Scînteia, iunie 1982 (Anul 51, nr. 12370-12395)

1982-06-01 / nr. 12370

SCINTEIA — marţi 1 iunie 1982 La Combinatal minier Rovinari, amplă mobilizare de forţe pentru SPORIREA PRODUCŢIEI DE CĂRBUNE nr ............-■■■—= ■ —ji Azi, în corespondenţa specială din bazinul carbonifer al Gorjului. CUM SE ACŢIONEAZĂ PENTRU PUNEREA IN FUNCŢIUNE ÎNAINTE DE TERMEN A NOILOR CAPACITĂŢI ? Am relatat in primele două co­respondente din bazinul Gorjului din ziarul nostru din 29 si 30 mai) des­pre două acţiuni esenţiale — ac­ţiunea de întrajutorare muncitoreas­­că si folosirea utila­jelor moderne din dotare — de care depinde obţinerea producţiei de 13 milioane tone căr­bune înscrisă în plan, precum şi a sarcinii suplimentare de 1 575 000 tone cărbune de către lucrătorii din Combinatul minier Rovinari. în a­­ceeaşi măsură, o contribuţie impor­tantă la realizarea acestor obiective pot şi trebuie să o aducă noile ca­pacităţi de producţie ce urmează să fie puse în funcţiune in acest an. Mai exact, beneficiarii au calculat că pe baza noilor capacităţi de pro­ducţie trebuie să se excaveze in a­­cest an circa 7 milioane dc masă minieră. „ Ne-am convins din activitatea anilor trecuţi că numai prin pune­rea în funcţiune la termenele pre­văzute si chiar in devans a inves­tiţiilor se asigură condiţiile necesare pentru sporirea producţiei de cărbu­ne, ne spunea inginerul Dumitru Di­i­­mărescu, directorul tehnic al combi­natului. Iată de ce, încă din primele zile ale acestui an, consiliul oameni­lor muncii din combinat, organizaţiile de partid au pită şi pun în plin cen­trul atenţiei urgentarea lucrărilor de montaj a excavatoarelor, abzetere­­lor si circuitelor de benzi transpor­toare, de amenajare a incintelor din cariere si a drumurilor de deschi­dere a noilor trepte de excavatie.­­ Concret, care sunt noile obiec­tive ce urmează să fie puse in funcţiune ? — Volumul lucrărilor ce trebuie e-­xecutate este destul de mare. în prezent, montajul excavatoarelor si al celorlalte utilaje se execută pe patru platforme de montaj, concomi­tent cu amenajarea transportoarelor si a drumurilor in cariere. Spre deosebire de situaţiile din anii pre­cedenţi, cind s-au înregistrat restan­te mari in montarea noilor utilaje, la ora actuală toate lucrările nu numai că se înscriu in grafice, dar sint chiar in­ avans, ceea ce ne dă garanţia că sarcinile ce ne revin vor fi îndeplinite. Care este stadiul lucrărilor de mon­taj ? Pentru a răspunde la această întrebare am efectuat, împreună cu inginerul Ion Cotet, directorul tehnic al întreprinderii de construcţii-mon­­taj Rovinari, un raid pe cele patru platforme de montaj. Ajungind pe platforma de montaj Rovinari, am crezut pentru început că... am călcat cu stingul. Ştiam, ni se spusese că excavatorul care se montează aici are ca termen de punere in funcţiune data de 30 august. Pe platformă, nici urmă insă de excavator şi nici de mentori. Ne uităm întrebători spre directorul tehnic al întreprinderii. „Imediat ajungem şi la excavator“ — ni se răspunde. Şi, intr-adevăr, după citeva sute de metri zărim şi uria­şul excavator tip 1400, care de citeva zile începuse marşul spre lo­cul de producţie, cariera Rovinari­­est. „Mentorii au făcut un lucru mi­nunat, ne spune inginerul Gabriel Miertescu, director adjunct al între­prinderii miniere Rovinari, care ur­mărea deplasarea excavatorului. Montarea excavatorului a fost înche­iată cu o lună înainte de termenul prevăzut, astfel că şi intrarea lui în producţie se va face în avans. în carieră au fost luate din timp