Scînteia, septembrie 1975 (Anul 44, nr. 10274-10298)
1975-09-02 / nr. 10274
SÂNTEIA — marţi 2 septembrie 1975 Siriusul recoltei, transportul şi depozitarea - un flux neîntrerupt Aceasta presupune bună organizare, ordine şi disciplină riguroasă în munca tuturor unităţilor agricole Comitetul judeţean de partid Brăila a întreprins o serie de acţiuni în vederea aplicării măsurilor stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. privind organizarea şi desfăşurarea lucrărilor agricole de toamnă. In toate comunele au fost constituite comandamente care au trecut imediat la acţiune. Pornind de la lucrările ce urmează a fi executate la fiecare cultură, în unităţile agricole au fost stabilite programe concrete, pentru toate formaţiile de muncă, iar comitetele executive ale consiliilor populare comunale au hotărît, pe bază de decizii, orare precise de lucru. Volumul lucrărilor ce urmează a fi executate in această toamnă în unităţile agricole din judeţul Brăila este mare. Urmează să se stringă recolta de pe 120 000 ha cu porumb, 34 900 ha cu floarea-soarelui, 8 448 ha cu sfeclă de zahăr, 14 000 ha cu soia etc. Se apreciază că porumbul va fi recoltat in 40 de zile, floarea-soarelui — in 13 zile, soia — în 11 zile etc. „Comandamentele comunale — ne spune tovarăşul P. Benescu, secretar al comitetului judeţean de partid — urmăresc ca, printr-o temeinică organizare a muncii, să se respecte programele zilnice de lucru, astfel ca recoltarea culturilor de toamnă să se facă la timp şi fără pierderi, pe măsură ce culturile ajung la maturitate şi coacere deplină“. Am urmărit cum se acţionează în acest sens, nu cîteva din unităţile agricole din judeţ. Primul popas îl facem la I.A.S. din Insula Mare a Brăilei, unde porumbul ocupă aproape 40 000 ha, iar floarea-soarelui — 3 000 ha. Din primele zile, după ce a fost declanșată recoltarea, prin folosirea utilajelor la întreaga capacitate s-a înregistrat un ritm bun de lucru. Ca urmare, pînă luni, 1 septembrie, s-a și strîns recolta de pe 5 000 hectare cu porumb. Este un rezultat datorat organizării raţionale a muncii, disciplinei riguroase. „De dimineaţa pînă seara tîrziu, peste programul stabilit — ne spunea şeful fermei „Dunărea“, Gheorghe Zecheru — toate maşinile de recoltat sînt în lan“. La ferma „Şerbanu“ erau concentrate pe o tarla cu porumb 5 combine. „Lucrînd grupat, preciza șeful fermei, ing. Traian Pușcă, pînă seara recolta ajunge la locul de livrare“. Iar Ioan Vlad, directorul întreprinderii, ne-a asigurat că la toate fermele munca este organizată în acest fel. Se mai întîmplă însă cite un accident, care împiedică desfăşurarea lucrărilor în flux. Astfel, sîmbătă, 30 august, de dimineaţă şi pină la ora 15 a fost întrerupt curentul la patru puncte de livrare. Ca urmare, sute de autocamioane au stat imobilizate, iar recoltatul porumbului sub formă de boabe şi a florii-soarelui s-a oprit. Cu toate stăruinţele, echipa de depanatori de la I.R.E. Brăila nu a fost de găsit. întreprinderea regională de electricitate Galaţi — sucursala Brăila trebuie să ia măsuri hotărîte pentru ca asemenea defecţiuni să nu se mai repete. Şi in cooperativele agricole au fost luate măsuri ca mijloacele mecanice şi forţa de muncă să lucreze grupat, pe aceeaşi parcelă. La cooperativele agricole Bordei Verde, Movila Miresii, Bărăganu, Surdila-Greci, Vultureni, Ciocile, Colţea etc., unde activitatea este organizată în acest fel, lucrările sunt avansate. Iată, bunăoară, cum se lucrează la unităţile agricole din cadrul S.M.A. Traianu. „La floarea-soarelui — ne informează Avram Gidlea, inginer mecanic la S.M.A. — combinele lucrează grupat: 4 la C.A.P. „Unirea“, 5 la Traianu şi cite 3 la Urleasca şi Valea Ciorii. In trei cooperative se lucrează pînă la ora 23, iar la C.A.P. „Unirea“ am organizat şi recoltatul de noapte. Pină la 7-8 septembrie