Scînteia, septembrie 1975 (Anul 44, nr. 10274-10298)

1975-09-02 / nr. 10274

SÂNTEIA — marţi 2 septembrie 1975 Siriusul recoltei, transportul şi depozitarea - un flux neîntrerupt Aceasta presupune bună organizare, ordine şi disciplină riguroasă în munca tuturor unităţilor agricole Comitetul judeţean de partid Brăila a întreprins o serie de acţiuni în ve­derea aplicării măsurilor stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. privind organizarea şi desfă­şurarea lucrărilor agricole de toam­nă. In toate comunele au fost con­stituite comandamente care au trecut imediat la acţiune. Pornind de la lu­crările ce urmează a fi executate la fiecare cultură, în unităţile agricole au fost stabilite programe concrete, pentru toate formaţiile de muncă, iar comitetele executive ale consiliilor populare comunale au hotărît, pe bază de decizii, orare precise de lucru. Vo­lumul lucrărilor ce urmează a fi exe­cutate in această toamnă în unităţile agricole din judeţul Brăila este mare. Urmează să se stringă recolta de pe 120 000 ha cu porumb, 34 900 ha cu floarea-soarelui, 8 448 ha cu sfeclă de zahăr, 14 000 ha cu soia etc. Se apre­ciază că porumbul va fi recoltat in 40 de zile, floarea-soarelui — in 13 zile, soia — în 11 zile etc. „Comanda­mentele comunale — ne spune to­varăşul P. Benescu, secretar al co­mitetului judeţean de partid — ur­măresc ca, printr-o temeinică organi­zare a muncii, să se respecte progra­mele zilnice de lucru, astfel ca recol­tarea culturilor de toamnă să se facă la timp şi fără pierderi, pe măsură ce culturile ajung la maturitate şi coacere deplină“. Am urmărit cum se acţionează în acest sens, nu cîteva din unităţile agricole din judeţ. Primul popas îl facem la I.A.S. din Insula Mare a Brăilei, unde porum­bul ocupă aproape 40 000 ha, iar floa­rea-soarelui — 3 000 ha. Din primele zile, după ce a fost declanșată re­coltarea, prin folosirea utilajelor la întreaga capacitate s-a înregistrat un ritm bun de lucru. Ca urmare, pînă luni, 1 septembrie, s-a și strîns recolta de pe 5 000 hectare cu po­rumb. Este un rezultat datorat orga­nizării raţionale a muncii, discipli­nei riguroase. „De dimineaţa pînă seara tîrziu, peste programul stabilit — ne spunea şeful fermei „Dună­rea“, Gheorghe Zecheru — toate maşinile de recoltat sînt în lan“. La ferma „Şerbanu“ erau concentrate pe o tarla cu porumb 5 combine. „Lucrînd grupat, preciza șeful fer­mei, ing. Traian Pușcă, pînă seara recolta ajunge la locul de livrare“. Iar Ioan Vlad, directorul întreprin­derii, ne-a asigurat că la toate fer­mele munca este organizată în acest fel. Se mai întîmplă însă cite un ac­cident, care împiedică desfăşurarea lucrărilor în flux. Astfel, sîmbătă, 30 august, de dimineaţă şi pină la ora 15 a fost întrerupt curentul la patru puncte de livrare. Ca urmare, sute de autocamioane au stat imobilizate, iar recoltatul porumbului sub formă de boabe şi a florii-soarelui s-a o­­prit. Cu toate stăruinţele, echipa de depanatori de la I.R.E. Brăila nu a fost de găsit. întreprinderea regio­nală de electricitate Galaţi — su­cursala Brăila trebuie să ia măsuri hotărîte pentru ca asemenea defec­ţiuni să nu se mai repete. Şi in cooperativele agricole au fost luate măsuri ca mijloacele mecanice şi forţa de muncă să lucreze grupat, pe aceeaşi parcelă. La cooperativele agricole Bordei Verde, Movila Mi­­resii, Bărăganu, Surdila-Greci, Vul­­tureni, Ciocile, Colţea