toate măsurile necesar­e pentru asigurarea condiţiilor de lucru“. O cu totul altă situaţie am intil­­nit pe platforma de montaj Gîrla. Diferenţa constă în­­faptul că, aici, montajul utilajelor a început chiar înainte de... definitivarea propriu­­zisă a platformei. Aşa că într-o parte se montează abzeterul nr. 11 pentru cariera Girla, iar in alta se toarnă fundaţii, se asamblează noi macarale. — Montajul abzeterului a ince­put pe 3 mai, ne spune maistrul Mircea Nănescu. Iar acum utilajul e montat in proporţie de circa 40 la sută. Am montat adică partea de mars, sasiul de bază si partial benzile transpor­toare de predare si preluare a ma­terialului excavat. în mod normal, montajul unui asemenea utilaj du­rează 8-9 luni. Vrem insă ca acest abzeter să-l punem în funcţiune in 5-6 luni. Si după cum se desfăşoară lucrările vom reuşi. — Pe ce vă bazaţi in această afir­maţia ? — Noutatea constă in faptul că am început să asamblăm la sol diferite tronsoane mari, in greutate de 60—70 tone. Abzeterul este format din 7 subansamble mari si, în prezent, lucrăm la cinci dintre ele. Deci, am deschis cinci fronturi de lucru, in loc de unul singur. Este o metodă de lucru deosebit de eficientă, indicată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, cu prilejul vizitelor făcute in bazinul carbonifer al Gorjului şi pe care vrem să o extindem cit mai mult. Pe platforma Roşia, montajul ex­cavatorului nr. 16 care are termen de punere in funcţiune data de 30 august, este aproape încheiat. „Chiar în prima decadă din luna iu­nie, excavatorul va începe marşul spre cariera Roşia-Jiu, unde va lucra la deschiderea stratului de cărbune nr. 9, ne spune maistrul Dumitru Cambrea. In carieră, montajul ben­zilor transportoare s-a încheiat, ast­fel că sunt asigurate condiţiile pen­tru ca producţia să înceapă cu peste o lună înainte de termenul stabilit". Atît la Gîrla, cit si pe celelalte platforme de montaj am remarcat strînsa legătură pe care montorii o ţin cu specialiştii din cam­erele de extracţie la suprafaţă a lignitului, , corelarea termenelor de execuţie a utilajelor cu pregătirea noilor fron­turi de lucru. Se asigură in felul a­­cesta condiţiile necesare pentru ca, odată montajul utilajelor încheiat, producţia să poată începe imediat. Remarcă valabilă şi pentru montorii de pe platforma Peşteana, unde se asamblează două excavatoare tip 1 400 si un abzeter. în plus, aici au fost repartizaţi si 25 de muncitori calificaţi sosiţi in ajutor din jude­ţele Prahova, Timiş, Cluj. Şeful lo­tului de montaj, maistrul Ion Năsta­­se, ne-a vorbit printre altele cu reală admiraţie despre calitatea lu­crărilor executate îndeosebi de mun­citorii veniţi de la întreprinderea „1 Mai“-Ploieşti. Prin sirguinţa şi pri­ceperea lor, muncitorii Gheorghe Chiran, Radu Vasilescu, Marcel Pîntece. Ion Stan si-au cistigat de­­acum un adevărat renume in rin­dul celorlalti­­montori cu vechi state de servicii. Ca urmare si a sprijinu­lui primit, montajul celor trei pilla­te este in avans fată de grafice cu peste o lună de zile. Aşadar, pe toate cele patru plat­forme montajul este în avans faţă de grafice si există garanţia că uti­lajele vor fi puse in funcţiune îna­inte de termenele prevăzute. Totuşi, montorii fac un apel tovărăşesc că­tre furnizorii de subansamble si in special către muncitorii de la între­prinderile „1 Mai“ — Ploieşti, „Unio“ — Satu Mare, întreprinderea con­structoare de maşini din Bocşa, care trebuie să acorde mai­ multă atenţie execuţiei si să livreze fiecare piesă la cotele înscrise