Scînteia, iulie 1977 (Anul 46, nr. 10844-10870)

1977-07-01 / nr. 10844

SCέNT­El A­­ vineri I Iulie 1977 PAGINĂ 3 LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Expunerea la proiectele de legi privind pensiile Proiectele de legi privind pen­siile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, pensiile ţă­ranilor cooperatori şi pensiile ţăranilor cu gospodărie indivi­duală din zonele necooperativi­­zate, supuse dezbaterii înaltului forum legislativ al tării, se înca­drează in prevederile Progra­mului partidului si­­statului nos­tru cu privire la creşterea con­tinuă a nivelului de trai al populaţiei, elaborat din iniţiati­va si sub conducerea nemijlocită a secretarului general al parti­dului, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Măsurile prevăzute în aceste proiecte de legi sunt o urmare firească a realizării măreţelor obiective stabilite de cel de-al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român cu privire la creşterea potenţialului economic al ţării, a succeselor obţinute de oamenii muncii din fabrici si de pe ogoare, din toate ramurile producţiei materiale, in creşte­rea sistematică si in ritmuri înalte a producţiei, productivi­tăţii muncii sociale si a venitu­lui naţional, temelia trainică a ridicării necontenite a nivelului de trai al poporului, a asigurări unor condiţii de muncă si de viată tot mai bune, pentru toate categoriile de oameni ai muncii. Prin proiectele de legi propu­se se instituie un sistem gene­ralizat si unitar de pensii care constituie o realizare de mare însemnătate socială, avînd me­nirea să asigure, în spiritul drep­tăţii sociale şi umanismului so­cietăţii noastre, ca fiecare om al muncii, ajuns la o vîrstă înain­tată şi care nu mai participă la activitatea productivă, să dis­pună de mijloacele de existentă necesare, in raport cu calitatea, cantitatea si importanta socială a muncii prestate in perioada activă. Astfel, pentru prima oară în istoria poporului nostru, toate categoriile de cetățeni care au prestat o muncă sunt cuprinse în sistemul de pensionare. Con­ceput cu grijă profundă faţă de om, acest sistem asigură tuturor celor ce muncesc o existentă demnă, clădită pe muncă şi se răsfringe binefăcător asupra în­tregii populaţii a ţării. La elaborarea acestor proiecta de legi s-au avut în vedere, totodată, ritmurile înalte de dezvoltare şi în viitor a econo­miei noastre naţionale, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiin­ţei şi tehnicii contemporane şi — în aceste condiţii — satisfa­cerea nevoilor mereu sporite de forţă de muncă, îndeosebi cali­ficată şi cu o bogată experienţă, necesară tuturor sectoarelor de activitate economico-socială. In legătură cu proiectul legii privind pensiile de asigurări so­ciale de stat si asistenta socială, semnalăm atenţiei dv. faptul că pensia se acordă în raport de vechimea în muncă, de aportul fiecăruia în procesul creării bunurilor materiale si spiritua­le, fiind considerată ca o con­tinuare a dreptului la retribui­re. Se realizează astfel o mai bună corelare între nivelul pen­siilor si cel al retribuţiilor, in­tre pensiile mici si cele mari, asigurindu-se, totodată, un ra­port mai echitabil între ceea ce a realizat o persoană prin mun­ca prestată în timpul activităţii şi ceea ce obţine după pensio­nare. De asemenea, este de menţionat că prin noul sistem de pensii s-a urmărit eliminarea unor inechităţi, precum şi a unor greşeli comise în trecut. Prevederile proiectului de lege, potrivit cărora persoanele care au împlinit vîrsta de 62 ani, bărbaţii, si 57 ani, femeile, au posibilitatea, dacă doresc, să desfăşoare activitate încă 3 ani în cadrul aceleiaşi unităţi, sti­mulează rămînerea in muncă pe o perioadă mai îndelungată de timp a personalului muncitor, care poate astfel să-şi aducă în continuare o contribuţie va­loroasă la dezvoltarea potenţia­lului economic al ţării. De ase­menea, persoanele care benefi­ciază de încadrare în grupele I şi II şi care pe baza vechimii au dreptul să se pensioneze mai Înainte de împlinirea vîrstei prevăzute de lege pot lucra în continuare. La cererea lor, in alte locuri de muncă mai ușoa­re, urmînd ca această din urmă perioadă să fie considerată ca activitate prestată in aceeași grupă de muncă. Aceste prevederi creează pen­tru oamenii muncii posibilitatea de a beneficia atît de majorările ulterioare ale retribuțiilor, care constituie baza de calcul a pen­siei, cit și de un spor de 0,5 la sută pentru fiecare an lucrat peste perioada minimă stabilită, iar pentru cei încadrați în gru­pele I şi II de muncă şi de su­plimentarea vechimii. Această reglementare se înte­meiază pe realitatea obiectivă, confirmată şi de recentul recen­­sămînt al populaţiei, şi anume creşterea considerabilă a dura­tei medii de viaţă, care a ajuns la 70 ani, şi a longevităţii profe­sionale, datorită menţinerii ca­pacităţii de muncă. Ea dă astfel satisfacţie şi dorinţei tot mai frecvent exprimate a unor oa­meni ai muncii de a-şi continua activitatea şi după împlinirea viratei de pensionare. Legea prevede însă şi posibi­litatea, pentru cei care doresc, să-şi înceteze activitatea la îm­plinirea viratei de 60 ani, băr­baţii, şi 55 ani, femeile, dacă au vechimea