Scînteia, aprilie 1981 (Anul 50, nr. 12008-12045)

1981-04-01 / nr. 12008

SCINTEIA — miercuri 7 aprilie 1981 Un succes clădit pe dăruire în muncă şi pasiune revoluţionară Comuniştii, oamenii muncii din judeţul Cluj şi-au văzut din nou încununată de o înaltă preţuire munca lor plină de abnegaţie şi dăruire consacrată dezvoltării şi înfloririi patriei : acordarea ordinu­lui „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I organizaţiei jude­ţene de partid, pentru rezultatele deosebite obţinute în îndeplinirea şi depăşirea planului national unic de dezvoltare economico-sociala in anul 1980 şi in perioada 1976—1980 şi locul I în întrecerea socialistă dintre organizaţiile judeţene de partid în industrie, construcţii, transporturi şi circulaţia mărfurilor. Este un succes de prestigiu care onorează şi adaugă noi străluciri­­ titlului de „Erou al Muncii Socia­liste“ pe care ju­deţul l-a obţinut ---------------------­in cincinalul re­cent încheiat, pen­tru contribuţia importantă adusă la vasta activitate creatoare desfă­şurată de poporul nostru pentru în­făptuirea Progra­mului partidului de făurire a so­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate şi înain­tare a României spre comunism. Bilanţul fruc­tuos — concreti­zat în realizarea peste prevederile cincinalului 1976— 1880 a unei pro­ducţii industriale de peste 11 mili­arde lei, în spo­ruri substanţiale de productivitate şi reduceri im­portante ale chel- ----------------------­tuielilor materia­le — este rodul muncii entuziaste, capacităţii creatoare şi spiritului revoluţionar al comuniştilor, al tu­turor oamenilor muncii din judeţ — români, maghiari şi de alte na­ţionalităţi — care trăiesc şi mun­cesc înfrăţiţi pentru realizarea sar­cinilor stabilite de partid in dez­voltarea şi modernizarea industriei. Acest bilanţ este întregit de bunele rezultate obţinute in domeniul in­vestiţiilor. In cincinalul trecut au fost racordate la circuitul produc­tiv 193 capacităţi de producţie in­dustriale ; dintre acestea, mai mult de un sfert au fost puse în funcţiune mai devreme faţă de termenele planificate. Totodată, au fost construite­ şi date in folosinţa oamenilor muncii din ju­deţ aproape 35 000 apartamente, faţă de 27 500 prevăzute in plan, precum şi 7 583 locuri in cămine de nefamilişti ; de asemenea, s-a dez­voltat considerabil reţeaua şcolară, universitară şi comercială. — Realizările obţinute in judeţul nostru în cincinalul recent încheiat — ne-a spus tovarăşul Csillag Andrei, secretar al Comitetului ju­deţean Cluj al P.C.R. — atestă de­votamentul neţărmurit al comuniş­tilor, al oamenilor muncii de pe aceste meleaguri faţă de politica partidului, demonstrează compe­tenţa sporită şi înalta lor respon­sabilitate muncitorească pentru realizarea sarcinilor de plan în­credinţate, relevă amplificarea efor­turilor depuse pentru îmbunătăţirea laturilor calitative ale activităţii economice. In mod evident, facto­rul hotăritor al succeselor noastre l-a constituit sprijinul nemijlocit, la faţa locului, de care am beneficiat, ca şi celelalte judeţe ale ţării, din partea secretarului general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Orientările, sfaturile şi îndrumă­rile concrete pe care ni le-a dat ne-au ajutat în mod direct, au con­stituit programe de lucru pentru activitatea noastră practică. Cât pri­veşte acţiunile concrete desfăşurate de organizaţia judeţeană de partid, de organizaţiile de partid din uni­tăţile economice pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan pe perioada cincinalului trecut, acestea vizează in principal aplicarea cu consecvenţă a noului mecanism eco­­nomico-financiar, sporirea gradului de încărcare a maşinilor şi utilaje­lor printr-o mai bună conlucrare a întreprinderilor din judeţ, îndepli­nirea integrală a programului de investiţii, promovarea