etc., unde ac­tivitatea este organizată în acest fel, lucrările sunt avansate. Iată, bunăoa­ră, cum se lucrează la unităţile agri­cole din cadrul S.M.A. Traianu. „La floarea-soarelui — ne informează Avram Gidlea, inginer mecanic la S.M.A. — combinele lucrează grupat: 4 la C.A.P. „Unirea“, 5 la Traianu şi cite 3 la Urleasca şi Valea Ciorii. In trei cooperative se lucrează pînă la ora 23, iar la C.A.P. „Unirea“ am or­ganizat şi recoltatul de noapte. Pină la 7-8 septembrie vom încheia re­coltatul florii-soarelui“. Se întîmplă ca la unele combine să apară anumite defecţiuni. Cit de repede sunt însă înlăturate ? Iată două situaţii care pun în evidenţă două moduri diferite de organizare a muncii. La o combină care lucrează pe terenurile C.A.P. „Unirea“ s-a spart rulmentul de presiune de la ambreiaj. Ion A. Drăgan, şeful sec­ţiei de mecanizare, mecanicul Ion Istrătescu şi mecanizatorul Mircea Voicu , aflaţi cu atelierul mobil de reparaţii la faţa locului — au înlă­turat defecţiunea în mai puţin de o oră, combina intrînd din nou în lan. In altă parte însă, la C.A.P. Tichi­leşti, pentru o defecţiune neînsem­nată, o combină, a­ fost dusă tocmai la secţia de mecanizare şi scoasă din lucru pentru aproape o zi. Motivul ? Secţia de mecanizare nu a trimis atelierul mobil de reparaţii acolo unde combinele lucrau grupat. Ase­menea defecţiuni şi altele care se manifestă in organizarea muncii ex­plică de ce la cooperativele agricole Vădeni, Pitulaţi, Zăvoaia, Oprişăneşti şi altele, lucrările de recoltat sunt intirziate. Transportul şi depozitarea produc­ţiei, in acelaşi timp cu recoltarea, tre­buie să stea permanent în atenţia comandamentelor comunale. In une­le locuri, — cooperativele agricole Unirea şi Tichileşti — am găsit în­semnate cantităţi de porumb şi floa­rea-soarelui care stăteau în cîmp de mai multe zile. De ce nu se livrează producţia la baze concomitent cu re­coltarea ? Pentru că mijloacele de transport nu sunt bine folosite. La cooperativa agricolă Tichileşti exis­tă 4 tractoare cu cî­te 2 remorci fie­care şi 8 autocamioane, dar nu sunt folosite decit jumătate din ele. Este absolut necesar ca, in aceste unităţi şi în altele, comandamentele comu­nale să ia măsuri ca producţia re­coltată să fie transportată şi depozi­tată in aceeaşi zi la bazele de recep­ţie sau în pătulele cooperativelor agricole. Din constatările de pe teren am desprins cîteva întrebări la care aş­teptăm răspuns de la organele­ vi­zate : • Direcţia agricolă judeţeană. Toc­mai acum, cînd lucrările agricole în­cep să se aglomereze, mulţi ingineri şefi din cooperativele agricole sunt în concediu. Cum explică acest lucru direcţia agricolă judeţeană şi ce mă­suri intenţionează să ia imediat pen­tru ca toţi inginerii şefi din unită­ţile agricole să fie la datorie ? • Trustul I.A.S. şi Trustul S.M.A. Brăila. In unităţi mai sunt de reparat 171 combine CT-2R pentru recoltarea porumbului. Ce se va întreprinde pentru ca şi aceste utilaje să fie ur­gent puse în stare de funcţionare ? • Combinatul de îngrăşăminte chi­mice Năvodari are restanţe la livra­rea îngrăşămintelor chimice fosfa­­tice. Din această cauză nu pot fi fertilizate peste 15 000 ha ce vor fi însămînţate cu griu. Ciad vor ajun­ge în unităţile agricole din judeţul Brăila îngrăşămintele fosfatice con­tractate ? Aurel PAPADIUC Mircea BUNEA BRIGADA „SCÂNTEII" IN JUDEŢUL BRĂILA în Insula Mare a Brăilei