Scînteia, iunie 1982 (Anul 51, nr. 12370-12395)
1982-06-01 / nr. 12370
SCINTEIA — marţi 1 iunie 1982 La Combinatal minier Rovinari, amplă mobilizare de forţe pentru SPORIREA PRODUCŢIEI DE CĂRBUNE nr ............-■■■—= ■ —ji Azi, în corespondenţa specială din bazinul carbonifer al Gorjului. CUM SE ACŢIONEAZĂ PENTRU PUNEREA IN FUNCŢIUNE ÎNAINTE DE TERMEN A NOILOR CAPACITĂŢI ? Am relatat in primele două corespondente din bazinul Gorjului din ziarul nostru din 29 si 30 mai) despre două acţiuni esenţiale — acţiunea de întrajutorare muncitorească si folosirea utilajelor moderne din dotare — de care depinde obţinerea producţiei de 13 milioane tone cărbune înscrisă în plan, precum şi a sarcinii suplimentare de 1 575 000 tone cărbune de către lucrătorii din Combinatul minier Rovinari. în aceeaşi măsură, o contribuţie importantă la realizarea acestor obiective pot şi trebuie să o aducă noile capacităţi de producţie ce urmează să fie puse în funcţiune in acest an. Mai exact, beneficiarii au calculat că pe baza noilor capacităţi de producţie trebuie să se excaveze in acest an circa 7 milioane dc masă minieră. „ Ne-am convins din activitatea anilor trecuţi că numai prin punerea în funcţiune la termenele prevăzute si chiar in devans a investiţiilor se asigură condiţiile necesare pentru sporirea producţiei de cărbune, ne spunea inginerul Dumitru Diimărescu, directorul tehnic al combinatului. Iată de ce, încă din primele zile ale acestui an, consiliul oamenilor muncii din combinat, organizaţiile de partid au pită şi pun în plin centrul atenţiei urgentarea lucrărilor de montaj a excavatoarelor, abzeterelor si circuitelor de benzi transportoare, de amenajare a incintelor din cariere si a drumurilor de deschidere a noilor trepte de excavatie. Concret, care sunt noile obiective ce urmează să fie puse in funcţiune ? — Volumul lucrărilor ce trebuie e-xecutate este destul de mare. în prezent, montajul excavatoarelor si al celorlalte utilaje se execută pe patru platforme de montaj, concomitent cu amenajarea transportoarelor si a drumurilor in cariere. Spre deosebire de situaţiile din anii precedenţi, cind s-au înregistrat restante mari in montarea noilor utilaje, la ora actuală toate lucrările nu numai că se înscriu in grafice, dar sint chiar in avans, ceea ce ne dă garanţia că sarcinile ce ne revin vor fi îndeplinite. Care este stadiul lucrărilor de montaj ? Pentru a răspunde la această întrebare am efectuat, împreună cu inginerul Ion Cotet, directorul tehnic al întreprinderii de construcţii-montaj Rovinari, un raid pe cele patru platforme de montaj. Ajungind pe platforma de montaj Rovinari, am crezut pentru început că... am călcat cu stingul. Ştiam, ni se spusese că excavatorul care se montează aici are ca termen de punere in funcţiune data de 30 august. Pe platformă, nici urmă insă de excavator şi nici de mentori. Ne uităm întrebători spre directorul tehnic al întreprinderii. „Imediat ajungem şi la excavator“ — ni se răspunde. Şi, intr-adevăr, după citeva sute de metri zărim şi uriaşul excavator tip 1400, care de citeva zile începuse marşul spre locul de producţie, cariera Rovinariest. „Mentorii au făcut un lucru minunat, ne spune inginerul Gabriel Miertescu, director adjunct al întreprinderii miniere Rovinari, care urmărea deplasarea excavatorului. Montarea excavatorului a fost încheiată cu o lună înainte de termenul prevăzut, astfel că şi intrarea lui în producţie se va face în avans. în carieră au fost luate din timp toate măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor de lucru“. O cu totul altă situaţie am intilnit pe platforma de montaj Gîrla. Diferenţa constă înfaptul că, aici, montajul utilajelor a început chiar înainte de... definitivarea propriuzisă a platformei. Aşa că într-o parte se montează abzeterul nr. 11 pentru cariera Girla, iar in alta se toarnă fundaţii, se asamblează noi macarale. — Montajul abzeterului a inceput pe 3 mai, ne spune maistrul Mircea Nănescu. Iar acum utilajul e