Scînteia, decembrie 1975 (Anul 44, nr. 10352-10377)
1975-12-02 / nr. 10352
PAGINA 4 VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU IN IRAN Duminică, la Bandar Shahpour Duminică dimineaţa, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au cunoscut noi şi importante obiective economice din provincia Khuzistan. Din Abadan, înalţii oaspeţi au plecat, la bordul unui elicopter special, spre Bandar Shahpour, port pe coasta Golfului Persic, fiind însoţiţi de Homayoun Ansari, ministrul iranian al locuinţelor şi planificării urbane, şi de M. Rafii, membru al Direcţiei generale a Societăţii naţionale iraniene a petrolului. Primul obiectiv vizitat a fost Complexul chimic al Societăţii naţionale iraniene a petrolului, întins pe 32 de hectare, complexul, unul dintre cele mai moderne din Iran, cuprinde şapte unităţi de producţie — pentru obţinerea sulfului din gazele de sondă, a acidului sulfuric, amoniacului, ureei şi îngrăşămintelor chimice pe bază de fosfaţi. Urînd bun venit înalţilor oaspeţi, directorul general M. Sepehrar a spus : „Suntem foarte fericiţi să primim vizita Excelenţelor Voastre, ca soli distinşi ai României prietene. Combinatul nostru are încă înfăţişarea de şantier şi, de aceea, nu este poate prea aspectuos. Tocmai am început aplicarea unui program, în două etape, pentru dezvoltarea capacităţilor sale. Prima fază se va termina anul acesta, iar a doua — în 1977, cînd producţia combinatului urmează să crească de 2—3 ori. Ştim însă că dumneavoastră, Excelenţă, aveţi o înclinaţie deosebită spre tehnică, cunoaşteţi foarte bine ce înseamnă un şantier şi, de aceea, veţi înţelege aspectul exterior actual al combinatului nostru“. Un reprezentant al consiliului de conducere îi informează apoi pe distinşii oaspeţi despre organizarea, funcţionarea şi realizările combinatului. Preşedintele Nicolae Ceauşescu se interesează de diferite aspecte concrete privind procesul de producţie, organizarea activităţii combinatului. Gazdele îl informează pe şeful statului român că au cunoştinţă despre faptul că în România funcţionează combinate chimice similare, aflate la unul din cele mai înalte niveluri tehnice din lume, despre tradiţia şi marile capacităţi de care dispune industria românească în acest domeniu. Ele subliniază, de asemenea, că, în cadrul colaborării româno-iraniene, specialiştii din România au fost la combinatul din Bandar Shahpour un schimb de experienţă, lăsind o plăcută impresie în ce priveşte cunoştinţele şi capacitatea profesională, stabilind prietenii personale cu specialiştii iranieni. Următorul obiectiv vizitat a fost „portul românesc“ , denumire sub care este cunoscut la Bandar Shahpour şantierul cheiului pentru vase pescăreşti, lung de aproape o mie de metri, rod al cooperării dintre întreprinderea românească „Contransimex“ și firma iraniană SET. Aflat în faza finalizării organizării sale, cheiul va fi realizat, în întregime, după proiecte şi cu materiale şi utilaje tehnice aduse din România. Alături de muncitorii şi tehnicienii iranieni, aici lucrează, cot la cot, 130 de muncitori, tehnicieni şi ingineri din România, într-o strinsă colaborare, transformînd munca lor intr-un simbol grăitor al prieteniei, stimei reciproce şi rodniciei cooperării româno-iraniene. Vizitarea şantierului de către preşedintele Nicolae Ceauşescu, de către tovarăşa Elena Ceauşescu a constituit un moment de sărbătoare pentru viaţa micului colectiv de români aflaţi in misiune la Bandar Shahpour. Pe feţele tuturor se puteau citi mîndria şi satisfacţia profundă de a-l avea ca oaspete pe şeful statului român Urale şi ovaţii pornite din inimă au izbucnit la apropierea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, înalţilor oaspeţi le sunt oferite buchete de flori, li se adresează tradiţionalul „Bine aţi venit“ românesc. Se aplaudă fierbinte, sunt fluturate zeci de steguleţe purtînd culorile patriei. In numele compatrioţilor săi, directorul iranian al şantierului îl informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu despre mersul lucrărilor, despre colaborarea bună cu muncitorii şi specialiştii români, despre proiectele de dezvoltare în perspectivă a portului Shahpour. La rîndul său, Marin Moroiu, adjunct al ministrului transporturilor şi telecomunicaţiilor, a raportat preşedintelui Nicolae Ceauşescu despre stadiul executării acţiunii de cooperare de la Bandar Shahpour, despre măsurile luate pentru ca acest obiectiv să fie dat în funcţiune la timp. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu stau de vorbă cu muncitorii, le răspund la întrebările „ce mai e nou prin ţară“, se interesează de condiţiile de muncă, le urează succes, cerîndu-le să realizeze obiectivul la timp. Muncitorii se angajează cu entuziasm că vor da portul în funcţiune la termen, că sunt gata să-şi aducă toată contribuţia la realizarea şi a altor acţiuni de cooperare cu Iranul prieten. Au loc noi manifestări ale bucuriei şi dragostei fierbinţi din partea muncitorilor pentru secretarul general al partidului. In timp ce elicopterul special în care au urcat tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu se pregăteşte de decolare, se mai aud încă urările „Drum bun şi multă sănătate !“, „Să ne trăiţi, tovarăşe secretar general !“. ★ La încheierea vizitei in provincia Khuzistan, pe aeroportul oraşului Abadan a avut loc ceremonia oficială a plecării. Fanfara militară intonează imnurile de stat ale României şi Iranului. Pe aeroport este aliniată o gardă de onoare. La scara avionului, guvernatorul general al provinciei Khuzistan, dr. Nastratollah Mojtabai, işi exprimă, încă o dată, bucuria de a-i fi avut ca oaspeţi de onoare pe distinşii soli ai României, urează drum bun tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu. Manifestări de dragoste şi bucurie din partea muncitorilor de pe şantierul Bandar Shahpour La Centrul de cercetări nucleare din Teheran Preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au vizitat, în cursul după-amiezii de duminică, Centrul de cercetări nucleare din Teheran, înalţii oaspeţi români au fost însoţiţi de Abdol Hossein Samir, ministrul ştiinţei şi învăţămîntului superior. La intrarea în monumentala construcţie, unde sunt arborate drapelele de stat ale Iranului şi României, înalţii oaspeţi sunt întîmpinaţi de Muchtaba Taherzade, directorul acestui important centru de cercetări. Oaspeţii sunt informaţi că în realizarea acestei moderne citadele a ştiinţei s-a pornit de la ideea că rezervele de hidrocarburi — care reprezintă una din marile bogăţii ale Iranului — nu sunt, totuşi, inepuizabile. Este motivul pentru care guvernul iranian, prin Comisia naţională pentru energie nucleară, îşi manifestă interesul pentru rezolvarea problemei surselor de energie, care preocupă întreaga omenire, inclusiv prin folosirea în scopuri paşnice, în slujba omului, a puterii atomului. Preşedintele României, Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu vizitează apoi cîteva laboratoare şi secţii ale centrului, unde sînt informaţi asupra activităţii de cercetare ce se desfăşoară aici. Vizitînd, în continuare, sala de comandă a reactorului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de principalele caracteristici ale acestui important obiectiv, de soluţiile tehnice de ridicare a construcţiilor, de termenele de realizare. Răspunzînd la întrebările preşedintelui României, ale tovarăşei Elena Ceauşescu, gazdele subliniază, între altele, că toţi specialiştii de înaltă calificare ce asigură funcţionarea şi întreţinerea reactorului sunt iranieni. Oamenii de ştiinţă care îşi desfăşoară aici cercetările aplicative colaborează cu savanţi din mai multe ţări ale lumii, printre care şi România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat că în acest domeniu sunt preocupări similare şi în România, exprimîndu-şi dorinţa de a se dezvolta o rodnică colaborare între fizicienii atomişti din cele două ţări. Se vizitează apoi secţia acceleratorului de particule, oaspeţii români primind explicaţii amănunţite asupra performanţelor