Scînteia, noiembrie 1977 (Anul 46, nr. 10948-10973)
1977-11-01 / nr. 10948
PAGINA 2 IMNUL ŢĂRII, imnul vibraţiei patriotice a naţiunii noastre, al victoriei socialiste, imnul care ne însoţeşte spre viitorul comunist Drapel, stemă şi imn — însemnele unui stat. Drapelul tricolor, stema îmbrăţişată de eşarfa tricoloră, imnul inălţat culorilor nemuritoare ale patriei — însemnele Republicii Socialiste România. Inegalabilă unitate a celor mai de preţ simboluri ale noastre. Aprobarea noului Imn de Stat, momentul de înaltă semnificaţie patriotică şi revoluţionară al intonării lui de către unanimitatea deputaţilor Marii Adunări Naţionale se înscriu ca o clipă de seamă, de neştearsă amintire, în istoria poporului nostru. Evenimentul, eveniment istoric, a străbătut Din prima zi am intonat in atelier acest imn al muncii, al bărbăţiei şi dragostei de ţară de la un canat la altul meleagurile strămoşeşti, din aula in care a fost adoptată legea de seamă a aprobării noului Imn, pină in cele mai mici aşezări ale ţării. Acordurile şi versurile lui vibrează in glasurile tuturor cetăţenilor României. Numeroase scrisori sosite la redacţie dau glas satisfacţiei unanime cu care fiii naţiunii socialiste au luat cunoştinţă şi aprobă din adincul inimii noul Imn, cint revoluţionar, aureolat de tradiţie, întinerit prin versurile inspirate de noile realităţi, imboldin lupta revoluţionară de făurire a viitorului comunist al patriei. Să ne însoţească paşii pe treptele cele mai înalte împreună cu tovarăşii mei de muncă din atelierul de sudură al secţiei I. Şantierul naval Galaţi, am luat cunoştinţă cu vie emoţie de adoptarea noului Imn de Stat al republicii. Cunoşteam desigur acest cîntec, noi şi părinţii noştri, l-am intonat de nenumărate ori fiindcă el ne vorbea despre voinţa acestui popor de a fi unit şi puternic. Textul său de acum exprimă cum nu se poate mai bine istoria luptei de veacuri pentru neatîrnare, pentru o viaţă liberă, fericit Ca tînăr muncitor, mă „uit mindru să regăsesc exprimat în Imnul de Stat al ţării mele rolul pe care muncitorii l-au avut şi îl au în făurirea istoriei noi a patriei. Noi, cei de la Şantierul naval gălăţean, am şi cîntat noul imn, chiar în ziua cind a fost dat publicităţii. L-am intonat in atelier. Noul imn ne mobilizează, ne îndeamnă la făurirea ţelurilor cutezătoare ce ni le-am propus sub conducerea partidului. Am doi copii, încă destul de mici , cel dinţii cîntec pe care ii voi invăţa va fi Imnul ţării. Este cîntecul de muncă, bărbăţie şi dragoste de patrie al întregii noastre naţiuni socialiste. Pascu DRAGAN brigadier. Şantierul naval Galaţi De fiecare dată cind m-am aflat peste hotare, departe de ţară, de cei dragi, la auzul imnului nostru naţional, însoţind înălţarea drapelului patriei pe cel mai înalt catarg — ca urmare a victoriei sportive — sufletul imi vibra de mîndrie. Pentru că eu văd înmănuncheate în Imnul ţării cele mai scumpe simţăminte şi aspiraţii ale fiecărui cetăţean al patriei noastre. Noul Imn de Stat l-am ascultat la radio chiar în prima seară când a fost transmis. Deşi melodia o cunoşteam bine, parcă am auzit-o pentru prima oară, datorită versurilor care m-au impresionat puternic. Ele vorbesc minunat despre ceea ce s-a înfăptuit la noi în anii socialismului, despre lupta şi elanul muncitoresc, despre năzuinţele noastre de viitor. Mă gîndesc in mod deosebit la ultima strofă a imnului nostru drag, prin care se întrevede României o strălucire asemenea unei stele nu era comunistă. Noi, şcolarii din