in proiecte. Aceasta deoarece există încă nepotriviri intre subansamblele livrate de diferite in­­treprinderi. Șeful de brigadă Vasile Bolohăn, de la platforma Girla, ne-a arătat mai multe subansamble livra­te de întreprinderile amintite care nu pot fi montate deoarece intri­­co­tele pieselor de asamblare există ne­potriviri. Din această cauză, la mon­taj se pierde timp cu remedierile ce trebuie făcute. Problema este mai veche, montorii si producătorii de u­­tilaje au mai discutat-o, dar, deși s-au făcut unele progrese, nu s-a re­zolvat incă in mod corespunzător. Pentru a avea mai mult cărbune, mai multă energie este necesar ca noile si modernele utilaje să în­ceapă să producă intr-un timp cit mai scurt. Este o cerinţă pe care întreprinderile industriale o înţeleg fără îndoială şi, în mod categoric, vor face tot ce le stă în putinţă pentru îndeplinirea ei. Ion TEODOR Dumitru PRUNA • Noile capacităţi de producţie asigură excavarea în acest an a 7 milioane mc de cărbune şi steril • Toate lu­crările de investiţii sunt in avans faţă de grafice • Un apel muncitoresc către principalii furnizori de utilaje Muncitorii Gheorghe Chiron, Radu Vasilescu, Marcel Pintepe, Ion Stan, veniţi in cadrul acţiunii de intrajutorare muncitorească de la întreprinderea „1 Mai "-Ploieşti, şi-au ciştigat un adevărat renume in rindul montorilor de pe platforma de montaj Peşteana Cu o lună inainte de termenul prevăzut, excavatorul tip 1 400 a pornit in marş de pe platforma de montaj Rovi­nari spre noul loc de producţie, cariera Rovinari-est Fotografii de Ion Teodor “ Recuperarea ^ ^ materialelor Aşa cum se arată in Programul-di­­rectivă de cercetare şi dezvoltare in domeniul energiei, adoptat de Con­gresul al XII-lea, o sarcină de prim ordin pe linia reducerii consu­mului de energie primară şi a creşte­rii în ansamblu a randamentului cu care aceasta este utilizată constă in recuperarea integrală a resurselor energetice, termice şi combustibile rezultate din procesele tehnologice. Bilanţul energetic al ţării reliefează faptul că pe întreg ansamblul eco­nomiei randamentul global net este de circa 38—40 la sută — compa­rabil cu cel al multor ţări industria­lizate — ceea ce reprezintă mai puţin de jumătate din energia primară in­trată in fluxul economic. Restul de 60 la sută, deci cea mai mare parte, se pierde în mediul înconjurător sub formă de energie radiantă, prin apele de răcire ale instalaţiilor, prin gazele de ardere evacuate etc. Din această enormă cantitate de energie pierdută, mare parte se poate, fireşte, recupera, proble­ma conturîndu-se astăzi ca o di­recţie tot mai distinctă a activi­tăţii de cercetare ştiinţifică şi ingi­nerie tehnologică. De pildă, la înce­putul anului 1981 potenţialul energe­tic al resurselor energetice recupera­bile era echivalat cu aproape 90 la sută din producţia de petrol a ţării. Dacă am lua în considerare şi re­sursele cu potenţial termic scăzut, a­­tunci această cifră ar fi mult mai mare, în ţara noastră, problema recupe­rării şi utilizării acestui gen de resurse energetice este reglementată printr-un act normativ cu putere de lege. Decretul 620/1973, republicat in anul 1977, unde s-au stabilit sarcini precise pe ministere, centrale şi întreprinderi industriale. Ca urmare a unor acţiuni şi măsuri multiple, în ultimii ani s-a ajuns ca din po­tenţialul inventariat al resurselor energetice secundare să se recupe­reze şi să se valorifice, în medie circa 65 la sută, realizindu-se, în acest fel, la nivelul întregii economii o importantă reducere a