susţinută a noului, a progresului tehnic. La toate acestea aş mai adăuga că, zi de zi, comitetul judeţean de partid, organele municipale şi orăşeneşti de partid, comitetele de partid din în­treprinderi au urmărit cu rigurozi­tate realizarea planului la produc­ţia fizică şi la export. Şi, cînd au apărut probleme, am intervenit prompt pentru soluţionarea lor. Retrospectiva succintă a cinci­nalului trecut pune în evidenţă orientarea stăruitoare a activităţii organizaţiilor de partid spre stimu­larea iniţiativelor creatoare, în­tărirea răspunderii în muncă şi a spiritului gospodăresc ale colective­lor unităţilor economice.­­ Suntem­ bucuroşi că, la succe­sele de ansamblu ale judeţului, co­lectivul nostru şi-a adus o contribuţie importantă — ne-a spus maistrul Ionel Butilcă, secretar al comitetu­lui de partid şi preşedinte al consi­liului oamenilor muncii de la Com­binatul metalurgic din Cimpia Tur­zii. In ce ne priveşte, avind perma­nent in vedere că principalul cri­teriu de apreciere a activităţii or­ganizaţiilor de partid îl constituie realizarea riguroasă a producţiei fi­zice, în condiţiile creşterii pe toate căile a producţiei nete, a eficienţei economice, am urmărit consecvent folosirea integrală a capacităţilor de producţie, modernizarea produ­selor, îmbunătăţirea parametrilor lor tehnico-funcţionali şi economici, sporirea productivităţii muncii, di­minuarea consumurilor tehnologice de materiale, energie şi combustibil, valorificarea­­materialelor refolosi­­bile. In întrecerea din combinatul nostru s-au afirmat cu putere o serie de iniţiative muncitoreşti. Iată numai două dintre ele : „Fiecare echipă de oţeluri de la cuptoarele electrice să economisească lunar o cantitate de nichel şi­­ molibden pentru elaborarea a 4 tone de oţel aliat cu nichel şi a 8 tone de oţel aliat cu molibden“ şi „Să la­minăm in fiecare schimb peste plan 10 lingouri de ţaglă sau 20 de ta­gle la profile“. Iniţiative muncitoreşti la fel de valoroase, izvorâte din cerinţele realizării planului de producţie în condiţii de eficienţă economică ridi­cată, s-au aplicat şi se aplică şi la „Carbochim“, la Combinatul de utilaj greu, la Combinatul minier, la în­treprinderea de tricotaje „Some­şul“, la combinatul de pielărie şi încălţăminte „Cluj­ana“, la între­prinderea de ceramică fină pentru construcţii — toate din Cluj-Napo­ca, la întreprinderea chimică şi la Întreprinderea de materiale de construcţii din Turda, la Combina­tul de celuloză şi hîrtie din Dej. O pasionantă întrecere pe plan local s-a desfăşurat în domeniul construcţiilor. Deşi cu specific di­ferit, Trustul de construcţii al con­siliului popular judeţean şi Trustul de construcţii industriale cu sediul în Cluj-Napoca al Ministerului Con­strucţiilor Industriale s-au angajat­ ­ DIN CRONICA UNUI BILANŢ FRUCTUOS într-o veritabilă competiţie de in­geniozitate şi spirit gospodăresc, promovind cu curaj soluţii con­structive moderne şi economicoase, in scopul dării in exploatare a tutu­ror obiectivelor de investiţii la ter­menul planificat sau chiar în avans. Inginerul Graţian Şerban, directo­rul Trustului de construcţii al con­siliului popular judeţean, a ţinut să ne spună : „De fapt, în această competiţie cu tovarăşii noştri de la Trustul de construcţii industriale, am învăţat unii de la alţii şi, îm­preună, am avut de cîştigat. Expe­rienţa bună a circulat nestînjenit şi nu o dată ne-am ajutat in momente mai dificile“. „ De mai multă vreme, Clujul a devenit un centru important al cercetării ştiinţi­................. fire româneşti , ne-a spus prof. univ. dr. ing. Va­sile Ilie, secretar adjunct al comi­tetului de partid al centrului uni­versitar. Mai mult ca oricine însă, aşa cum ne-a in­dicat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în anii cincinalu­lui trecut activi­tatea de cercetare ştiinţifică