Scînteia, aprilie 1983 (Anul 52, nr. 12629-12654)

1983-04-01 / nr. 12629

PAGINA 2 ŞEDINŢA COMUNA A CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII DE NAŢIONALITATE MAGHIARA $I GERMANA CUVlNTUL TOVARĂŞULUI JAKABOS CSABA ISTVÁN Mult stimate şi iubite tova­­răşe Nicolae Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionali­tate maghiară şi germană, la care am bucuria şi onoarea să particip, constituie o nouă do­vadă a profundului democratism al orînduirii noastre socialiste, o reflectare a justeţei politicii naţionale a partidului nostru, politică înţeleaptă, care asigură participarea egală a tuturor fiilor patriei, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, uniţi indestructibil în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la conducerea socie­tăţii, la înflorirea scumpei noas­tre patrii comune. România so­cialistă. Legea cu privire la participa­rea oamenilor muncii cu părţi sociale la fondul de dezvoltare a întreprinderilor a fost pri­mită şi în întreprinderea noas­tră cu vie satisfacţie, ceea ce va stimula şi mai mult dragos­tea şi ataşamentul fiecărui muncitor faţă de unitatea în care lucrează, interesul faţă de bunul mers al producţiei, va contribui la participarea sa mai activă la viaţa întreprin­derii. Reprezint cu mîndrie munci­torii de pe platforma industria­lă care în urmă cu 17 ani nu a existat decit în visele oameni­lor de pe aceste meleaguri. Se­cole de-a rîndul, clasele ex­ploatatoare care s-au succedat la putere au avut o caracteris­tică comună : au asuprit şi je­fuit oamenii muncii de toate ■ naţionalităţile şi au ţinut in subdezvoltare şi această parte a ţării. Mii de oameni au fost nevoiţi să părăsească meleagu­rile natale căutînd posibilităţi de existenţă în alte părţi. Pre­luarea puterii politice de către clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea, edificarea socialis­mului în România au asigurat condiţiile realizării visurilor noastre. Cotitura radicală în viaţa oa­menilor de pe aceste meleaguri s-a jalonat în ziua memorabilă de 15 iunie 1967, zi care este în­scrisă cu litere de aur în ma­rea carte a istoriei străvechiu­lui oraş Tîrgu Secuiesc, zi în care s-au pus bazele a tot ceea ce înseamnă astăzi oraşul Tîrgu Secuiesc şi moderna sa platfor­mă industrială. Atunci, dum­neavoastră, tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, aţi făcut prima vizită în oraşul Tîrgu Secuiesc şi aţi declarat la adunarea populară : „In ca­drul eforturilor pentru indus­trializare, preocuparea perma­nentă a partidului şi guvernu­lui nostru este şi aceea ca in oraşul Tîrgu Secuiesc să încea­pă construirea în aceşti ani a trei întreprinderi,­ în care vor lucra peste 3 000 lucrători. Cu­m aceasta se va trece în mod , in­tens la dezvoltarea industriei şi în oraşul Tîrgu Secuiesc. Pe harta României va apărea încă un centru al industriei noastre socialiste“. Aţi analizat la faţa locului — într-un stil de muncă nou, di­namic, dar care acum ni se pare tuturor atît de firesc — realităţile existente, făcînd o strălucită evaluare a resurselor oraşului şi împrejurimilor sale, şi aţi indicat construirea unei puternice platforme industriale în conformitate cu orientările generale ale noii politici de dezvoltare economică echilibra­tă şi de repartizare justă a for­ţelor de producţie pe întreg te­ritoriul ţării. Am beneficiat an de an de însemnate fonduri de investiţii, am dat în funcţiune capacităţi importante de producţie, creind locuri de muncă pentru toţi oa­menii muncii de pe aceste me­leaguri, fără deosebire de naţio­nalitate, realizînd adevărata e­­galitate in drepturi, asigurînd astfel posibilitatea unei vieţi demne, posibilitatea reală de a ne bucura pe deplin de toate drepturile constituţionale, drepturi ce n-ar avea temei fără existenţa bazei materiale corespunzătoare. Apariţia plat­formei industriale a atras după sine, ca o consecinţă firească, însemnate mutaţii calitative în întreaga viaţă a oraşului. Am asigurat locuinţe noi, moderne