oraşul meu, am evitat Imnul în fiecare zi, la începerea şi încheierea orelor de şcoală. Ca sportivi, ne dorim fierbinte ca la prima confruntare internaţională deprestigiu să urcăm pe treapta cea mai inaltă a podiumului in acordurile noului nostru Imn de Stat, atit de drag tuturor cetăţenilor patriei noastre. Nadia COMANECI multiplă campioană Erou al Muncii Socialiste Un cintec al întregului popor Fiinţează un timp şi peste timp sonul unor cuvinte, vibraţia acestor cuvinte simple, clădite pe scara melodică a unui cîntec simplu, a unui imn care te urmăreşte, revine, te caută, te solicită. II ştii din copilărie, îl cîntai pe băncile şcolii. II auzi din gura altor generaţii, este şi rămîne proaspăt, nou, imprimat pe memorie şi pe memoria afectivă, cum a fost creat de preadăruitul muzician Ciprian Porumbescu. Compozitorul l-a creat atunci cu o vibraţie anume, cu un elan înscris în aria marilor sentimente care generează, în existenţa unui popor, a unei naţiuni, conştiinţa perenităţii, a dreptului său sub soare în spaţiul geografic şi istoric. Ca toate marile cintece patriotice, imnul acesta avea să-şi urmeze, cu timbru-i inspirat, rosturile măreţe, de-a lungul generaţiilor. Act de o importanţă deosebită, adoptarea Imnului Republicii Socialiste România este primită cu entuziasm de noi toti, de întreaga suflare a tării, a cărei inimă bate puternic sub faldurile tricolorului. Melodia aceasta atît de cunoscută de poporul nostru l-a însufleţit in muncă şi luptă, se leagă de momente deosebite pe drumul afirmării conştiinţei naţionale, face intr-adevăr parte din însuşi fondul peren al spiritualităţii noastre. De bună seamă că noul imn relevă realizările noastre de pînă acum, dar şi ceea ce dorim să înfăptuim. In acest fel, sintetizează legătura trecutului glorios cu prezentul măreţ, textul său dimpreună cu melodia pe care se înalţă alcătuiesc crezul nostru comunist în destinul de azi şi de mîine al patriei. Imnul nostru este forma de exprimare a preaplinului simţirii şi înflăcărării, a mîndriei unui popor întreg pentru împlinirile obţinute prin muncă şi luptă. Imnul nostru este instrunat în gama solemnă a marilor înfăptuiri. Simbol ce înmănunchează cromatic valori esenţiale de existenţă ale neamului nostru. Imnul Republicii Socialiste România exprimă concis, în efigie, adevărurile lumii noastre de azi, aspiraţiile ce nu călăuzesc în dorinţa de a împodobi patria cu noi şi noi frumuseţi. Imnul ne însoţeşte cu simţul demnităţii, în marşul nostru creator de societate socialistă, spre comunism, amintindu-ne despre veacurile din care venim, despre strămoşii cărora le suntem datori, dar şi, mai ales, de nepoţii şi strănepoţii din viitor, cărora avem datoria să le lăsăm o patrie înfloritoare, stupină pe destinul ei, în care să trăiască oameni liberi, frumoşi, demni. Să purtăm in acest mers al nostru spre marile idealuri ale socialismului şi comunismului, înfrăţit cu steagul de purpură, mişcarea tutelară a celor trei culori ! Radu BOUREANU Pentru patria socialista Nețărmurită ne-a fost emotia, a mea si a tuturor consătenilor, cei peste 7000 de locuitori ai comunei Ciprian Porumbescu, aflînd că melodia noului imn este cunoscutul cîntec patriotic compus de fiul si mindria meleagurilor noastre, compozitorul atît de apropiat de sufletul, firea şi năzuinţele Întregului popor. Am privit întotdeauna ca o deosebită cinste faptul că melodiile lui Ciprian, cântecul său „Tricolorul“ au fost insusite de întregul nostru popor, însufleţind idealurile patriotice