vom încheia recoltatul florii-soarelui“. Se întîmplă ca la unele combine să apară anumite defecţiuni. Cit de repede sunt însă înlăturate ? Iată două situaţii care pun în evidenţă două moduri diferite de organizare a muncii. La o combină care lucrează pe terenurile C.A.P. „Unirea“ s-a spart rulmentul de presiune de la ambreiaj. Ion A. Drăgan, şeful secţiei de mecanizare, mecanicul Ion Istrătescu şi mecanizatorul Mircea Voicu , aflaţi cu atelierul mobil de reparaţii la faţa locului — au înlăturat defecţiunea în mai puţin de o oră, combina intrînd din nou în lan. In altă parte însă, la C.A.P. Tichileşti, pentru o defecţiune neînsemnată, o combină, a fost dusă tocmai la secţia de mecanizare şi scoasă din lucru pentru aproape o zi. Motivul ? Secţia de mecanizare nu a trimis atelierul mobil de reparaţii acolo unde combinele lucrau grupat. Asemenea defecţiuni şi altele care se manifestă in organizarea muncii explică de ce la cooperativele agricole Vădeni, Pitulaţi, Zăvoaia, Oprişăneşti şi altele, lucrările de recoltat sunt intirziate. Transportul şi depozitarea producţiei, in acelaşi timp cu recoltarea, trebuie să stea permanent în atenţia comandamentelor comunale. In unele locuri, — cooperativele agricole Unirea şi Tichileşti — am găsit însemnate cantităţi de porumb şi floarea-soarelui care stăteau în cîmp de mai multe zile. De ce nu se livrează producţia la baze concomitent cu recoltarea ? Pentru că mijloacele de transport nu sunt bine folosite. La cooperativa agricolă Tichileşti există 4 tractoare cu cîte 2 remorci fiecare şi 8 autocamioane, dar nu sunt folosite decit jumătate din ele. Este absolut necesar ca, in aceste unităţi şi în altele, comandamentele comunale să ia măsuri ca producţia recoltată să fie transportată şi depozitată in aceeaşi zi la bazele de recepţie sau în pătulele cooperativelor agricole. Din constatările de pe teren am desprins cîteva întrebări la care aşteptăm răspuns de la organele vizate : • Direcţia agricolă judeţeană. Tocmai acum, cînd lucrările agricole încep să se aglomereze, mulţi ingineri şefi din cooperativele agricole sunt în concediu. Cum explică acest lucru direcţia agricolă judeţeană şi ce măsuri intenţionează să ia imediat pentru ca toţi inginerii şefi din unităţile agricole să fie la datorie ? • Trustul I.A.S. şi Trustul S.M.A. Brăila. In unităţi mai sunt de reparat 171 combine CT-2R pentru recoltarea porumbului. Ce se va întreprinde pentru ca şi aceste utilaje să fie urgent puse în stare de funcţionare ? • Combinatul de îngrăşăminte chimice Năvodari are restanţe la livrarea îngrăşămintelor chimice fosfatice. Din această cauză nu pot fi fertilizate peste 15 000 ha ce vor fi însămînţate cu griu. Ciad vor ajunge în unităţile agricole din judeţul Brăila îngrăşămintele fosfatice contractate ? Aurel PAPADIUC Mircea BUNEA BRIGADA „SCÂNTEII" IN JUDEŢUL BRĂILA în Insula Mare a Brăilei recoltarea porumbului este în toi, în imaginea nr. 1 — aspect de muncă dintr-un lan de la ferma „Șerbanu". La ferma „Dunărea", tot din „Insulă", imediat după recoltarea florii-soarelui, tractoarele ară terenul — imaginea nr. 2. La cooperativa agricolă unirea se adună recolta de floarea-soarelui de pe ultimele hectare dintr-o solă de 113 ha — imaginea nr.3, iar la cooperativa agricolă Tichileşti, ferma nr. 2 de cîmp, cooperatorii pregătesc recolta de floarea-soarelui pentru a fi transportată la baza de recepţie — imaginea nr. 4 Foto : E. Dichiseanu Ancheta „Scînteii“ DIIU ECONOMIILE „M ANSANDLU " SININOASAUVISATE DE „RISIPA MARONIA Bunul renume de care se bucură întreprinderea de utilaj petrolier din Tîrgovişte pentru performanţele produselor pe care le fabrică, pentru realizările de prestigiu în îndeplinirea planului şi angajamentelor asumate în întrecere se verifică şi in domeniul gospodăririi resurselor materiale. Iniţiativa : „Să