Scînteia, martie 1982 (Anul 51, nr. 12293-12318)

1982-03-02 / nr. 12293

SClNTEIA — marţi 2 martie 1982 Un moment hotăritor pentru dezvoltarea mişcării revoluţionare a tineretului (Urmare din pag. I) Reapariţia gazetei „Tineretul so­cialist“ a stimulat activitatea ideolo­gică, politică şi organizatorică a ti­neretului revoluţionar. Dezbaterile teoretice şi confruntările de păreri publicate de gazetă reflectau creş­terea şi amplificarea combativităţii revoluţionare a tineretului muncitor, în spiritul noului curs politic şi de acţiune imprimat mişcării muncito­reşti din ţara noastră de crearea partidului comunist. Alături de „Ti­neretul socialist“, alte organe de pre­să socialiste au preluat şi au susţinut cu fermitate necesitatea centralizării mişcării tineretului revoluţionar într-o organizaţie politică unică la nivelul întregii ţări. Un moment însemnat în contextul eforturilor depuse pentru unificarea pe scară naţională a mişcării revo­luţionare de tineret l-a reprezentat Conferinţa preliminară din 23 octom­brie 1921 de la Braşov, cînd repre­zentanţii tineretului revoluţionar din „Vechea Românie, Transilvania şi Banat“ au hotărît, de comun acord, convocarea congresului general al mişcării de tineret pentru 1 martie 1922. Dar, întrucît autorităţile statu­lui burghez au refuzat sistematic să dea aprobare ţinerii congresului miş­cării revoluţionare de tineret, Comi­tetul Central provizoriu a convocat la Bucureşti, pentru zilele de 19—20 martie 1922, o Conferinţă generală pe ţară a tineretului socialist. Referindu-se la obiectivul priori­tar pe care îl urmărea mişcarea re­voluţionară de tineret din România prin convocarea Conferinţei naţio­nale a tineretului socialist, gazeta „Tineretul socialist“ scria următoa­rele in articolul intitulat „Pentru Conferinţa tineretului“ : „Stind pe terenul realităţii, Conferinţa va tre­bui să pună bazele organizatorice ale mişcării noastre, bazele unei or­ganizaţii sistematice, fără exagerare de forţe inexistente dar cu o înţe­leaptă utilizare a celor ce există. Refacerea şi reorganizarea noastră pe cele mai bune baze şi care să asigure maximum de folos pentru muncitorimea tinără e al doilea punct ce va avea de rezolvat confe­rinţa tineretului“. Şi, intr-adevăr, lucrările acestui forum naţional al tineretului revo­luţionar nu au dezminţit aşteptările. La lucrările conferinţei au partici­pat delegaţi ai organizaţiilor din toate provinciile istorice ale Româ­niei, reprezentînd, aproximativ, 4 800 de tineri organizaţi. Rapoartele Co­mitetului Central provizoriu, cele ale delegaţilor participanţi, cît şi discu­ţiile purtate pe marginea lor au evi­denţiat succesele obţinute de mişca­rea revoluţionară de tineret pe linia organizării, precum şi necesitatea stringentă a unificării pe baze noi, revoluţionare. In acest scop a fost adoptat „Regulamentul de organiza­re a mişcării tineretului socialist din România“, pe baza căruia mişcarea de tineret urma să-şi desfăşoare ac­tivitatea până la convocarea con­gresului. Conferinţa a hotărît ca din Comitetul Central provizoriu, cu se­diul la Bucureşti, să facă parte şi reprezentanţi ai Uniunii Tineretului Muncitoresc din Ardeal şi Banat. Conferinţa din 19—20 martie 1922 a avut deosebita însemnătate de a fi pus bazele organizatorice şi ideo­logice marxist-leniniste ale organi­zaţiei revoluţionare de tineret din România. „Rezultatele Conferinţei sunt imense — scria în această pri­vinţă „Tineretul socialist" — unifi­carea care le dă organizaţiilor noas­tre forţă şi viaţă, unificarea reală a început... Dar nu numai aceasta a fost opera Conferinţei noastre. Ba­zele şi directivele noi, organizatorice au fost date mişcării tineretului". Din mai 1924, Uniunea Tineretului Socialist va lua denumirea de Uniu­nea Tineretului Comunist. Prin adoptarea noii denumiri nu s-a creat o nouă organizaţie, ci s-a confirmat şi mai mult caracterul revoluţionar al organizaţiei de tineret, aşa cum fusese el consfinţit la Conferinţa din martie 