acestuia. La încheierea vizitei, preşedintele Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu semnează în cartea de onoare a acestei prestigioase instituţii ştiinţifice. „Vă doresc succese şi o colaborare bună şi în acest domeniu“ , a spus la despărţire tovarăşul Nicolae Ceauşescu. (Urmare din pag. I) Intr-o emoţionantă manifestare a sentimentelor de profundă stimă şi preţuire pentru înalţii reprezentanţi ai poporului român prieten, a prieteniei tradiţionale care animă cele două popoare. Asistăm la noi dovezi, elocvente, ale deosebitului prestigiu de care se bucură în rîndurile poporului Iranului prieten preşedintele României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ale admiraţiei şi preţuirii pentru politica principială, promovată cu consecvenţă pe plan internaţional de ţara noastră. Ceremonia plecării, care a avut loc pe aeroport, s-a desfăşurat într-un cadru deosebit de solemn. Cei doi şefi de stat urcă pe podiumul de onoare, flancat de drapelele de stat ale României şi Iranului. Fanfara militară intonează imnurile de stat ale celor două ţări. Comandantul gărzii de onoare, aliniată pe aeroport, prezintă raportul militar. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Aryamehr trec apoi în revistă garda de onoare. Şeful statului român salută drapelul iranian. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu îşi iau rămas bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în capitala Iranului. Au fost de faţă Sharif Emami, preşedintele Senatului, Abdullah Riazi, preşedintele Majlisului, Assadollah Alam, ministrul Curţii Imperiale, Ali Reza Bahrami, ambasadorul Iranului in România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu îşi iau rămas bun de la membrii Ambasadei României in Iran. Un grup de copii oferă flori preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu. La scara avionului, Maiestăţile Lor Imperiale Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi împărăteasa Farah Pahlavi urează drum bun oaspeţilor. Vă doresc — a spus Şahinşahul Aryamehr, adresîndu-se preşedintelui Nicolae Ceauşescu — noi succese în realizarea tuturor proiectelor dumneavoastră. La rîndul său, preşedintele Nicolae Ceauşescu a exprimat cordiale mulţumiri pentru ospitalitatea caldă de care s-a bucurat pretutindeni in timpul vizitei în Iran. Vă doresc succes în întreaga dumneavoastră activitate, a spus preşedintele Nicolae Ceauşescu, subliniind, totodată, că aşteaptă cu multă plăcere reîntilnirea cu Şahinşahul Iranului in România. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Aryamehr, tovarăşa Elena Ceauşescu şi împărăteasa Farah işi string cu căldură mîinile. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu urcă la bordul avionului prezidenţial. La ora 10:45, ora Iranului, avionul prezidenţial decolează, îndreptindu-se spre patrie. Plecarea din Teheran La întreprinderea de rulmenţi din Bîrlad, concomitent cu acţiunile întreprinse permanent pentru ridicarea performanţelor produselor, o atenţie constantă se acordă gospodăririi raţionale a metalului. Dovadă in acest sens este faptul că în trei trimestre din acest an s-au economisit, față de normele planificate, 40 tone de metal , comparativ cu normele prevăzute în studiul tehnico-economic, la sectorul profil I, bunăoară, se realizează consumuri cu mult mai reduse, ceea ce la nivelul acestui an înseamnă economii de 400 tone metal. Desigur, aceste rezultate nu reprezintă o limită ; cu atît mai mult cu cit, nu de multă vreme, în întreprindere a intrat în producţie un nou sector — profilul II de fabricaţie — dotat cu maşini şi tehnologii moderne, ce asigură valorificarea superioară a metalului. în ancheta de faţă ne-am propus să relevăm, cu sprijinul cadrelor de bază din întreprindere, pregătirile care se fac pentru ca, odată cu începerea producţiei anului viitor, să fie identificate şi puse in valoare noi rezerve de economisire a metalului. De la început, două cifre ne-au reţinut atenţia : in timp ce, pe baza normelor aprobate