montat in proporţie de circa 40 la sută. Am montat adică partea de mars, sasiul de bază si partial benzile transportoare de predare si preluare a materialului excavat. în mod normal, montajul unui asemenea utilaj durează 8-9 luni. Vrem insă ca acest abzeter să-l punem în funcţiune in 5-6 luni. Si după cum se desfăşoară lucrările vom reuşi. — Pe ce vă bazaţi in această afirmaţia ? — Noutatea constă in faptul că am început să asamblăm la sol diferite tronsoane mari, in greutate de 60—70 tone. Abzeterul este format din 7 subansamble mari si, în prezent, lucrăm la cinci dintre ele. Deci, am deschis cinci fronturi de lucru, in loc de unul singur. Este o metodă de lucru deosebit de eficientă, indicată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, cu prilejul vizitelor făcute in bazinul carbonifer al Gorjului şi pe care vrem să o extindem cit mai mult. Pe platforma Roşia, montajul excavatorului nr. 16 care are termen de punere in funcţiune data de 30 august, este aproape încheiat. „Chiar în prima decadă din luna iunie, excavatorul va începe marşul spre cariera Roşia-Jiu, unde va lucra la deschiderea stratului de cărbune nr. 9, ne spune maistrul Dumitru Cambrea. In carieră, montajul benzilor transportoare s-a încheiat, astfel că sunt asigurate condiţiile pentru ca producţia să înceapă cu peste o lună înainte de termenul stabilit". Atît la Gîrla, cit si pe celelalte platforme de montaj am remarcat strînsa legătură pe care montorii o ţin cu specialiştii din camerele de extracţie la suprafaţă a lignitului, , corelarea termenelor de execuţie a utilajelor cu pregătirea noilor fronturi de lucru. Se asigură in felul acesta condiţiile necesare pentru ca, odată montajul utilajelor încheiat, producţia să poată începe imediat. Remarcă valabilă şi pentru montorii de pe platforma Peşteana, unde se asamblează două excavatoare tip 1 400 si un abzeter. în plus, aici au fost repartizaţi si 25 de muncitori calificaţi sosiţi in ajutor din judeţele Prahova, Timiş, Cluj. Şeful lotului de montaj, maistrul Ion Năstase, ne-a vorbit printre altele cu reală admiraţie despre calitatea lucrărilor executate îndeosebi de muncitorii veniţi de la întreprinderea „1 Mai“-Ploieşti. Prin sirguinţa şi priceperea lor, muncitorii Gheorghe Chiran, Radu Vasilescu, Marcel Pîntece. Ion Stan si-au cistigat deacum un adevărat renume in rindul celorlaltimontori cu vechi state de servicii. Ca urmare si a sprijinului primit, montajul celor trei pillate este in avans fată de grafice cu peste o lună de zile. Aşadar, pe toate cele patru platforme montajul este în avans faţă de grafice si există garanţia că utilajele vor fi puse in funcţiune înainte de termenele prevăzute. Totuşi, montorii fac un apel tovărăşesc către furnizorii de subansamble si in special către muncitorii de la întreprinderile „1 Mai“ — Ploieşti, „Unio“ — Satu Mare, întreprinderea constructoare de maşini din Bocşa, care trebuie să acorde mai multă atenţie execuţiei si să livreze fiecare piesă la cotele înscrise in proiecte. Aceasta deoarece există încă nepotriviri intre subansamblele livrate de diferite intreprinderi. Șeful de brigadă Vasile Bolohăn, de la platforma Girla, ne-a arătat mai multe subansamble livrate de întreprinderile amintite care nu pot fi montate deoarece intricotele pieselor de asamblare există nepotriviri. Din această cauză, la montaj se pierde timp cu remedierile ce trebuie făcute. Problema este mai veche, montorii si producătorii de utilaje au mai discutat-o, dar, deși s-au făcut unele progrese, nu s-a rezolvat incă in mod corespunzător. Pentru a avea mai mult cărbune, mai multă energie este necesar ca noile si modernele utilaje să înceapă să producă intr-un timp cit mai scurt. Este o cerinţă pe care întreprinderile industriale o înţeleg fără îndoială şi, în mod categoric, vor face tot ce le stă în putinţă pentru îndeplinirea ei. Ion TEODOR Dumitru PRUNA • Noile capacităţi de producţie asigură excavarea în acest an a 7 milioane mc de cărbune şi steril • Toate lucrările de investiţii sunt in avans faţă de grafice • Un apel muncitoresc către principalii furnizori de utilaje Muncitorii Gheorghe Chiron, Radu Vasilescu, Marcel Pintepe, Ion Stan, veniţi in cadrul acţiunii de intrajutorare muncitorească de la întreprinderea „1 Mai "-Ploieşti, şi-au ciştigat un adevărat renume in rindul montorilor de pe platforma de montaj Peşteana Cu o lună inainte de termenul prevăzut, excavatorul tip 1 400 a pornit in marş de pe platforma de montaj Rovinari spre noul loc de producţie, cariera Rovinari-est Fotografii de Ion Teodor “ Recuperarea ^ ^ materialelor Aşa cum se arată in Programul-directivă de cercetare şi dezvoltare in domeniul energiei, adoptat de Congresul al XII-lea, o sarcină de prim ordin pe linia reducerii consumului de energie primară şi a creşterii în ansamblu a randamentului cu care aceasta este utilizată constă in recuperarea integrală a resurselor energetice, termice şi combustibile rezultate din procesele tehnologice. Bilanţul energetic al ţării reliefează faptul că pe întreg ansamblul economiei randamentul global net este de circa 38—40 la sută — comparabil cu cel al multor ţări industrializate — ceea ce reprezintă mai puţin de jumătate din energia primară intrată in fluxul economic. Restul de 60 la sută, deci cea mai mare parte, se pierde în mediul înconjurător sub formă de energie radiantă, prin apele de răcire ale instalaţiilor, prin gazele de ardere evacuate etc. Din această enormă cantitate de energie pierdută, mare parte se poate, fireşte, recupera, problema conturîndu-se astăzi ca o direcţie tot mai distinctă a activităţii de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică. De pildă, la începutul anului 1981 potenţialul energetic al resurselor energetice recuperabile era echivalat cu aproape 90 la sută din producţia de petrol a ţării. Dacă am lua în considerare şi resursele cu potenţial termic scăzut, atunci această cifră ar fi mult mai mare, în ţara noastră, problema recuperării şi utilizării acestui gen de resurse energetice este reglementată printr-un act normativ cu putere de lege. Decretul 620/1973, republicat in anul 1977, unde s-au stabilit sarcini precise pe ministere, centrale şi întreprinderi industriale. Ca urmare a unor acţiuni şi măsuri multiple, în ultimii ani s-a ajuns ca din potenţialul inventariat al resurselor energetice secundare să se recupereze şi să se valorifice, în medie circa 65 la sută, realizindu-se, în acest fel, la nivelul întregii economii o importantă reducere a consumului de energie primară. Fără discuţie, o contribuţie deosebită au adus-o cercetarea ştiinţifică şi ingineria tehnologică, concretizată în elaborarea unei game largi de preincălzitoare de aer, in conceperea unui mare număr de tipodimensiuni de cazane care folosesc gazele de furnal, de semicocs şi de la producerea negrului de fum, precum şi leşii negre, resturi de lemn etc. Au fost oferite industriei noastre o serie de recuperatoare de căldură pentru preîncălzirea aerului de combustie şi producerea energiei termice, schimbătoare de căldură pentru încălzirea apei, transformatoare de abur. Prin eforturile cercetării ştiinţifice au fost concepute diverse tipuri de turbine recuperatoare, turboagregate pentru termocentrale urbane şi industriale cu puteri intre 3—12 MW etc. . Cu toate aceste rezultate notabile, problema recuperării energiei secundare rămine totuşi in plină actualitate. Se constată faptul că, în anul 1931, din totalul resurselor inventariate s-au recuperat circa 73 la sută, reprezentind un echivalent energetic de peste 9 milioarte tone combustibil convenţional. Această cantitate este însă sub nivelul celei produse, ponderea cea mai mare a nerealizărilor avind o industria metalurgică, cu peste 2 milioane t.c.c., industria chimică cu 896 mii t.c.c. şi cea a materialelor de construcţii cu 220 mii t.c.c. Se constată, totodată, că din totalul resurselor energetice refolosibile inventariate, in anul trecut o cantitate