1922. Moment cu o semnificaţie deose­bită în istoria mişcării revoluţiona­re, democratice şi progresiste a ti­neretului din patria noastră, făurirea Uniunii Tineretului Comunist, la Conferinţa naţională din 19—20 mar­tie 1922 a tineretului socialist, a marcat începutul unei etape noi, su­perioare în lupta pe care tineretul s-a angajat s-o ducă, alături de cla­sa muncitoare, de celelalte forţe de­mocratice şi progresiste ale naţiunii, pentru eliberarea socială şi naţio­nală. Condusă şi îndrumată în per­manenţă de partidul comunist, Uniu­nea Tineretului Comunist s-a situat cu consecvenţă în fruntea mişcării revoluţionare şi democratice de ti­neret din România, eroismul acţiunii politice, abnegaţia şi patriotismul ardent fiindu-i virtuţi caracteristice, dovedite cu prisosinţă in cele şase decenii de existenţă şi activitate re­voluţionară. Pe drept cuvînt aprecia tovarăşul Nicolae Ceauşescu : „For­marea în 1922 a Uniunii Tineretului Comunist, la un an după crearea Partidului Comunist Român, a con­stituit un moment crucial in isto­ria mişcării revoluţionare de tineret din România... Se poate spune că Uniunea Tineretului Comunist a des­făşurat în toată perioada ilegalităţii o intensă activitate de organizare a tineretului, de conducere a luptelor sale alături de clasa muncitoare, de toate forţele revoluţionare şi progre­siste din România". File din cronica luptei pentru făurirea organizaţiei revoluţionare de tineret • „LOCUL TINERILOR­­ IN JU­RUL STINDARDULUI ROŞU“. „Tot ce este tînăr trebuie să ştie că locul său este in jurul stindardului roşu, unde va găsi căldura sufletului to­vărăşesc, pentru ca sub acest stin­dard să-şi poată face datoria aşa cum nevoia o cere şi împrejurările o dictează“. „Socialismul", 1 decembrie 1918 • „O NOBILA MISIUNE - DESA­­VIRŞIREA OPEREI DE TRANSFOR­MARE SOCIALA“. „Desăvîrşirea ope­rei socialiste (...) revine în primul rînd tineretului socialist , dîndu-şi seama de această a sa nobilă mi­siune istorică, noua generaţie socia­listă e datoare faţă de sine însăşi, ca şi faţă de mişcarea întreagă, să lucreze la ridicarea sa pe toate tă­­râmurile vieţii morale şi intelectuale, pentru a putea face faţă marilor greutăţi, în chip firesc legate de imensa operă de transformare so­cială (...)“. „Tineretul socialist", 1 aprilie 1920 • „SA NE CĂLIM SUFLETELE". „Pentru ca să ne putem ocupa locul in această luptă, trebuie să ne înarmăm cu o armură care să nu fie vulnerabilă la buzduganul de fier al adversarilor noștri nemiloşi. Tre­buie să ne călim sufletele, trebuie să ne urcăm pe treapta cea mai înaltă a conştiinţei socialiste pentru a face faţă acestei lupte !“ „Ifju Proletar" („Tinărul proletar"), 20 martie 1921 • „SINTEM O PARTE A PROLETARIATULUI". „Sin­tem­ o parte a proletariatului, a clasei muncitoare indi­ferent dacă sîntem muncitori, soldaţi, şcolari sau stu­denţi. Vom lua parte, trebuie să luăm parte la orice luptă economică, politică sau culturală”. „Tineretul socialist", 20 aprilie 1921 • „PENTRU UNITATEA TINERILOR MUNCITORI DIN ÎNTREAGA ŢARA". „Fraţi tineri muncitori ! Noi, care luptăm cu speranţa în inimă pentru unitatea tinerilor muncitori din Ardeal, Banat şi vechiul Regat, vă rugăm cu vocea dragostei : scrutaţi-vă sufletul, puneţi-vă pal­mele bătătorite pe inimă şi spuneţi pe cinstea voastră de tineri muncitori ceea ce vă sugerează inima, sufle­tul vostru îndurerat . Unitate I... Unitatea de fier a rîndurilor tinerilor muncitori (...)”