pentru anul 1976, consumul de metal urmează să se diminueze cu peste 1100 tone, din programul de măsuri întocmit de specialiştii întreprinderii rezultă posibilităţi de a se economisi numai 310 tone de metal. Diferenţa este mare şi, tocmai de aceea, se ridică întrebarea : reflectă cifra de 310 tone rezervele reale ale întreprinderii ? Este întrebarea pe care am repetat-o în cadrul convorbirilor din întreprindere. In secţia de strungărie profil II, obiectul discuţiei cu ing. Constantin Ganea, şeful secţiei,îl constituie observaţia că o bună parte din inelele de rulmenţi se obţin prin prelucrare din bară trasă laminată, operaţie care determină un mare consum de metal. — Din punct de vedere tehnic se poate folosi ţeavă trasă nesudată, în loc de bară — preciza interlocutorul. In acest mod, consumul de metal s-ar reduce cu 60—70 la sută, ar spori de două ori productivitatea muncii, s-ar economisi scule şi energie. Dificultatea constă în faptul că industria metalurgică nu a asimilat tipul de ţeavă care este necesar. Dar ar trebui să se ţină seamă şi de faptul că barele trase se aduc tot din import şi, de aceea, fabricarea ţevilor în ţară ar fi foarte avantajoasă. Sunt însă şi alte posibilităţi tehnice mai eficiente şi mai la îndemîna noastră pentru economisirea metalului. Astfel, dacă s-ar procura o maşină orizontală de presat s-ar putea executa inele de rulmenţi, practic, fără pierderi ,de metal, prin deformare plastică la rece, aşa cum procedează la ora actuală marile firme producătoare de rulmenţi. — Ce s-a întreprins concret, vină acum, in scopul promovării acestor tehnologii superioare ? — Din cite cunosc, metalurgia nu are în vedere asimilarea tipului de ţeavă la care m-am referit. De aceea, cred că ar trebui să se analizeze cu mai mult curaj problema introducerii deformării plastice la rece. Pînă atunci ar fi bine dacă am primi mai multe inele forjate, la care, oricum, se consumă mai puţin metal decît prin prelucrarea lor din bară. Continuăm discuţia în secţia forjă cu ing. Capiton Vintilă, şeful secţiei. Aici, la forjă, se lucrează în paralel cu două procedee tehnologice. Unul clasic, in care forjarea se face pe maşini orizontale, cu pierderi mari de metal, altul modern, pe maşini cu inducţie, de mare productivitate şi cu consumuri reduse de metal. — S-a stabilit ca, în 1976, să fie forjate pe maşini cu inducţie toate merele de rulmenţi în serii mari — ne spunea şeful secţiei forjă. Practic, prin ridicarea calificării celor ce lucrează la aceste maşini şi întărirea asistenţei tehnice în fiecare schimb, se elimină „timpii morţi“, se reduce timpul de reglaj şi se evită apariţia unor defecţiuni accidentale, ceea ce va permite creşterea cu 30 la sută a gradului de încărcare a liniilor de forjare cu maşini de inducţie. ■ ; — S-ar putea executa prin forjare inelele de rulmenţi obţinute in prezent din bare, in sectorul profil 11 ? — In bună măsură, acest lucru este posibil, cu condiţia să se asigure serii optime din punct de vedere economic. Ca specialist, consider că şi inelele de dimensiuni mai mici pot fi realizate prin forjare, pe mașina automată pentru forjarea de precizie, A.M.P.—30. — Ce alte rezerve de economisire a metalului pot fi puse in valoare, incepind din anul viitor, in secția forjă ? — In mod deosebit ne îngrijorează consumurile mari de metal de la debitare. Din cauză că nu avem discuri de debitat, singura soluţie este ruperea laminatelor pe o presă mecanică. Astfel se pierde circa 10 la sută din metalul adus, în bună parte, din import. După părerea mea, ar fi bine ca specialiştii din centrală şi din minister să facă un calcul şi să vadă ce risipă se produce din lipsa discurilor de debitare şi ce economii s-ar obţine dacă ar fi asimilată în ţară fabricaţia acestora. In altă ordine de idei, ar fi necesară finalizarea cit mai rapidă a studiului de introducere a încălzirii prin inducţie şi de sistematizare a fluxului la maşinile orizontale de forjat. In ce ne priveşte, acordăm o atenţie deosebită reintroducerii