pentru toţi oamenii muncii, pe harta oraşului au apărut noi cartiere, noi magazine, şcoli şi grădiniţe, ceea ce a făcut în scurt timp ca vechiul Tîrgu Secuiesc să devină aproape de nerecunoscut. Astfel, la urmă­toarele două vizite ale dumnea­voastră, tovarăşe secretar ge­neral, cu care ne-aţi onorat în 18 septembrie 1974 şi 28 septem­brie 1982, am putut raporta cu legitimă mîndrie că indicaţiile dumneavoastră au fost trans­puse în viaţă. Putem spune că am asistat în această perioadă la transforma­rea calitativă a vieţii oameni­lor muncii de pe aceste melea­guri, la ridicarea nivelului lor de trai material şi spiritual. Ma­ghiarii din judeţul Covasna ştiu foarte bine că toate realizările istorice înfăptuite în aceşti ani sunt rodul politicii naţionale juste promovate de partidul nostru comunist. Subliniez în mod deosebit rolul de excepţio­nală importanţă pe care l-aţi avut dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în definirea clară, principială şi în asigurarea în practică a egali­tăţii depline, reale in drepturi a tuturor cetăţenilor ţării, fără deosebire de naţionalitate. In faţa acestor adevăruri şi realităţi se vor spulbera şi in viitor vorbele acelor răuvoitori de peste hotare care încearcă să denigreze şi să calomnieze po­litica naţională a partidului şi statului nostru, cuceririle noas­tre revoluţionare, ale acelora care se străduiesc, cu otrava naţionalismului şi şovinismului, să semene discordie şi dezbina­re între fiii României socialiste. Răspunzînd prin fapte de muncă grijii părinteşti pe care conducerea partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, personal, o poartă locuitorilor judeţului Co­vasna, oamenii muncii români şi maghiari din industrie şi agri­cultură au obţinut rezultate în­semnate în înfăptuirea hotărîri­lor Congresului al XII-lea, ale Conferinţei Naţionale, atît în primii doi ani ai actualului cincinal, cît şi în primele trei luni care au trecut din acest an. Colectivul întreprinderii me­canice din Tîrgu Secuiesc, co­lectiv în care îmi desfăşor acti­vitatea, raportează cu mîndrie îndeplinirea sarcinilor de plan pe primul trimestru la toţi in­dicatorii economici. Doresc să evidenţiez faptul că, deşi suntem­ un colectiv relativ tînăr, după începutul modest al activităţii de export, din anul 1980, am reuşit, în 1982, să intrăm cu pro­dusele noastre pe piaţa Europei occidentale, realizînd planul de export pe relaţia devize libere în proporţie de 172 la sută, ritm pe care l-am menţinut şi în pri­mul trimestru al anului 1983. Vă raportăm, mult stimate tovarăşe secretar general, că indicaţiile dumneavoastră date cu prilejul vizitei efectuate în anul trecut in întreprinderea noastră sunt traduse in viaţă, că am obţinut rezultate bune în ridicarea gra­dului de înnoire şi modernizare a producţiei, în activitatea de autoutilare şi autodotare, în ac­tivitatea de recuperare a ma­terialelor refolosibile, în redu­cerea consumurilor de materii prime, materiale, energie şi combustibili. Pe lingă activitatea de pro­ducţie, ne preocupăm în perma­nenţă de educarea oamenilor muncii, de ridicarea continuă a nivelului lor politic, profesional şi cultural, de formarea omului nou cu o înaltă conştiinţă socia­listă. Sîntem conştienţi că în acest domeniu avem încă multe de făcut, că va trebui să ne spo­rim eforturile pentru a ajunge şi în acest domeniu la nivelul la care ne aflăm în dezvoltarea economică. Vă asigurăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom munci şi în continuare cu dărui­re şi abnegaţie, că oamenii muncii români şi maghiari din oraşul Tîrgu Secuiesc, din jude­ţul Covasna nu vor precupeţi nici un efort pentru traducerea în viaţă a politicii interne şi ex­terne a partidului nostru, că vom pune umărul, alături de toţi fiii ţării, la înfăptuirea mă­reţelor obiective stabilite de Congresul al XII-lea, pentru realizarea in viaţă a sarcinilor trasate de Conferinţa Naţională, pentru înflorirea continuă a scumpei noastre patrii — Româ­nia socialistă, întotdeauna cînd avem de a face cu interlocutori de bună credinţă, care vor să afle adevă­rul despre ţara noastră, cu plă­cere la întrebările oaspeţilor vest-germani, bucuroşi să le prezentăm o experienţă unică în felul ei, care se numără prin­tre marile cuceriri ale socialis­mului, constînd în modul pro­priu românesc de a rezolva de­mocratic una din cele mai com­plexe şi controversate sarcini ale construcţiei politice, şi anu­me, aceea a rezolvării proble­mei naţionale. Faptele oferite şi pe acest plan de România so­cialistă sînt atît de evidente, de pregnante şi convingătoare incit, pînă în prezent, în afara denigratorilor şi calomniatorilor de profesie, noi n-am întîlnit pe cineva care, intrînd în contact cu realităţile de la noi, să nu fi fost de acord cu o constatare a noastră­ mai veche, că în Euro­pa — fireşte în afara spaţiului de limbă germană — dar şi pe alte continente mai există nu­meroase ţări cu populaţii de origine germană, dar că nici una din aceste populaţii nu se poa­te compara, sub aspectul con­ştiinţei de sine, al identităţii sale etnice, al gradului de cu­noaştere a trecutului propriu, al modului de păstrare şi cultivare a graiului matern, de păstrare şi cultivare a tradiţiilor popu­lare, a creaţiei cultural-artistice, cu naţionalitatea conlocuitoare germană din România. Purtăto­rul de cuvînt al grupului de oaspeţi la care m-am referit, director al unei prestigioase in­stituţii de cultură din Düssel­dorf, nu întîmplător a ţinut să afirme, la capătul discuţiilor pe care le-am avut, că ceea ce se face şi se întîmplă pe acest tă­­rîm în ţara noastră este, folo­sind un termen economic, un adevărat ajutor de dezvoltare pentru cercurile şi instituţiile din ţara sa, preocupate de cer­cetarea problematicii naţiona­lităţilor germane existente în l­ane. Venind la această întîlnire cu dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, mi-am amintit de prima plena­ră a consiliului nostru onorată de prezenţa dumneavoastră, din februarie 1971, „cu care ocazie aţi jalonat în cuvîntul dumnea­voastră, într-o perspectivă largă şi în mod programatic, sarcinile acestui organism reprezentativ al populaţiei germane din ţara noastră. Avem astăzi marea sa­tisfacţie de a vă putea informa că toate concluziile, toate indi­caţiile dumneavoastră au prins viaţă, că lor le datorăm faptul că în România socialistă func­ţionează pentru nevoile unei populaţii de nici 350 000 de su­flete un sistem de învăţămînt complex cu limba de preda­e germană, de la primul an de grădiniţă şi pînă la ultimul an de liceu, şi, în citeva discipline, chiar şi de învăţămînt superior, că în ţara noastră văd lumina tiparului , publicaţii periodice în limba germană, se emit pro­grame de radio şi televiziune, activează două teatre profesio­niste germane şi urt teatru de păpuşi, apar anual un mare număr de cărţi beletristice şi ştiinţifice, activează in cadrul Festivalului naţional „Cintarea României“ sute de formaţii de amatori, cuprinzînd zeci de mii de cetăţeni din rîndul popu­laţiei germane. Cu prilejul ultimei şedinţe a biroului Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germa­nă, dedicată analizei producţiei de carte în limba germană, am constatat cu satisfacţie că din 1976 şi pînă la mijlocul anului 1982 au apărut nu mai puţin de 300 titluri de lucrări beletristice şi ştiinţifice în limba germană. Deosebit de semnificativ este faptul că nu puţini critici lite­rari din ţările de limbă germa­nă categorisesc literatura de această limbă din România drept a cincea literatură ger­mană, după cea din cele două state germane, din Austria şi Elveţia. Cu ocazia plenarei din 1971 a consiliului nostru, referindu-vă la modul cum trebuie tratată problema istoriei populaţiei de naţionalitate germană, aţi cerut în mod expres că — îmi îngădui să vă citez — „Institutul de is­torie să creeze condiţii care să dea posibilitatea istoricilor de naţionalitate germană ca, îm­preună cu istoricii români, ma­ghiari, să-şi aducă contribuţia la realizarea unei istorii cores­punzătoare... Să facem ca oa­menii să cunoască şi să înţelea­gă cum trebuie istoria lor...