necesară. Caracterul profund umanist de care este pătruns proiectul a­­cestei legi este exprimat si in prevederile referitoare la per­soanele devenite inapte de mun­că. Astfel, se stabileste că bene­ficiază de pensie de invaliditate pentru gradul I sau II persoa­­nele care si-au pierdut total sau în cea mai mare parte capaci­tatea de muncă, prin accidente de muncă, boli profesionale sau alte boli contractate în timpul cit erau încadrate in muncă, cuantumul acesteia fiind dife­renţiat si în raport de vechimea în muncă. Fată de cei care din aceleaşi cauze şi-au pierdut numai par­ţial capacitatea de muncă, deci care pot continua activitatea profesională , unităţile au obli­gaţia de a le asigura locuri de muncă corespunzătoare. Un alt capitol al legii se o­­cupă de pensia suplimentară, la conformitate cu prevederile legii, se statuează principiul po­trivit căruia toate persoanele încadrate în muncă contribuie cu cite 2 la sută din retribuţie pentru care obţin o pensie su­plimentară care, în raport cu anii de contribuţie, ajunge pină la 12 la sută. Pentru prima dată se introduce şi posibilitatea de a obţine o pensie suplimentară sporită, ce poate ajunge până la 18 la sută pentru cei care contribuie benevol cu încă 2 la sută din retribuţie. Un element nou îl constituie şi măsurile prevăzute de lege pentru scoaterea pensionării de sub imperiul strict administra­tiv. Prin instituirea comisiilor de pensii şi asigurări sociale în unităţi, ca şi la nivel judeţean şi central, în care se asigură o largă reprezentare a oamenilor muncii, se realizează democra­tizarea activităţii în acest do­meniu, care face posibilă efec­tuarea unui control riguros în aplicarea corectă a legii. In spirit larg umanitar se re­glementează şi acordarea de alte drepturi de asigurări socia­le : asistenţă medicală şi medi­camente pe timpul internării în spital in mod gratuit, concedii in caz de maternitate şi pentru îngrijirea copiilor b­olnavi, tra­tament ambulatoriu sau în sta­ţiunile balneoclimatice. Referitor la proiectul legii privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale mem­brilor cooperativelor agricole de producţie, subliniem caracterul stimulativ al acestuia pentru dezvoltarea producţiei în coope­rativele agricole de producţie şi pentru creşterea cantităţilor de produse livrate fondului de stat. In acest sens, este semnifica­tiv modul în care este regle­mentată formarea fondurilor necesare plăţii pensiilor şi a celorlalte drepturi de asigurări sociale ale membrilor coopera­tivelor agricole de producţie. A­­ceste fonduri se constituie din contribuţia cooperativelor, a asociaţiilor intercooperatiste, precum şi din contribuţia sta­tului, stabilită la valoarea pro­duselor agricole livrate la fon­dul de stat de către unităţile agricole cooperatiste sau de către cooperatori. Cuantumul pensiilor este di­ferenţiat după veniturile reali­zate de cooperatori, după volu­mul de produse livrate la fon­dul de stat, după funcţia înde­plinită și sectorul de activitate în care au lucrat cooperatorii, promovîndu-se astfel şi în acest domeniu principiile repartiţiei după cantitatea, calitatea şi im­portanţa socială a muncii. Legea reglementează posibi­litatea pentru membrii coope­ratori de a cumula pensia cu­venită pentru vechimea în mun­că în unitatea agricolă coopera­tistă cu pensia pe care o pri­mesc din sectorul asigurărilor sociale de stat sau din alte sec­toare de activitate cu sisteme proprii de pensionare. Creşterea veniturilor ţărănimii cooperatiste se realizează şi prin pensia suplimentară, ce se ob­ţine pe baza contribuţiei fie­cărui cooperator şi se acordă diferenţiat in raport cu perioada de timp şi suma cu care s-a contribuit lunar­ Potrivit prevederilor legii, co­operatorii şi membrii familiilor lor mai beneficiază, după caz, şi de alte drepturi de asigurări sociale, cum sunt: gratuităţi pe timpul internării în spitale, pentru întreţinere, medicamente şi alte materiale sanitare, in­demnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă şi concediu pentru sarcină şi lăuzie, in­demnizaţii lunare pentru copii şi altele. Se poate aprecia astfel că prevederile acestei legi vor constitui un puternic mijloc de stimulare a sporirii producţiei agricole şi, pe această bază, a creşterii veniturilor ţărănimii cooperatiste şi a pensiilor aces­tora. Urmare firească a întregii noastre dezvoltări economice şi sociale, putem trece la institu­irea unui sistem de pensii şi pentru ţăranii cu gospodărie in­dividuală din zonele necoopera­­tivizate. In acest fel se rezolvă practic problema pensiilor pen­tru toate categoriile de oameni ai muncii, ceea ce răspunde unor importante cerinţe sociale ale etapei pe care o străbatem. Introducerea, pentru prima oară in istoria ţărănimii din România, a sistemului de pen­sionare pentru această categorie de ţărani va stimula fără în­doială producţia agricolă şi, in acelaşi timp, va contribui la creşterea nivelului lor de trai, asigurîndu-le venituri certe şi permanente, sub formă de pen­sii, pentru perioada de bătrîneţe sau în caz de invaliditate. Pentru a permite accesul la acest mod de pensionare al ce­lor mai virstnici ţărani cu gos­podărie individuală din zonele