recoltarea porumbului este în toi, în imaginea nr. 1 — aspect de muncă dintr-un lan de la ferma „Șerbanu". La ferma „Dunărea", tot din „Insulă", imediat după recoltarea florii-soarelui, tractoarele ară terenul — imaginea nr. 2. La cooperativa agricolă unirea se adună recolta de floarea-soarelui de pe ultimele hectare dintr-o solă de 113 ha — imaginea nr.3, iar la cooperativa agricolă Tichileşti, ferma nr. 2 de cîmp, cooperatorii pregătesc recolta de floarea-soarelui pentru a fi transportată la baza de recepţie — imaginea nr. 4 Foto : E. Dichiseanu Ancheta „Scînteii“ DIIU ECONOMIILE „M­ ANSANDLU " SINI­NOASAUVISATE DE „RISIPA MARONIA Bunul renume de care se bucură întreprinderea de utilaj petrolier din Tîrgovişte pentru performanţele pro­duselor pe care le fabrică, pentru realizările de prestigiu în îndeplini­rea planului şi angajamentelor asu­mate în întrecere se verifică şi in domeniul gospodăririi resurselor ma­teriale. Iniţiativa : „Să lucrăm o zi pe trimestru cu materiale economi­site“ şi-a găsit un larg ecou în secţii şi ateliere, la toate locurile de mun­că, mobilizînd intens muncitorii şi specialiştii pentru reducerea consu­­murilor planificate de materiale. Din evidenţa celor care contabilizează rezultatele iniţiativei rezultă că, în primul semestru al anului, cheltuie­lile materiale la 1 000 lei producţie­­marfă s-au situat cu 34,50 lei sub nivelul planificat. Ce rezerve pot fi puse în conti­nuare în valoare pentru ca, aşa cum s-a indicat la Plenara din 21—22 iulie a.c., să se obţină o reducere şi mai substanţială a cheltuielilor materiale, a consumului de metal îndeosebi ? Răspunsul la această întrebare jalo­nează unele direcţii principale de acţiune : REPROIECTAREA TEHNICA ŞI TEHNOLOGICA. Pentru ca pierde­rile de metal să fie cît mai reduse trebuie găsite şi aplicate tehnologii care să permită obţinerea şi folosirea unor piese brute cu adaosuri de pre­lucrare cît mai mici. Concret, pentru fabricarea unui tip de reducţie „ro­tary“ se foloseşte o piesă brută care cîntăreşte 148,2 kg. După prelucrare ea are greutatea de numai 44 kg, ceea ce înseamnă că 104,2 kg s-au prefăcut în şpan. Din discuţiile cu specialişti ai întreprinderii a reieşit însă că pierderea de metal poate fi substanţial redusă. Iată, de exemplu, opinia ing. Dumitru Stroie, şeful a­­telierului de proiectare a tehnologii­lor de prelucrare la rece : „ La piesa în discuţie se pot eco­nomisi peste 50 kg de metal dacă piesa brută se obţine nu prin for­jare, ci prin presare şi dacă se re­­proiectează tehnologia de strunjire interioară. O altă categorie de îm­bunătăţiri tehnologice posibile se re­feră la executarea unor piese din alt tip de profile sau laminate. Bunăoa­ră, acum, pentru a obţine un anumit tip de bucşă în greutate finală de 1,2 kg, se elimină 5,1 kg de metal ; s-ar putea reduce pierderile de me­tal cu 3,3 kg dacă piesa s-ar executa din ţeavă în loc de oţel rotund. — De ce nu se extind aceste teh­nologii superioare ? — Am să încerc să răspund măcar în parte la această întrebare — a in­tervenit în discuţie ing. Cornel Stă­­nescu, şeful atelierului de proiectare a tehnologiilor la cald. La ora actua­lă, circa 60 la sută din repere se execută prin matriţare sau forjare pe maşini speciale. După părerea mea, extinderea în continuare a teh­nologiilor moderne este limitată de actuala capacitate a utilajelor din sectorul de forjă. Totuși, apreciez