în circuitul productiv a deşeurilor, pe această cale urmând să economisim anul viitor 250 tone de metal. In legătură cu obţinerea în anul viitor a unor economii cit mai mari de metal, am notat cîteva preocupări în acest sens ale compartimentelor de concepţie din întreprindere. Astfel, după cum ne relataing. Petru Ţaga, din cadrul colectivului de proiectare tehnologică, prin introducerea tehnologiei de forjare fără bavură, la un reper se va reduce consumul de metal cu circa 50 tone. In funcţie de rezultatele înregistrate, acest procedeu se va extinde, putîndu-se economisi circa 150 tone metal. De asemenea, ing. Jean Barchiş, de la grupa de proiectări produse, ne-a spus că, incepind cu anul viitor, se vor aduce îmbunătăţiri constructive la 4 tipuri de rulmenţi oscilanţi, care, pe lingă ridicarea performanţelor acestora, vor determina reducerea consumului de metal cu 10 tone pe an. Aşadar, diminuarea consumului de metal este posibilă atît prin acţiuni tehnice şi gospodăreşti interne, cu participarea specialiştilor şi a colectivelor din secţii, cit şi prin măsuri a căror aplicare depinde de alţi factori, din afara întreprinderii. Şi într-un caz şi în altul însă, conducerea întreprinderii trebuie să se ocupe cu stăruinţă de promovarea tehnologiilor moderne, raţionale, care asigură economisirea metalului. Cu atît mai mult cu cit, potrivit părerii specialiștilor, rezervele de reducere a consumului de metal sunt încă mari. Corneliu CÂRLAN Crăciun LALUCI La întreprinderea de rulmenţi din Bîrlad A ........................................................ ................... SE POATE ECONOMISI MAI MULT METAL La profilul II de fabricaţie, dotat cu instalaţii moderne, metalul capătă noi „carate" prin transformarea sa în inele de rulmenţi cu performanţe tehnice şi constructive ridicate în dezbatere publică. Proiecte de legi de o deosebită însemnătate pentru dezvoltarea zootehniei Recent au fost date publicităţii spre dezbatere publică proiectul Legii creşterii şi ameliorării animalelor şi proiectul Legii privind regimul tăierii animalelor. Cele două proiecte de legi se înscriu in ansamblul de măsuri stabilite de partidul și statul nostru pentru dezvoltarea continuă a zootehniei și sunt menite să creeze un cadru legislativ unitar care să reglementeze domeniile respective de activitate. In legătură cu aceste proiecte de legi, publicăm astăzi cîteva dintre materialele de dezbatere sosite la redacţia ziarului nostru. Ing. Gheorghe Popa, directorul Oficiului judeţean de reproducţie şi selecţie a animalelor — Bihor : „Suntem convinşi că aplicarea prevederilor cuprinse în proiectul Legii creşterii şi ameliorării animalelor va contribui la progresul mai rapid al acestei importante ramuri a agriculturii. Şi pînă acum, în judeţul Bihor s-au desfăşurat acţiuni în vederea ameliorării efectivelor de animale. De exemplu, lucrările de selecţie aplicate la rasa Merinos transilvănean — rasă zonală pentru această parte a ţării —, au ca rezultat o producţie medie de lînă de peste 5 kg la oile crescute în cooperativele agricole Salonta, Valea lui Mihai, Marghita, Otomani, Diosig. Şi la taurine se fac lucrări de selecţie şi se aplică însămînţări artificiale, atît la animalele din unităţile agricole socialiste, cit şi la cele din gospodăriile populaţiei. Ca urmare, în toate sectoarele agriculturii există animale de prăsilă valoroase. Iată de ce propun ca, in proiectul Legii creşterii şi ameliorării animalelor, să se înscrie obligativitatea creşterii mieluţelor selecţionate din rasele zonate in toate sectoarele agriculturii. Subliniez aceasta, deoarece un mare număr de animale de rasă din gospodăriile populaţiei ajung la abator. Ar putea fi luată in considerare şi crearea unei unităţi specializate de achiziţionare a animalelor atestate de oficiile judeţene de reproducţie şi selecţie a animalelor. Această măsură ar constitui un puternic stimulent pentru creşterea animalelor în gospodăriile ţăranilor, în special în zona de deal şi munte“. Ing. Constantin