echivalentă cu 3,58 milioane tone combustibil convenţional nu a fost prevăzută cu instalaţii de recuperare, cu toate că pentru aproape 50 la sută din această cantitate a fost elaborată documentaţia de re- STIVNŢAT ■ , în confruntare creatoare cu cerinţele economiei cuperate ; există deci soluţia tehnică, ea trebuind doar să fie aplicată. Este adevărat că multe din instalaţiile de recuperare se pot realiza prin forţe proprii, prin autodotare. Nu însă peste tot, mai ales când e vorba de instalaţii de mare complexitate. Tocmai de aceea se simte cu acuitate necesitatea organizării la nivel naţional a unei producţii de echipament special destinat recupe- rarii resurselor energetice secundare. Numai pentru perioada imediat următoare, de pildă, ar trebui asigurate circa 370 cazane recuperatoare, peste 1 000 preincălzitoare de aer şi alte 750 diverse instalaţii şi echipamente cum ar fi turbodetentoare, compresoare, gazometre etc. Pe ansamblul economiei se apreciază că mai pot fi valorificate mari ■Lazi in AGRICULTURĂ Întreţinerea exemplară a culturilor MEHEDINŢI : Oamenii vrednici nu lasă pe miine ce trebuie prăşit azi. Ploile căzute în ultima vreme în zona Mehedinţiului favorizează creşterea rapidă a culturilor, dar şi a buruienilor. Iată de ce, zi de zi, cooperatorii, mecanizatorii, alţi locuitori ai satelor şi comunelor participă un mare număr la efectuarea lucrărilor de întreţinere. Ne-am aflat zilele trecute pe ogoarele cooperativelor agricole din Pătuşele, Izvoarele, Gruia, Vrata, Girla Mare şi Pristol. Două aspecte ne-au reţinut în mod deosebit atenţia : executarea cu forţe manuale a praşilelor pe cea mai mare parte din suprafeţele de teren cultivate cu porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui şi cartofi, ceea ce duce la realizarea unor importante economii de carburanţi ; repartizarea tuturor culturilor în acord global, pe formaţii de cooperatori si mecanizatori, asigurindu-se astfel executarea în timpul optim şi de calitate a tuturor lucrărilor necesare acum în cimp. O valoroasă iniţiativă, pornită de la Girla Mare, despre care am mai scris in ziarul nostru, s-a extins acum in toate unităţile de pe raza consiliului agroindustrial Gruia : peste 2 760 de angajaţi — specialişti, cadre didactice, economişti, tehnicieni ş.a. — lucrează in acord global, cot la cot cu mecanizatorii şi cooperatorii, la întreţinerea culturilor. Sfecla de zahăr de pe cele 850 ha a fost prăşită manual nu numai patru zile. Tot la această cultură s-a aplicat şi prima praşilă mecanică. De asemenea, la floarea-soarelui, cultivată pe 1 110 ha, prima praşilă manuală n-a durat mai mult de 5 zile. în prezent, cea mai mare parte din forţa de muncă este concentrată pe solele ocupate cu porumb — 4 660 ha. Cei peste 1 100 de oamerii prăşesc, zilnic 340—360 ha. Totodată, se prăşesc mecanic, in fiecare zi, alte 450 ha. Din operativa zilei am reţinut că aci, in unităţile din consiliul unic Gruia, pînă în seara zilei de 29 mai prima praşilă la cultura porumbului s-a aplicat pe mai bine de 3 200 ha. Pe cele 1 400 ha cu legume, cite există in unităţile agricole din acest consiliu, cooperatorii şi mecanizatorii grăbesc, in acelaşi ritm susţinut, atit lucrările de întreţinere, cit şi plantările. ţVirgiliu Tătaru, corespondentul „Scînteii“). CĂLĂRAŞI : Bine în ansamblu, dar mai puţin bine în Unele Unităţi. Suprafeţele mari cultivate cu legume şi culturi prăşitoare au pus in faţa comandamentului judeţean pentru agricultură, a tuturor specialiştilor probleme deosebit de importante privind executarea la timp a lucrărilor de întreţinere a culturilor. Pină la această dată, la sfecla de zahăr s-a terminat prima praşilă manuală şi mecanică, iar praşila a doua a fost executată in proporţie de 31 la sută. La floareasoarelui, acolo unde a fost nevoie, s-a prăşit manual 21 la sută din întreaga suprafaţă. Cultura porumbului este, in continuare, in centrul preocupărilor, numărul mare de forţe mecanice si manuale fiind concentrate in