că proporţia pieselor realizate prin teh­nologii superioare poate spori cu cir­ca 5 la sută pe utilajele existente printr-o mai bună organizare a ac­tivităţii în sectorul de forjă şi o pro­gramare mai judicioasă a forjării pieselor, ceea ce înseamnă economii de metal de circa 10—15 tone pe an. — Cred că obiectivele pe care a­­telierele de proiectare tehnologică şi le propun in planurile de măsuri sunt prea puţine, prea uşor de atins faţă de capacitatea tehnică de care dispune întreprinderea — opinează maistrul Radu Popa din secţia II mecanică. Trebuie să stimulăm mai mult gîndirea tehnică a specialiştilor şi muncitorilor, să mărim receptivi­tatea faţă de ideile valoroase. — Ce ar treb­ui făcut in acest sens ? — Pe de o parte, este necesar mai mult curaj din partea organelor tehnice. Există mentalitatea că proiectul tehnic şi tehnologia unei piese, odată stabilite, devin tabu. Noi ne dăm seama din practica atîtor ani de cînd fabricăm armături că unele repere ale acestui produs sunt supradimensionate. Standardele şi normele nu sunt bătute în cuie. In fond tot de noi au fost întocmite, de ce nu le-am schimba tot noi ? Pe de altă parte, ar trebui revitali­­zată şi intensificată în toate secţiile iniţiativa ca fiecare inginer, tehni­cian, maistru să facă o propunere de îmbunătăţire tehnică sau orga­nizatorică care să aducă întreprin-­ sa întreprinderea de utilaj petrolier din Tîrgovişte derit un spor de eficienţă econo­mică. Intr-un alt sector al întreprinderii, cel de debitare a materialelor, ne întîlnim din nou cu risipa de me­tal. In mare parte şi din cauza lansării pieselor în serii mici, prac­tic, aici nu se utilizează planuri de croire a tablei. Totuşi, pînă la rezolvarea problemei măririi loturi­lor de piese ar trebui ca, în sectorul de debitare, să se afle în perma­nenţă tehnologi care să programeze croirea raţională a fiecărei foi de tablă în funcţie de reperele care trebuie obţinute. Tot în sectorul de debitare resturile de tablă sunt arun­cate de-a valma şi nu sunt sortate imediat pe calităţi şi dimensiuni pentru a fi eventual refolosite la executarea unor repere in zilele următoare. De asemenea, se impune asigurarea unei aprovizionări judi­cioase a producţiei, pentru că in şase luni din acest an s-au consumat su­plimentar aproape 86 tone de metal din cauza înlocuirii materialelor pre­văzute în tehnologii cu altele de di­mensiuni superioare. ELIMINAREA REBUTURILOR. Pentru înlocuirea pieselor rebutate cu altele bune s-au folosit în primul semestru, în plus, 82 tone de metal. După cum ne explica ing. Maria Tache, şefa grupei de urmărire a consumurilor de materiale, principala cauză a rebuturilor o constituie na­tura dificilă a proceselor tehnologi­ce, în special în sectoarele calde. Poate că afirmaţia nu este lipsită de un anumit temei, dar nici un mo­ment nu trebuie să se piardă din vedere că mai bine de un sfert din volumul rebuturilor se datorează a­­baterilor de la disciplina tehnică şi tehnologică, întreţinerii necorespun­zătoare a utilajelor, S.D.V.