necooperativizate proiectul noii legi prevede posibilitatea de pensionare şi pentru cei care vor contribui la fondul de pen­sii doar timp de 6 luni. Sub­liniem şi faptul că fondul de pensii se constituie nu numai din contribuţia personală a ţă­ranilor necooperativizaţi, ci şi din aceea a statului, în raport de volumul şi valoarea produ­selor agricole contractate şi li­vrate de aceştia fondului de stat. Prin legile propuse se reali­zează un sistem generalizat, şi unitar de pensii şi asigurări so­ciale pentru toţi oamenii mun­cii, care îmbină în mod armo­nios, in concordanţă cu nivelul de dezvoltare şi cu mijloacele de care dispunem în etapa ac­tuală, cu interesele generale ale societăţii şi cele personale ale cetăţenilor patriei noastre şi care reflectă grija faţă de cei care şi-au consacrat întreaga lor ac­tivitate pentru propăşirea Româ­niei socialiste. Aşa cum vă este cunoscut, cele trei proiecte de legi au fost supuse dezbaterii publice. Cu acest prilej a fost eviden­ţiată importanţa social-econo­­mică a noilor acte normative, precum şi adeziunea­­ maselor largi de oameni ai muncii faţă de prevederile şi conţinutul a­­cestora. Totodată, au fost formulate propuneri şi­ sugestii cu privire la reglementările din proiecte, dintre care unele au fost reţi­nute şi introduse in textele pro­iectelor. Astfel, in proiectul legii privind pensiile de asigu­rări sociale de stat şi asistenţa socială s-a introdus propunerea prin care se dă dreptul copiilor urmaşi care înainte de împlini­rea virstei de 16 ani au devenit invalizi de gradul I sau II să primească, după încetarea plăţii pensiei de urmaş, pe toată pe­rioada invalidităţii, un ajutor de 350 lei lunar pentru gradul I şi 300 lei lunar pentru gradul II. De asemenea, a fost inclusă propunerea ca ajutoarele sociale pentru cei care beneficiază în prezent de acestea să fie men­ţinute şi plătite în continuare.­­Propun, de asemenea, ca pen­tru persoanele care şi-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă să se introducă în proiec­tul legii privind pensiile de asi­gurări sociale şi următoarea com­pletare : Persoanele care, deşi şi-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă, pot totuşi să lucreze jumătate din durata normală a programului de lucru să fie con­siderate în gradul III de invali­ditate. Aceste persoane ar urma să primească, pe lingă retribuţia corespunzătoare muncii depuse, şi o pensie de pină la 30 la sută din pensia de invaliditate de gra­dul I, in funcţie de vechimea în muncă,, fără ca retribuţia primită împreună cu pensia respectivă, cumulate, să depăşească 70 la sută din retribuţia avută la data pensionării. In cazul în care Marea Adu­nare Naţională este de acord cu acest amendament propun să se introducă modificările necesare la articolele corespunzătoare din proiectul de lege, după cum ur­mează : — La articolul 23 să se intro­ducă un nou alineat, avînd ur­mătorul conţinut : „(4) Persoanele care şi-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă şi lucrează jumătate din durata normală a programu­lui de lucru beneficiază în con­diţiile legii de pensie de invali­ditate de gradul III“. — La articolul 24, alineatul 2, să se introducă litera C, cu ur­mătorul conţinut : „(C) Gradul III, persoanele care și-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă“. — La articolul 24 să se mo­difice alineatul 3, după cum ur­mează : „(3) Criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de invali­ditate se aprobă prin Decret al Consiliului de Stat“. —­ La articolul 25 să se mo­difice alineatul 3, după cum ur­mează : „(3) Cuantumul pensiei pentru gradu­l II de invaliditate este de 85 la sută, iar pentru gradul III de pină la 30 la sută din pen­sia corespunzătoare gradului I de invaliditate“. — La același articol să se in­troducă un nou alineat, cu ur­mătorul conţinut : „(5) Pensia pentru Invaliditate de gradul III împreună cu re­tribuţia primită pentru munca depusă nu pot depăşi 70 la sută din retribuţia avută la data sta­bilirii gradului de invaliditate“. — La articolul 31 să se mo­difice alineatul 1, dîndu-i-se ur­mătorul conţinut : ..(1) Pensionarii încadraţi in gradul I, II sau III de invalidi­tate sunt supuşi revizuirii me­dicale, la intervale de 6-12 luni, la termenele stabilite de comisiile de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. Neprezentarea la revi­zuirea medicală atrage suspen­darea plăţii pensiei incepind cu luna următoare“. — La articolul 35 să se mo­difice conţinutul după cum ur­mează : „Art. 35. Persoanele încadrate in muncă care si-au pierdut to­tal sau partial capacitatea de muncă, din cauza unor acciden­te produse in afara procesului de muncă­, beneficiază de pensie dacă invaliditatea stabilită este de gradul I, II sau III si au o vechime in muncă de cel puţin 5 ani“. — La articolul 36 să se mo­difice alineatul 5, dindu-i-se ur­mătorul conţinut : „(5) Cuantumul pensiei pen­tru gradul II de invaliditate este de 85 la sută, iar pentru gradul III de pină la 30 la sută din pensia corespunzătoare gra­dului I de invaliditate“. — La articolul 36 să se intro­ducă un nou alineat, avind ur­mătorul conţinut : „(6) Pensia de invaliditate de gradul III Împreună cu retri­buţia primită pentru munca de­pusă nu pot depăşi 70 la sută din retribuţia avută la data sta­bilirii gradului de invaliditate“. — La articolul 49 alineatul 2 să se modifice alineatul 2, din­du-i-se următorul conţinut : ..