. „Küzdelem“ („Lupta“), 22 ianuarie 1921 • „TINERETUL­­ IN RINDURILE PARTIDULUI COMU­­NIST“. „Sarcina de acum a tineretului stă in a atrage masele de tineri muncitori către partidul comunist, de a le ridica la cunoaşterea principiilor şi a programului comunist în aşa fel ca să alcătuiască un front unic şi puternic de luptă comunistă". „Tineretul socialist", 29 septembrie 1921 • „NUMAI PRIN ORGANIZARE PUTETI DEVENI O FORTA". „Numai prin organizare puteţi deveni o forţă şi numai în organizaţie vă veţi putea cultiva, vă veţi putea forma o educaţie socialistă revoluţionară şi veţi putea deveni folositori clasei voastre şi idealului ei : dezrobirea de sub jugul capitalist şi desfiinţarea ex­ploatării omului de către om". „Tineretul socialist“, 6 ianuarie 1922 • „CĂLĂUZĂ SA NE FIE PILDELE ÎNAINTAŞILOR". „Noi, pornind la luptă şi la muncă, (...) să fim conduşi pe drumul pe care intrăm de spiritul de jertfă al celor dinţii martiri ai cauzei proletare. Să fim călăuziţi de pildele tuturor celor ce în şirul veacurilor au ştiut să lupte şi să se jertfească pentru credinţele şi idealul lor". „Tineretul socialist“, 18 martie 1922 Grupaj realizat de Silviu ACHIM Participanţi la prima Conferinţă a tineretului socialist din România (Bucureşti, august 1919) c­inema • Semnul șarpelui : FEROVIAR (50 51 40) — 9 ; 11,15 ; 13,20 ; 15,45 ; 18; 20,15. CULTURAL (83 50 13) — 9 ; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. GLORIA (47 46 75) — 10 ; 12 ; 14 ; 16 ; 18 ; 20. • Liniștea din adincuri : GRIVITA (17 08 58) — 12 ; 14 ; 16 ; 18 ; 20. ME­LODIA (12 06 88) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15. • Grăbește-te încet: STUDIO (59 53 15) — 10 ; 12 ; 14 ; 16 ; 18 ; 20. VOLGA (79 71 26) — 9 ; 11;15 ; 13.30 ; 15.45 ; 18; 201.15. MIORIŢA (14 27 14) — 9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. • Polițistul ghinionist : SALA MICA A PALATULUI — 10 ; 12.30 ; 15 ; 17.15; 20. • Duelul : VIITORUL (11 48 03) — 15.30 ; 17.30 ; 19.30. • Incident la graniță : PATRIA (11 86 25) — 9; 11;15; 13.30; 15.45; 18; 20.15, FESTIVAL (15 63 84) — 3 ; 10 ; 12; 14; 16; 18; 20, FAVORIT (45 31 70) — 8 ; 10 ; 12 ; 14 ; 16 ; 18 ; 20. • Destine romantice: MUNCA (21 50 97) — 15.30 ; 17.30 ; 19.30. • Maria Mirabela : PROGRESUL (23 94 10) — 16 ; 18 ; 20. • Apărarea siciliană : CENTRAL (14 12 24) — 8 ; 10 ; 12 ; 14 ; 16 ; 18; 20. • Europenii : SCALA (11 03 72) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20.15. • Caseta Măriei de Medici : VICTO­RIA (16 28 79) — 9,30 ; 11.30 ; 13,30 ; 16 ; 18 ; 20. • Program de desene animate — 9; 10,30 ; 12 ; 13,30 ; 15 ; 16.30 . Cum a devenit Unicu prietena lui Ede — 18 ; 19.30: DOINA (16 35 38). • Ciulinii Bărăganului : TIMPURI NOI (15 6110) — 8; 10.30; 13; 15.30; 17 ; 19.30. • Iubeşte, iubeşte dar nu-ţi pierde capul : LIRA (317171) — 15.30; 18. 20. • Legenda lui Cion Ibian : DRUMUL SĂRII (31 28 13) — 16; 19. • Doreşte-mi un timp nefavorabil : COTROCENI (49 48 48) — 15; 17.30; 20. • Concediu pe malul mării : POPU­LAR (31 15 17) — 15.30 ; 17.30 ; 19.30. • AU Baba şi cei 40 de hoți : FLA­CARA (20 33 40) — 13.30; 16. 19. • Hello Dolly: LUCEAFĂRUL (15 87 67) — 9 ; 11.30 ; 14 . 17 ; 19.30. • Operaţiunea Crossbouw: CAPITOL (16 29 17) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18­­ 20 15 • Superpolițistul : BUCUREȘTI (15 61 54) — 8,45 ; 11 ; 13,15 ; 15,45 ; 18; 29,15, EXCELSIOR (85 49 45) — 9; 11,15; 13 30 ; 15,45 ; 18 ; 29,15, FLAMURA (85 77 12) — 8 ; 10 ; 12 ; 14 ; 16 ; 18; 20. • Yankeii : BUZEŞTI (50 43 58) — 9; 11,30 ; 14 ; 17 ; 19,30. • Despărțirea­­ DACIA (50 35 94) — 9 ; 12 ; 16 ; 19. • Cromwell : EFORIE (13 04 83) — 9 ; 12 ; 16 ; 19 • Piedone in Egipt : FERENTARI (80 49 85) — 15,30 ; 17,30 ; 19,30. • Hangar 18 : GIULESTI (17 55 46) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 , 20. • Cobra se întoarce : PACEA (60 30 85) — 15,30 ; 17,30 ; 19,30. • Oglinda spartă : FLOREASCA (33 29 71) — 13 ; 13 ; 17 ; 19 ; 21. • De la 9 la 5 : MODERN (23 71 01) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15. • Toate mi se Intlmpla numai mie : AURORA (33 04 66) - 9 ; 11,15 ; 13,30; 15,45 ; 18 , 20, TOMIS (21 49 46) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15. • Numele meu e iubire : COSMOS (27 54 95) - 13 ; 16 ; 19. • Capitolul al doilea: ARTA (21 31 86) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15.45 ; 18 ; 20. t­eatre • Teatrul National (14 71 71; sala mică) : Cartea lui loviţi — 19.30; (sala Atelier) : Aştepttndu-l pe Godot — 19.30. • Opera Română (1318 57) : Evgheni Oneghin — 18. • Teatrul Mic (14 70 81) : înaintea pensionării — 19.34. • Teatrul de operetă (13 98 48) ; Vîn­­zâtorul de păsări — 19.30. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Schitu Măgureanu, 14 75 46) ; Menajeria de sticlă — 19.30 . (sala Grădina Icoanei, 12 44 16) ; Tartuffe — 19.30. • Teatrul Foarte Mic (14 09 05) : Lec­ţia de engleză — 20. • Teatrul de comedie (16 64 60) : Don Juan — 19,30. • Teatrul „Nottara“ (50 31 03, sala Magheru) : Noi, subsemnaţii — 19,30. • Teatrul Giuleşti (sala Majestic, 14 72 34): Povestea unei iubiri — 19,30. • Ansamblul „Rapsodia română“ (1313 60) : La­­Întina dorului — 19. • Teatrul „Ion Creangă“ (50 26 55) : Recreaţia mare — 17,30, • Teatrul „Ion Vasiescu“ (12 27 45) : Piatră la rinichi — 19,30. • Teatrul satiric-muzical „C. Tăna­­se“ (sala Savoy, 15 56 78) : Vorba lui Tănase — 19,34. • Teatrul „Ţăndărică“ (15 23 77) : A­­venturile lui Plum Plum — 17, • Circul Bucureşti (11 01 20) : Fan­tastic circ — 19.30. • Conservatorul „Ciprian Porumbes­­cu“ (14 26 10, sala „George Enescu“) Recital instrumental — 15. Sosirea în Capitală a delegaţiei Partidului Baas Arab Socialist din Siria Luni seara, a sosit în Capitală o delegaţie a Partidului Baas Arab So­cialist din Siria, condusă de Assem Kansou, membru al Comandamentu­lui Naţional al Partidului Baas Arab Socialist, secretar general al Parti­dului Baas Arab Socialist din Liban, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, face o vizită în ţara noastră. Pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată, la sosire, de tovarăşii Virgil Cazacu, membru al Comite­tului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Turcuş şi Stan Soare, adjuncţi de şef de sec­ţie la C.C. al P.C.R. Au fost de faţă Hayssam Barakat, ambasadorul Republicii Arabe Si­riene la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) C­ronica zilei Prin Decret prezidenţial, tovarăşul Ion Cotoţ a fost numit in calitate de ambasador extraordinar şi plenipo­tenţiar al Republicii Socialiste Româ­nia in Republica Singapore. ★ La Academia „Ştefan Gheorghiu“ s-a încheiat luni o nouă serie la cursurile de pregătire pentru cadre din ţări în curs de dezvoltare arabe. Cursanţii, care au luat cunoştinţă de politica internă şi externă a parti­dului şi statului nostru, de realităţile României socialiste, au dat o înaltă apreciere activităţii şi experienţei Partidului Comunist Român in condu­cerea procesului de edificare a so­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate, aportului său la rezolvarea marilor probleme ale contempora­neităţii, prodigioasei activităţi teore­tice şi practice desfăşurate de secre­tarul general al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Participanţii au apreciat că pregă­tirea in academie de cadre din ţări in curs de dezvoltare reprezintă o expresie a politicii P.C.R. şi a statu­lui român de solidaritate activă, de colaborare şi de prietenie cu popoa­rele acestor ţări, cu forţele progre­siste, democratice şi antiimperialiste de pretutindeni. Ei au adus vii mulţumiri pentru grija şi ospitalitatea de care s-au bucurat pe tot timpul şederii lor în ţara noastră. (Agerpres) tv PROGRAMUL­­ 11.00 Telex 11.03 Orizont tehnico-ştiinţific 11.30 Muzică populară românească 11.45 Arc peste timp în satul românesc. 1907—1962—1982. File de cronică la Slobozia-Mindra. 12.10 Film artistic : „Un caz ciudat“. 