lucrăm o zi pe trimestru cu materiale economisite“ şi-a găsit un larg ecou în secţii şi ateliere, la toate locurile de muncă, mobilizînd intens muncitorii şi specialiştii pentru reducerea consumurilor planificate de materiale. Din evidenţa celor care contabilizează rezultatele iniţiativei rezultă că, în primul semestru al anului, cheltuielile materiale la 1 000 lei producţiemarfă s-au situat cu 34,50 lei sub nivelul planificat. Ce rezerve pot fi puse în continuare în valoare pentru ca, aşa cum s-a indicat la Plenara din 21—22 iulie a.c., să se obţină o reducere şi mai substanţială a cheltuielilor materiale, a consumului de metal îndeosebi ? Răspunsul la această întrebare jalonează unele direcţii principale de acţiune : REPROIECTAREA TEHNICA ŞI TEHNOLOGICA. Pentru ca pierderile de metal să fie cît mai reduse trebuie găsite şi aplicate tehnologii care să permită obţinerea şi folosirea unor piese brute cu adaosuri de prelucrare cît mai mici. Concret, pentru fabricarea unui tip de reducţie „rotary“ se foloseşte o piesă brută care cîntăreşte 148,2 kg. După prelucrare ea are greutatea de numai 44 kg, ceea ce înseamnă că 104,2 kg s-au prefăcut în şpan. Din discuţiile cu specialişti ai întreprinderii a reieşit însă că pierderea de metal poate fi substanţial redusă. Iată, de exemplu, opinia ing. Dumitru Stroie, şeful atelierului de proiectare a tehnologiilor de prelucrare la rece : „ La piesa în discuţie se pot economisi peste 50 kg de metal dacă piesa brută se obţine nu prin forjare, ci prin presare şi dacă se reproiectează tehnologia de strunjire interioară. O altă categorie de îmbunătăţiri tehnologice posibile se referă la executarea unor piese din alt tip de profile sau laminate. Bunăoară, acum, pentru a obţine un anumit tip de bucşă în greutate finală de 1,2 kg, se elimină 5,1 kg de metal ; s-ar putea reduce pierderile de metal cu 3,3 kg dacă piesa s-ar executa din ţeavă în loc de oţel rotund. — De ce nu se extind aceste tehnologii superioare ? — Am să încerc să răspund măcar în parte la această întrebare — a intervenit în discuţie ing. Cornel Stănescu, şeful atelierului de proiectare a tehnologiilor la cald. La ora actuală, circa 60 la sută din repere se execută prin matriţare sau forjare pe maşini speciale. După părerea mea, extinderea în continuare a tehnologiilor moderne este limitată de actuala capacitate a utilajelor din sectorul de forjă. Totuși, apreciez că proporţia pieselor realizate prin tehnologii superioare poate spori cu circa 5 la sută pe utilajele existente printr-o mai bună organizare a activităţii în sectorul de forjă şi o programare mai judicioasă a forjării pieselor, ceea ce înseamnă economii de metal de circa 10—15 tone pe an. — Cred că obiectivele pe care atelierele de proiectare tehnologică şi le propun in planurile de măsuri sunt prea puţine, prea uşor de atins faţă de capacitatea tehnică de care dispune întreprinderea — opinează maistrul Radu Popa din secţia II mecanică. Trebuie să stimulăm mai mult gîndirea tehnică a specialiştilor şi muncitorilor, să mărim receptivitatea faţă de ideile valoroase. — Ce ar trebui făcut in acest sens ? — Pe de o parte, este necesar mai mult curaj din partea organelor tehnice. Există mentalitatea că proiectul tehnic şi tehnologia unei piese, odată stabilite, devin tabu. Noi ne dăm seama din practica atîtor ani de cînd fabricăm armături că unele repere ale acestui produs sunt supradimensionate. Standardele şi normele nu sunt bătute în cuie. In fond tot de noi au fost întocmite, de ce nu le-am schimba tot noi ? Pe de altă parte, ar trebui revitalizată şi intensificată în toate secţiile iniţiativa ca fiecare inginer, tehnician, maistru să facă o propunere de îmbunătăţire tehnică sau organizatorică care să aducă întreprin- sa întreprinderea de utilaj petrolier din Tîrgovişte derit un spor de