(2) La pensionarea de invali­ditate, dosarul se depune în cel mult 30 de zile de la primirea hotăririi de încadrare intr-unul din gradele de invaliditate, iar pentru urmaş, în cel mult 30 de zile de la data decesului susţi­nătorului“. — La articolul 54 să se modi­fice textul lit. b astfel : „(b) propun comisiilor jude­ţene de pensii emiterea deci­ziilor de încadrare într-unul din gradele de invaliditate“. Aşa cum vă este cunoscut, recenta plenară a Comitetului Central a adoptat documente de mare însemnătate pentru pro­gresul societăţii noastre şi creş­terea bunăstării întregului po­por. Proiectele de legi prezen­tate se înscriu in obiectivele şi orientările documentelor aproba­te de plenară şi corespund po­liticii partidului nostru de crea­re a unor condiţii de viaţă tot mai bune pentru toţi oamenii muncii, în raport cu munca de­pusă şi contribuţia adusă la dez­voltarea societăţii, in spiritul ce­rinţelor eticii şi echităţii socia­liste. Ţinind seama de considerente­le expuse, vă supunem spre dezbatere şi adoptare proiectele legilor menţionate. Plenara C.C. al P.C.R. din 28—29 iunie — a spus deputatul Gheorghe Roşu , a de­­monstrat din plin grija deose­bită ce o manifestă conducerea partidului şi statului nostru pentru aplicarea cu consecvenţă a Programului partidului nostru, a hotăririlor elaborate de cel de-al XI-lea Congres al P.C.R. Dind expresie sentimentelor de adincă recunoştinţă nutrite de alegătorii pe care-i reprezint, de toţi oamenii muncii din judeţul Bacău, doresc să aduc tovarăşu­lui secretar general al partidu­lui, Nicolae Ceauşescu, cele mai fierbinţi mulţumiri pentru fap­tul că programul privind creşte­rea nivelului de trai al popu­laţiei, elaborat din iniţiativa şi sub îndrumarea sa, reprezintă o nouă dovadă concludentă a u­­manismului profund al politicii partidului nostru, care aşază în centrul operei de edificare a so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate omul, bunăstarea lui materială şi spirituală. Inginerii şi tehnicienii colecti­velor unităţilor industriale din judeţul Bacău — a relevat de­putatul — au obţinut o produc­ţie­­suplimentară în valoare de 300 milioane lei. Îndeplinind planul pe primele şase luni la 25 iunie 1977. Proiectele de lege privind pen­siile — consecinţă directă a ma­rilor progrese dobindite în întă­rirea şi dezvoltarea bazei ma­teriale a ţării noastre — îmbină in mod fericit grija faţă de om cu grija faţă de inte­resele supreme ale naţiunii. Proiectul legii privind pensiile de asigurări sociale, punînd un accent deosebit asupra perioa­dei lucrate, a vechimii in mun­că, a importantei sociale a mun­cii, răspunde nevoii de forţă de muncă in societatea noastră si, in acelaşi timp, stimulează acti­vitatea îndelungată în profesie. Doresc să-mi exprim deplina satisfacţie faţă de faptul că re­glementările din proiectele de lege luate în dezbatere sun­t stră­bătute de­­ principiile eticii si echităţii socialiste pe care parti­dul si statul nostru Ie promo­vează cu consecventă in întrea­ga viată sociala. Cooperatorii pe care îi repre­zint mi-au dat mandatul să ex­prim totala lor adeziune la pro­iectul de lege — a menţionat deputatul Kömives Anta­nÎU — adînca lor recunoştinţă pentru grija manifestată de partid, de secretarul­­ general pentru continua îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă şi de muncă ale cooperatorilor, ale întregului popor. N-a fost de joc greu pen­tru ei să constate înaltul uma­nism care se degajă din­ preve­derile proiectului de lege, avan­tajele tot mai mari de care se vor bucura in viitor. A fost a­­preciat in mod deosebit conţinu­tul articolului care stipulează faptul că pentru cooperatorii care se vor pensiona in viitor pensia lunară integrală pentru limită de virată se va acorda di­ferenţiat pe sectoare de activi­tate, în raport cu vechimea in muncă, cu numărul total al zi­lelor lucrate, precum si cu veni­tul realizat în unitatea agricolă cooperatistă. De asemenea, bucură faptul că sistemul de pensionare propus are un carac­ter atotcuprinzător, rezultind din aceea că, in afara pensiilor pentru limită de virată, coope­ratorii vor beneficia si de pen­sie de invaliditate, pensie de urmaş. Cu un mare interes şi a­­dînci mulţumiri au fost primite si prevederile referitoare la a­­cordarea de indemnizaţii­ pentru incapacitate temporară de mun­că, concediu plătit cooperatoa­relor pentru sarcină şi lăuzie, acordarea în mod gratuit a me­dicamentelor şi materialelor sa­nitare pe timpul internării in spitale şi al tratamentului ambulatoriu, acordarea indemni­zaţiilor pentru copii. Acest complex de măsuri stipulate în proiectul de lege pe care îl dezbatem va determina, fără îndoială, un raport mult mai echitabil între pensiile celor care lucrează in cooperativele agricole de producţie si cele ale pensionarilor de stat. Cooperatorii pe care ii repre­zint sunt ferm hotăriti să răs­pundă acestei griji, eforturilor făcute de partid şi de stat­ prin­­tr-o muncă exemplară destinată creşterii, rodniciei