consumului de energie primară. Fără discuţie, o contribuţie deo­sebită au adus-o cercetarea ştiinţifică şi ingineria tehnologică, concretizată în elaborarea unei game largi de preincălzitoare de aer, in conce­perea unui mare număr de tipodi­­­­mensiuni de cazane care folosesc ga­zele de furnal, de semicocs şi de la producerea negrului de fum, precum şi leşii negre, resturi de lemn etc. Au fost oferite industriei noastre o serie de recuperatoare de căl­dură pentru preîncălzirea aerului de combustie şi producerea energiei termice, schimbătoare de căldură pentru încălzirea apei, transforma­toare de abur. Prin eforturile cerce­tării ştiinţifice au fost concepute diverse tipuri de turbine recupera­toare, turboagregate pentru termo­centrale urbane şi industriale cu pu­teri intre 3—12 MW etc. . Cu toate aceste rezultate notabile, problema recuperării energiei secun­dare rămine totuşi in plină actuali­tate. Se constată faptul că, în anul 1931, din totalul resurselor inventa­riate s-au recuperat circa 73 la sută, reprezentind un echivalent energetic de peste 9 milioarte tone combustibil convenţional. Această cantitate este însă sub nivelul celei produse, pon­derea cea mai mare a nerealizărilor avind­ o industria metalurgică, cu peste 2 milioane t.c.c., industria chi­mică cu 896 mii t.c.c. şi cea a mate­rialelor de construcţii cu 220 mii t.c.c. Se constată, totodată, că din to­talul resurselor energetice refolosi­­bile inventariate, in anul trecut o cantitate echivalentă cu 3,58 mili­oane tone combustibil convenţional nu a fost prevăzută cu instalaţii de recuperare, cu toate că pentru aproa­pe 50 la sută din această cantitate a fost elaborată documentaţia de re-­ STIVNŢA­T ■ ,­­ în confruntare creatoare cu cerinţele economiei cuperate ; există deci soluţia tehnică, ea trebuind doar să fie apli­cată. Este adevărat că multe din in­stalaţiile de recuperare se pot realiza prin forţe proprii, prin autodotare. Nu însă peste tot, mai ales când e vorba de instalaţii de mare comple­xitate. Tocmai de aceea se simte cu acuitate necesitatea organizării la nivel naţional a unei producţii de echipament special destinat recupe- rarii resurselor energetice secundare. Numai pentru perioada imediat ur­mătoare, de pildă, ar trebui a­­sigurate circa 370 cazane recu­peratoare, peste 1 000 preincălzi­toare de aer şi alte 750 diverse in­­s­talaţii şi echipamente cum ar fi turbodetentoare, compresoare, gazo­­metre etc. Pe ansamblul economiei se apre­ciază că mai pot fi valorificate mari ■La­zi in AGRICULTURĂ Întreţinerea exemplară a culturilor MEHEDINŢI : Oamenii vrednici nu lasă pe miine ce trebuie prăşit azi. Ploile căzute în ultima vreme în zona Mehedinţiului favorizează creşterea rapidă a culturilor, dar şi a buruie­nilor. Iată de ce, zi de zi, coopera­torii, mecanizatorii, alţi locuitori ai satelor şi comunelor participă un mare număr la efectuarea lucrări­lor de întreţinere. Ne-am aflat zilele trecute pe ogoarele cooperativelor agricole din Pătuşele, Izvoarele, Gruia,­­ Vrata, Girla Mare şi Pristol. Două aspecte ne-au reţinut în mod deosebit atenţia : executarea cu forţe manuale a praşilelor pe cea mai mare parte din suprafeţele de teren cultivate cu porumb, sfe­clă de zahăr, floarea-soarelui şi cartofi, ceea ce duce la realizarea unor importante economii de car­buranţi ; repartizarea tuturor cul­turilor în acord global, pe forma­ţii de cooperatori si mecanizatori, asigurindu-se astfel executarea în timpul optim şi de calitate a tutu­ror lucrărilor necesare acum în cimp. O