-urilor şi a­­paraturii de măsură şi control, cali­ficării insuficiente a unor muncitori, lucrului in asalt în decada a IlI-a a fiecărei luni. ★ Prin urmare, în activitatea între­prinderii de utilaj petrolier din Tîrgoviște sunt numeroase rezerve de economisire a metalului ; punerea lor în valoare depinde într-o mare măsură de colectivul de aici, de e­­forturile pe care le depune în acest sens. Economiile de metal consem­nate statistic în primul semestru pe ansamblul întreprinderii nu repre­zintă decit mai puţin de 19 tone. Mult prea puţin faţă de cit metal se risipeşte. Şi, să nu omitem faptul că ele se datoresc exclusiv econo­miilor obţinute la produse la care normele de consum sunt stabilite de întreprindere (in vreme ce la pro­dusele cu norme de stat — norme, îndeobşte, mult mai mobilizatoare — s-au înregistrat depăşiri de consu­muri). Iată de ce comuniştii, întregul colectiv tîrgoviştean nu trebuie să se mulţumească nici un moment cu ce au realizat. Pentru aplicarea ne­­întîrziată în practică a sarcinilor cu­prinse în cuvîntarea secretarului ge­neral al partidului la Plenara din 21—22 iulie a.c., organizaţia de partid, împreună cu comitetul oamenilor muncii au obligaţia să mobilizeze întreaga capacitate creatoare a co­lectivului pentru conturarea unui program concret, realist, ferm de măsuri, cu responsabilităţi precise, pentru reducerea şi mai substanţială a consumurilor, îndeosebi a celor de metal. Corneliu CARLAN Constantin SOCI La întreprinderea de materiale de construcţii din Iaşi Produse cu înalt grad de finisare întreprinderea de materiale de construcţii din Iaşi realizează, an de an, prefabricate de beton şi produse ceramice în cantităţi tot mai mari şi de bună calitate. De la această unitate şantierele primesc anual peste 73 milioane cărămizi, 36 milioane ţigle, 30 milioane blocuri de zidărie cu agregate uşoare de rîu, 110 000 metri cubi granulit, importante cantităţi de panouri mari pre­fabricate pentru construcţii in­dustriale şi de locuit, sute de mii de stîlpi pentru reţele elec­trice, grinzi şi stilpi pentru con­strucţii agrozootehnice, şpalieri pentru vie, dale, plăci de beton etc. Colectivul întreprinderii este preocupat continuu pentru a realiza aceste produse cera­mice şi prefabricate cu un înalt grad de finisare încă de la turna­re. In acest an îndeosebi s-a reuşit ca panourile industriale, cît şi cele pentru blocuri de lo­cuinţe să fie trimise şantierelor cu tîmplărie de lemn şi metali­că gata montată. S-au realizat şi panouri mari de locuinţe cu ter­­moizolaţie efectuată din corpuri ceramice prefabricate în cadrul unităţii, care sunt mai uşoare faţă de corpurile din beton ce­lular autoclavizat, ce se aduceau de la alte întreprinderi din ţară cu cheltuieli mai mari. Calitatea panourilor s-a îmbunătăţit şi prin tratamentul termic realizat cu racorduri de încălzire tip C.F.R., care efectuează operaţia mult mai uniformă şi corectă în întreaga masă a betonului. Re­cent, colectivul întreprinderii, împreună cu specialiştii de la ÎNCERC — Iaşi, a realizat şi un nou tip de panou mare pentru faţadele locuinţelor un finisaj marmoroc, adică suflate după turnare cu granule de marmură peste un adeziv puternic. Acest finisaj conferă panourilor un plus de frumuseţe şi o rezistenţă mai mare la intemperii. Tot­odată, panourile cu finisaj mar­moroc sunt mai uşoare cu circa o tonă pe metru cub, aduc e­­conomii la cheltuielile de fabri­caţie, iar pe şantiere nu mai sunt necesare operațiile de zugrăvire și alte finisări. (Manole Corcaci). Tînăra întreprindere „Conect" din Capitală se afirmă tot mai mult prin produsele realizate, de înalt nivel tehnic ­ Sarcina stabilită de conducerea partidului şi statului nostru pri­vind folosirea raţiona­lă a resurselor de ma­terii