13.00 închiderea programului 16.00 Telex 16.05 Almanah pionieresc 16.25 Clubul tineretului 17.05 Civica 17.25 Viaţa satului 17.50 10431 de seri 18.00 închiderea programului 20.00 Telejurnal 20.20 Actualitatea economică 20.35 Memoria documentelor. Ţărăni­mea In istoria României (III) 20.55 Teatru TV . Minduna lui Ion, de Mircea Enescu. Premieră pe ţară 22.13 Telejurnal PROGRAMUL 2 20.00 Telejurnal 20.20 Salonul TV al artelor plastice • Camil Ressu şi vocaţia lucidi­tăţii clasice in arta plastică româ­nească 20.55 Mic dicţionar de operă şi balet. Litera „B“ (I) 22.15 Telejurnal îN COMUNA GÎRBOVI Încheierea „Lunii cărţii la sate încheierea „Lunii cărţii la sate“ a avut loc în comuna Gîrbovi, jude­ţul Ialomiţa. La această intîlnire cu lucrătorii ogoarelor din Bărăgan au participat scriitorii Ion Gheorghe, Aurel Dragoş Munteanu, Nicolae Dan Fruntelată, Maria Barbu, Gri­­gore Hagiu, Gheorghe Pituţ, Alexan­dru Brad şi prof. Anatol Pavlov­­schi. Versurile prezentate şi cuvin­tele rostite s-au constituit un omagiu adus brazdei şi pîinii, păcii, lucrăto­rilor de pe ogoare, cărora cei pre­zenţi le-au dedicat şi citit poezii emoţionante. Celor prezenţi, din partea gazdelor, le-a adresat cuvin­­tul de mulţumire preşedintele C.A.P. Gîrbovi, Marcel Dobra, Erou al Muncii Socialiste. (Mihai Vişoiu, co­respondentul „Scînteii“). DUMINICA, LA FLĂMÎNZI Ample manifestări cultural-artistice dedicate ţărănimii Duminică, 28 februarie, in comuna Flăminzi, din judeţul Botoşani, au avut loc ample manifestări cultural­­artistice dedicate ţărănimii, Împlini­rii a 75 de ani de la izbucnirea marii răscoale de la 1907 şi a două decenii de la încheierea cooperativizării agriculturii în ţara noastră. Intre oaspeţi s-au aflat D. R. Popescu, preşedintele Uniunii scriitorilor, membri ai biroului consiliului de conducere al uniunii, poeţi, proza­tori, dramaturgi şi critici literari din Bucureşti, Iaşi, Suceava şi Botoşani. In lumina cuvintării tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta ple­nară a Consiliului Naţional al Agri­culturii, localnicii au prezentat evo­luţia comunei Flăminzi, a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale sătenilor in ultimii 75 de ani, preocupările lor de a da viaţă obiectivelor noii revo­luţii agrare, afirmării principiilor autoconducerii şi autoaprovizionării teritoriale. La şezătoarea literară ce a urmat, cei peste 20 de poeţi pre­zenţi au recitat din creaţiile pe care le-au dedicat celor două evenimen­te. Dezbaterea pe tema „Ţăranul ac­tual în literatura română“ şi verni­sarea unei expoziţii de pictură cu tematică adecvată, cuprinzind lucrări realizate de artişti plastici ieşeni au completat suita manifestărilor cultu­ral-artistice. (Silvestri Ailenei, co­respondentul „Scînteii“). Relatări ale reporterilor şi corespondenţilor „Scînteii" • In municipiul Oradea au în­ceput lucrările de construcţie a cen­tralei electrice de termoficare —­­Electrocentrale II­­ cu o putere in­stalată de 150 MW. Noua capaci­tate, ca şi cea existentă pe platfor­ma industrială din vestul oraşului, va avea dublul rol de centrală elec­trică şi de termoficare. • La întreprinderea de maşini, agregate şi subansamble auto din Sf. Gheorghe au fost asimilate şi introduse in fabricaţie 124 de piese de schimb care erau aduse pină acum din import. • De la începutul anului şi pină in prezent, chimiştii de la Năvodari au realizat peste prevederi 1 700 tone îngrăşăminte chimice cu fosfor substanţă activă. Succesele obţinute se datoresc folosirii la maximum a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru, ceea ce a condus la depăşirea indicelui productivităţii muncii cu 29 la sută. • Ţăranii cooperatori din Lunca­­viţa, judeţul Tulcea, au folosit din plin zilele de iarnă, efectuînd lu­crări agricole de sezon - fertilizarea terenurilor, pregătirea unui milion de fire de răsad de legume pentru solarii, in acelaşi timp ei au con­fecţionat, printre altele, rogojini în valoare de un milion de lei. • In oraşul Zimnicea s-a dat in folosinţă noul sediu politico-admi­­nistrativ. Tot aici se află în fază avansată de execuţie un spital cu­plat cu policlinică şi un hotel cu 120 de locuri. • Specialiştii de la I.R.E. Bacău au conceput şi realizat un generator de frecvenţă tranzistorizat, cu utili­zări multiple şi uşor de manevrat. In procesul de producţie, el este fo­losit la mai multe operaţiuni, în­locuind astfel toate aparatele care erau aduse pînă acum din import în acest scop. • Pe versantul nordic al masivu­lui Bunloc din vecinătatea Văii Ti­mişului, judeţul