valoroasă iniţiativă, porni­tă de la Girla Mare, despre care am mai scris in ziarul nostru, s-a extins acum in toate unităţile de pe raza consiliului agroindustrial Gruia : peste 2 760 de angajaţi — specialişti, cadre didactice, eco­nomişti, tehnicieni ş.a. — lucrează in acord global, cot la cot cu me­­­canizatorii şi cooperatorii, la între­ţinerea culturilor. Sfecla de zahăr de pe cele 850 ha a fost prăşită manual nu numai patru zile. Tot la această cultură s-a aplicat şi prima praşilă mecanică. De aseme­­­­nea, la floarea-soarelui, cultivată pe 1 110 ha, prima praşilă manuală n-a durat mai mult de 5 zile. în prezent, cea mai mare parte din forţa de muncă este concentrată pe solele ocupate cu porumb — 4 660 ha. Cei peste 1 100 de oamerii pră­şesc, zilnic 340—360 ha. Totodată, se prăşesc mecanic, in fiecare zi, alte 450 ha. Din­ operativa zilei am reţi­nut că aci, in unităţile din consiliul unic Gruia, pînă în seara zilei de 29 mai prima praşilă la cultura po­rumbului s-a aplicat pe mai bine de 3 200 ha. Pe cele 1 400 ha cu legume, cite există in unităţile agricole din a­­cest consiliu, cooperatorii şi meca­nizatorii grăbesc, in acelaşi ritm susţinut, atit lucrările de întreţine­re, cit şi plantările. ţVirgiliu Tă­­taru, corespondentul „Scînteii“). CĂLĂRAŞI : Bine în an­samblu, dar mai puţin bine în Unele Unităţi. Suprafeţele mari cultivate cu legume şi cul­turi prăşitoare au pus in faţa comandamentului judeţean pentru agricultură, a tuturor specialiştilor probleme deosebit de importante privind executarea la timp a lu­crărilor de întreţinere a culturilor. Pină la această dată, la sfecla de zahăr s-a terminat prima praşilă manuală şi mecanică, iar praşila a doua a fost executată in pro­porţie de 31 la sută. La floarea­­soarelui, acolo unde a fost ne­voie, s-a prăşit manual 21 la sută din întreaga suprafaţă. Cultura po­rumbului este, in continuare, in centrul preocupărilor, numărul mare de forţe mecanice si manuale fiind concentrate in special aici. Citeva raiduri efectuate zilele a­­cestea pe ogoarele judeţului au scos in evidenţă preocuparea orga­nelor şi organizaţiilor de partid de a pune în practică indicaţiile se­cretarului general al partidului pri­vind mobilizarea la lucru a între­gului potenţial uman din comune şi sate. Dar pe fondul acestor bune re­alizări au fost şi situaţii care do­vedesc că unele organizaţii comu­nale de partid nu au acţionat cu toată fermitatea in acest sens. La­­Ulmeni, Luica, Dragalina, Dragoş-Vodă, Independenţa. Ştefan­­cel Mare, Radu Vodă, culturile recla­mau­ prezenţa oamenilor in cimp, la întreţinerea culturilor, dar ma­joritatea sătenilor stăteau degeaba la marginea şoselei, deşi vremea era foarte bună, iar soarele era încă sus. Dacă lucrările stau acum bine, în marea majoritate a unităţilor din agricultura judeţului Călăraşi, a­­ceasta se datoreşte faptului că oa­menii muncii de la sate şi oraşe au înţeles pe deplin să-şi­ facă datoria, să participe la toate importantele acţiuni din campanie. Direcţia ge­nerală a agricultur­ii consideră că in reuşita tuturor acţiunilor acestui ju­deţ se bizuie şi pe buna colaborare cu Ministerul Agriculturii, care tre­buie să asigure, conform cererilor, mijloace de transport, carburanţi, lubrefianţi, piese de schimb. In fe­lul acesta, judeţul Călăraşi va putea să realizeze şi să depăşească pro­ducţiile planificate, aşa cum şi-a luat angajamentul. (Rodica Sim­io­­nescu, corespondentul „Scînteii“). VASLUI : Toţi locuitorii satelor participă la lucrări. Aceste zile de la cumpăna