“ In cele opt secole de cînd trăiesc germani pe teritoriul acestei ţări, a fost elaborat un număr însemnat de studii isto­rice, printre care unele de certă însemnătate, privind în special trecutul saşilor. Dar o istorie cu adevărat ştiinţifică a întregii populaţii, ca parte integrantă a istoriei generale a României, a putut fi pusă în lucru abia in anii din urmă, ca urmare a in­dicaţiilor dumneavoastră, cu sprijinul neprecupeţit al istori­­cilor români şi maghiari, cu concursul şi si­b egida institu­ţiilor centrale de resort din pa­tria noastră. Studiile pe această temă, apărute şi în limba româ­nă, inclusiv primul volum din Istoria (în trei volume) a ger­manilor din România — al doi­lea volum a fost şi el predat editurii — au toate şansele să devină lucrări de referinţă ale domeniului. Din acest proces de cercetare riguros ştiinţific se desprinde cu toată claritatea adevărul că populaţia de na­ţionalitate germană din ţara noastră şi-a definit identi­tatea sa proprie aici, pe acest pămint, că, atît timp cît ea este hotărîtă să-şi păstreze fiinţa etnică, ea nu are şi nu poate avea o altă patrie decît aceea care răspunde la numele de ROMÂNIA. Cunoscînd linia politică a partidului şi statului nostru in problema naţională, cunoscînd principialitatea si consecvenţa cu care această politică este realizată în practica vieţii so­ciale, este greu să înţelegi ce vor şi ce urmăresc acele cercuri din străinătate care, în pofida unei realităţi atît de evidente, acuză statul nostru de discri­minare naţională, de tendinţe de asimilare. Nu ştiu dacă a ajuns pînă la urechea acestora vestea că, in vederea menţine­rii învăţămîntului cu limba de predare germană, pînă şi în cele mai îndepărtate unghiuri ale ţării, unde numărul­ popu­laţiei este foarte mic, funcţio­nează unităţi de învăţămînt cu predare simultană, cîteodată şi pentru mai puţin de zece elevi sau chiar mai puţin. Că, pentru înlocuirea învăţătorilor şi edu­catoarelor care şi-au părăsit în ultimii ani posturile, numărul locurilor la secţia germană a Liceului pedagogic din Sibiu a fost dublat. Curioase „metode de asimilare“ mai practică acest stat al nostru. Nu în ultimă instanţă, tocmai din aceste motive, pentru zia­rul „Neuer Weg“, la care lu­crez, pentru întreaga presă de limbă germană din ţara noastră contracararea şi combaterea unor astfel de diversiuni la adresa politicii partidului şi statului nostru reprezintă o obligaţie de conştiinţă. Ne-am străduit să ne achităm de a­­ceastă datorie în ideea de a da răspunsul cuvenit calomniatori­lor, opunînd minciunii adevărul, faptele noastre de viaţă, care probează fără echivoc egalitatea în drepturi de care se bucură în România socialistă naţionali­tăţile conlocuitoare, demonstrînd caracterul ieşit din comun, de model, al politicii româneşti în problema naţională, în această ordine de idei, să ne fie per­mis să relevăm şi cu acest pri­lej însemnătatea existenţială pe care o are pentru noi, ca naţio­nalitate conlocuitoare, concluzia teoretică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu că, in epoca in care trăim, asemănător naţiunii,'* şi naţionalităţile continuă să aibă un viitor de dimensiune istori­că în faţa lor. Ne dăm, fireşte, foarte bine seama că, în pofida multor tre­buri bune făcute în direcţia propagării conceptului şi liniei politice a partidului nostru în problema naţională, avînd în vedere atacurile din afară, dar şi tendinţele de emigrare care continuă să persiste în rîndul unei părţi a populaţiei, presa de limbă germană mai are multe de făcut în direcţia ridi­cării nivelului politic şi ideolo­gic al cititorilor săi, a educa­ţiei patriotice, a adîncirii con­tinue a unităţii întregului po­por, fără deosebire de naţiona­litate, în jurul partidului şi al stegarului ei încercat. Şedinţa comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionali­tate