ogoarelor. In ansamblul măsurilor legate de bunăstarea tuturor oamenilor muncii , a spus deputata Fiorica Toma - o semni­ficaţie deosebită prezintă cele două proiecte de legi supuse spre adoptare Marii Adunări Naţionale referitoare la siste­mul de pensii : proiectul de lege privind pensiile de asigu­rări sociale de stat şi asistenţa socială şi cel privind pensiile şi alte drepturi de asigurări socia­le ale membrilor cooperativelor agricole de producţie. Prin instituirea sistemului unic de pensionare a ţărănimii cooperatiste — a arătat vorbi­toarea — s-a rezolvat o proble­mă socială stringentă, cu multi­ple implicaţii pentru agricultu­ră şi ţărănime, ea exprimind un aspect esenţial al politicii partidului de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă şi de trai la sate, în urma măsurilor de ma­jorare a pensiilor de la 1 iulie 1977, în judeţul Iaşi vor bene­ficia de pensii majorate un nu­măr de 39 612 membri coopera­tori, care vor primi în plus faţă de pensiile existente suma de 1 215 000 lei lunar, totalizând o creştere de 14 580 000 lei anual. Refeșind, în continuare, că înfăptuirea prevederilor progra­mului de ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc este strins legată de realizarea exemplară a tuturor sarcinilor și obiectivelor stabilite de Con­gresul al XI-lea al partidului, vorbitoarea a spus : Colectivele de oameni ai muncii din jude­ţul nostru, conştiente de faptul că trebuie să-şi amplifice efor­turile pentru a-şi mări contri­buţia la progresul economic al patriei, au îndeplinit planul producţiei globale. • pe primul semestru al anului în care, pe data de 24 iunie, realizînd o producţie suplimentară de pes­te 300 milioane lei. S-au luat toate măsurile politice, tehnice şi organizatorice ca angajamen­tul asumat pe anul acesta de a da o producţie peste plan în valoare de 600 milioane lei să fie onorat integral. Noile reglementări ale siste­mului de pensii in tara noas­tră— a spus deputatul Q{tgO r‘­ghe Petrescu - reprezinta măsuri de importantă socială deosebită, care se înscriu in an­samblul preocupărilor partidului comunist si statului român, pen­tru creşterea susţinută a nivelu­lui de trai al poporului. Adopta­rea proiectelor de legi privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, pre­cum şi cele ale membrilor coo­perativelor agricole de producţie şi ţăranilor necooperativizaţi, va constitui o realizare de mare în­semnătate socială. Intr-o viziu­ne armonioasă, unitară, în spiri­tul eticii şi echităţii socialiste, al umanismului societăţii noastre, se asigură astfel dreptul fiecărui om al muncii la o existenţă demnă, la o bătrîneţe respecta­tă, ocrotită şi răsplătită după cantitatea, calitatea şi impor­tanţa socială a muncii. Conform principiilor și prac­ticilor democratice ce guvernea­ză societatea noastră, Uniunea Generală a Sindicatelor a parti­cipat activ la elaborarea proiec­tului de lege privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistența socială, care vizează interesele profesionale și socia­le ale personalului încadrat în unitățile socialiste de stat, deci ale membrilor sindicatelor. Apreciem că noul proiect de lege răspunde mai bine îmbină­rii armonioase a intereselor ge­nerale ale societății cu cele per­sonale ale oamenilor muncii, ni­velului de­­ dezvoltare a econo­miei naţionale, aportului fiecă­ruia la progresul social-econo­mic al ţării. Creşterea susţinută a venitului naţional, a eficienţei economice, ne permite să se majoreze pină în 1980 retribuţia nominală pe întreaga economie cu circa 30 la sută şi pensiile cu 23,2 la sută. Numai prin siste­mul pensiilor de asigurări so­ciale de stat, pensionarii vor be­neficia astfel de venituri bă­nești superioare cu 52,1 la sută, fată de cincinalul anterior, spo­rul absolut de venituri insu­­mind 30 de miliarde lei. Sindicatele vor acorda între­gul lor sprijin bunei funcţionări a comisiilor de pensii si asigu­rări sociale din unităţile socia­liste de stat, formă nouă, prin care societatea creează condiţii de participare a oamenilor mun­cii la buna gestionare a unei părţi din avuţia naţională, in dubla lor calitate de proprietari si producători. In cuvintul său,, deputatul­­fg­­lentin Anghel Popescu a apreciat că proiectul legii pri­vind pensiile de asigurări so­ciale constituie unul din ele­mentele însemnate ale sistemu­lui general de cointeresare ma­terială, un factor stimulativ în producţia bunurilor materiale şi spirituale ale societăţii noastre. Vă rog să-mi permiteţi — a spus vorbitorul — să subliniez deosebita semnificaţie a preve­derilor de lege care se referă la stimulentele ce se acordă ■pentru activitate îndelungată in meserie, referindu-mă la un exemplu. O mare parte din muncitorii­ sondori pentru fora­jul şi extracţia ţiţeiului, in mij­locul cărora îmi desfăşor activi­tatea, sunt încadraţi la grupa a II-a, iar proiectul de lege dă dreptul acestei categorii de muncitori să se pensioneze la­­ virata de 57 ani şi în acelaşi timp să-şi continue activitatea, la cerere, încă trei ani la ve­chiul loc de muncă sau în alte activităţi.