Braşov, a fost dată în exploatare o instalaţie de trans­port pe cablu in lungime de 1 600 metri, cu o diferenţă de nivel de 500 metri. Noul telescaun are o capacitate de 360 persoane pe oră şi, spre deosebire de alte instalaţii similare, oferă posibilitatea debar­cării şi imbarcării la o staţie inter­mediară. • La şantierul de instalaţii al I.J.C.M. Suceava a intrat în funcţiu­ne primul laborator de gamagrafiere din Moldova. Cu ajutorul unor in­stalaţii pretenţioase este verificată calitatea execuţiei sudurilor la re­ţelele de termoficare şi la cazanele de medie şi înaltă presiune. Dispu­­nînd de aparatură ultramodernă şi de un autolaborator,specialiştii uni­tăţii pot răspunde cu maximă ope­rativitate solicitărilor beneficiarilor din judeţele Suceava, Botoșani şi Neamț. v­remea Timpul probabil pentru zilele de 3, 4 şi 5 martie. In ţară . Vremea va fi în general umedă in Banat, Crişana, Ma­ramureş, Transilvania, nordul Moldo­vei şi schimbătoare in celelalte re­giuni. Cerul va fi mai mult noros in nord-vestul ţării si in zonele montane, unde vor cădea ploi, lapoviţa şi nin­sori temporare. In Bucureşti : Vre­me schimbătoare cu cerul variabil, favorabil ploii de scurtă durată. Vin­­tul va sufla slab pină la moderat. Temperaturile minime vor fi cuprinse: intre minus 1 grad şi plus 2 grade, iar cele maxime intre 7 şi 10 grade. Dimineaţa ceaţă slabă. (Corneliu Pop, meteorolog de serviciu). PAGINA 3 • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT CAMPIONATUL MONDIAL DE HANDBAL MASCULIN Acasă la Bayern München Sunt prezenţi la această ediţie ju­biliară a campionatului mondial de handbal masculin o seamă de repu­taţi specialişti, care s-au mai intil­­nit cu asemenea prilej şi in 1978, şi în 1974, 1970, 1967..., unii participind chiar la toate cele opt competiţii su­preme organizate din 1954 încoace (prima a avut loc în 1938). Numele lor sunt bine cunoscute în lumea handbalului : P. Högberg (Suedia), I. Kunst-Ghermănescu (România), V. Krivcov (U.R.S.S.), H. Seiler (R.D. Germană), I. Snoj (Iugoslavia), B. Thiele (R.F.G.) şi lista ar putea continua. Aproape toţi dintre ei sunt de părere, după cum am aflat in conferinţe de presă sau în discuţii purtate in tribună, că rareori lupta pentru un loc pe podiumul mondial a fost atît de presărată cu rezultate neprevăzute. Surprizele s-au anunțat încă din grupele preliminare : Danemarca — Iugoslavia (19—18), Spania — Suedia (23—20), Spania — Ungaria (20—20), R.D.G. — Polonia (19—19), Suedia — Ungaria (20—20). Apoi a fost rîndul turneelor semifinale să demonstreze că ierarhiile şi valorile nu sunt aido­ma celor prevăzute de calculele făcute după turneele şi competiţiile desfăşurate în răstimpul 1978—1982. Chiar din prima rundă semifinală (duminică după-amiază) s-au înre­gistrat alte trei rezultate care au stîrnit semne de exclamare în tribu­ne : echipa Cehoslovaciei (care începuse ezitant şi neconvingător acest campionat mondial) a învins cu (24—21), puternica reprezentativă a R.D.G. ; formaţia Ungariei a reuşit al treilea egal consecutiv — acum, cu Iugoslavia, care, cu două seri înainte, jucase excepţional şi învin­sese selecţionata noastră , „buturuga mică“, numită Danemarca, a întrecut şi pe revelaţia ultimilor ani — Spania — (venită din grupa preliminară cu aureola de neînvinsă). Echipa României, cum s-a mai anunţat, s-a deplasat la München pentru primul său joc din turneul semifinal. In compania Suediei, handbaliştii noştri au reuşit o pres­taţie superioară celor de pină acum, reuşind şi un scor dătător de speran­ţe : 31—24. Este cea mai severă în­­fringere suportată de aceşti poeţi la handbal, care sunt jucătorii suedezi. CORESPONDENŢA DIN R.F. GERMANIA Vasile Stingă, din nou irezistibil (a înscris 10 goluri, dar pe foaia de ar­bitraj sunt consemnate din greşeală numai 9), portarul Munteanu şi con­ducătorul de joc Radu Voina au evo­luat aproape fără greşeală. De data aceasta s-a ridicat la nivelul jocului lor şi tinărul Marian Dumitru (8 