ale unui şir întreg de generaţii. Alături de toţi cetăţenii comunei Ciprian Porumbescu, imi exprim, pe această cale, adinea mulţumire că muzica inflăcăratului compozitor patriot a fost pusă în cea mai înaltă lumină de către conducerea superioară de partid, de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de către Marea Adunare Naţională, devenind noul Imn de Stat al României socialiste. Sunt convins că, în toată munca noastră de astăzi si de miine, imnul va constitui un imbold in tot ce vom face pentru înălţarea tării. Telul nostru este ca România să strălucească — asa cum se spune in noul text, atît de inspirat — ca un astru nu era comunistă, cel căruia ii închinăm năzuinţele şi toate puterile noastre. Nicolae CAILEAN ţăran cooperator din satul Ciprian Porumbescu — judeţul Suceava SCINTEIA — marți 1 noiembrie 1977 UMĂR LA UMAR, CA ADEVĂRAŢI TOVARĂŞI Telegrame adresate C. C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. I) ..Noi, toţi cei ce trăim şi muncim pe înfloritoarele meleaguri ale judeţului Buzău, ne exprimăm convingerea ca statornicirea cuvintului ..tos varas“ in relaţiile de muncă, ca şi în raporturile cu unităţile, instituţiile, cu organele şi organizaţiile de stat şi obşteşti va cultiva cu şi mai multă fermitate spiritul de egalitate şi demnitate, conştiinţa unităţii de ţeluri şi interese, mobilizînd întregul popor la înfăptuirea neabătută a politicii clarvăzătoare a Partidului Comunist Român de înaintare a patriei spre comunism“, se spune în telegrama trimisă de Comitetul judeţean Buzău al P.C.R. şi Consiliul popular judeţean. „Ne exprimăm adeziunea faţă de legea cu privire la normele de adresare între cetăţenii Republicii Socialiste România, care corespunde schimbărilor structurale intervenite în societatea noastră, esenţei ei de societate a celor ce muncesc pentru înflorirea continuă a patriei socialiste“, se spune în telegrama trimisă de membrii Academiei Republicii Socialiste România şi lucrătorii din unităţile sale. Au mai adresat telegrame în care, în numele colectivelor de oameni ai muncii, sărut exprimate aprobarea şi acordul total faţă de legile adoptate. Comitetul judetean Constanta al P.C.R.. Comitetul iudetean Sălaj al P.C.R.. Comitetul judetean Vrancea al P.C.R.. Comitetul de partid al aparatului C.C. al P.C.R.. comitetele de partid si consiliile populare ale sectoarelor 1, 2, 5 si 6 din municipiul Bucuresti. Consiliul municipal al sindicatelor București. Comitetul municipal București al Uniunii Tineretului Comunist. Consiliul municipal Buzău al Frontului Unitătii Socialiste, întreprinderile „Vulcan“, de ţevi „Republica“, mecanică de material rulant „Grivita rosie“, „Adesgo“, de utilaj chimic ,.Grivita rosie“. Centrala de constructii-montaj. Centrala industriei pielăriei, cauciucului, încălţămintei şi întreprinderea „Dîmboviţa“ din Bucureşti, Centrala industrială siderurgică şi Şantierul naval din Galaţi, întreprinderea „Industria sîrmei“ din Cîmpia Turzii, întreprinderea de tractoare şi întreprinderea de stofe „Carpatex“ din Brasov, Combinatul chimic Făgăras, întreprinderea „Electroputere“ si Combinatul chimic din Craiova, întreprinderea integrată de lină Constanta, întreprinderea de utilaje si piese de schimb. Combinatul de celuloză, hirtie si fibre artificiale si întreprinderea judeteană de constructii-montaj din Suceava. întreprinderea „Ceramica“, din Jimbolia, combinatul de pielărie si încălțăminte „Clujeana“ din Cluj- Napoca. întreprinderea de vagoane si Combinatul pentru prelucrarea lemnului Drobeta Turnu-Severin. întreprinderea „Textila“, Galaţi, întreprinderea industria linii şi întreprinderea mecanică din Timişoara, colectivul schimbului I din secţia, sculărie a întreprinderii „Tehnofrig“ din Cluj-Napoca. Întreprinderea de reparaţii auto Tecuci, întreprinderea de sîrmă şi produse din firmă Buzău. Ministerul Energiei Electrice. Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini. Ministerul Industriei Uşoare. Ministerul de Interne. Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu“. Universitatea din Bucureşti. Universitatea din Braşov. Institutul de construcţii Bucureşti. Institutul de cercetări şi proiectări pentru automatizări (I.P.A.). Institutul de cercetări şi proiectări echipamente termoenergetice Bucureşti. Uniunea artiştilor plastici. Teatrul Naţional din Bucureşti. Inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti, liceul „Unirea“ din Braşov, Spitalul clinic Fundeni. Staţiunile pentru mecanizarea agriculturii Gotlob, judeţul Timiş, şi Salcea, judeţul Suceava, întreprinderea agricolă de stat Suceava. I.A.S. Varias, judeţul Timiş. I.A.S. Prejmer, judeţul Braşov, comitetele comunala de partid si consiliile populare ale comunelor Baciu. judetul Cluj, si Brădeanu, judetul Buzău, comitetul de partid si consiliul de conducere al C.A.P. Pechea. judetul Galati, membrii C.A.P. din comuna Bosanci, judetul Suceava, numeroşi oameni de stiintă, artă si cultură, cetăţeni virstnici si tineri, de cele mai diferite profesii, de pe întreg cuprinsul tării Ecoul Imnului in inima ostaşului L-am învăţat chiar din prima zi. Toti militarii îl ştiu. De cite ori îl cîntăm sau il ascultăm inima ni se umple de emoţie si mîndrie patriotică. Fiecare vers, fiecare strofă poartă sentimentele noastre cele mai alese, cele mai calde, fată de trecutul glorios al poporului, faţă de prezentul nostru tot mai luminos, năzuinţele noastre cele mai arzătoare. Parcă văd trecind prin faţa ochilor, venind din adâncurile istoriei, generaţii şi generaţii de eroi, care, prin jertfa şi sîngele lor, au făcut, aşa cum spun atît de frumos versurile noului imn: „Să trăim stăpîni in ţară, / Ziditori ai lumii noi". Şi văd sub faldurile tricolorului neasemuitele plaiuri ale patriei străbune. Împodobite zi de zi cu noi înfăptuiri măreţe. Sínt mândru că-s fiu al acestui popor brav, demn, liber şi cutezător! Sínt mândru că stegarul tuturor izbînzilor noastre este Partidul Comunist Român, in frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele republicii si comandantul nostru suprem, căruia noi, ostaşii, ii purtăm o neţărmurită dragoste şi stimă. Pentru mine, ostaşul de veghe, culorile din falduri au o semnificaţie deosebită — semnificaţie căreia autorul versurilor i-a dat glas ales. Cîntind noul imn ne întărim jurâmîntul ce i-am depus, cu mina pe tricolor, de a fi demni de misiunea sacră ce ne-a fost încredinţată -- de a fi apărători ai cuceririlor noastre revoluţionare. Fruntaş Nedelcu MIHALACHE „Glorificarea tradiţiilor de luptă ale poporului român pentru apărarea libertăţii şi independenţei ţării“ — Agenţii internaţionale de presă despre noul Imn de Stat al Republicii Socialiste România — „Parlamentul român — scrie agenţia REUTER — a aprobat un nou Imn naţional. Imnul, care il înlocuieşte pe cel vechi de 20 de ani, glorifică tradiţiile de luptă ale poporului român in apărarea libertăţii şi independenţei ţării“. La rindul său, agenţia ASSOCIATED PRESS scrie: „Noul Imn naţional al României are la bază un cintec a cărui melodie