­­ De-a lungul celor 30 de ani de construcţie socialistă, oa­menii muncii s-au convins că la temelia ridicării continue a ni­velului de trai al poporului partidul şi statul nostru aşază sporirea accelerată a avuţiei na­ţionale, creşterea puternică a venitului naţional. Iată de ce petroliştii nu vor precupeţi nici un efort pentru­­ca, pină la sfîrşitul anului, să obţină rezultate superioare, prin ■amplificarea lucrărilor de cerce­tare geologică pentru descope­rirea de noi rezerve de ţiţei şi gaze, prin promovarea pe scară mai largă a tehnicii noi, prin •creşterea accentuată a producti­vităţii muncii, îndeplinind inte­gral sarcinile actualului plan •cincinal, în vederea creşterii •contribuţiei lor la dezvoltarea •avuţiei naţionale. Rezultat al unei ample con­sultări democratice, al genera­lizării experienţei dobindite pină acum în­­ acest domeniu — a reliefat deputatul NÎCOlae Tanase — proiectul legii privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială se caracterizează prin spiritul profund, umanist, ştiinţific şi creator in care conducerea partidului şi sta­tului, ţinînd seama de evolu­ţia socială, de succesele obţinu­te în toate domeniile de acti­vitate in actuala etapă de dez­voltare a societăţii româneşti, abordează problemele aplicării drepturilor constituţionale, ale garanţiilor reale, între care dreptul la pensie se situează pe un loc de frunte. Reflectînd pe deplin necesitatea aplicării prin­cipiilor eticii şi echităţii socia­liste în acest important sector al vieţii sociale, noua reglementare prevede ca pensia să fie stabili­tă în concordanţă cu contribu­ţia adusă de fiecare om al mun­cii ,la dezvoltarea generală a societăţii noastre socialiste şi, totodată, să se realizeze un ra­port echitabil între pensiile mici şi mari, între veniturile pro­venite din retribuţie şi cele din pensie, care să asigure, în con­tinuare, stimularea celor ce lu­crează efectiv în diferite sec­toare ale producţiei materiale şi ale activităţii social-culturale. Deputatul a arătat că este pe deplin îndreptăţită prevederea ca persoanele care doresc să-şi continue activitatea şi după îm­plinirea virstei de pensie să be­neficieze de dreptul de a lucra o perioadă de trei ani, întrucit această măsură reflectă realită­ţile demografice ale României socialiste contemporane, care demonstrează in mod convingă­tor, prin datele recensămintului comunicate de curind, că peri­oada de viaţă activă a cetăţeni­lor, in ultimii ani, a sporit sim­ţitor. Prevederile legii care re­glementează pensia pentru pier­derea capacităţii de muncă din cauză de accident de muncă sau boală profesională, ori pentru pierderea capacităţii de muncă in afara procesului de muncă, cit şi la pensia de urmaş se con­stituie intr-un sistem de ansam­­■ blu­ unitar, care reglementează întreaga activitate de asigurări sociale de stat si asistenţă so­cială în Republica Socialistă România. Exprimind satisfacţia si apro­barea oamenilor muncii din o­­raşul Codlea — români, ma­ghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi — deputata A reta Kraus a arătat că ei înţeleg că la baza tuturor mă­surilor de ridicare a nivelului de trai stau necontenita creşte­re a puterii economice a ţării, rezultatele tot mai bune dobîn­­dite pe tărîmul producţiei ma­teriale şi că sunt hotăriţi să-şi mobilizeze şi mai mult efortu­rile, capacitatea creatoare spre a dobîndi noi succese in produc­ţie. Ne-am angajat — a spus vorbitoarea — ca în acest an să obţinem o producţie supli­mentară în valoare de 70 mi­lioane lei. Măsurile stabilite de partid pentru creşterea continuă a bunăstării celor ce muncesc au dat un şi mai mare avînt, în­trecerii socialiste, activităţii pentru introducerea tehnicii noi, pentru gospodărirea mai raţio­nală a resurselor. Aşa se face că realizările obţinute, in primul semestru, insumează o produc­ţie suplimentară în valoare de circa 50 milioane lei. La o activitate mereu mai bună, mai responsabilă, îndeam­nă insesi actele normative pe care le dezbatem astăzi. Este deosebit de semnificativ faptul că la baza proiectului legii pri­vind pensiile de asigurări so­ciale de stat si asistența socială este aşezat principiul socialist al retribuirii dup­ cantitatea, calitatea si importanţa socială a muncii. Cu alte cuvinte, întrea­ga reglementare este în concor­dantă deplină cu aportul fiecărui om al muncii la dezvoltarea so­cietăţii. Vorbind apoi in calitate de femeie şi mamă, deputata Mar­gareta Kraus a spus : Am luat cunoştinţă cu deosebită mulţu­mire de prevederile referitoare la reducerea de la 1 la 3 ani a virstei de pensionare pentru femeile care au împlinit 25 de ani vechime în muncă şi au născut cel puţin 3 copii sau mai mulţi, pe care i-au crescut pină la vîrsta de 10 ani. Posibilitatea ce li se oferă de a se pensiona înainte de limită exprimă eloc­vent preţuirea şi grija acordate de statul nostru femeii-mamă. Este un prilej de adincă sa­tisfacţie şi mindrie pentru noi toţi, muncitori, ţărani şi intelec­tuali, să constatăm că, prin instituirea acestui sistem gene­ralizat şi unitar, pentru prima oară in istoria poporului român toate categoriile de cetăţeni be­neficiază de dreptul la pensie în raport cu cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii prestate , a subliniat deputatul Constantin Teod­orescu. Astfel, România se situează