Pană, Trustul I.A.S. Ilfov : „Proiectul Legii creşterii şi ameliorării animalelor ilustrează preocuparea conducerii partidului şi statului nostru pentru dezvoltarea mai rapidă a zootehniei şi creşterea producţiei animaliere. In mod deosebit mi-au reţinut atenţia prevederile cuprinse în capitolul II. Se poate aprecia că ameliorarea raselor, în sensul îmbunătăţirii potenţialului genetic al animalelor, este o problemă de interes naţional. Articolul 16 precizează că, în scopul evidenţieriipotenţialului productiv al animalelor din unităţile specializate, care au, între altele, ca obiect producerea, creşterea şi întreţinerea animalelor de reproducţie, furajarea acestora se va face după norme, raţii şi reţete ştiinţific fundamentate, întocmite de unităţile de cercetare de profil şi aprobate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, aplicate numai în unităţile cu acest specific de activitate. Legiferarea obligaţiei de a se aplica norme şi reţete de furajare ştiinţific fundamentate pentru fermele al căror obiectiv îl constituie ameliorarea raselor de animale este binevenită. Cu atît mai mult cu cit aceste ferme cuprind o serie de animale din clasele record şi elită, cu un potenţial productiv şi ameliorativ ridicat. Unele din aceste animale, in special vacile din rasa Friză, provenite din import, au o capacitate de producţie de peste 5 000—6 000 litri de lapte pe an. Ele nu ajung însă întotdeauna să-şi pună deplin în valoare acest potenţial din cauza nutriţiei şi întreţinerii deficitare. De aceea, propun ca prevederile articolului 16 privitoare la furajare să fie completate cu norme obligatorii de întreţinere raţională vizind, în special, mărirea duratei de exploatare şi obţinerea unui număr mai mare de produşi din fermele de elită. In sprijinul acestor propuneri aduc în discuţie două situaţii din cadrul Trustului I.A.S. Ilfov. La ferma de vaci aparţinind I.A.S. Mogoşoaia, de la animale din rase autohtone şi metişi se obţin, în medie, de mai mulţi ani, 4 000—4 400 litri lapte pe vacă furajată. In schimb, la I.A.S. Giurgiu, vacile din rasa Friză, provenite din import, dau numai 3 000 litri lapte pe an, situaţie datorată atît insuficienţei furajelor, cit şi deficienţelor în îngrijirea, întreţinerea şi organizarea reproducţiei animalelor. Intrucît nu este singurul caz de acest fel, propun revederea şi completarea prevederilor referitoare la unităţile specializate, pentru a avea certitudinea că vor contribui in mod eficient la ameliorarea raselor. Cred că nu ar fi lipsită de interes şi o eventuală prevedere care să stipuleze încadrarea fermelor de elită cu specialişti selecţionatori, care să execute nemijlocit lucrările de selecţie pentru punerea în valoare a fondului genetic al raselor de animale“. Ing. Ion Davidoiu, preşedintele cooperativei agricole Tîmboieşti — Vrancea : „In urma consultării cu cooperatorii din unitatea noastră, cu specialişti din alte cooperative agricole, doresc să fac unele propuneri cu privire la proiectul Legii creşterii şi ameliorării animalelor. In comunele situate în zonele de munte, trebuie asigurate furajele necesare pentru hrănirea corespunzătoare a reproducătorilor aparţinînd staţiunilor de montă comunale. De aceasta depind atît numărul, cit şi calitatea reproducătorilor — tauri, berbeci, vieri — necesari pentru a obţine mai mulţi produşi de la animalele matcă. De aceea, propun ca loturile zootehnice ale consiliilor populare să fie comasate pe judeţ, cu administraţie proprie sau ca anexă in cadrul întreprinderii judeţene de exploatare şi îmbunătăţire a pajiştilor care, printr-un plan de cultură adecvat, să asigure sortimentele necesare furajării reproducătorilor din zonele de munte. Concentratele obţinute să fie predate pentru producerea de nutreţuri combinate pe bază de reţete corespunzătoare animalelor de reproducţie. Tot în legătură cu această problemă, sugerez şi o altă variantă. Asigurarea necesarului de concentrare pentru furajarea reproducătorilor din zona de munte să se facă