eficienţă economică. Intr-un alt sector al întreprinderii, cel de debitare a materialelor, ne întîlnim din nou cu risipa de metal. In mare parte şi din cauza lansării pieselor în serii mici, practic, aici nu se utilizează planuri de croire a tablei. Totuşi, pînă la rezolvarea problemei măririi loturilor de piese ar trebui ca, în sectorul de debitare, să se afle în permanenţă tehnologi care să programeze croirea raţională a fiecărei foi de tablă în funcţie de reperele care trebuie obţinute. Tot în sectorul de debitare resturile de tablă sunt aruncate de-a valma şi nu sunt sortate imediat pe calităţi şi dimensiuni pentru a fi eventual refolosite la executarea unor repere in zilele următoare. De asemenea, se impune asigurarea unei aprovizionări judicioase a producţiei, pentru că in şase luni din acest an s-au consumat suplimentar aproape 86 tone de metal din cauza înlocuirii materialelor prevăzute în tehnologii cu altele de dimensiuni superioare. ELIMINAREA REBUTURILOR. Pentru înlocuirea pieselor rebutate cu altele bune s-au folosit în primul semestru, în plus, 82 tone de metal. După cum ne explica ing. Maria Tache, şefa grupei de urmărire a consumurilor de materiale, principala cauză a rebuturilor o constituie natura dificilă a proceselor tehnologice, în special în sectoarele calde. Poate că afirmaţia nu este lipsită de un anumit temei, dar nici un moment nu trebuie să se piardă din vedere că mai bine de un sfert din volumul rebuturilor se datorează abaterilor de la disciplina tehnică şi tehnologică, întreţinerii necorespunzătoare a utilajelor, S.D.V.-urilor şi aparaturii de măsură şi control, calificării insuficiente a unor muncitori, lucrului in asalt în decada a IlI-a a fiecărei luni. ★ Prin urmare, în activitatea întreprinderii de utilaj petrolier din Tîrgoviște sunt numeroase rezerve de economisire a metalului ; punerea lor în valoare depinde într-o mare măsură de colectivul de aici, de eforturile pe care le depune în acest sens. Economiile de metal consemnate statistic în primul semestru pe ansamblul întreprinderii nu reprezintă decit mai puţin de 19 tone. Mult prea puţin faţă de cit metal se risipeşte. Şi, să nu omitem faptul că ele se datoresc exclusiv economiilor obţinute la produse la care normele de consum sunt stabilite de întreprindere (in vreme ce la produsele cu norme de stat — norme, îndeobşte, mult mai mobilizatoare — s-au înregistrat depăşiri de consumuri). Iată de ce comuniştii, întregul colectiv tîrgoviştean nu trebuie să se mulţumească nici un moment cu ce au realizat. Pentru aplicarea neîntîrziată în practică a sarcinilor cuprinse în cuvîntarea secretarului general al partidului la Plenara din 21—22 iulie a.c., organizaţia de partid, împreună cu comitetul oamenilor muncii au obligaţia să mobilizeze întreaga capacitate creatoare a colectivului pentru conturarea unui program concret, realist, ferm de măsuri, cu responsabilităţi precise, pentru reducerea şi mai substanţială a consumurilor, îndeosebi a celor de metal. Corneliu CARLAN Constantin SOCI La întreprinderea de materiale de construcţii din Iaşi Produse cu înalt grad de finisare întreprinderea de materiale de construcţii din Iaşi realizează, an de an, prefabricate de beton şi produse ceramice în cantităţi tot mai mari şi de bună calitate. De la această unitate şantierele primesc anual peste 73 milioane cărămizi, 36 milioane ţigle, 30 milioane blocuri de zidărie cu agregate uşoare de rîu, 110 000 metri cubi granulit, importante cantităţi de panouri mari prefabricate pentru construcţii industriale şi de locuit, sute de mii de stîlpi pentru reţele electrice, grinzi şi stilpi pentru construcţii agrozootehnice, şpalieri pentru vie, dale, plăci de beton etc. Colectivul întreprinderii este preocupat continuu pentru a realiza aceste produse ceramice şi prefabricate cu un înalt grad