prime şi readu­cerea în circuitul e­­conomic a tuturor de­şeurilor — în cazul de faţă ne referim la cele de hirtie — a găsit un larg ecou în rindurile tineretului din judeţul Neamţ. Astfel, tinerii din judeţ au colectat 128 tone de deşeuri din hirtie. Acţiunea se află în plină desfăşu­rare. Calculele de­monstrează că din a­­ceste deşeuri rezultă o cantitate de hirtie su­ficientă pentru tipări­rea a peste 100 000 manuale şcolare. A­­ceasta înseamnă că, practic, odată cu des­chiderea noului an­ şcolar, aproape fieca­re din cei peste 110 000 elevi din ju­deţul Neamţ va­­primi în dar cite o carte realizată din hirtie recuperată. De fapt, întreaga acţiune de colectare a acestor deşeuri se desfăşoară sub deviza : „Cărţi noi din hirtie veche“. Indiscutabil, rezer­vele de deşeuri din hîrtie existente în ju­deţul Neamţ, care pot fi aduse în circuitul e­­conomic, sunt mult mai mari. Din păcate, această preţioasă sur­să de materie primă nu ajunge la timpul potrivit acolo unde trebuie. De ce ? In practică, foarte multă hîrtie colectată nu este preluată în­trucât conţine cantităţi mari de impurităţi. Cu un plus de grijă la sortare, din partea tinerilor, s-ar înlătura acest impediment. Dar tot atît de a­­devărat este că în­semnate cantităţi de deşeuri din hîrtie nu ajung în întreprinderi datorită formalismului care persistă in pre­luarea lor de către or­ganele de colectare. Organizaţiilor U.T.C., care vin să predea deşeurile de hîrtie, li se cer tot felul de tabele şi tabelaşe cu cei care au participat la colectarea lor, deşi instrucţiunile stipu­lează obligaţia cen­trelor de colectare de a prelua aceste de­şeuri ca fiind din partea organizaţiilor U.T.C. „Disputa este mai veche, ni s-a spus la Comitetul jude­ţean Neamţ al U.T.C. De aceea, propunem ca tovarăşii însărci­naţi cu colectarea să renunţe la birocraţie, ori, dacă nu, să ni se înlesnească să predăm aceste deşeuri direct la fabrica de hîrtie din localitate“. Sunt şi alte neajun­suri care frînează re­introducerea rapidă în circuitul economic a deşeurilor din hîrtie. Ne referim la faptul că, datorită unei pro­gramări necorespun­zătoare, deşi în Pia­tra Neamţ există o întreprindere­­ care poate prelua tot ceea ce se stringe de că­tre unităţile de colec­tare din judeţ, totuşi această fabrică pri­meşte aceleaşi sorti­mente de deşeuri din hîrtie tocmai din Bucureşti sau Brăila, în timp ce centrul din Piatra Neamţ are plan să trimită numai in acest an 400 tone de deşeuri la Brăila. Ce au de spus în aceas­tă privinţă cei care fac asemenea progra­mări ? (Ion Manea).­ ­­ „Cărţi noi din Fondurile valutare nu sunt din... gumilastic Utilizarea gospodă­rească, cu maximă e­­ficiență, a materiilor prime procurate din import este o sarcină economică de mare actualitate, urmărită cu stăruință de nu­meroase colective de întreprinderi. Se sem­nalează însă, după cum a rezultat din controalele efectuate de organe de speciali­tate, situaţii în care anumite materii pri­me aduse din import nu sunt valorificate cum trebuie, spre a se obţine rezultate pe măsura efortului va­lutar făcut. Cum poa­te fi apreciat altfel decît ca o „mostră de superficialitate“ fap­tul că, în numai doi ani, trei unităţi ale Ministerului Indus­triei Chimice — care au primit cauciuc din import pentru reali­zarea unor produse — au distribuit cu de la sine putere aproape 600 tone la unităţi ale cooperaţiei de con­sum, meşteşugăreşti