a fost nemijlocit legată de cerinţele con­crete ale produc­ţiei. Terenu­l fer­til al colaborării nemijlocite între unităţile de cer­cetare, de învă­­ţământ şi cele de producţie a fost creat şi amplifi­cat mereu­ prin activitatea stărui­toare desfăşurată de organizaţiile de partid pentru stimularea creaţiei tehnico-ştiinţifice proprii, pentru promovarea largă a noului in toate sectoarele de activitate. — Ceea ce ne-a învăţat in mod deosebit cincinalul pe care l-am încheiat este că, în tot ceea ce avem de înfăptuit, trebuie să ne bizuim pe forţele noastre, pe capacitatea noastră de muncă şi creaţie, pe re­sursele tehnice şi materiale de care dispunem — ne-a spus tovarăşul Szabó Francisc, director tehnic al întreprinderii „Unirea“ din Cluj- Napoca. Noi am dovedit, aşezînd şi organizând întreaga activitate pe baze ştiinţifice, că sintem in mă­sură să ne gospodărim mai bine resursele materiale, potenţialul tehnic şi uman, renunţînd la im­port şi realizînd produse de tehni­citate tot mai înaltă, competitive pe piaţa externă.­ Aşa am procedat în cincinalul trecut, cînd ponderea pro­duselor noi şi modernizate a repre­zentat 67 la sută din producţia-mar­­fă, aşa vom proceda în continuare. înalta distincţie acordată organi­zaţiei de partid a judeţului Cluj reprezintă pentru toţi comuniştii, pentru toţi oamenii muncii de aici un puternic imbold în munca lor consacrată înfăptuirii obiectivelor cincinalului calităţii şi eficienţei in care am intrat. Ei sînt hotărîţi ca, în aceste zile premergătoare glo­rioasei aniversări a partidului, să dea o nouă strălucire distincţiei pri­mite prin remarcabile fapte de muncă. • 19 august 1980 : organizaţia judeţeană de partid Cluj anunţă, printr-o telegramă adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îndeplinirea cu peste patru luni mai devreme a prevederilor planului cincinal la producţia industrială. • Producţia industrială obţinută peste plan în cincinalul trecut — de peste 11 miliarde lei — este mai mare decit întreaga producţie industrială a judeţului Cluj din anul 1970. A 90 la sută din sporul de producţie din cincinalul prece­dent a fost obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. A 52 la sută din valoarea producţiei-marfă a anului 1980 au reprezentat-o produsele noi şi reproiectate în cursul cinci­nalului 1976-1980.­­ • Cu materiile prime şi resursele energetice economisite în cincinalul trecut — printre care 12 500 tone metal, 188 milioane kWh energie electrică şi aproape 260 000 tone combustibil con­venţional — se poate realiza o producție-marfă in valoare de un miliard lei. Promovarea susţinută a progresului tehnic PRODUSE NOI Din numeroasele produse asimilate in cincinalul 1976-1980 remarcăm : • Maşina de etirat-texturat, concepută şi realizată la întreprinderea „Unirea" din Cluj-Napoca. Destinată prelucrării fibrelor chimice poliesterice şi poliamidice, cu care se poate fabrica o gamă largă de fire fine pentru ţesături cu rezistenţă mai mare la rupere, maşina asigură uniformitatea firului pentru o diversitate de ţesături. • Instalaţii complexe pentru o fabrică de lapte praf, realizate pentru prima dată în ţară la întreprinderea „Tehnofrig". Ele au fost proiectate de Institutul de cercetare, proiectare şi inginerie teh­nologică pentru industria alimentară din Cluj- Napoca. • Generatoare mobile pentru injecţia aburului în zăcămintele de ţiţei, care asigură creşterea factorului final de recuperare în extracţie - realizare a colectivului fabricii de maşini termo­­energetice din cadrul Combinatului de utilaj greu din Cluj-Napoca.