de finisare încă de la turnare. In acest an îndeosebi s-a reuşit ca panourile industriale, cît şi cele pentru blocuri de locuinţe să fie trimise şantierelor cu tîmplărie de lemn şi metalică gata montată. S-au realizat şi panouri mari de locuinţe cu termoizolaţie efectuată din corpuri ceramice prefabricate în cadrul unităţii, care sunt mai uşoare faţă de corpurile din beton celular autoclavizat, ce se aduceau de la alte întreprinderi din ţară cu cheltuieli mai mari. Calitatea panourilor s-a îmbunătăţit şi prin tratamentul termic realizat cu racorduri de încălzire tip C.F.R., care efectuează operaţia mult mai uniformă şi corectă în întreaga masă a betonului. Recent, colectivul întreprinderii, împreună cu specialiştii de la ÎNCERC — Iaşi, a realizat şi un nou tip de panou mare pentru faţadele locuinţelor un finisaj marmoroc, adică suflate după turnare cu granule de marmură peste un adeziv puternic. Acest finisaj conferă panourilor un plus de frumuseţe şi o rezistenţă mai mare la intemperii. Totodată, panourile cu finisaj marmoroc sunt mai uşoare cu circa o tonă pe metru cub, aduc economii la cheltuielile de fabricaţie, iar pe şantiere nu mai sunt necesare operațiile de zugrăvire și alte finisări. (Manole Corcaci). Tînăra întreprindere „Conect" din Capitală se afirmă tot mai mult prin produsele realizate, de înalt nivel tehnic Sarcina stabilită de conducerea partidului şi statului nostru privind folosirea raţională a resurselor de materii prime şi readucerea în circuitul economic a tuturor deşeurilor — în cazul de faţă ne referim la cele de hirtie — a găsit un larg ecou în rindurile tineretului din judeţul Neamţ. Astfel, tinerii din judeţ au colectat 128 tone de deşeuri din hirtie. Acţiunea se află în plină desfăşurare. Calculele demonstrează că din aceste deşeuri rezultă o cantitate de hirtie suficientă pentru tipărirea a peste 100 000 manuale şcolare. Aceasta înseamnă că, practic, odată cu deschiderea noului an şcolar, aproape fiecare din cei peste 110 000 elevi din judeţul Neamţ vaprimi în dar cite o carte realizată din hirtie recuperată. De fapt, întreaga acţiune de colectare a acestor deşeuri se desfăşoară sub deviza : „Cărţi noi din hirtie veche“. Indiscutabil, rezervele de deşeuri din hîrtie existente în judeţul Neamţ, care pot fi aduse în circuitul economic, sunt mult mai mari. Din păcate, această preţioasă sursă de materie primă nu ajunge la timpul potrivit acolo unde trebuie. De ce ? In practică, foarte multă hîrtie colectată nu este preluată întrucât conţine cantităţi mari de impurităţi. Cu un plus de grijă la sortare, din partea tinerilor, s-ar înlătura acest impediment. Dar tot atît de adevărat este că însemnate cantităţi de deşeuri din hîrtie nu ajung în întreprinderi datorită formalismului care persistă in preluarea lor de către organele de colectare. Organizaţiilor U.T.C., care vin să predea deşeurile de hîrtie, li se cer tot felul de tabele şi tabelaşe cu cei care au participat la colectarea lor, deşi instrucţiunile stipulează obligaţia centrelor de colectare de a prelua aceste deşeuri ca fiind din partea organizaţiilor U.T.C. „Disputa este mai veche, ni s-a spus la Comitetul judeţean Neamţ al U.T.C. De aceea, propunem ca tovarăşii însărcinaţi cu colectarea să renunţe la birocraţie, ori, dacă nu, să ni se înlesnească să predăm aceste deşeuri direct la fabrica de hîrtie din localitate“. Sunt şi alte neajunsuri care frînează reintroducerea rapidă în circuitul economic a deşeurilor din hîrtie. Ne referim la faptul că, datorită unei programări necorespunzătoare, deşi în Piatra Neamţ există o întreprindere care poate prelua tot ceea ce se stringe de către unităţile de colectare din judeţ, totuşi această fabrică primeşte aceleaşi sortimente de deşeuri din hîrtie tocmai din Bucureşti sau Brăila, în timp ce centrul din Piatra Neamţ are