goluri). Din păcate însă, ceilalţi ju­cători au oferit din nou adversarilor multe pase greşite în atac şi multe culoare libere în apărare. Sperînd că şi aceştia îşi vor intra „în mînă“ pe parcursul partidelor viitoare, să consemnăm cu satisfacţie că repre­zentativa României conduce In cla­samentul turneului său semifinal. In celălalt turneu, pe primul loc se află echipa U.R.S.S. Astă-seară, de la 21:45, ora Bucu­­reștiului, echipa noastră joacă la Böblingen, reîntorcîndu-se In apro­piere de Stuttgart. Parteneră — echipa Ungariei, neînvinsă la acest campionat mondial (3 egaluri : Spa­nia, Suedia şi Iugoslavia), dar în­vinsă de selecţionata României,­ atit la campionatul mondial din 1978, cit şi la Olimpiada din 1980. Va fi in­teresantă în acest meci şi întrecerea directă dintre golgeterii celor două formaţii — Vasile Stingă şi Peter Kovács, primit la ora aceasta in cla­samentul eficacităţii, cu cite 39 şi, respectiv, 38 de goluri. In acelaşi turneu semifinal mai au loc, astă seară, o confruntare de tradiţie între Danemarca şi Suedia şi alta de sal­vare a ultimei şanse pentru a mai concura la podium intre Spania şi Iugoslavia. In celălalt turneu semifinal, în care selecţionata U.R.S.S. conduce fără să fi pierdut vreun punct, sunt progra­mate, de asemenea, întîlniri tari : R.F.G. - R.D.G. şi U.R.S.S. — Po­lonia. Unde va apărea surpriza astă seară ? Să sperăm că nu în meciul nostru, în care, în mod normal tre­buie — şi putem — să fim victorioşi. In focul handbalului (mai avem azi, joi şi duminică) nu am uitat de fotbal. Aflaţi pentru handbal acasă la Bayern München, am dat fuga şi la stadionul olimpic să-i vedem la lucru, cu 4 zile înainte, pe oaspeţii de miercuri ai Universităţii Craiova, în sferturile de finală ale Cupei campionilor europeni. Tribunele — pe jumătate pline (ninsese înainte şi era cam rece). Iar pe teren o surpri­ză : Bayern (locul I în Bundesliga) a fost condusă pe teren propriu aproape o repriză întreagă de Ein­tracht Braunschweig (locul VII). Pînă la urmă, Breitner (două goluri) şi Rummenigge (un gol) au înclinat balanţa în favoarea lor. Am înţeles totuşi două lucruri deosebit de im­portante pentru craioveni : 1) Apă­rarea vest-germană este penetrabilă, mai ales pe centru şi pe sus ; 2) Cînd echipa noastră pasează la mijlocul terenului trebuie să fie foarte atentă, fiindcă, dacă pierde mingea, mijloca­şii de la Bayern ţîşnesc cu ea de nu mai pot fi prinşi. După meci, antre­norul münchenezilor, Pal Cernat, ne-a spus : „Ştiu că Universitatea Craiova are o bună experienţă inter­naţională. Pentru Bayern această dublă confruntare va fi mai grea decit cred suporterii noştri. Oricum, păstrăm prima şansă“. ...Nu ne ramîne decit să urăm succes, mult succes sportivilor noş­tri şi la handbal, şi la fotbal. Gheorghe MITROI -----------------------------------------­ • ISTORIA UNUI ME­TEORIT. Un grup de oameni de ştiinţă din Leningrad au în­tocmit o istorie a meteoritului din Sihote-Alin, din momentul apariţiei lui în Univers şi pînă la data de 12 februarie 1947, cînd bucata de fier cosmic a străpuns atmosfera terestră şi a acoperit cu schijele ei o su­prafaţă de trei kilometri pă­traţi din taigaua Extremului Orient. Cu ajutorul unor apa­rate pentru analiza gazelor i­­nerte de provenienţă cosmică s-a stabilit că meteoritul s-a format in urmă cu aproxima­tiv 450 milioane de ani, fiind probabil, un fragment dintr-un asteroid. Judecind după pro­prietăţile lui magnetice, înainte de impactul cu Pămîntul, care s-a produs in urmă cu aproxi­mativ 70 de milioane de ani, „călătorul“ cosmic s-a ciocnit in Cosmos cu un alt „confrate“. In momentul­­ acestei ciocniri, meteoritul din Sihote-Alin s-a desprins din masa principală a asteroidului. înainte de a fi pă­truns in atmosfera terestră, el a avut un diametru de aproxi­mativ 1,5 metri și a cîntărit a­­proximativ 60 de tone. O parte din această masă a ars in at­mosferă, iar pe Pămint a căzut o cantitate de aproximativ 35 de tone de fier