special aici. Citeva raiduri efectuate zilele acestea pe ogoarele judeţului au scos in evidenţă preocuparea organelor şi organizaţiilor de partid de a pune în practică indicaţiile secretarului general al partidului privind mobilizarea la lucru a întregului potenţial uman din comune şi sate. Dar pe fondul acestor bune realizări au fost şi situaţii care dovedesc că unele organizaţii comunale de partid nu au acţionat cu toată fermitatea in acest sens. LaUlmeni, Luica, Dragalina, Dragoş-Vodă, Independenţa. Ştefancel Mare, Radu Vodă, culturile reclamau prezenţa oamenilor in cimp, la întreţinerea culturilor, dar majoritatea sătenilor stăteau degeaba la marginea şoselei, deşi vremea era foarte bună, iar soarele era încă sus. Dacă lucrările stau acum bine, în marea majoritate a unităţilor din agricultura judeţului Călăraşi, aceasta se datoreşte faptului că oamenii muncii de la sate şi oraşe au înţeles pe deplin să-şi facă datoria, să participe la toate importantele acţiuni din campanie. Direcţia generală a agriculturii consideră că in reuşita tuturor acţiunilor acestui judeţ se bizuie şi pe buna colaborare cu Ministerul Agriculturii, care trebuie să asigure, conform cererilor, mijloace de transport, carburanţi, lubrefianţi, piese de schimb. In felul acesta, judeţul Călăraşi va putea să realizeze şi să depăşească producţiile planificate, aşa cum şi-a luat angajamentul. (Rodica Simionescu, corespondentul „Scînteii“). VASLUI : Toţi locuitorii satelor participă la lucrări. Aceste zile de la cumpăna fierbinte dintre anotimpuri sunt hotăritoare în bătălia pentru obţinerea de recolte cit mai mare De aceea, in judeţul Vaslui, la între-* ţinerea culturilor participă toţi oamenii ogoarelor. Se poate spune că la Costeşti, Drinceni, Blăgeşti, Tanacu, Arsura, Tutova şi în multe alte părţi, satele s-au mutat la cimp. Iată şi rezultatele. Prima praşilă manuală pe cele 4 200 hectare cu sfeclă de zahăr s-a încheiat de citeva zile, desfăşurindu-se din plin cea de-a doua, care a fost executată pe aproape 700 hectare. La floarea-soarelui, cele 12 900 hectare au fost prăşite in întregime. Deşi la semănat aproape că nu a văzut soarele, această cultură se dezvoltă bine, iar deficitul de apă din sol şi căldura excesivă ii determină pe cooperatori şi mecanizatori să acţioneze fără răgaz întreaga zilumină. Astfel, în unele consilii agroindustriale, ca Murgeni, Vaslui, Huşi, Banca, nu numai că s-au încheiat primele praşile, mecanică şi manuală, dar pe însemnate suprafeţe este înaintată acum şi cea de-a doua praşilă mecanică. Din cele 63 124 hectare cu porumb pentru boabe au fost prăşite mecanic aproape 54 000, iar manual — 35 000 hectare. Cooperatorii lucrează, peste tot, în acord global. Alături de ei participă la prăşit alţi locuitori ai satelor, în sudul judeţului, la Blăgeşti, alături de cei peste 700 de cooperatori, prezenţi zilnic în cele 4 ferme de cimp, prăşesc două echipe formate din personal T.E.S.A., cadre didactice, de la dispensar, cooperaţie şi consiliul popular. Constantin Brumă, primarul comunei Ivăneşti, ne-a arătat cîmpul impinzit de oameni. La prăşitul porumbului lucrau peste850 de cooperatori. Organizaţiile de partid acordă atenţie mobilizării la muncă a tuturor locuitorilor , fiindcă aici, spre deosebire de alte unităţi, prăşitul manual a rămas in urma celui ce se efectuează mecanizat. Peste tot insă in judeţ ritmul lucrărilor poate fi intensificat. (Petru Necula, corespondentul „Scînteii“). BACĂU : Răspundere pentru menţinerea densităţii optime a plantelor. In marea majoritate a unităţilor agricole de stat şi cooperatiste din judeţul Bacău se munceşte din zori şi pină seara la întreţinerea culturilor. Mecanizatorii prăşesc mecanic, iar cooperatorii, manual, în unele comune au fost constituite chiar echipe speciale de oameni care lucrează în unităţile economice şi instituţiile satelor, echipe ce dau o mină de ajutor la prăşit. Ca urmare, sfecla de zahăr şi floarea-soarelui au fost prăşite in întregime, atit