­­ Instalaţii de condiţionare a aerului pentru dotarea centrelor de calcul. Au fost concepute de Institutul de cercetare, proiectare şi inginerie tehnologică pentru industria alimentară şi fabricare la întreprinderea „Tehnofrig" din Cluj-Napoca. A Motoare hibride de tip universal, cu largi utilizări în industria constructoare de maşini, pentru automatizarea proceselor de pro­ducţie. Ele constituie o premieră pe plan mondial şi au fost concepute de un colectiv de cadre didactice de la Facultatea de electrotehnică a Institutului politehnic din Cluj-Napoca.­­ Generator de înaltă frecvenţă pentru căliri metalice, lipiri de armături la condensatoare, depuneri de metale refractare şi pentru alte utili­zări similare. Produsul a fost conceput şi realizat de filiala din Cluj-Napoca a Institutului de cercetări, proiectări şi inginerie tehnologică pentru electro­nică, în colaborare cu specialişti ai acestui institut din Capitală şi cu Facultatea de electrotehnică a Institutului politehnic clujean. TEHNOLOGII NOI In această perioadă s-au introdus o serie de teh­nologii moderne, eficiente, dintre care enumerăm : A Tehnologia pentru prelucrarea pe maşini-agregat a suporţilor trenului de laminat pentru familia maşinilor de filat lină şi bumbac, realizată de specialiştii între­prinderii „Unirea” din Cluj-Napoca. Prin aplicarea­­ noii tehnologii s-a asigurat creşterea de 1,5 ori a productivităţii muncii la această operaţie. „ Tehnologia de îndoire în spirală la rece a serpentinelor,sistemului radiant de la generatorul de aburi, aplicată în procesul de fabricaţie la Combinatul de utilaj greu din Cluj-Napoca, determină, ridicarea productivităţii muncii cu 50 la sută.­­ Prin punerea la punct la întreprinderea „Car­bochim" din Cluj-Napoca a unei originale tehno­logii de recuperare a granulelor de electro­­corindon şi carbură de siliciu din resturi de corpuri abrazive, în cincinalul trecut s-au economisit 1 600 tone de electrocorindon.­­ Tehnologia de preparare a caolinului de Parva pentru industria porţelanului şi de amestecare a caolinului cu bentonită de Răzoare , material ce se utilizează in industria hîrtiei­­ realizate de specialiştii Combinatului mi­nier Cluj, a asigurat reducerea importului cu 13,3 milioane lei la nivelul unui an.­­ Tehnologia şi instalaţia pentru recu­perarea grăsimilor din răzuturi de piele, concepute şi realizate de un colectiv de muncitori şi specialişti de la combinatul de pielărie şi în­călţăminte „Clujana", a asigurat anual recupera­­rea şi reintroducerea în circuitul economic a 2 000 tone de grăsimi pentru fabricarea săpunurilor.­­ Tehnologia pentru înlocuirea cupru­­lui-lingou cu resturi de cupru la fabricarea oxiclorurii de cupru, elaborată și aplicată la între­prinderea chimică Turda, permite reducerea costu­rilor cu 1 200 lei la fiecare tonă de oxiclorură de cupru produsă. Forţa mobilizatoare a iniţiativelor muncitoreşti ,,La fiecare 1 000 iei producţie-mar­„De ce sâ importăm ? Putem rea­lă­­ economii de 10 kWh energie elec­­liza şi noi !" — este iniţiativa care­ s-a lansat mn frică şi 2 mc gaze naturale". Initiativa s-a anul 1977 la întreprinderea „Armătura" din Cluj-Na­poca. Scopul : reducerea importurilor prin asimilarea cu forţe proprii a unor piese de schimb pentru uti­laje din import, a unor dispozitive şi maşini prevăzute să fie importate, înlocuirea unor elemente, moderni­zarea şi perfecţionarea unor maşini şi utilaje din do­tare pentru aducerea parametrilor acestora la nivelul tehnicii mondiale. Măsurile avute in vedere în apli­carea iniţiativei s-au referit îndeosebi la inventarierea periodică a pieselor şi maşinilor procurate din import, urmate de analize concrete, cu participarea celor mai experimentaţi, muncitori şi maiştri, pentru a fi găsite soluţii de realizare a acestora in întreprindere. Efi­cienţa iniţiativei la nivelul întreprinderii : economisi­rea unor fonduri valutare echivalente cu circa 7 mi­lioane Iei. Generalizarea în toate unităţile industriale ale judeţului a acestei iniţiative a asigurat reducerea cu zeci şi zeci de milioane lei a importurilor in anul 1980, născut în adunarea generală a oamenilor muncii care a avut loc la începutul anului 1979 la întreprinderea chimică din Turda şi la început s-a aplicat în secţiile oxiclorură şi electroliză. Acţiunile întreprinse de oa­menii muncii din unitatea turdeană au vizat îndeosebi efectuarea la timp şi de calitate a reparaţiilor şi revi­ziilor la celulele de electroliză, reglarea zilnică a dis­tanţei interpolare de la celulele de electroliză, menţi­nerea concentraţiei şi temperaturii în limite optime la saramura de potasiu, utilizarea unor motoare electrice de puteri adecvate, evitarea funcţionării în gol a uti­lajelor, raţionalizarea iluminatului şi încălzitului în secţiile productivă şi în alte sectoare de activitate, In cei doi ani în care s-a aplicat iniţiativa, în unitatea Turda s-au economisit 22 000 MWh energie electrică şi peste 7 milioane mc gaze naturale. Această iniţiativă a fost preluată, cu obiective specifice, in alte 20 de uni­tăţi clujene. • „Autocontrolul calităţii produselor". Este o iniţiativă mai veche, aplicată încă din anul 1970 la Combinatul de pielărie şi încălţăminte „Clu­jana“. Iniţiativa urmăreşte creşterea răspunderii per­sonale şi colective faţă de calitatea produselor şi sti­mularea interesului pentru ridicarea calificării profe­sionale. Efectele economice s-au regăsit în reducerea cu 34 la sută a returnărilor interne pe faze tehnologice pentru defecţiuni de ordin calitativ şi în obţinerea unor importante economii de manoperă, materiale, energie şi combustibil, pe fondul creşterii generale a calităţii şi competitivităţii produselor. Iniţiativa a fost preluată in 37 de întreprinderi din judeţ şi este aplicată de 34 000 de oameni ai muncii, în funcţie de specificul procesu­lui tehnologic. • „La fiecare 100 litri combustibil consum normat - un litru economisit". Intr-o adunare sindicală, la începutul cincinalului tre­cut, şoferul Nicolae Crişan, un harnic şi apreciat mun­citor al întreprinderii de transporturi auto Cluj, a avut ideea acestei iniţiative pentru instaurarea unui sever regim de economisire a carburanţilor. Obiectivele : evitarea transporturilor în gol, menţinerea in stare perfectă de funcţionare a maşinilor, introducerea unui sistem de urmărire zilnică a consumului de carburanţi, respectarea regimului de reparaţii curente şi capitale. Această iniţiativă s-a generalizat în 6 autobaze şi este aplicată de peste 3 000 de şoferi. în anul 1980 s-au eco­nomisit 1 500 tone combustibil convenţional, ceea ce a permis transportarea peste plan a 43 000 tone mărfuri şi realizarea unei producţii nete suplimentare de 26 milioane lei. • „Acţiunea 3 R : recuperare, recon­­diţionare, refolosire". A fost iniţiată propu­­nerea unor muncitori şi specialişti in cadrul unei „mese rotunde“ organizate de ziarul „Făclia“ — organ al comitetului judeţean de partid. Prin această iniţia­tivă s-a urmărit adoptarea în fiecare unitate economi­că a unor măsuri ferme pentru recuperarea tuturor materialelor refolosibile rezultate din producţie, şi consum, recondiţionarea cu forţe proprii şi prin teh­nologii originale a pieselor şi subansamblelor şi sti­mularea ideilor şi soluţiilor valoroase pentru reintro­ducerea acestora în circuitul economic. In anul 1980, în afară de cantităţile de materii prime, materiale şi piese de schimb recuperate şi utilizate in unităţile eco­nomice din judeţ,­­au fost predate peste prevederi la întreprinderea judeţeană pentru recuperarea şi valo­rificarea materialelor refolosibile 21 200 tone fier vechi, 1 270 tone fontă, 1 640 tone cupru și cenuși de cupru, 72 tone plumb, 1 033 tone materiale refractare, 313 tone, cauciucuri, 2,4 tone mase plastice și 48 tone cioburi sticlă. . • PAGINA 3 Preţuirea hărniciei, a muncii bine organizate, eficiente în cincinalul 1976-1980 MÂNDRIA COMUNIŞTILOR, A