şi ale industriei locale ? Din cauciucul astfel procurat, în mare parte în afara contro­lului exercitat prin balanţe, aceste uni­tăţi cooperatiste sau de industrie locală au dezvoltat o „adevăra­tă industrie“ de pre­lucrare a cauciucului, în timp ce marile în­treprinderi pentru ar­ticole tehnice din cau­ciuc ale chimiei, de la Piteşti, Braşov şi Jilava, dotate cu teh­nică modernă, nu au asigurată folosirea in­tegrală a capacităţilor de producţie din lipsă de comenzi sau chiar de... materie­­primă. Este un aspect care ilustrează lipsă de răspundere. Nesoco­tind regulile statorni­cite prin lege, unităţi­le respective s-au transformat „peste noapte“ in comer­cianţi de materii pri­me procurate din im­port. Iată de ce se impune o intervenţie promptă şi categorică din partea forurilor de resort pentru curmarea unor ase­menea practici. Chiar dacă este vorba de cauciuc, fondurile va­lutare nu sunt din... gumilastic. (C. Cor­neliu). PAGINA 3 Pe şantierele de investiţii - activitate intensă, subordonată unui scop precis: RESPECTAREA TERMENELOR In septembrie şi în lunile viitoare, potrivit prevederilor planului de stat, urmează să intre in funcţiune un mare număr de noi capaci­tăţi şi obiective industriale. Apropierea termenelor impune o puter­nică concentrare a forţelor umane şi tehnice de pe şantiere pentru accelerarea ritmului lucrărilor de construcţii şi montaj, bună organi­zare, ordine şi disciplină în muncă, o conlucrare strînsă între toţi fac­torii cu răspunderi în realizarea investiţiilor, pentru soluţionarea ope­rativă a diferitelor probleme, mari sau mici, pe care le ridică fina­lizarea acestor noi obiective, integrarea lor în circuitul economiei na­ţionale. UMĂR LA UMĂR-CONSTRUCTORUL ŞI BENEFICIARUL Turnătoria de piese din fontă pen­tru maşini-unelte din Alba Iulia se conturează ca unul dintre cele mai reprezentative obiective industriale din acest oraş. Constructorii, benefi­ciind de efective de muncitori sporite, au intensificat ritmul de execuţie pen­tru a asigura condiţiile necesare des­făşurării pe un front larg a lucrărilor de montaj. „Gra­ba“ lor are o ex­plicaţie firească : peste puţin timp este programată să intre în func­ţiune linia III de producţie pentru piese grele. Cum arată astăzi turnă­toria ? Hala principală a turnătoriei a fost ridicată. Au fost, de asemenea, predate beneficiarului centrala termi­că, gospodăria de nisipuri, baza de şarjare, secţia de compresoare, plat­formele tehnologice şi calea ferată de acces. Acum, „bătălia“ se dă la terminarea fundaţiilor cuptoarelor de topire.­­ Comparativ cu prevederile devi­zului general, lucrările sunt executate în proporţie de 90 la sută, ne-a in­format ing. Adrian Covaci, şeful şan­tierului Alba Iulia al Trustului de construcţii industriale din Cluj-Na­­poca. La linia a IlI-a de turnare-for­mare sunt terminate şi gata de „star­tul“ în producţie cuvele de turnare, fundaţia pentru minereul de ames­tec, cuvele pentru dezbaterea şi re­generarea nisipurilor. De asemenea, 4 poduri rulante au început să func­ţioneze. Precizez că în cazul acestei mari unităţi am întîmpinat diverse greutăţi, în special datorită schimbă­rii soluţiilor teh­nologice. Acum aşteptăm, ca pe „pîinea caldă“, să vină ultimele pro­iecte de execuţie, pentru a încheia cît mai repede cu putinţă toate lucrările prevăzute în grafice. — Deşi mai avem timp suficient la dispoziţie pînă la data planificată pentru intrarea in funcţiune, totuşi, în unele sectoare ale turnătoriei se lucrează efectiv — ne-a relatat ing. Aurel Mitrofan, directorul unităţii. De pildă, în secţia de elaborare, pen­tru a nu lăsa maşinile montate si stea degeaba, am organizat activita­tea de producţie în colaborare cu alte întreprinderi din judeţ. Se lucrează şi la modelărie, sector care a fost dat în funcţiune mai de mult. Dar nu numai atît. La fel de temeinic ne pregătim pentru „examenul“ produc­ţiei. TURNĂTORIA DE PIESE DIN FONTA PENTRU MAŞINI- UNELTE DIN ALBA IULIA ACUM ESTE RINDUL MONTORILOR Se apropie data intrării în funcţiu­ne a unor noi capacităţi productive din cadrul întreprinderii de ventila­toare de tip industrial de la Vaslui. Dar, deocamdată, numai capacitatea pentru ventilatoare se află intr-o fază de execuţie avansată. Turnătoria de neferoase — alt nou obiectiv — prezintă o deose­bită însemnătate pentru între­prinderea vasluiană, fiindcă de intrarea ei în funcţiune la ter­men depind atît asigurarea condi­ţiilor de realiza­re integrală a pla­nului pe 1975, cit şi organizarea, în bune condiţii, a producţiei anu­lui viitor. „Acum, aducem aluminiu de la Satu-Mare, ne-a spus ing. Adrian Dimitriu, directorul unităţii. Noua turnătorie ne va permite, în primul rînd, să eliminăm acest transport costisitor şi să fabricăm la Vaslui piese pentru ventilatoare de mină , în al doilea rând, vom trece la realizarea pieselor turnate din alu­miniu pentru ventilatorul axial naval, produs pînă în prezent importat“. In pofida acestor, considerente, pe şantier, lucrătorii Trustului de insta­­laţii-montaj din Iaşi acţionează în­­tr-un ritm lent şi nu au montat decit o mică parte din utilajele puse la dispoziţie de beneficiar. Deocamdată, nu se întrevede nici o perspectivă de intensificare a montajului. Cum­ se explică rezultatele sub pre­vederi înregistrate de montori ? In primul rind, prin numărul insuficient de lucrători repartizaţi la montajul utilajelor. In ziua cînd am fost pe şantierul turnătoriei, în loc de 16 oa­meni se găseau doar 5 , lipsea chiar şi şeful de echipă. Să spunem lucrurilor ce nume“ interesul redus al conducerii trus­tului ieşean faţă de soarta a­­cestei investiţii a creat la Vaslui o situaţie gravă, care ameninţă să pe­ricliteze însuşi termenul de punere in funcţiune planificat. Se cer luate măsuri imediate şi hotărîte pentru depăşirea acestor dificultăţi. Mai buna organizare a activităţii de zi cu zi, sporirea spiritului de răs­pundere de , la şe­ful de şantier pînă la ultimul mun­citor, întronarea unei discipline ferme la toate punctele de lucru — iată principalele direcţii de acţiune care trebuie să stea în atenţia conducerii trustului, a organizaţiei de partid. Este o cerinţă cu atît mai actuală, cu cît şi ultimele utilaje tehnologice sunt aşteptate să sosească pe şantier în zilele următoare. Executarea unui volum de montaj atit de însemnat presupune eforturi susţinute din par­tea montorilor, dar şi un sprijin ac­tiv, eficient din partea beneficiarului. Iniţiativa luată de a se constitui echipe în care montorii să lucreze împreună cu muncitorii de pe şantier este doar un început, care trebuie ur­mat de noi măsuri pentru punerea la funcţiune la termen a turnătoriei. Cristian ANTONESCU Ştefan DINICA Lăluci CRĂCIUN TURNĂTORIA DE NEFEROASE DE LA ÎNTREPRINDEREA DE VENTILATOARE DE TIP INDUSTRIAL DIN VASLUI

Next