mecanic, cit şi manual ; la sfecla de zahăr s-a executat chiar şi praşila a doua pe 70 la sută din suprafaţă. Zor mare se dă acum la cultura porumbului. Cele mai mari suprafeţe au fost prăşite in unităţile agricole din consiliile unice Gheorghe Gheorghiu-Dej, Temeiuşi, Helegiu, Dealu Morii şi Răcăciuni. Important este că peste tot se lucrează repede şi bine, cu maximă răspundere pentru menţinerea unei densităţi optime a plantelor. La cooperativa agricolă din Sascut, bunăoară, consemnăm o largă mobilizare de forţe : in cele şase ferme muncesc zilnic cite 1 200—1 300 cooperatori şi mecanizatori. Preşedintele unităţii, Vasile Diaconuu, împreună cu inginerii şi şefii de fermă se află in permanenţă pe cimp, veghează la calitatea lucrărilor. Grupuri de cite 3—4 oameni trec pe rînduri şi completează golurile rămase după semănători. „Vrem să asigurăm o densitate maximă pe fiecare metru pătrat , spune președintele. De aceea, am hotărit ca la prima praşilă să nu se taie nici un fir de porumb“. La cooperativa agricolă din Parincea, preşedintele Vasile Butnaru, împreună cu Martin Baciu, şeful fermei Văleni, numărau fir cu fir porumbul rămas in urma prăşitorilor. Măsurau, numărau şi calculau. «Zicala că „rarul umple carul“ a rămas de ocară, ne spune preşedintele Ne străduim să asigurăm cite cel puţin 45 000—50 000 de plante recoltabile». Şi după felul cum se muncea la Văleni, ca şi în fermele de la Năneşti, Vladnic, se vede că oamenii din Parincea sunt ferm hotărît să realizeze întocmai ce şi-au propus. Mai sunt insă în judeţ unităţi în care se pare că întreţinerea culturilor nu constituie o urgenţă de prim ordin pentru conducerile respective, în vreme ce cooperatorii din Sascut au prăşit mai mult de jumătate din suprafaţa cultivată cu porumb, vecinii lor din Tătărăşti au efectuat această lucrare doar pe 180 de hectare din cele 580 hectare aflate in cultură. Suprafeţe mici au fost prăşite şi la Coloneşti, Izvoru Berheciului, Onceşti, Filipeni, Valea Seacă. Se impune, ca atare, o intervenţie operativă din partea organelor judeţene de resort, acomitetelor comunale de partid pentru ca şi în unităţile agricole amintite să fie mobilizate la întreţinerea culturilor toate forţele satelor. (Gheorghe Baltă, corespondentul „Scînteii“). Utilizarea integrală a căldurii reziduale cantităţi de energie secundară echivalente cu aproape 1,22 milioane t.c.c. pentru care nu există încă soluţii tehnice definitive, fapt ce impune accelerarea lucrărilor de cercetare ştiinţifică şi tehnologică pentru conceperea unor agregate recuperatoare adecvate. Numai in industria metalurgică, de exemplu, există un echivalent de peste 660 mii tone c.c. de astfel de resurse energetice — mare parte cu potential termic ridicat — pentru care nu sunt incă puse la punct soluţiile de valorificare. Cu puţine excepţii, căldura fizică a produselor este incă puţin utilizată in industria noastră. De exemplu, folosind anumite instalaţii de granulare uscată a zgurilor s-ar putea obţine un aer cu o temperatură de 300— 350' C,,utilizabil ,la preîncălzirea aerului de combustie a cuptoarelor sau pentru acţionarea unor turbine cu aer cald sau gaze. La fel, recuperind in tamburi speciali căldura clincherului (aproape 1000°C) din fabricile de ciment şi folosind-o pentru preîncălzirea aerului de combustie, sau pentru producerea de apă caldă, se estimează că s-ar putea uşor recupera 20—25 mii tone combustibil convenţional pentru fiecare milion de tone de clincher. Se impun cu necesitate studii şi cercetări pentru recuperarea şi valorificarea eficientă a căldurii de la unele cuptoare industriale şi procese tehnologice care evacuează in atmosferă cantităţi mari de gaze arse cu temperaturi pină la 300° C, rezultate uneori după prima treaptă de recuperare. Este vorba îndeosebi de canperele pentru încălzirea aerului la furnale, pazanele şi reformerele primare de la liniile de amoniac etc. La fel de important este să se contureze soluţii pentru situaţiile în care