fier­binte dintre anotimpuri sunt ho­­tăritoare în bătălia pentru obţine­rea de recolte cit mai mare De aceea, in judeţul Vaslui, la între-* ţinerea culturilor participă toţi oa­menii ogoarelor. Se poate spune că la Costeşti, Drinceni, Blăgeşti, Ta­­nacu, Arsura, Tutova şi în multe alte părţi, satele s-au mutat la cimp. Iată şi rezultatele. Prima praşilă manuală pe cele 4 200 hectare cu sfeclă de zahăr s-a încheiat de citeva zile, desfăşurindu­-se din plin cea de-a doua, care a fost execu­tată pe aproape 700 hectare. La floarea-soarelui, cele 12 900 hectare au fost prăşite in întregime. Deşi la semănat aproape că nu a văzut soarele, această cultură se dezvol­tă bine, iar deficitul de apă din sol şi căldura excesivă ii deter­mină pe cooperatori şi mecanizatori să acţioneze fără răgaz întreaga zi­­lumină. Astfel, în unele consilii agroindustriale, ca Murgeni, Vaslui, Huşi, Banca, nu numai că s-au în­cheiat primele praşile, mecanică şi manuală, dar pe însemnate supra­feţe este înaintată acum şi cea de-a doua praşilă mecanică. Din cele 63 124 hectare cu porumb pentru boabe au fost prăşite mecanic a­­proape 54 000, iar manual — 35 000 hectare. Cooperatorii lucrează, peste tot, în acord global. Alături de ei parti­cipă la prăşit alţi locuitori ai sate­lor, în sudul judeţului, la Blăgeşti, alături de cei peste 700 de coope­ratori, prezenţi zilnic în cele 4 fer­me de cimp, prăşesc două echipe formate din personal T.E.S.A., cadre didactice, de la dispensar, coopera­ţie şi consiliul popular. Constantin Brumă, primarul comunei Ivăneşti, ne-a arătat cîmpul impinzit de oa­meni. La prăşitul porumbului lu­crau peste­­850 de cooperatori. Or­ganizaţiile de partid acordă atenţie mobilizării la muncă a tuturor lo­cuitorilor , fiindcă aici, spre deo­sebire de alte unităţi, prăşitul ma­nual a rămas in urma celui ce se efectuează mecanizat. Peste tot insă in judeţ ritmul lucrărilor poa­te fi intensificat. (Petru Necula, corespondentul „Scînteii“). BACĂU : Răspundere pentru menţinerea densi­tăţii optime a plantelor. In­­ marea majoritate a unităţilor agri­cole de stat şi cooperatiste din ju­deţul Bacău se munceşte din zori şi pină seara la întreţinerea culturilor. Mecanizatorii prăşesc mecanic, iar cooperatorii, manual, în unele co­mune au fost constituite chiar echipe speciale de oameni care lu­crează în unităţile economice şi in­stituţiile satelor, echipe ce dau o mină de ajutor la prăşit. Ca urmare, sfecla de zahăr şi floarea-soarelui au fost prăşite in întregime, atit mecanic, cit şi manual ; la sfecla de zahăr s-a executat chiar şi pra­şila a doua pe 70 la sută din su­prafaţă. Zor mare se dă acum la cultura porumbului. Cele mai mari suprafeţe au fost prăşite in unităţile agricole din consiliile unice Gheorghe Gheorghiu-Dej, Temeiuşi, Helegiu, Dealu Morii şi Răcăciuni. Important este că peste tot se lucrează repede şi bine, cu maximă răspundere pentru menţi­nerea unei densităţi optime a plan­telor. La cooperativa agricolă din Sascut, bunăoară, consemnăm o largă mobilizare de forţe : in cele şase ferme muncesc zilnic cite 1 200—1 300 cooperatori şi mecani­zatori. Preşedintele unităţii, Vasile Diaconuu, împreună cu inginerii şi şefii de fermă se află in perma­nenţă pe cim­p, veghează la cali­tatea lucrărilor. Grupuri de cite 3—4 oameni trec pe rînduri şi completează golurile rămase după semănători. „Vrem să asigurăm o densitate maximă pe fiecare me­tru pătrat , spune președintele. De aceea, am hotărit ca la prima praşilă să nu se taie nici un fi­r de porumb“. La cooperativa