prin­tre puţinele ţări din lume care au soluţionat importanta proble­mă socială şi umanitară a asigu­rării unei bătrîneţi demne pen­tru toţi aceia care au participat, vreme îndelungată, la crearea valorilor materiale şi spirituale ale societăţii. Această împlinire, deopotrivă revoluţionară şi umană, a fost posibilă datorită înfăptuirii cu consecvenţă şi fermitate a politicii partidului şi statului nostru de dezvoltare armonioasă şi în ritmuri inalte a industriei, a tuturor ramurilor economiei naţionale, de sporire continuă a venitului naţional. Faptul că intre prevederile sale noul act normativ acordă cadre­lor din cercetare şi din alte do­menii posibilitatea de a lucra efectiv, la cererea lor şi cu acordul unităţilor, pină la îm­plinirea viratei de 70 de ani exprimă preţuirea de care se bucură in societatea noastră omul, creaţia ştiinţifică. Am luat cunoştinţă cu un deo­sebit interes de cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită la încheierea lucrărilor plenarei C.C. al P.C.R., a spus vorbitorul. Am desprins de aici ■sarcini de mare însemnătate ce ne revin şi nouă, celor care lucrăm în domeniul cercetării şi ingineriei tehnologice, pentru realizarea cu succes a obiecti­velor planului pe acest an, pen­tru pregătirea, încă de pe acum, a tuturor condiţiilor necesare asigurării înfăptuirii integrale a planului naţional unic de dez­voltare economico-socială pe anul 1978. Ţărănimea noastră are mare încredere în partid, deoarece prin tot ceea ce a făcut şi face ne-a demonstrat că slujeşte cu credinţă poporul, că ne îndru­mă şi conduce spre o viaţă tot mai bună şi mai demnă — a spus deputatul Alexandru Dîncă Noile măsuri luate pentru creşterea bunăstării ce­lor ce muncesc oglindesc şi ele acest lucru. Proiectul legii pri­vind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de pro­ducţie va face ca pensiile coo­peratorilor din Văleni să creas­că cu aproape 50 la sută față de anul 1976, la care se adaugă ve­niturile realizate din gospodăria personală. Găsesc întru totul justă aplicarea principiului con­form căruia la baza acordării acestor drepturi stă munca de­pusă de fiecare. Oprindu-se a­­supra paragrafelor proiectului de lege care se referă la stabi­lirea vechimii în muncă a membrilor cooperatori, depu­tatul a subliniat că, in acest context, consiliilor de conducere le revine sarcina de a asigura condiţii ca toţi c­ cooperatorii să lucreze numărul de zile prevă­zut, de a lua măsurile necesare pentru dezvoltarea şi diversifi­carea producţiei agricole, a ac­tivităţilor industriale, de con­strucţii, prestări de servicii şi a altor activităţi productive. Aceasta presupune o organizare minuţioasă, o pregătire temei­nică a procesului de producţie, o evidenţă cit mai corectă a tu­turor elementelor, asigurind o înaltă eficienţă a întregii acti­vităţi. De asemenea, se impun creşterea răspunderii fiecărui, cooperator faţă de propria lui muncă, întărirea neîncetată a disciplinei. Proiectul legii pen­siilor reflectă nivelul economi­­co-social la care am ajuns, are implicaţii deosebite in pregăti­rea şi stabilitatea forţei de muncă în agricultură şi, de ce să n-o spunem, in mai marea siguranţă a zilei de mîine a ţă­ranilor. Odată cu adoptarea acestor proiecte de legi, ţărăni­mea va beneficia de pensii şi asigurări sociale, deci de o bă­­trâneţe fără griji, deoarece drept la pensie vor avea nu numai membrii cooperatori, ci şi ţă­ranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate. Proiectul noii legi privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială , a spus deputatul Traian Novolan — are o temeinică fundamen­tare economico-socială, reflec­­tind convingător gradul de dez­voltare al societăţii noastre, preocuparea constantă a parti­dului şi statului pentru perfec­ţionarea raporturilor sociale, a legislaţiei socialiste, în general, si a celei din domeniul asigură­rilor si ocrotirii sociale, in special. Prin acest nou act normativ­ se reafirmă cu claritate faptul că oamenii muncii, făuritorii tuturor bunurilor materiale si spirituale ale societăţii, bene­ficiază ne deplin de roadele muncii lor, potrivit principiului socialist al retribuţiei după can­titatea, calitatea şi importanţa socială a muncii şi că, pe baza contribuţiei aduse la dezvoltarea societăţii, statul socialist ga­rantează fiecărui cetăţean, in­diferent de sex sau naţionalita­te, dreptul la pensie. Conştient de faptul că la baza elaborării Programului de mă­suri privind ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc au stat rezultatele de prestigiu ob­ţinute de oamenii muncii in îndeplinirea sarcinilor actualu­lui plan cincinal, colectivul în­treprinderii de frigidere Găeşti este ferm hotărit să-şi intensi­fice preocupările pentru creşte­rea mai accentuată a produc­tivităţii muncii,­­înnoirea, mo­dernizarea şi diversificarea pro­­ducţiei. Realizările din se­mestrul I al acestui an, cind planul la producţia globală a fost depăşit cu 4,5 la sută, iar la productia-marfă cu 3 la sută si s-au executat suplimentar peste 1 700 frigidere, atestă răs­punderea cu care muncitorii, in­ginerii si tehnicienii au înţeles să-si onoreze­ angajamentele asumate. In acelaşi timp, pre­vederile Programului pentru