a fost compusă de compozitorul clasic român Ciprian Porumbescu şi este inspirat din folclorul şi trecutul istoric al acestei ţări. Melodia, cunoscută sub numele „Tricolorul“, a fost compusă în 1880 şi se referă la culorile naţionale ale României „ roşu, galben şi albastru“. Informînd despre atmosfera plină de însufleţire in care s-a desfăşurat şedinţa Marii Adunări Naţionale care a adoptat Imnul de Stat, agenţia citată relevă că „membrii parlamentului, inclusiv preşedintele Republicii, secretarul general al partidului, Nicolae Ceauşescu, s-au ridicat in picioare şi au evitat cu profundă emoţie Imnul de stat la încheierea şedinţei parlamentului. Noul imn, care a devenit oficial la 28 octombrie — arată in continuare agenţia — glorifică lupta seculară a românilor pentru a fi propriii lor stăpîni şi de a trăi liberi in ţara lor, reflectind accentul pus pe rolul Partidului Comunist in dezvoltarea României“. - . cinema • Aripi frinte (în cadrul „Zilelor filmului sovietic“) : PATRIA — 0,30 ; 12 , 15 ; 17,30 ; 20. • Taburetul prințesei : VICTORIA — 9,30 ; 11,30 ; 13,30 ; 16 , 18,15 ; 20,15. • Surisul mamei : CAPITOL — 9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, LUCEAFĂRUL — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. • Chirurgii; CENTRAL — 9,15; 11,30 ; 13,45 ; 16 , 18 , 20. • Din lumea filmului de altădată : EFORIE — 9 , 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, FAVORIT — 9,15 ; 11,45 ; 15,15 ; 17,45 ; 20,15. • Regăsire ; SCALA — 9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, FEROVIAR — 9 , 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, FLAMURA — 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15. • Salty : FLAMURA - 9. • Ținutul uitat de timp : CASA FILMULUI (B-dul Magheru 29) - 10; 12; 14; 16; 18, 20, FESTIVAL - 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, EXCELSIOR - 9 ; 11,15 ; 13,30; 15,45; 18; 20,15, MODERN — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. • Veronica : DOINA — 9,30. • Buzduganul cu trei peceţi : DOINA — 11,30 ; 15,30 ; 19, PACEA — 15 , 18 30. • Rocky ! TIMPURI NOI — 9 ; 11,45 ; 14,30 ; 17,15 , 20. • Iarna bobocilor : BUZEȘTI , 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20.15, MELODIA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, TOMIS — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15. • Spada neagră : GRIVIȚA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,15. • Tănase Scatiu : PROGRESUL — 16 ; 19. • Program de desene animate — 9. Marele singuratic — 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15 ; BUCEGI. • Tatăl soldatului (spectacol de gală) : CINEMATECA — 20. • A cincea pecete : POPULAR — 15,45 ; 18 , 20. • Judecătorul Fayard zis „Șeriful“ : LIRA - 15,30 ; 18 ; 20,15. • Atentatul de la Sarajevo : DRUMUL SĂRII - 16 ; 19. • Pintea : FERENTARI - 15 ; 17;15 ; 19,30. • Piedone, comisarul fără armă : GIULEȘTI - 9 ; 11 ; 13,15 ; 15,30 ; 17,45 ; 20. • Făgăduiala : COTROCENI — 9 ; 11;15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15, VOLGA - 9 ; 11,30 ; 14 ; 10.30 ; 19. • Atit timp cit bate ceasul : COSMOS - 16 ; 18 , 20. • Johnny Chitară ! FLOREASCA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20.15, GLORIA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. • Vieţi scurte : VIITORUL — 15,30 ; 17,45 ; 20. • Comoara din lacul de argint : AURORA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15. • Căpitan la 15 ani : MIORIŢA — 9 ; 11 ; 13,15 ; 15,30 ; 17,45 , 20. • Ochii Shivanei : MUNCA — 9,15 ; 11,45 ; 14,15 ; 17 ; 19,30. • Valea prafului de puşcă : FLACARA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15. • Corsarul negru : ARTA — 9 ; 12,30 ; 16 ; 19,10; teatre • Teatrul Naţional Bucureşti (sala mare) : Căsătoria — 19,30. (sala mică) : Viaţa unei femei — 19,30. • Filarmonica „George Enescu“ (sala mică a Palatului) : Recital de pian, Eduardo Ricci — 20. • Opera Română : Aida — 19. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Schitu Măgureanu) : Ferma — 19.30. (sala Grădina Icoanei) : Tineri căsătoriţi caută cameră — 19.30. • Teatrul Mic : Raţa sălbatică — 19.30. • Teatrul de comedie : Plicul — 19.30. • Teatrul „Nottara“ (sala Magheru): Jucătorii de cărţi şi Ursul — 19.30. • Teatrul Giuleşti : Comedie fără titlu — 19.30. • Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (sala Savoy) : Salutări de la Vasile — 19,30, (sala Victoria) : Varietăţi pe portativ — 19,30. • Ansamblul artistic „Rapsodia română“ : Cunună de frumuseţi — 19,30. • Teatrul „Ion Creangă“ : Păpuşa cu piciorul rupt ; Pufuşor şi Mustăcioară — 17. • Circul Bucureşti : Super circ — 19,30. tv PROGRAMUL 19.00 Teleşcoală 10.00 Antologia filmului pentru copil şi tineret : Stan şi Bran 10.55 Din cununa ţării mele. Melodii populare din Oaş şi Maramureş 11.15 Cîntare omului. Emisiune de versuri 11.30 Arii şi scene din opere 12.00 Telex 16.00 Telex 16.05 Teleşcoală 16.35 Curs de limbă engleză 17.05 Tragerea de amortizare ADAS 17.15 La volan — emisiune pentru conducătorii auto 17.30 Alger — o poartă spre Sahara 17.55 Mult e dulce... 18.15 Melodii populare 18.25 Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură 19.00 Tribuna TV — Viaţa in lumina normelor eticii şi echităţii socialiste 19.20001 de seri 19.30 Telejurnal • In intimpinarea alegerilor de la 20 noiembrie 19.50 Roadele politicii partidului de dezvoltare economico-socială a ţării. Azi, judeţul Dîmboviţa 30.15 Seară de teatru : Fata bună din cer, de Corneliu Leu. Premieră TV. 21.35 stelele cântecului şi dansului 22.30 Telejurnal PROGRAMUL 3 19.50 Film serial pentru copil : Ivanhoe 20.15 Viaţa economică a Capitalei 20.45 Tineretul Capitalei 21.15 Telex 21.20 stagiunea camerală a Radioteleviziunii 21.55 Inscripţii pe celuloid : Momeală... sonoră. Documentar despre noile tehnici folosite de pescarii japonezi. (Film realizat de studiourile de televiziune din Tokio) Suntem tovarăşi prin munca, prin viaţa şi aspiraţiile noastre comune Să ne adresăm unul celuilalt , firesc, din adîncul inimii: TOVARĂŞE! Societatea noastră de oameni liberi, pe deplin egali, stăpini De destinele lor, de făurari şi beneficiari ai tuturor celor făurite, trăieşte satisfacţia de a vedea consacrată prin înalta autoritate a legii o normă generală de adresare, unica in măsură să reflecte, cu putere de simbol, transformările uriaşe, mutaţiile revoluţionare fundamentale, relaţiile profund noi dintre oameni. O istorie de luptă, bogate tradiţii militante au impămintenit, de decenii, cuvintul „tovarăş" ca termen de respect şi încredere, de apropiere si căldură omenească, de solidari- Cuvint revoluţionar între oamenii orînduirii noastre revoluţionare tate si înţelegere. Astăzi in România socialistă, cind toate aceste virtuţi au căpătat forţa realităţii generalizate, cind oamenii muncii decid şi înfăptuiesc, umăr la umăr, soarta prezentului şi dimensiunile viitorului, a devenit cit se poate de firesc să ne adresăm unii altora cu termenii care oglindesc adevărurile politice, sociale, economice, morale ale