pur. • PANOURI SOLARE IN CONDIŢIILE CLIMA­TULUI POLAR. In prezent îşi desfăşoară activitatea în An­tarctica prima expediţie ştiinţifi­că organizată de India. Energia necesară funcţionării aparatelor de observare va fi furnizată par­ţial de panouri solare, a căror funcţionalitate va fi testată ast­fel in condiţiile dificile ale cli­matului polar. • VEHICUL ECONO­MICOS. Nu, tricicleta din imagine (construită în Franţa) nu este o „jucărie“ de copil, ci un vehicul pentru maturi. Mo­torul cu doi cilindri (capacitatea 500 centimetri cubi) are un con­sum redus de benzină, ceea ce, in condiţiile costului ridicat al carburanţilor, este deosebit de avantajos. Viteza de deplasare — pînă la 130 km/h — 11 face şi din acest punct de vedere un DEI­ pRETUTINDEN­ I LONGEVITATE, co­mitetul naţional de statistică din Cuba a făcut cunoscut că 1731 de cetăţeni din această ţară au atins sau au depăşit virsta de o sută de ani. Dintre centenari, 1­243 trăiesc in aşe­zări urbane şi 488 la sate, 891 din ei fiind bărbaţi şi 137 fe­mei. Localitatea cu cei mai mulţi centenari este Santiago de Cuba, al doilea oraş al ţării, unde trăiesc 56 la sută din toate persoanele ajunse la venerabila vârstă de un veac sau mai mult. • O SIMPLĂ SUPO­ZIŢIE... Pe stadionul unui orăşel brazilian de provincie meciul de fotbal era în plină desfăşurare, iar suporterii 11 ur­măreau cu atenţie fără să ob­serve apropierea unui roi de al­bine. Mii de insecte s-au repe­zit asupra spectatorilor, inţepîn­­du-i cu acele lor veninoase. A doua zi gazetele au anuntat că 200 de spectatori au avut de su­ferit, cîţiva se aflau in stare gravă in spital, iar unul dece­dase. Astfel, la lista victimelor albinelor africane, cunoscute în Brazilia şi in alte ţări latino­­americane pentru agresivitatea lor, s-a mai adăugat un om. Aduse din Africa în anul 1957, citeva din aceste albine au scă­pat dintr-un laborator din Sao Paolo, s-au înmulţit rapid şi s-au răspîndit in Întreaga Ame­rică de Sud. • DESCOPERIRE. O echipă de arheologi a descope­rit principala intrare a pirami­dei lui Aminhat al III-lea la Dahchour, la cîţiva km sud de oraşul egiptean Saqqara. Condu­să de profesorul Dieter Arnold de la Universitatea din Viena şi in cooperare cu arheologul e­­giptean Abou Shenab, echipa a pătruns în sala reginelor des­coperind trei sarcofage conţinind mumiile a două soţii ale lui A­­minhat şi cea a unei prinţese. Descoperită în 1895, piramida lui Aminhat datează de circa 2 000 de ani i.e.n. • MENAJERA IDEA­LA. Specialistii americani au construit un robot in stare să ofere o largă paletă de servicii. Astfel, el face ordine in casă, curăţă praful, deschide şi închi­de uşile, serveşte la masă, se „joacă“ cu copiii şi chiar manipulează aparatele electro­­casnice. Acest robot cu pregă­tire... multilaterală are incluse in construcţia sa un minicompu­ter, un aspirator de praf, cea­sornic, aparat de radio şi tele­vizor. Dirijarea acestei „mena­jere ideale“ se poate face de la distanţă, cu ajutorul unui radio­­emiţător, concurent serios al vehiculelor pe patru roţi. FOTBAL Aproximativ 115 000 de spectatori au asistat la cele nouă meciuri din prima etapă a returului campiona­tului diviziei A la fotbal. Rezulta­tele : Universitatea Craiova — A.S.A. 5—0, Dinamo — Universitatea Cluj- Napoca 3—0, Corvinul — U.T.A. 3—1, F.C. Olt — Sportul studenţesc 3—1, F.C.M. Braşov — C.S. Tîrgovişte 3—0, S.C. Bacău — F.C. Constanţa 2—2, Chimia — Steaua 0—0, Politehnica Timişoara — Jiul 1—1, Progresul Vulcan — F.C. Argeş 0—0. In clasament conduce Universita­tea Craiova — 27 p, urmată de Dinamo — 27 p şi Corvinul — 22 p. Etapa viitoare : la 7 martie. •­ Miercuri, 3 martie, se vor desfăşu­ra meciurile tur din sferturile de finală ale competiţiilor europene intercluburi de fotbal. Iată programul jocurilor din „Cupa campionilor europeni“ : Uni­versitatea Craiova — Bayern Mün­chen ; Dinamo Kiev — Aston Villa ; Liverpool — T.S.K.A. Septemvrisko Zname Sofia , Anderlecht — Steaua roşie Belgrad.

Next