prin repartiţie, la preţuri de stat, iar fondurile necesare procurării acestora să fie prevăzute in bugetul consiliilor populare comunale“. SCINT El A - marți 2 decembrie 1975 FAPTUL! DIVERS! De pe vremea lui Mircea cel Bătrîn Extras dintr-o comunicare ştiinţifică făcută in cadrul sesiunii anuale a Muzeului de arheologie Constanţa, de către prof. univ. dr. Bucur Mitrea, de la Institutul de arheologie din Bucureşti , in localitatea dobrogeană Văcăreni s-a descoperit un tezaur monetar datind din secolul al XIV-lea. El conţine 238 de monede de argint, dintre peste 200 sunt ducaţi bătuţi de Mircea cel Bătrin, a cărui ţară se întindea „pină la marea cea mare“, sub stema imprimată pe preţioasele monede. Comunicarea a fost însoţită de inventarierea tezaurului de către Muzeul de istorie a Dobrogei, care şi-a îmbogăţit colecţia cu o adevărată comoară. „Salvarea“... salvată întuneric beznă. Viscol năprasnic. Viaţa tinerei Veronica Senciuc era în pericol. In drum spre maternitate, a adus pe lume, în maşina Salvării, o fetiţă. La un moment dat, maşina n-a mai putut înainta, din cauza zăpezii. Şoferul Ilie Tcaciuc împreună cu asistentul sanitar Florin Bărbuţă au străbătut o parte din drumul de la Ipoteşti la Suceava, cînd făcînd loc maşinii cu lopeţile, cind impingînd-o pe porţiunile de gheaţă. Pe parcurs le-au sărit un ajutor şi alţi oameni, care le-au croit pirtie prin nămeţi. Acum, tînăra mamă şi fetiţa ei, Irina, se simt bine şi sunt sănătoase, care sănătate le-o doresc tuturor celor nevăzuţi, necunoscuţi care le-au salvat. Mărturie în ziarul nostru de simbătă scriam despre trei vrinceni care depuseseră mărturii mincinoase și fuseseră condamnați. Un caz similar ni se semnalează din Arad. Instanța ii cere martorului Gavrilă Borbély să spună „adevărul și numai adevărul“. Borbély începe : — Jur că numitul Cornel Mitraș habar n-avea că obiectele pe care i le aducea spre vînzare Marcel loan Manea erau furate. Marcel loan Manea intervine : — Ba știa foarte bine de unde sunt obiectele, că doar n-aveam eu fabrica mea. Borbély sare sentențios ! — Eu știu că nu știa. Instanța : — Dar de unde știi ? Borbély . — Cum de unde ? Așa mi-a spus să spun... Cornel Mitraş. Limpede : mărturie mincinoasă. Borbély a fost condamnat la un an închisoare. Băieţelul 9 dintr-a II- a Cu vreo nouă ani în urmă, lui Petru Silter şi Măriei Boncu din Piatra Neamţ le-a fost dat să se cunoască. Şi de cum s-au cunoscut, s-au şi plăcut. Dragoste fulgerătoare. Jurăminte de fidelitate veşnică. Dar „veşnicia“ n-a ţinut decit pină a venit pe lume un copil. Apoi, ambii părinţi au pornit care încotro prin ţară, unul cea şi altul hăis. Se zice că el s-ar afla pe unul din şantierele Capitalei, iar ea prin oraşul Buzău. Intre timp, băieţelul lor, îngrijit de un bunic, cu o familie împovărată, s-a făcut mare. Este în clasa a Il-a şi învaţă foarte bine. Nu i-a văzut niciodată pe nici unul din părinţi, întreabă mereu de ei. Şi de cite ori întreabă, bunicul oftează. Deunăzi, băieţelul a vrut să le trimită o scrisoare. Dar pe ce adresă ? Poate o află cineva... Fără cască Motociclistul Szabó Iosif circula pe un drum naţional în apropierea comunei Ozun, judeţul Covasna. Angajîndu-se într-o depăşire fără să se asigure, s-a izbit de o căruţă cu lemne, care mergea regulamentar. Spre norocul lui, a scăpat doar cu mici zgîrieturi. In schimb, prietena sa a suferit grave leziuni, fiind transportată imediat la spital. După cum s-a dovedit la anchetă, chiar şi fata putea să scape mai uşor dacă avea cască de protecţie. Copii nesupravegheaţi Plecind cu treburi prin comună, Maria Petrovan din Dragomiresti, judeţul Maramureş, şi-a lăsat in casă, fără supraveghere, cei doi copii, in virstă de 3 ani si jumătate si, respectiv, un an. Rămaşi singuri, copiii au dat peste o cutie de chibrituri, cu care au început să se joace. Pină au intervenit vecinii să stingă incendiul, cei doi minori au decedat asfixiaţi. Rubrică redactată de Petre POPA cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii"