Scînteia, iulie 1981 (Anul 50, nr. 12085-12111)
1981-07-01 / nr. 12085
LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Ieri au fost reluate în plen lucrările sesiunii a IlI-a a celei de-a VIII-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale Marţi, 30 iunie, au fost reluate in plen lucrările sesiunii a IlI-a a cel,i de-a VIII-a Ieleisturi a Marii Adunări Naţionale, întrunită într-o atmosferă de puternică efervescenţă politică, de pregnantă manifestare a profundului democratism al orinduirii noastre socialiste, actuala sesiune a Marii Adunari Naţionale examinează şi legiferează acte normative de o deosebităimportanţă pentru dezvoltarea econoico-socială a ţării, care au fost dizbătute, în aceste zile, in cele mai largi forumuri democratice ale clasei muncitoare, ale Întregului popor. Ora 10, în aplauzele puternice ale deputaţilor şi invitaţilor, in lojile oficiale iau loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Ludovic Fazekas, Cornelia Filipaş, Alexandrina Găinuşe, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Radulescu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec. In sală se află membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P.C.R., membrii ai Consiliului de Stat. La lucrările sesiunii sunt prezenţi numeroşi invitaţi — membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, reprezentanţi ai oamenilor muncii, personalităţi ale vieţii noastre culturale şi ştiinţifice, ziarişti. Erau prezenţi, de asemenea, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi in ţara noastră, precum şi corespondenţi ai presei străine. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale. La propunerea Biroului Marii Adunari Naţionale, deputaţii au aprobat completarea ordinii de zi a sesiunii şi desfăşurarea lucrărilor în următoarea succesiune : 1. Validarea alegerii unui deputat în Marea Adunare Naţională şi depunerea de către acesta a jurâmîntului de credinţă şi devotament faţă de Republica Socialistă România ; 2. Proiectul de Lege pentru adoptarea Planului national Unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialistă Rr.ahte ia perioada 1981—1985 ; 3. Proiectul de Lege pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii si industriei alimentare in perioada 1981—1985 ; 4. Proiectul Legii gospodăriei comunale ; 5. Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat. Intrîndu-se in ordinea de zi, Marea Adunare Naţională a validat, in unanimitate, alegerea ca deputat al M.A.N. in circumscripţia electorală nr. 1 Tulcea, judeţul, Tulcea, a tovarăşului Roman Ancuţ, care a depus apoi jurămintul de credinţă şi devotament faţă de Republica Socialistă România. Tovarăşul Ilie Verdeţ, prim-ministru al guvernului, a prezentat, la următorul punct al ordinii de zi, din împuternicirea guvernului, proiectul de Lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a României in perioada 1981—1985. (Continuare in pag. a IlI-a) în paginile II—III—IV—V . Expunerea la proiectul de Lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico- socială a României în perioada 1981—1985 . Expunerea la proiectul de Lege pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii și industriei alimentare în perioada 1981—1985 . Din cuvîntul participanților la dezbateri „Cupru, Roşia Poieni Fapte de laudă în ampla acţiune de întrajutorare muncitorească Nicicind n-a răsunat ţinutul Apusenilor de auta vuiet. De la Abrud la Baul de Arieş traficul auto pe şosea are intensitatea caracteristică marilor lucrări. Autobasculante de 16 tone, trailere cu diverse utilaje, printre care se strecoară cite un autobuz sau vreo maşină de intervenţii operative, creează un du-tevino intens pe valea Arieşului. Mocăniţa pufăie agale, timidă pe lingă această forţă dezlănţuită. Căruţele moţeşti care merg in pasul roibului lipite de buza şanţului par şi mai anacronice. Masivul Roşia Poieni îl ghicim undeva, ca un focar care polarizează acest brîu de forţă care-l Înconjoară. Pentru a ajunge acolo, unde de ciţiva ani tihna ancestrală a fost risipită pentru a se pune in valoare zăcămîntul cuprifer, urcăm pieptiş pe drumul de la Muşca. O vastă reţea de drumuri a înlocuit potecile de altădată. Denumiri geografice pină acum cu rezonanţă locală au devenit repere fierbinţi ale muncii care asaltează, mai energic, mai de aproape zăcămîntul, conturind uriaşa platformă ■ viitorului obiectiv minier. Dealurile Tofului, Ruginiş, Ghergheleu, Piciorului, Valea Funiilor, Valea Blinda îşi modifică cu fiecare zi fizionomia, intrînd definitiv în perimetrul muncii industriale. De la 1 iunie, pentru a grăbi lucrarea pe şantier, au sosit noi forte din judeţele Constanţa, Cluj şi Alba in cadrul acţiunii de întrajutorare muncitorească „Cupru, Roşia Poieni 1931“. I-am întîlnit un front de lucru, la cota 940, entuziaşti şi puşi pe treabă. In drum spre numeroasele puncte ale şantierului, veşnic grăbit, ing. Gheorghe Bintu, directorul tehnic al combinatului cuprului, comandantul acţiunii de întrajutorare, ne explică lapidar : „ La cota 940 încep noi lucrări de decopertare din punctul cel mai apropiat de zăcămînt. In cadrul acţiunii „Cupru, Roşia Poieni 1981“ avem misiunea de a deroca, încărca şi transporta, pînâ la 31 octombrie a.c., 2.2 milioane mc de material. Cota 940. Buldozere „clujene“ fasonează un drum care urcă, în serpentină, ca un briu. Excavatoare „constănţene“ muşcă avîntat sterilul de deasupra zăcămintului. In cupele excavatoarelor, care se rotesc scurt in aer, fîlfite frunze de zmeuriş. Pămîntul este încărcat în autobasculante de 16 tone cu inscripţia „AB“ — Alba, AB 1, AB 38, AB 17 — numerele de ordine pe care maşinile le-au primit in cadrul acţiunii. După cum se observă, aici, întrajutorarea atinge cote înalte, In acest ritm se munceşte de la începutul acţiunii, fără răgaz. Ziua de lucru, pe schimburi, se încheie dimineaţa următoare, la ora 5. Pauzele sunt scurte, pe durata unei puşcături. Atunci parcă totul încremeneşte . Intr-un asemenea moment de aşteptare am cunoscut ciţiva dintre muncitorii de aici. Coboriseră de pe buldozere, excavatoare, din autobasculante şi aşteptau retraşi, înşiruiţi pe citeva bănci de lemn, sub un soare torid Constănţeanul Vasile Sorohan, 28 de ani, nu regretă briza mării : — Cu soarele sunt obişnuit... Munca îmi place, înainte am lucrat cu excavatorul acela roşu la I.C.H. Constanţa. Munţii sunt deosebit de frumoşi primele două-trei zile au fost mai dificile, până ne-am obişnuit cu altitudinea şi dimineţile mai răcoroase. La munte sau la mare, munca de om depinde. Colegul său, Lazăr Roca, vine de la Canalul Dunăre- Marea Neagră. Face mereu comparaţii între şantierul de unde vine şi cel pe care lucrează acum. „Şi la canal se lucrează de zor , spune el. Şi acolo sunt forţe serioase“. Reprezentanţii la cota 940 ai judeţului Cluj, Ioan Piuaru, Ioan Circiumaru, Gheorghe Mărginean şi alţii, lucrează chiar deasupra locului unde va fi amplasat uriaşul concasor de minereu. Cu buldozerele lor, în aceste cinci luni, vor impinge în halde, vor arunca spre locurile de încărcare sute de mii de metri cubi de steril. Sunt bucuroşi că vremea ţine cu toţi cei aproape o mie de participanţi la acţiunea „Cupru, Roşia Poieni 1981“. Tot aici lucrează şi Laurean Bota şi Dumitru Câmpean, ambii buldozerişti din Muşca, cea mai apropiată aşezare de masivul Roşia Poieni. Cei doi moţi, cot la cot cu noii veniţi, buni tovarăşi, le arată celorlalţi întinderea obiectivului şi le mulţumesc de ajutor. Gazdele, cei din Alba, trag tare. Clujul a pornit-o puternic. Constanţa nu se lasă. — In prima zi am transportat 8640 tone, a doua zi — 9146 tone, ne spune Constantin Tomozeu, responsabilul brigăzii „Alba“ întrajutorare şi întrecere muncitorească. La Roşia Poieni, locul acţiunii, şi faptele oamenilor sunt la înălţime. Obrazul lor aspru, uneori neras, a devenit arămiu. Culoare ruptă din soare, care aminteşte metalul căutat — cuprul. Ștefan D1NICA - reportaj mp - o Off! PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul L Nr. 12085 Miercuri 1 iulie 1981 8 PAGINI - 40 BANI TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ambasadorul Sudanului Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi dimineaţa, pe Mohamed Osman Mohamed El Awad, ambasadorul Sudanului în Republica Socialistă România, in vizită de rămas bun, în legătură cu încheierea misiunii acestuia in țara noastră. Cu acest prilej a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. CONSTRUIM CU OAMENII, PENTRU OAMENI „Numai şi numai cu poporul vom construi socialismul! Pentru popor îl construim şi numai acţionînd în acest fel partidul nostru îşi va asigura în continuare rolul său de conducător politic în întreaga etapă istorică pe care o străbatem în momentul actual NICOLAE CEAUŞESCU Cînd, de la Înalta tribună a celui de-al II-lea Congres al consiliilor oamenilor muncii, secretarul general al Partidului Comunist Român a rostit cuvintele pe care le-aţi citit mai sus, sub cupola pavilionului Central au răsunat aplauze puternice, nesfirşite. Erau, şi acestea, semnele fuziunii depline de gînd şi simţire ale celor 11 000 de delegaţi care dădeau girul lor uneia dintre cele mai de seamă idei pe care — in climatul de puternică efervescenţă creatoare deschis de Congresul al IX- lea al partidului — realitatea social-politică a României o înscrie drept o contribuţie preţioasă la teoria şi practica construcţiei socialiste. Istoria merge Înainte doar în măsura în care masele largi populare, şi în primul rind clasa muncitoare, îşi spun cuvîntul hotărîtor în conducerea societăţii. Socialismul — proclamă partidul nostru comunist, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — este orinduirea care se construieşte cu oamenii, pentru oameni ; nu putem concepe procesul de edificare şi perfecţionare a noii orînduiri altfel decit ca un proces de continuă şi reală aprofundare a democraţiei muncitoreşti, de întărire a participării celor ce muncesc la conducerea întregii activităţi economice, social-politice şi cultural-educative. Pentru partidul nostru, participarea celor ce muncesc la luarea şi înfăptuirea deciziei in toate sectoarele de activitate se dovedeşte a fi condiţia sine qua non a construirii socialismului multilateral dezvoltat şi a comunismului, piatra unghiulară a vastului şi complexului proces de făurire a celei mai umane orînduiri din istorie. In aceste condiţii, misiunea istorică ce revine partidului este aceea de a asigura cadrul necesar conducerii de către popor, în interesul poporului, a dezvoltării sociale. Partidul îşi îndeplineşte rolul său conducător, se bucură de stima şi preţuirea întregii naţiuni in măsura în care ştie să fie în fruntea maselor, să călăuzească toate clasele şi categoriile sociale în fiecare etapă a procesului de construcţie socialistă şi comunistă. „Afirmarea rolului conducător al partidului — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu in magistrala expunere, document programatic al Întregului popor, prezentată la Congresul al II-lea al consiliilor oamenilor muncii — nu se poate înfăptui decit in strînsă legătură cu clasa muncitoare, cu oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, cu întregul popor : numai participarea activă a întregului popor la conducerea societăţii noastre socialiste dă expresia supremă a rolului conducător al partidului in societate“. Dacă Partidul Comunist Român reprezintă în ochii oamenilor muncii din patria noastră stegarul şi conştiinţa vie a poporului, cei către care se îndreaptă cu neţărmurită încredere privirile lor, aceasta se intîmplă pentru că el a dovedit şi dovedeşte, la parametrii cei mai înalţi, că işi îndeplineşte cu strălucire rolul de forţă politică conducătoare a societăţii româneşti socialiste. Tocmai pentru că este un partid al poporului, trup din trupul şi suflet din sufletul poporului , pentru că nu conduce „din afară“, pentru că nu este o entitate abstractă situată undeva deasupra clasei muncitoare, în general a celor ce muncesc, tocmai pentru că întruchipează idealurile, nădejdile de mai bine, visurile îndrăzneţe ale celor 22 de milioane de cetăţeni ai României. Poporul român are conştiinţa clară a faptului că tot ceea ce am înfăptuit, înflorirea fără precedent a ţării, transformarea din temelii a vieţii tuturor şi a fiecăruia, noile relaţii din societatea noastră sunt rodul nemijlocit al conducerii înţelepte, clarvăzătoare şi cutezătoare a partidului nostru comunist. Aplicind legităţile generale ale materialismului istoric, ale socialismului ştiinţific la realităţile specifice ale României, avind mereu în faţa ochilor comandamentul slujirii neabătute a intereselor fundamentale ale naţiunii, Partidul Comunist Român şi-a cîştigat încrederea şi recunoştinţa întregului popor. Aceasta este axioma ce se află la temelia edificiului care este societatea românească socialistă. Deplina unitate a poporului in jurul Partidului Comunist Român, al secretarului său general este consecinţa logică a identităţii de fel : nimic nu este mai de preţ pentru partidul nostru comunist decit slujirea fără preget a poporului şi nimic nu este mai preţios pentru poporul român decit conştiinţa că iu partidul clasei muncitoare il are pe apărătorul cel mai consecvent, cel mai sigur al intereselor sale. Fermitatea cu care Partidul Comunist Român îşi îndeplineşte rolul de forţă politică conducătoare este chezăşia cea mai sigură a creşterii şi înfloririi patriei socialiste, a exercitării puterii de către popor, pentru popor. Cel mai reprezentativ forum al eroicei noastre clase muncitoare, Congresul consiliilor oamenilor muncii, este una, doar una din şirul de instituţii democratice care aşază pe noi temelii şi consfinţesc în România socialistă conducerea poporului de către popor, pentru popor, prin popor. Pe bună dreptate putem afirma că în ţara noastră cea mai largă şi mai democratică instituţie este dialogul cu poporul. Viu, neîntrerupt, profund. Sutele şi sutele de vizite în întreprinderi, în unităţi agricole, in institute de cercetare ale secretarului general al partidului, convorbirile la faţa locului cu proprietarii şi producătorii, participarea sa la adunările generale ale oamenilor muncii, la toate formele de conducere democratică a societăţii, întreaga sa activitate atestă că „stilul Ceauşescu“, stilul de muncă democratic, deschis dialogului, participării, este stilul de conducere a sa- Georţje-Radu CH1ROV1CI (Continuare in pag. a Vl-a) Cadrul fertil, înnoitor al democraţiei noastre muncitoreşti, socialiste Importante cantităţi de produse suplimentare Colectivele din unităţile industriale mehedinţene obţin sporuri de producţie tot mai însemnate. Astfel, in perioada care a trecut din acest an, la nivelul judeţului s-au înregistrat peste prevederile de plan 275 milioane kilowaţi-oră energie electrică, 4 142 tone huilă netă, 3 780 tone masă cuarţoasă, 1 815 metri cubi cherestea, 13 000 metri cubi lemn rotund pentru mină, 28,4 milioane metri pătraţi hîrtie, pompe centrifugale în valoare de 11,6 milioane lei, confecţii textile de peste 1,7 milioane lei, ţesături din bumbac de peste 1,5 milioane lei şi alte însemnate cantităţi de produse necesare economiei naţionale. In acelaşi interval de timp, cheltuielile totale de producţie au fost reduse cu 208 milioane lei, iar cele materiale cu peste 16,7 milioane lei. (Virgiliu Tătaru). MUNCITORIMEA - reper şi realitate esenţială pentru literatură Statornică e doar mişcarea, sună vechi adagii şi în acest sens ceea ce se potriveşte azi se schimbă cu fiecare nouă clipă în devenirea istorică. E firesc să fim mereu cercetaţi de amintirile prime şi primordiale care au generat cadrul şi climatul vititelor noastre contacte cu lumea din afară şi astfel cu lumea din noi înşine. Clasa muncitoare reprezintă nu numai un reper, pentru mulţi dintre noi, sentimental, ci o realitate care şi-a impus pecetea asupra unui întreg mod de viaţă, definind o mişcare socială in trăsăturile ei cele mai caracteristice, confundindu-se cu înseşi ideile şi noţiunile de civilizaţie şi progres uman. Socialismul şi comunismul au însemnat dintotdeauna umanism, solidaritate, fraternitate, egalitate, dreptate, armonie ------superioară. Toţi acei care au exprimat in vremuri de pionierat şi mai apoi în condiţii grele conştiinţa de clasă a proletariatului român au fost nu doar romantici, utopici, apostoli, ci oameni cu o viziune largă, pentru care libertatea muncitorimii echivala cu libertatea poporului şi care intuiau, ştiau că fericirea fiecărui individ în parte nu poate fi clădită şi nu poate exista decit în temeiul şi pe temeiul fericirii colective. Forţa lor, sacrificiile de care nu s-au temut, încrederea şi optimismul lor istoric izvorau din convingerea că nu pe sine numai se reprezintă şi nici interesele unui grup restrîns, ci năzuinţele, fie şi necristalizate încă suficient, spre bine şi frumos ale societăţii in ansamblul ei, ale tuturor celor ce muncesc cu braţele şi cu mintea într-o ţară ce-şi croia, in împrejurări interne şi externe complicate, propriul drum spre viitor. Vizionarismul social Însemna şi patriotism, devotament în fapt faţă de imperativele naţionale cele mai fierbinţi. „M-am gindit şi eu neaparat despre ceea ce trebuia să fac in împrejurările de faţă ale ţării noastre, in cechip să mă arăt că sunt vrednic de un adevărat fiu al naţiunii române", scria in 1877 unul dintre reprezentanţii de început ai socialismului românesc, explicîndu-şi şi justifieîndu-şi hotărîrea de a participa la războiul pentru independenţă. „Intre socia-Ihm şi patrie, intre interesele Proletariatului şi ale poporului nu este, nu poate să fie antagonism", spunea mai tîrziu M. Gh. Bujor. Iar despre puternicele manifestaţii antifasciste şi antirăzboinice din 1939, în pregătirea cărora tovarăşul Nicolae Ceauşescu a avut un rol principal, presa relata :Deasupra capetelor mulţimii, muncitorii conştienţi înalţă placarde antifasciste : „Să apărăm graniţele ţării împotriva agresorului hitlerist“, „Trăiască independenţa naţională a ţării !“, „Jos fascismul“». Pentru ca intr-un alt mai, un manifest către întreaga clasă muncitoare, către poporul român, proclaminc’ crearea Frontului Unic Muncitoresc, să consacre practic rolul conducător al muncitorimii in miş-------- carea de rezistentă, de pol centralizator in coaliza------------------------ rea forţelor pentru doborîrea regimului de dictatură militară şi de făurire a condiţiilor necesare săvârşirii revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifasciste şi antiimperialiste din august 1944. Muncitorii, în frunte cu partidul lor, şi-au îndeplinit misiunea istorică de a cuceri şi consolida noua putere politică, de a transforma România intr-o citadelă de luptă antihitleristă şi de a crea bazele României moderne. In marile înfăptuiri de astăzi şi in obiectivele inspiratoare înscrise in documentele programatice de partid şi de stat se află înglobate eforturile eroice ale tuturor oamenilor muncii din patria noastră, visurile şi aspiraţiile lor deopotrivă nobile şi temerare. Pornind de la asemenea adevăruri de care trebuie să ţinem seama spre a deduce nu numai trecutul, ci a pricepe şi prezentul, pentru a Încadra intre repere perfect obiective modul nostru, al fiecăruia dintre noi, inevitabil personal, colorat subiectiv, în interpretarea datelor realităţii, e firesc să ne confruntăm cu noi probleme şi cu noi soluţii. Ce înseamnă astăzi, de exemplu, a fi muncitor ? Şi ce înseamnă a fi intelectual ? E un raport in care s-au produs modificări şi chiar mutaţii esenţiale. Nu e deloc o întrebare gratuită, cu atit mai puţin doar retorică. Pentru literatura noastră de azi, pentru (Continuare in pag. a Vl-a) AI. SIMION CU PRILEJUL ALEGERII TOVARĂŞULUI HU YAOBANG IN FUNCŢIA DE PREŞEDINTE AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ Tovarăşului HU YAOBANG Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Stimate tovarăşe Hu Yaobang, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi al meu personal, vă adresez un cordial salut tovărăşesc şi cele mai calde felicitări cu prilejul alegerii dumneavoastră în funcţia de preşedinte al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez. îmi exprim convingerea că bunele relaţii de prietenie şi solidaritate, colaborarea multilaterală dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez, dintre popoarele şi ţările noastre se vor dezvolta şi aprofunda tot mai mult. in interesul edificării noii orînduiri sociale, al cauzei generale a socialismului, independenţei naţionale, păcii şi colaborării internaţionale Vă doresc, stimate tovarăşe Hu Yaobang, multă sănătate şi succes in activitatea dumneavoastră de înaltă răspundere, iar poporului chinez prieten noi şi tot mai mari realizări in vasta activitate creatoare pe care o desfăşoară, sub conducerea încercată a Partidului Comunist Chinez, pentru edificarea socialismului şi înflorirea multilaterală a patriei. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român " I