maghiară şi germană a fost convocată pentru a dezba­­­­te, în prezenţa dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, sarcinile care le revin din hotărârile Conferinţei Na­ţionale a Partidului Comunist Român şi ale plenarelor C.C. al P.C.R., din cuvîntările rosti­te de dumneavoastră cu prile­jul acestor evenimente politice majore. Noi, cu toţii, suntem­ înainte de toate fii ai acestei ţări, cetăţeni devotaţi cu trup şi suflet patriei noastre comu­ne. Istoria, care ne-a unit în­tr-o comunitate de soartă şi ţeluri indisolubilă, ne învaţă că binele fiecăruia nu poate fi de­cît parte a binelui comun,al întregului popor, al întregii ţări. Vă rugăm deci să fiţi încredin­ţat că oamenii muncii de na­ţionalitate germană îşi vor uni forţele cu fraţii lor români, ma­ghiari, sîrbi şi de alte naţiona­lităţi, în efortul propăşirii con­tinue a României noastre so­cialiste. CUVÎNTUL HILDEGARD Mult stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Vă rog să-mi permiteţi ca, in numele comuniştilor, al oame­nilor muncii din întreprinderea „Vitrometan“ Mediaş, să exprim adeziunea deplină la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, hotărîrea noastră fermă de a nu precupeţi nici un efort pentru a ne în­deplini în mod exemplar sar­cinile ce ne revin din hotărî­­rile Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale Parti­dului Comunist Român din de­cembrie 1982. Roadele politicii adine uma­niste a partidului nostru se văd­­ şi în planul conştiinţei cetăţe­nilor, care, indiferent de limba maternă, înţeleg să muncească înfrăţiţi, să trăiască împreună bucuriile vieţii, cunoscînd bine că unitatea in jurul partidului este temelia împlinirilor noastre. Sîntem conştienţi de impor­tanţa pe care o are anul 1983 în cadrul acestui cincinal şi de aceea rezultatele bune obţinute pe primele două luni, atît la întreprinderea noastră, cît şi în întreg municipiul Mediaş, repre­zintă garanţia in realizarea sarcinilor de plan şi angaja­mentelor pe care ni le-am asu­mat in lumina hotărîrilor Con­ferinţei Naţionale a partidului. Ca cetăţean român de naţio­nalitate germană, cu aceleaşi drepturi şi obligaţii ca toţi cei­lalţi cetăţeni ai patriei, mă alătur întregului popor in a respinge cu fermitate orice în­cercare din afară de amestec în treburile interne ale Româ­niei socialiste. • indiferent de forma lor de manifestare, care TOVARĂŞEI MANTSCH urmăresc şi încearcă pe toate căile de a determina pe unii cetăţeni să părăsească patria în care s-au născut, au crescut, au învăţat pe cheltuiala statului şi unde îşi desfăşoară activitatea, bucurîndu-se de toate dreptu­rile prevăzute în Constituţie. Iată de ce îmi exprim indig­narea faţă de orice încercare de racolare, sub masca aşa-ziselor drepturi ale omului, avind fer­ma convingere că adevărata dreptate şi libertate naţională nu pot fi găsite decît­ în pa­tria noastră — România socia­listă, unde avem create toate condiţiile materiale şi spirituale datorită politicii profund ştiin­ţifice şi umaniste a partidului şi statului nostru, preocupă­rilor dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru binele şi fe­ricirea întregului nostru popor. Sîntem mîndri de felul cum este rezolvată problema naţio­nală în ţara noastră, unde sînt create condiţii de participare la dezvoltarea societăţii socialiste a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate. Desfăşurîndu-mi activitatea într-o unitate reprezentativă a industriei uşoare producătoare de articole de sticlărie, vă ra­portez că muncim într-o armo­nie deplină, români, germani şi maghiari, şi ne bucurăm de drepturi egale, participînd, în cadrul largului nostru democra­tism, la toate problemele de or­ganizare şi conducere a produc­ţiei. Hotărîrea noastră fermă este să acţionăm pentru valori­ficarea superioară a materiilor prime, materialelor, a tuturor resurselor energetice, pentru diversificarea produselor şi îm­ bunătăţirea parametrilor calita­tivi. In încheiere, vă rog să-mi permiteţi ca, in numele colec­tivului ce-1 reprezint, să exprim de la această tribună cele mai alese sentimente de stimă, mulţumire, adine respect şi Mult stimate şi iubite tova­răşe Nicolae Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionali­tate maghiară şi germană, acest eveniment de mare importanţă în viaţa politică a ţării, consti­tuie pentru mine un minunat prilej de a exprima sentimente­le de dragoste şi înaltă preţuire ale tuturor locuitorilor judeţu­lui Harghita faţă de conducerea partid­ului şi statului nostru, faţă de dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru acti­vitatea neobosită pe care o des­făşuraţi in fruntea partidului şi statului nostru, pentru grija şi atenţia deosebită ce o acordaţi dezvoltării economico-sociale a ţării, ridicării continue a bună­stării materiale şi spirituale a întregului popor. înaltă gratitudine faţă de dum­neavoastră, mult stimate tova­răşe secretar general Nicolae Ceauşescu, pentru neobosita ac­tivitate ce o desfăşuraţi in fruntea partidului şi statului nostru, spre gloria României socialiste şi fericirea fiilor săi. primul an de aplicare a pro­gramului de autoconducere şi autoaprovizionare teritorială a populaţiei este de a sădi d­in conştiinţa cetăţenilor aceste principii, nu numai ca dezide­rat, ci, în primul rînd, ca acţi­une practică şi nivel de reali­zare. Aş dori să vă încredinţez, mult stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, că la noi s-au înţeles bine in­dicaţiile dumneavoastră cu pri­vire la sporirea producţiei a­­groalimentare în gospodăriile populaţiei şi, în special fap­tul că nu putem consuma mai mult decît producem. La recensămîntul animalelor din acest an am înregistrat creşteri de efective la toate speciile : cu 19 la sută la bovine, cu 14 la sută la ovine şi 17,2 la sută la scroafe. Nu ne vom opri aici. Vom mobiliza întreaga opinie publică pentru a-i determina pe CUVÎNTUL TOVARĂȘULUI MOLNÁR IMRE Ca expresie a preţuirii ce v-o purtăm, în judeţul nostru există o atmosferă total creatoare în muncă, voinţă fermă a tuturor oamenilor muncii de a face to­tul pentru traducerea in viaţă a hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului, a indica­ţiilor preţioase pe care ni le daţi cu diferite prilejuri, în ve­derea perfecţionării întregii ac­tivităţi economico-sociale, pen­tru a realiza o nouă calitate in toate domeniile de activitate. Mult stimate tovarăşe secre­tar general, Oamenii muncii, ţăranii co­operatori din comuna Tuşnad au avut onoarea de mai multe ori de a beneficia de vizitele dumneavoastră de lucru, pri­mind cu deosebită satisfacţie indicaţiile de mare importanţă ce le-aţi formulat la faţa locu­lui. Toate acestea au constituit pentru noi adevărate programe de lucru în dezvoltarea coope­rativei agricole, în creşterea continuă a producţiei agricole vegetale şi animale. In cooperativa noastră acţio­năm pentru aplicarea în viaţă a hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului nostru, în primii doi ani ai cincinalului obţinînd rezultate considerabile. Aş aminti în acest sens doar faptul că în 1982 valoarea pro­ducţiei globale a fost de 32 mi­lioane lei faţă de 26 milioane lei cît s-a realizat în cel mai bun an al cincinalului trecut. La cartofi am obţinut o pro­ducţie de 30 de tone la hectar, faţă de 23—24 tone în anii pre­cedenţi. La grîu, producţia me­die pe hectar a crescut cu 1100 kilograme, iar la sfecla de za­hăr cu aproape 9 000 kilograme faţă de realizările din anul 1981. Analizînd în lumina hotărîri­lor Conferinţei Naţionale a partidului, a exigenţelor for­mulate de dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar gene­ral, activitatea ce am desfăşu­rat-o, ca şi realizările obţinute de noi, am ajuns la concluzia că şi în cooperativa noastră mai sînt multe rezerve nevalorifica­­te. La adunarea generală a co­operatorilor am luat hotărîrea fermă de a organiza mai bine activitatea de producţie în anul acesta, de a respecta mai rigu­ros