societăţii noastre. Sintem un popor de oameni ai muncii, o tară cu cetăţeni efectiv si pe deplin egali intre ei, trebuie si fim, între noi, numai şi numai TOVARĂŞI. Cuvintul tovarăş mi-a însoţit viaţa incă din fragedă tinereţe, din clipa aceea de neuitat pentru mine, din '45, cind am intrat în rindurile partidului comunist. Pentru mine şi toţi comuniştii mai vîrstnici, care am parcurs din plin, cu toate bucuriile şi greutăţile, etapele de pină acum ale edificării societăţii socialiste, cea mai dreaptă şi umană orinduire, cuvintul tovarăş a constituit cuvintul-şcoală, cuvint revolutionar care a inmurit in profunzime relaţiilanthol dintre oamenii" societăţii "noastre noi. Ce cuvint poate exprima mai cald, mai adevărat şi mai uman raporturile de reală egalitate, de frăţietate, colaborare şi întrajutorare ce s-au statornicit in România noastră socialistă intre milioanele de oameni ai muncii, indiferent de naţionalitate, ce trăiesc şi mun-cesc uniţi pentru cauza fericirii lor comune, cauza partidului comunist. Iată de ce şi eu, ca de altfel toti oamenii muncii din tara noastră, apreciez justeţea deplină şi oportunitatea noilor reglementări — iniţiate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului — in privinţa normelor de adresare intre cetăţenii Republicii Socialiste România , _ norme in cadrul cărora acuvintului „tovarăş“?" termenilor ■ de „om al muncii“, „personal muncitor“, „cetăţean“, li se conferă atributele conţinute in însăşi esenţa orânduirii noastre socialiste, revoluţionare. Gheorghe MARE lăcătuş, la întreprinderea „23 August" din Satu Mare Aşa ne spunem pentru că aşa sîntem Nu sunt mare meşter la scris şi, poate, cuvintele mele n-ar reuşi să spună tot ce simt eu. Dar dacă am luat condeiul în mină să scriu la ziar, să ştiţi, stimaţi tovarăşi, că am făcut-o vrind să vă încredinţez citeva din gindurile mele, tocmai despre acest cuvint : tovarăş. Intîi şi-ntîi vreau să zic că şi pentru noi, ţăranii, cuvintul „tovarăş“ reprezintă, de multă vreme, ca şi pentru muncitori, un, cuvint cu înţeles foarte precis, aş zice , pe înţelesul oricui. Adică , eu înţeleg să fiu, sînt şi nu pot fi decit tovarăş cu cei ce lucrează alături de mine in cooperativă, cu oamenii noştri harnici, cu vecinii mei, împreună cu ei am pus şi punem umărul să ne facem casa, strada, circumscripţia, comuna noastră tot mai frumoasă. Apoi tovarăş sunt cu toţi oamenii de treabă, cu brigadierul şi cu preşedintele cooperativei noastre, cu primarul, că tot de-ai noştri sunt. Doar toţi avem aceleaşi probleme pentru care ne zbatem : să crească producţia, să sporească puterea economică a cooperativei, să înflorească satul. De aceea simt şi zic că e bine că s-a stabilit şi prin legea votată de Marea Adunare Naţională ca între noi, cetăţenii României socialiste, să folosim cuvintul tovarăş. După mine, e un cuvint care-ţi porneşte din inimă, pe care-l adresezi unuia pe care-l preţuieşti şi te preţuieşte, îl ajuţi şi te ajută. Dar mai sunt şi dintre aceia care nu-şi văd de treabă, care încalcă regulile noastre. Deocamdată, unora ca aceştia nu le pot spune tovarăşi. Eu nu vreau să-l dezonorez cu totul şi să le spun „domni“. Ar însemna că mi-am pierdut orice nădejde in ei. Cu aceştia eu sunt, deocamdată, la nivel de „cetăţean“, ceea ce exprimă încrederea că, tot ai noştri fiind, vor dovedi prin fapte, prin muncă, prin comportarea lor, că s-au schimbat şi putem deveni din nou tovarăşi. Petru MASCHIN ţăran cooperator comuna Vinga, judeţul Arad Legea exprimă un simţămint