OAMENILOR MUNCII DIN JUDEŢUL CLUJ DE A FI DIN NOU PE PRIMUL LOC ÎN ÎNTRECERE Panou de onoare Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I • Organizaţiei de partid a judeţului Cluj „Ordinul Muncii" clasa I • Consiliului popular al judeţului Cluj • Combinatului metalurgic Cimpia Turzii • întreprinderii „Carbochim" Cluj-Napoca • întreprinderii chimice Turda „Ordinul Muncii" clasa a lll-a • Combinatului de celuloză şi hîrtie Dej • Întreprinderii de ceramică fină pentru construcţii Cluj-Napoca • Institutului de cercetare şi proiectare Cluj-Napoca „Ordinul Muncii” clasa a ll-a Combinatul de utilaj greu din Cluj-Napoca, unitate de prestigiu­­a industriei constructoare de maşini româ­neşti, construit şi pus in funcţiune in cincinalul trecut Dimineţi de aur de Vasile REBREANU La vremea de cumpănă a două anotimpuri, cind natu­ra ei pregăteşte veşmintul eternei renaşteri, ca un sim­bol al perenităţii vieţii pe planeta noastră, am asistat cu adincă emoţie la Palatul Ma­rii Adunări Naţionale, alături de­­ toţi, cei care­­ formează marele sfat al ţării, la un au­tentic omagiu adus muncii entuziaste şi rodnice. Acest moment de înălţare patrioti­că şi civică i-a constituit lu­minarea de către preşedinte­le Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a unor inalte distincţii organizaţiilor de partid, consiliilor populare judeţene, unităţilor econo­mice industriale, agricole şi de cercetare pentru rezultate­le deosebite obţinute in între­cerea socialistă in 1980 şi In cincinalul 1976—1980, pentru contribuţia importantă adusă la dezvoltarea economiei, creşterea avuţiei naţionale şi înflorirea patriei. „Tot ceea ce s-a înfăptuit a fost închinat poporului, bu­năstării şi fericirii lui, cauzei socialismului şi comunismu­lui in România !". Cuvintele secretarului general al parti­dului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, semnifică înalta preţuire adusă muzicii oamenilor din întreaga ţară şi deci hărniciei celor care lu­crează în fabrici şi şantiere, pe ogoare şi in laboratoarele de cercetare. Eforturile susţinute ale comuniştilor, ale tuturor celor care transformă ideile,­in au­tentice fapte de muncă au fost preţuite aşa cum se cu­vine in precedentul cincinal, perioadă care marchează cea mai rodnică etapă din istoria clujeană. Oamenii muncii români şi maghiari care vieţuiesc pe aceste meleaguri transilvane, uniţi în f­ancă şi idealuri, au făcut să strălucească iarăşi ca un blazon al hărniciei „Steaua Republicii Socialiste România" clasa 1. Rezultate­le lor prestigioase sunt urma­rea firească a aplicării con­secvente a indicaţiilor tova­răşului Nicolae Ceauşescu, potrivit cărora dezvoltarea­­ judeţului Cluj, ca dealtfel a întregii ţâri, a fost orientată in sensul creşterii prioritare a ramurilor purtătoare de progres tehnic, in stare să determine o valorificare su­perioară a potenţialului ma­terial, tehnico-ştiinţific şi uman de care dispun unită­ţile economice, sociale şi culturale ale judeţului. Parafrazînd o nestemată a tezaurului de gindire şi creaţie populară, potriivit căreia „viitorul unui an de­pinde de primăvară“,­ vom spune că înfăptuirea obiecti­velor cincinalului calităţii şi eficienţei in care am intrat depinde de felul în care ne vom canaliza eforturile pen­tru a ridica cit mai sus şta­cheta întrecerii socialiste, printr-un continuu proces de autodepăşire. Înaltele dis­tincte, la acordarea cărora am avut cinstea să asist, în­nobilează stropii de sudoare şi creativitate şi, in acelaşi timp, se constituie intr-un şir de reacţii catalizatoare ale muncii angajate cu responsa­bilitate comunistă pentru cinstirea zilei de 1 Mai și a celei de-a 60-a aniversări a partidului, pentru edificarea socialismului multilateral dez­voltat pe întreg cuprinsul pa­triei. Pagină realizată de Alexandru MUREŞAN şi Corneliu CARLAN

Next