a­­plicarea majorării retribuţiei personalului muncitor constituie un imbold pentru a continua e­­forturile creatoare, pentru a pune pe deplin în valoare re­zervele de creştere a producţiei şi a productivităţii muncii, de reducere a cheltuielilor mate­riale, de sporire a eficienţei e­­conomice a întregii activităţi. Prin prevederile lor, prin în­tregul lor conţinut — a spus deputatul Adalbert Cri­şan — proiectele de legi re­feritoare la sistemul de pensii fac dovada profundului umanism al politicii partidului şi statului nostru, a preocupării sistematice a secretarului general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru ca, pe baza înfăptuirii exemplare a planurilor si pro­gramelor economice si a perfec­ţionării continue a activităţii in toate compartimentele vieţii eco­­nomico-sociale, să se asigure in­dicarea bunăstării materiale a întregului popor, înţelegind, aşadar, că aseme­nea măsuri cu largi implicaţii sociale şi politice au la bază re­zultatele remarcabile obţinute in îndeplinirea sarcinilor ac­tualului plan cincinal, oamenii muncii din judeţul Bistriţa-Nă­­săud, in rindul cărora proiectele de legi au avut un profund ecou, îşi manifestă recunoştinţa faţă de grija pe care partidul şi statul o poartă faţă de ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului şi îşi reînnoiesc hotă­­rîrea de a intensifica eforturile în vederea creşterii producţiei şi productivităţii muncii, pune­rii mai bine in valoare a poten­ţialului fiecărei unităţi econo­mice. Faptul că judeţul Bis­­triţa-Năsăud a raportat conduce­rii partidului îndeplinirea pla­nului pe semestrul I al acestui an cu un avans de 5 zile, inre­­gistrind un important spor de producţie, demonstrează consec­venţa cu care si-au onorat sar­cinile de plan şi angajamentele asumate. Prin majorarea substanţială a pensiilor, in general, si a celor mici, în special, numai în jude­ţul Bistriţa-Năsăud vor benefi­cia de aceasta aproape 14 000 de persoane, care vor primi lunar, in plus, circa 1.8 milioane lei. După cum remarca tovarăşul Nicolae Ceauşescu in cuvîntarea rostită la plenara Comitetului Central, îmbunătăţirile aduse sistemului de pensionare vizează cu precădere realizarea unei le­gături strinse intre pensie si rezultatele directe obţinute in timpul activităţii productive, contribuţia la dezvoltarea eco­nomico-socială a ţării. O aseme­nea concepţie realistă şi profund ştiinţifică este de natură să sti­muleze activitatea oamenilor muncii, îndreptată spre reali­zarea exemplară a sarcinilor ce le revin. prezentată de tovarăşul GHEORGHE PANĂ, preşedintele Consiliului Central al U.G S. R., ministrul muncii Din cuvintul participanţilor la dezbateri Raportul comun al comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale Comisiile au constatat că a­­ceste proiecte de legi constituie concretizarea principalelor linii directoare privitoare la pensiile pentru personalul muncitor, la pensiile şi indemnizaţiile de a­­sigurări sociale pentru ţăranii cooperatori şi la pensiile ţăra­nilor din zonele necooperativi­zate cuprinse în recentul pro­gram de creştere a nivelului de trai al întregii populaţii. In cadrul dezbaterilor — se a­­rată în raport — comisiile au apreciat că perfecţionarea siste­mului de pensii şi asistenţă so­cială, ca şi generalizarea sa la toate categoriile de oameni ai muncii reflectă preocuparea constantă a Partidului Comunist Român, a secretarului său gene­ral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru ridicarea continuă a bu­năstării tuturor categoriilor de oameni ai muncii, pentru asigu­rarea unui nivel ridicat de civi­lizaţie întregului nostru popor, a unei existenţe demne, bazată exclusiv pe muncă, în timpul pensionării şi în caz de incapa­citate de muncă. Comisiile au considerat că noua reglementare a pensiei pentru muncă şi limită de vâr­­stă, pe mai multe tranşe de re­tribuţie, va asigura pensii cores­punzătoare pentru toate catego­riile de persoane încadrate în muncă, în concordanţă cu apor­tul lor la dezvoltarea societăţii noastre socialiste şi va crea ra­porturi mai echitabile între ve­niturile provenite din muncă şi cele din pensii, stimulînd astfel activitatea productivă. Pe de altă parte, s-a apreciat că, în condiţiile majorării — incepind încă din luna iulie a acestui an — a retribuţiilor personalului muncitor cu circa 30 la sută în actualul plan cincinal, în perioa­da următoare se va realiza o creştere substanţială a cuantu­mului pensiilor. In discuţii — menţionează în continuare raportul — s-a sub­liniat importanţa deosebită pe care o are instituirea contribu­ţiei statului la formarea fondu­rilor necesare pentru plata pen­siilor şi indemnizaţiilor de asi­gurări sociale pentru ţăranii coo­peratori şi pentru plata pensiei ţăranilor din zonele necooperati­vizate. Această măsură consti­tuie o nouă expresie a grijii partidului şi statului pentru per­manenta îmbunătăţire a condiţii­lor de viaţă şi civilizaţie ale ţă­rănimii muncitoare. In lumina acestor consideraţii, comisiile, avizînd favorabil, în unanimitate, proiectele de legi menţionate, vă roagă, tovarăşi deputaţi, să le adoptaţi in fom­a In care vă sunt prezentate, prezentat de deputata OLIMPIA SOLOMONESCU

Next