plan să trimită numai in acest an 400 tone de deşeuri la Brăila. Ce au de spus în această privinţă cei care fac asemenea programări ? (Ion Manea). „Cărţi noi din Fondurile valutare nu sunt din... gumilastic Utilizarea gospodărească, cu maximă eficiență, a materiilor prime procurate din import este o sarcină economică de mare actualitate, urmărită cu stăruință de numeroase colective de întreprinderi. Se semnalează însă, după cum a rezultat din controalele efectuate de organe de specialitate, situaţii în care anumite materii prime aduse din import nu sunt valorificate cum trebuie, spre a se obţine rezultate pe măsura efortului valutar făcut. Cum poate fi apreciat altfel decît ca o „mostră de superficialitate“ faptul că, în numai doi ani, trei unităţi ale Ministerului Industriei Chimice — care au primit cauciuc din import pentru realizarea unor produse — au distribuit cu de la sine putere aproape 600 tone la unităţi ale cooperaţiei de consum, meşteşugăreşti şi ale industriei locale ? Din cauciucul astfel procurat, în mare parte în afara controlului exercitat prin balanţe, aceste unităţi cooperatiste sau de industrie locală au dezvoltat o „adevărată industrie“ de prelucrare a cauciucului, în timp ce marile întreprinderi pentru articole tehnice din cauciuc ale chimiei, de la Piteşti, Braşov şi Jilava, dotate cu tehnică modernă, nu au asigurată folosirea integrală a capacităţilor de producţie din lipsă de comenzi sau chiar de... materieprimă. Este un aspect care ilustrează lipsă de răspundere. Nesocotind regulile statornicite prin lege, unităţile respective s-au transformat „peste noapte“ in comercianţi de materii prime procurate din import. Iată de ce se impune o intervenţie promptă şi categorică din partea forurilor de resort pentru curmarea unor asemenea practici. Chiar dacă este vorba de cauciuc, fondurile valutare nu sunt din... gumilastic. (C. Corneliu). PAGINA 3 Pe şantierele de investiţii - activitate intensă, subordonată unui scop precis: RESPECTAREA TERMENELOR In septembrie şi în lunile viitoare, potrivit prevederilor planului de stat, urmează să intre in funcţiune un mare număr de noi capacităţi şi obiective industriale. Apropierea termenelor impune o puternică concentrare a forţelor umane şi tehnice de pe şantiere pentru accelerarea ritmului lucrărilor de construcţii şi montaj, bună organizare, ordine şi disciplină în muncă, o conlucrare strînsă între toţi factorii cu răspunderi în realizarea investiţiilor, pentru soluţionarea operativă a diferitelor probleme, mari sau mici, pe care le ridică finalizarea acestor noi obiective, integrarea lor în circuitul economiei naţionale. UMĂR LA UMĂR-CONSTRUCTORUL ŞI BENEFICIARUL Turnătoria de piese din fontă pentru maşini-unelte din Alba Iulia se conturează ca unul dintre cele mai reprezentative obiective industriale din acest oraş. Constructorii, beneficiind de efective de muncitori sporite, au intensificat ritmul de execuţie pentru a asigura condiţiile necesare desfăşurării pe un front larg a lucrărilor de montaj. „Graba“ lor are o explicaţie firească : peste puţin timp este programată să intre în funcţiune linia III de producţie pentru piese grele. Cum arată astăzi turnătoria ? Hala principală a turnătoriei a fost ridicată. Au fost, de asemenea, predate beneficiarului centrala termică, gospodăria de nisipuri, baza de şarjare, secţia de compresoare, platformele tehnologice şi calea ferată de acces. Acum, „bătălia“ se dă la terminarea fundaţiilor cuptoarelor de topire. Comparativ cu prevederile devizului general, lucrările sunt executate în proporţie de 90 la sută, ne-a informat ing. Adrian Covaci, şeful şantierului Alba Iulia al Trustului de construcţii industriale din Cluj-Napoca. La linia a IlI-a de turnare-formare sunt terminate şi gata de „startul“ în producţie cuvele de turnare, fundaţia pentru