi în sudul Banatului, unde locul au căzut ploi sub formă de averse, însoţite de descărcări electrice. Vîntul a suflat slab, pînă la potrivit. Temperatura aerului la ora 14 oscila intre 17 grade la Petroşani şi 30 grade la Tulcea. In Bucureşti , vremea a fost in general frumoasă, cu cerul variabil. Vîntul a suflat slab, pînă la potrivit. Temperatura maximă a fost de 28 grade. Timpul probabil pentru zilele de 11, 12 şi 13 august, în ţară , cerul va fi variabil, cu innovări mai accentuate în sudul ţării şi zonele de deal şi de munte, unde, pe alocuri, vor cădea averse de ploaie, însoţite de descărcări electrice. In rest, averse izolate. Vînt potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 10 şi 20 grade, iar cele maxime între 23 şi 33 grade. în Bucureşti , cer schimbător, favorabil aversei de ploaie după-amiaza. Vînt slab, pină la potrivit. Temperatura aerului în creştere uşoară. SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A REPUBLICII ECUADOR Excelenţei Sale Domnului general de divizie GUILLERMO RODRIGUEZ LARA Preşedintele Republicii Ecuador ITO Sărbătoarea naţională a poporului ecuadorian îmi oferă deosebit de plăcutul prilej de a fi interpretul celor mai alese sentimente ale poporului şi guvernului român pentru a vă transmite dumneavoastră şi poporului ecuadorian prieten calde felicitări şi cele mai sincere urări de noi succese în dezvoltarea multilaterală a țării, pe calea progresului și bunăstării. Nutresc ferma convingere că, în spiritul întîlnirilor şi convorbirilor prieteneşti şi rodnice pe care le-am avut, bunele relaţii de colaborare statornicite între România şi Ecuador vor cunoaşte o puternică dezvoltare în continuare, spre binele ambelor noastre popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale, pentru făurirea unei noi ordini economice şi politice în lume, pentru asigurarea dreptului fiecărui popor de a dispune suveran de bogăţiile sale naţionale, de a-şi alege liber calea dezvoltării economico-sociale, fără nici un amestec din afară. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România îndeplinirea planului cincinal de dezvoltare economică (1973— 1977) constituie preocuparea dominantă a Ecuadorului. Iniţiat de guvernul preşedintelui Guillermo Rodriguez Lara, planul urmăreşte realizarea unor progrese substanţiale în lichidarea moştenirii trecutului pe calea valorificării, in interesul propriei dezvoltări, a bogatelor resurse naturale ale ţării. De pildă, petrolul — avuţie de bază, intrată destul de tîrziu în exploatare. Primele sonde au fost puse in funcţiune spre sfirşitul anilor ’60. In prezent, cu o producţie de 250 000 de barili pe zi, Ecuadorul a devenit una din ţările exportatoare de petrol din America Latină. La dezvoltarea acestei ramuri, ca şi a altor sectoare ale economiei, au contribuit hotărîtor măsurile ferme ale actualului" guvern " de Îngrădire a activităţii companiilor străine. Dar resursele Ecuadorului nu se rezumă la petrol. Subsolul ţării este bogat in fier, cărbune, cupru, aur şi alte minereuri utile. Ca urmare, planul cincinal a prevăzut construcţia unor importante Întreprinderi de prelucrare a acestor avuţii, noi obiective urmînd să intre curind în funcţiune. Se cuvin menţionate în mod deosebit acţiunea de electrificare, înfăptuită paralel cu construcţia industrială, precum şi înfăptuirea reformei agrare, de natură să schimbe vechile structuri şi relaţii sociale la sate. Toate acestea fac ca poporul ecuadorian să poată privi cu satisfacţie şi mîndrie peisajul înnoit al ţării sale in această zi, în care aniversează 166 de ani de la proclamarea independenţei de stat. în România sunt urmărite cu simpatie eforturile încununate de succes ale poporului ecuadorian, ca şi cele ale celorlalte popoare latino-americane, pentru dezvoltarea independentă, pentru înflorirea economiei naţionale, pentru progres economic şi social, între România şi Ecuador — ţări situate pe continente diferite, dar legate prin afinităţi de limbă şi cultură, prin preocupările actuale de dezvoltare rapidă pe calea progresului , s-au dezvoltat relaţii de prietenie şi colaborare, bazate pe egalitate in drepturi şi respect reciproc. Momente de cea mai mare însemnătate în extinderea relaţiilor prieteneşti de colaborare românoecuadoriană au constituit vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu efectuată în Ecuador in 1973 şi vizita preşedintelui Guillermo Rodriguez Lara, din 1975, in România. Documentele şi acordurile semnate cu aceste prilejuri, la Quito şi Bucureşti, au deschis un larg orizont cooperării româno-ecuadoriene. Pe baza identificării posibilităţilor largi de cooperare economică, tehnico-ştiinţifică în domeniile petrolier, minier, agricol, al formării de cadre, concretizate în importante acorduri şi înţelegeri, a fost stabilit un amplu program de activitate, a cărui aplicare răspunde intereselor ambelor ţări, conlucrarea dintre România şi Ecuador contribuind totodată la afirmarea noilor principii de relaţii internaţionale. G. DASCALU • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT Jocurile balcanice de atletism Si in cea de-a doua zi a Jocurilor balcanice de atletism am notat rezultate valoroase, semnificative pentru cursul ascendent al acestui sport în ţările peninsulei. In acest cadru de întrecere cu performante de nivel european, miile de spectatori şi-au luat rămas bun de la renumita noastră atletă Viorica Viscopoleanu, fostă campioană olimpică şi exrecordmenă mondială a probei la săritură in lungime, care a părăsit activitatea competiţională pentru a se dedica meseriei de antrenor. Parcă pentru a sărbători momentul, chiar în prima probă de ieri. Ştefan Lăzărescu a cucerit titlul balcanic la săritura in lungime bărbaţi (7,88 m). Acest succes al atleţilor români a fost urmat de alte realizări : victoriile lui Gh. Cefan (3 000 m obstacole — 8,36,3), Gh. Ghipu (1 500 m — 3,47,16), N. Bogdan (decatlon — 7.669 puncte), ca şi prin recordul Mihaelei Loghin la aruncarea greutăţii (18,83 m — locul al III-lea). Ieri au fost însă şi cîteva insuccese : M. Suman a fost învinsă la 400 m plat de iugoslava Pavlicici (52,55), iar N. Andrei, la 1 500 m, de atleta bulgară N. Stereva (4,15,10). Iată şi pe ceilalţi cîştigători ai titlurilor balcanice : 20 km marş — Galusici (Iugoslavia) — b.33,07,6 ; greutate f. — Hristova (Bulgaria) — 20,65 m ; pentatlon — Fochi (Iugoslavia) — 4 342 p ; suliţă m. — Djonev (Bulgaria) — 80,22 m ; greutate m. — Stoev (Bulgaria) — 19,83 m ; 200 m f. — Panaiotova — 23,56, înaintea ultimei zile a competiţiei. In clasamentul masculin conduce România cu 104 puncte, urmată de Grecia cu 64 p, iar în clasamentul feminin — Bulgaria (72 p), pe locul secund fiind echipa României (66 p). Azi întrecerile vor începe de la ora 16. V. M. ÎN CÎTEVA RÎNDURI Trei noi victorii ale înotătorilor noştri la campionatele balcanice In ziua a doua a campionatelor balcanice de nataţie, care se desfăşoară la Salonic, Anca Groza a ciştigat proba de 200 m mixt în 2’ 31” 72/100, iar Marian Slavic s-a clasat pe primul loc la 200 m liber cu timpul de 1’57”34/100 (nou record al României). A treia victorie a echipei române a obţinut-o Carmen Bunaciu la 100 m spate, cu timpul de 1T1” 24/100. Turneul rugbiştilor români în Noua Zeelandă AUCKLANDA (Agerpres). — Selecţionata de rugbi a României şi-a continuat turneul în Noua Zeelandă, intîlnind în Oraşul Hamilton cunoscuta formaţie Waikato. La capătul unui joc spectaculos, rugbiştii români au repurtat victoria cu scorul de 14—9 (9—6), transmite corespondentul agenţiei Reuter. După cum s-a anunţat, in primul meci echipa României a întrecut cu scorul de 19—12 (13—6) formaţia Poverty Bay. VOLEI Aseară s-au încheiat in Capitală campionatele balcanice de volei rezervate juniorilor. La feminin, titlul a revenit selecţionatei României, care a întrecut, in ultimul meci, cu scorul de 3—0 formaţia Greciei. In competiţia masculină, pe primul loc s-a clasat reprezentativa Iugoslaviei, învingătoare cu 3-0 in partida cu echipa Greciei. TENIS Românul Ilie Năstase, nord-americanul Jimmy Connors, australienii Rod Laver şi Ken Rosewall s-au calificat pentru semifinalele turneului internaţional de tenis de la North Conway. FOTBAL : Azi, o finală Rapid — Progresul Pe stadionul „23 August“ din Capitală s-au disputat ieri meciurile din prima zi a turneului de fotbal pentru „Cupa municipiului Bucureşti“. Echipa Progresul a învins cu scorul de 4—3 (4—2) pe Sportul studenţesc, iar Rapid a cîştigat cu 1—0 (1—0) în fata echipei Dinamo. Golul formaţiei feroviare a fost înscris de Iordan in minutul 8. Astăzi, de la ora 19,00, Rapid şi Progresul se întîlnesc in finală. In deschidere, de la ora 17,00, pentru locurile 3—4 Dinamo va da replica Sportului studenţesc. teatre • Opera Română : Traviata — l1. Bărbierul din Sevilla — 19. • Teatrul Mic (la Rotonda scriitorilor din Cişmigiu) : Amintirea scriitorilor — spectacol de sunet şi lumină — 20. 0r Teatrul Giuleşti (în parcul Teatrului Giuleşti) : Nopţi de vară — spectacol de sunet şi lumină — 20,30. • Teatrul evreiesc de stat : Lozul cel mare — 19,30. • Teatrul satiric-muzical ,,C. Tănase“ (grădina Boema) . In grădina bucuriilor — 19,30.