adine şi o voinţă unanimă Predau la şcoală geografia patriei. Imi cunosc ţara şi aşa cum arăta pină la întronarea stăpinirii poporului, şi aşa cum ni se înfăţişează astăzi in anii glorioşi de cind poporul condus de partid işi este sieşi singurul stăpin. Adesea m-am întrebat cum ar fi arătat România dacă noi — in uzine şi pe ogoare, in şcoli şi institute, la sărbătoare şi bucurii, ca şi in ceasurile de cumpănă — n-am fi fost împreună uniţi, tovarăşi. E lesne de înţeles că tot ceea ce am înfăptuit a fost posibil tocmai pentru că ne-am fost unii altora tovarăşi, că omenia comunistă ce ne caracterizează, modul nostru de a fi, se fundamentează pe sentimentul că ne sîntem tovarăşi, că viitorul comunist al ţării creşte cu tărie din voinţa comună de a ne fi tovarăşi. Cred că toţi gîndim şi simţim la fel această puternică unitate a întregului nostru popor. Acestui adine simţămînt i-a dat expresie secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, propunind ca normă de adresare intre cetăţenii patriei cuvintul Înălţător prin frumuseţe şi adevăr — tovarăş. Legea adoptată de forul suprem al puterii de stat exprimă voinţa poporului. Ca educator comunist imi fac o îndatorire de onoare, partinică şi cetăţenească, de a imprima fiecărui elev atit trăsăturile pe care le implică in conţinutul său cuvintul tovarăş, cit şi respectul faţă de acest conţinut ; de asemenea, obişnuinţa de a-i folosi ca pe un termen ce ne defineşte şi ne uneşte pe toţi datorită relaţiilor noi făurite în anii socialismului şi bazate pe egalitate, colaborare şi stimă reciprocă intre toţi membrii societăţii. Maria GHEORGHIŢA profesoară la Liceul industrial nr. 4 din Tulcea De ce să ni se spună „domnule“ ?! Imi exprim totala adeziune faţă de noua lege privind normele de adresare intre cetăţenii patriei noastre. Cum e şi firesc, ea vine să consfinţească, şi prin viu grai, profundele transformări intervenite în viaţa societăţii noastre, concretizate în faptul că, odată cu dispariţia claselor exploatatoare, între oamenii muncii s-au statornicit şi s-au cimentat relaţii bazate pe egalitate şi stimă reciprocă. Relaţii tovărăşeşti de muncă şi viaţă. Cu toţii — strungar, medic, dascăl, membru cooperator — sîntem stăpîni deopotrivă pe avuţia naţională, pe roadele muncii noastre şi trăim intr-un climat social din care au dispărut inegalităţile de clasă generate de vechea orinduire. Aşa stind lucrurile, ne simţim surprinşi şi jigniţi cind cineva ni se adresează după tipicul vechi : „domnule doctor“. De ce, ne-am întrebat nu o dată, frumosul şi bărbătescul cuvint tovarăş să se potrivească strungarului sau activistului de partid şi nu — după unii — şi doctorului ? ! Nu-i e doctorul tovarăş celui în suferinţă, indiferent de munca pe care o prestează, nu-i e tovarăş omul care se străduieşte ca el să-şi recapete mai repede sănătatea ? Nu împreună cu întregul popor şi noi, medicii, muncim şi luptăm pentru socialism şi comunism pe pămintul patriei ? Ba da, şi de aceea avem tot dreptul să ne considerăm pentru toţi tovarăşi şi deloc domni, cum ni se mai spune. Poate că şi noi purtăm o parte din vină că am tratat cu indiferenţă folosirea, de către unii, a unor termeni anacronici, deplasaţi, împreună cu organizaţiile noastre de partid şi de masă din sistemul sanitar, vom face totul in spiritul legii ca noile formule de adresare „tovarăş, tovarăşă“, „cetăţean şi cetâţeană“ să stăruie in permanenţă pe buzele fiecăruia dintre noi Dr. Ion OSMAN directorul Direcţiei sanitare judeţene Argeş