minereul de amestec, cuvele pentru dezbaterea şi regenerarea nisipurilor. De asemenea, 4 poduri rulante au început să funcţioneze. Precizez că în cazul acestei mari unităţi am întîmpinat diverse greutăţi, în special datorită schimbării soluţiilor tehnologice. Acum aşteptăm, ca pe „pîinea caldă“, să vină ultimele proiecte de execuţie, pentru a încheia cît mai repede cu putinţă toate lucrările prevăzute în grafice. — Deşi mai avem timp suficient la dispoziţie pînă la data planificată pentru intrarea in funcţiune, totuşi, în unele sectoare ale turnătoriei se lucrează efectiv — ne-a relatat ing. Aurel Mitrofan, directorul unităţii. De pildă, în secţia de elaborare, pentru a nu lăsa maşinile montate si stea degeaba, am organizat activitatea de producţie în colaborare cu alte întreprinderi din judeţ. Se lucrează şi la modelărie, sector care a fost dat în funcţiune mai de mult. Dar nu numai atît. La fel de temeinic ne pregătim pentru „examenul“ producţiei. TURNĂTORIA DE PIESE DIN FONTA PENTRU MAŞINI- UNELTE DIN ALBA IULIA ACUM ESTE RINDUL MONTORILOR Se apropie data intrării în funcţiune a unor noi capacităţi productive din cadrul întreprinderii de ventilatoare de tip industrial de la Vaslui. Dar, deocamdată, numai capacitatea pentru ventilatoare se află intr-o fază de execuţie avansată. Turnătoria de neferoase — alt nou obiectiv — prezintă o deosebită însemnătate pentru întreprinderea vasluiană, fiindcă de intrarea ei în funcţiune la termen depind atît asigurarea condiţiilor de realizare integrală a planului pe 1975, cit şi organizarea, în bune condiţii, a producţiei anului viitor. „Acum, aducem aluminiu de la Satu-Mare, ne-a spus ing. Adrian Dimitriu, directorul unităţii. Noua turnătorie ne va permite, în primul rînd, să eliminăm acest transport costisitor şi să fabricăm la Vaslui piese pentru ventilatoare de mină , în al doilea rând, vom trece la realizarea pieselor turnate din aluminiu pentru ventilatorul axial naval, produs pînă în prezent importat“. In pofida acestor, considerente, pe şantier, lucrătorii Trustului de instalaţii-montaj din Iaşi acţionează într-un ritm lent şi nu au montat decit o mică parte din utilajele puse la dispoziţie de beneficiar. Deocamdată, nu se întrevede nici o perspectivă de intensificare a montajului. Cum se explică rezultatele sub prevederi înregistrate de montori ? In primul rind, prin numărul insuficient de lucrători repartizaţi la montajul utilajelor. In ziua cînd am fost pe şantierul turnătoriei, în loc de 16 oameni se găseau doar 5 , lipsea chiar şi şeful de echipă. Să spunem lucrurilor ce nume“ interesul redus al conducerii trustului ieşean faţă de soarta acestei investiţii a creat la Vaslui o situaţie gravă, care ameninţă să pericliteze însuşi termenul de punere in funcţiune planificat. Se cer luate măsuri imediate şi hotărîte pentru depăşirea acestor dificultăţi. Mai buna organizare a activităţii de zi cu zi, sporirea spiritului de răspundere de , la şeful de şantier pînă la ultimul muncitor, întronarea unei discipline ferme la toate punctele de lucru — iată principalele direcţii de acţiune care trebuie să stea în atenţia conducerii trustului, a organizaţiei de partid. Este o cerinţă cu atît mai actuală, cu cît şi ultimele utilaje tehnologice sunt aşteptate să sosească pe şantier în zilele următoare. Executarea unui volum de montaj atit de însemnat presupune eforturi susţinute din partea montorilor, dar şi un sprijin activ, eficient din partea beneficiarului. Iniţiativa luată de a se constitui echipe în care montorii să lucreze împreună cu muncitorii de pe şantier este doar un început, care trebuie urmat de noi măsuri pentru punerea la funcţiune la termen a turnătoriei. Cristian ANTONESCU Ştefan DINICA Lăluci CRĂCIUN TURNĂTORIA DE NEFEROASE DE LA ÎNTREPRINDEREA DE VENTILATOARE DE TIP INDUSTRIAL DIN VASLUI