in drumul gazelor arse se montează, in prima treaptă de recuperare, preincălzitoare de aer de combustie, iar in aval — cazane recuperatoare pentru abur sau apă caldă, aşa cum este căzul cuptoarelor de încălzire de la laminoare. Tot cercetării ştiinţifice si ingineriei tehnologice ii revine sarcina de a găsi, intr-un viitor cit mai apropiat, cele mai adecvate soluţii de recuperare si valorificare a căldurii aburului uzat şi a condensului, din industriile chimică, a celulozei şi hirtiei, alimentară etc., de a examina posibilitatea creșterii temperaturii aerului de combustie la unele instalate din industria metalurgică și chimică, de a concepe o gamă largă de turboexpandoare care să recupereze presiunea de destindere a gazelor naturale transportate în conducte, a celor de la gura sondelor, sau a aburului de suprapresiune de la furnale. Desigur, faptul că încă un procent însemnat din resursele energetice secundare produse nu dispune in momentul de faţă de soluţii de recuperare, că se iroseşte un însemnat potenţial energetic, impune cu stringentă desfăşurarea unei asidur munci de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru a se găsi şi aplica cele mai bune şi eficiente soluţii. Aceasta trebuie să aibă în vedere dotarea cu sisteme de recuperare atât a instalaţiilor existente, cit şi a noilor obiective ce sunt puse în funcţiune, cărora, incă in faza de proiectare, trebuie să li se prevadă cele mai avantajoase utilizări in ceea ce priveşte resursele recuperate. Vlaicu RADU : PAGINA 3 GIURGIU: A început recoltarea masării în judeţul Giurgiu a inceput campania de recoltare, batozare si industrializare a mazării. După cum ne declara directorul fabricii de,conserve din Giurgiu, ing. Cezar Pantelimon, ieri au fost recoltate primeie cantităţi de mazăre din fermele proprii si din unităţile agricole din împrejurimi. Campania va dura 28 de zile, si vor trebui recoltate si industrializate zilnic 130 tone de mazăre pentru a realiza 3 200 tone conserve, cit reprezintă planul unităţii. O premieră industrială o constituie prime de cantităţide gem si compot de căpşuni din care au fost livrate primele 5 tone. In următoarele 10 zile, fabrica va prelucra aproape 50 tone de căpşuni. (Petre Crisbea). în premieră la „Unio“ Satu Mare Oţel special pentru utilaje miniere întreprinderea „Unio“ din Satu Mare, constructoare de utilaj minier, a devenit şi producătoare de oţel şi piese turnate din oţel. Această premieră industrială a judeţului Satu Mare a fost pregătită cu minuţiozitate şi înaltă competenţă profesională de un colectiv de muncitori, tehnicieni şi ingineri şi a fost impusă de necesitatea producerii de noi maşini şi utilaje, în componenţa cărora intră şi piese din oţel de mare complexitate. Primele piese turnate din oţel fabricat la „Unio“ sunt destinate confecţionării în această întreprindere, pentru prima oară viară, a palanelor pneumatice cu lanţ — care pină acum s-au importat — utilizate in lucrările miniere. (Octav Grumeza). Foto : M. Sarea Simpozion anual de telecomunicaţii Sala de festivităţi a Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor a găzduit simpozionul pe ţară de telecomunicaţii, eveniment care a coincis cu manifestările prilejuite de cea de-a 30-a aniversare a Institutului de cercetări şi proiectări tehnologice în telecomunicaţii. Aşa cum a reieşit din lucrările simpozionului, in perioada ce urmează se va acorda atenţie unor obiective de larg interes : dezvoltarea reţelei de transmisiuni numerice, creşterea capacităţii de transmisiuni a cablurilor telefonice existente, dezvoltarea telefoniei automate urbane şi interurbane, a comutaţiei electronice, dezvoltarea reţelei de teleinformatică, a reţelei de radio-difuziune sonoră şi vizuală, a comunicaţiei prin sateliţi, diversificarea şi introducerea de noi servicii în domeniul poştei şi telecomunicaţiilor. Au fost, de asemenea, atribuite premii colective şi individuale unor lucrări prezentate in cadrul simpozionului. (A. Florescu).