agricolă din Pa­­rincea, preşedintele Vasile Butna­­ru, împreună cu Martin Baciu, şe­ful fermei Văleni, numărau fir cu fir porumbul rămas in urma prăşi­torilor. Măsurau, numărau şi cal­culau. «Zicala că „rarul umple ca­rul“ a rămas de ocară, ne spune preşedintele Ne străduim să asi­gurăm cite cel puţin 45 000—50 000 de plante recolta­bile». Şi după fe­lul cum se muncea la Văleni, ca şi în fermele de la Năneşti, Vlad­­nic, se vede că oamenii din Parin­­cea sunt ferm h­otărît să realizeze întocmai ce şi-au propus. Mai sunt insă în judeţ unităţi în care se pare că întreţinerea cul­turilor nu constituie o urgenţă de prim ordin pentru conducerile res­pective, în vreme ce cooperatorii din Sascut au prăşit mai mult de jumătate din suprafaţa cultivată cu porumb, vecinii lor din Tătărăşti au efectuat această lucrare doar pe 180 de hectare din cele 580 hectare aflate in cultură. Suprafeţe mici au fost prăşite şi la Coloneşti, Izvoru Berheciului, Onceşti, Filipeni, Valea Seacă. Se impune, ca atare, o inter­venţie operativă din partea orga­nelor judeţene de resort, a­­comite­telor comunale de partid pentru ca şi în unităţile agricole amintite să fie mobilizate la întreţinerea culturilor toate forţele satelor. (Gheorghe Baltă, corespondentul „Scînteii“). Utilizarea integrală a căldurii­­ reziduale cantităţi de energie secundară echi­valente cu aproape 1,22 milioane t.c.c. pentru care nu există încă soluţii tehnice definitive, fapt ce impune accelerarea lucrărilor de cercetare ştiinţifică şi tehnologică pentru con­ceperea unor agregate recuperatoare adecvate. Numai in industria meta­lurgică, de exemplu, există un echi­valent de peste 660 mii tone c.c. de astfel de resurse energetice — mare parte cu potential termic ridi­cat — pentru care nu sunt incă puse la punct soluţiile de valorificare. Cu puţine excepţii, căldura fizică a pro­duselor este incă puţin utilizată in industria noastră. De exemplu, folo­sind anumite instalaţii de granulare uscată a zgurilor s-ar putea obţine un aer cu o temperatură de 300— 350' C,,utilizabil ,la preîncălzirea ae­rului de combustie a cuptoarelor sau pentru acţionarea unor turbine cu aer cald sau gaze. La fel, recupe­­rind in tamburi speciali căldura clincherului (aproape 1000°C) din fabricile de ciment şi folosind-o pen­tru preîncălzirea aerului de combus­tie, sau pentru producerea de apă caldă, se estimează că s-ar putea uşor recupera 20—25 mii tone com­bustibil convenţional pentru fiecare milion de tone de clincher. Se impun cu necesitate studii şi cercetări pentru recuperarea şi valo­rificarea eficientă a căldurii de la unele cuptoare industriale şi procese tehnologice care evacuează in at­mosferă cantităţi mari de gaze arse cu temperaturi pină la 300° C, rezul­tate uneori după prima treaptă de recuperare. Este vorba îndeosebi de canperele pentru încălzirea aerului la furnale, pazanele şi reform­erele primare de la liniile de amoniac etc. La fel de important este să se con­­­tureze soluţii pentru situaţiile în care in drumul gazelor arse se mon­tează, in prima treaptă de recupera­re, preincălzitoare de aer de combus­tie, iar in aval — cazane recupera­toare pentru abur sau apă caldă, aşa cum este căzul cuptoarelor de încăl­zire de la laminoare. Tot cercetării ştiinţifice si ingine­riei tehnologice ii revine sarcina de a găsi, intr-un viitor cit mai apro­piat, cele mai adecvate soluţii de recuperare si valorificare a căldurii aburului uzat şi a condensului, din industriile chimică, a celulozei şi hir­­tiei, alimentară etc., de a examina posibilitatea creșterii temperaturii aerului de combustie la unele in­stalate din industria metalurgică și chimică, de a concepe o gamă largă de turboexpandoare care să recupe­reze presiunea de destindere a gaze­lor naturale transportate în conduc­te, a celor de la gura sondelor, sau a aburului de suprapresiune de la furnale. Desigur, faptul că­ încă un procent însemnat din resursele energetice secundare produse nu dispune in mo­mentul de faţă de soluţii de recu­perare, că se iroseşte un însemnat potenţial energetic, impune cu strin­gentă desfăşurarea unei asidur munci de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru a se găsi şi aplica cele mai bune şi eficiente soluţii. Aceasta trebuie să aibă în vedere dotarea cu sisteme de recuperare atât a instalaţiilor existente, cit şi a noilor obiective ce sunt puse în func­ţiune, cărora, incă in faza de proiec­tare, trebuie să li se prevadă cele mai avantajoase utilizări in ceea ce priveşte resursele recuperate. Vlaicu RADU : PAGINA 3 GIURGIU: A început recoltarea masării în judeţul Giurgiu a inceput campania de recoltare, batozare si industrializare a ma­­zării. După cum ne declara directorul fa­bricii de,conserve din Giurgiu, ing. Cezar Pantelimon, ieri au fost recoltate primeie cantităţi de mazăre din fermele proprii si din unităţile agricole din împrejurimi. Cam­pania va dura 28 de zile, si vor trebui re­coltate si industriali­zate zilnic 130 tone de mazăre pentru a rea­liza 3 200 tone con­serve, cit reprezintă planul unităţii. O premieră industrială o constituie prime de can­tităţi­­de gem si com­pot de căpşuni din care au fost livrate primele 5 tone. In ur­mătoarele 10 zile, fa­brica va prelucra a­­proape 50 tone de căp­şuni. (Petre Crisbea). în premieră la „Unio“ Satu Mare Oţel special pentru utilaje miniere întreprinderea „Unio“ din Satu Mare, constructoare de utilaj mi­nier, a devenit şi producătoare de oţel şi piese turnate din oţel. Aceas­tă premieră industrială a judeţului Satu Mare a fost pregătită cu mi­nuţiozitate şi înaltă competenţă profesională de un colectiv de mun­citori, tehnicieni şi ingineri şi a fost impusă de necesitatea produ­cerii de noi maşini şi utilaje, în componenţa cărora intră şi piese din oţel de mare complexitate. Prime­le piese turnate din oţel fabricat la „Unio“ sunt destinate confecţionării în această întreprindere, pentru pri­ma oară vi­­ară, a palanelor pneu­matice cu lanţ — care pină acum s-au importat — utilizate in lucră­rile miniere. (Octav Grumeza). Foto : M. Sarea Simpozion anual de telecomunicaţii Sala de festivităţi a Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor a găzduit simpozionul pe ţară de te­lecomunicaţii, eveniment care a co­incis cu manifestările prilejuite de cea de-a 30-a aniversare a Institutului de cercetări şi proiectări tehnolo­gice în telecomunicaţii. Aşa cum a reieşit din lucrările simpozionului, in perioada ce ur­mează se va acorda atenţie unor obiective de larg interes : dezvol­tarea reţelei de transmisiuni nume­rice, creşterea capacităţii de trans­misiuni a cablurilor telefonice exis­tente, dezvoltarea telefoniei auto­mate urbane şi interurbane, a co­mutaţiei electronice, de­zvoltarea re­ţelei de teleinformatică, a reţelei de radio-difuziune sonoră şi vizuală, a comunicaţiei prin sateliţi, diversi­ficarea şi introducerea de noi servi­cii în domeniul poştei şi telecomu­nicaţiilor. Au fost, de asemenea, atribuite premii colective şi individuale unor lucrări prezentate in cadrul simpo­zionului. (A. Florescu).

Next