tehnologia culturilor, folo­sind cu mai mare eficienţă forţa de muncă. Vă informăm că am luat din timp toate mă­surile pentru pregătirea în buna condiţii a campaniei agricole de primăvară. Ne propunem ca, in acest an, pe o suprafaţă de 250 de hectare să obţinem peste 40 de mii kilograme de cartofi la hectar, să realizăm planul şi nu alte sectoare de activitate. De altfel, concluzia esenţială pe care am desprins-o după cei care au renunţat, dintr-un motiv sau altul, la aceste pre­ocupări tradiţionale, să crească cel puţin o vacă, 4-5 oi, un porc şi păsări, pe măsura con­diţiilor de care dispun. Decretul Consiliului de Stat privind contractările şi achizi­ţiile de animale şi păsări, primit cu satisfacţie de ţăranii din co­muna noastră, prevede noi avantaje pentru crescătorii de animale, ceea ce va stimula şi mai mult dezvoltarea zootehniei, sporirea producţiei de carne, lapte şi alte produse animaliere, va contribui la satisfacerea ne­voilor noastre de consum, la crearea unui surplus de produ­se,, pe care să le vindem statu­lui. Prin muncă sporită, prin re­zultate tot mai bune dorim să exprimăm sentimentul nostru de patriotism, adeziunea noastră totală faţă de politica internă şi externă a partidului şi statu­lui nostru, dorinţa noastră fier­binte de a uni şi mai mult rin­­durile noastre în jurul partidu­lui. Doresc să folosesc acest minunat prilej de a da glas sen­timentelor de mare preţuire ale tuturor oamenilor muncii din judeţul Harghita faţă de politi­ca naţională a partidului nostru, faţă de grija deosebită pe care o purtaţi, mult stimate tovarăşe secretar general, pentru crearea tuturor condiţiilor materiale şi spirituale, în care fiecare om al muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, să se simtă ca la el acasă, să se bucure de drepturi egale, de po­sibilităţi nelimitate pentru afir­marea talentelor, a personalită­ţii umane în toate domeniile de activitate, însăşi dezvoltarea economico-socială din ultimii 17 ani a judeţului Harghita de­monstrează cu putere că partidul nostru, conducerea sa înţeleaptă au avut grijă întotdeauna să asigure dezvoltarea armonioasă a tuturor zonelor ţării, să creeze posibilităţi prielnice pentru exercitarea dreptului funda­mental al omului, dreptul la muncă, a tuturor drepturilor ce­tăţeneşti. Tocmai de aceea ne revoltă încercările unor cercuri reacţio­nare de peste hotare de a dena­tura acest adevăr, de a pune sub semnul întrebării realizările poporului nostru Noi cunoaştem bine scopurile pe care le urmă­resc. In realitate vor să loveas­că în cuceririle revoluţionare ale poporului român, încercînd dezbinarea unităţii de monolit a poporului, aşa cum au făcut-o in trecut. De aceea, vom res­pinge cu fermitate aceste încer­cări. Vom face totul pentru a întări prietenia şi frăţia dintre poporul român şi oamenii bri­gadă bună. După unii chiar foarte bună. O brigadă de ro­mâni şi maghiari. O brigadă care a dat anul trecut peste plan mai bine de 8 000 tone căr­bune, iar anul acesta, în pri­mele două luni, încă 670 tone. Munca noastră a dobindit un plus de rodnicie odată cu tre­cerea la noul program de lucru în subteran şi după aplicarea celorlalte măsuri speciale care au fost întreprinse după Con­sfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., cu cadre de conducere, specialişti şi muncitori din in­dustria minieră şi geologie. Sunt şef de brigadă nu în calitatea mea de maghiar, ci în calitatea mea de miner. Dacă n-aş fi bun pentru munca asta, ortacii mei nu m-ar respecta. Există la noi o democraţie a randamentului. Cine-i nepriceput sau leneş, să Ştiţi că nu este şi nu poate fi egal cu cel harnic. La noi ierar­hia randamentului e sfîntă, de aceea merge bine brigada. Cînd aţi fost la noi, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ne-aţi cerut ca utilajele com­-­ţ plexe să fie folosite la maxi­mum, să le mutăm cît mai re­pede dintr-un loc de muncă în altul, căci ele reprezintă averea poporului. Noi am înţeles şi să ştiţi că ne-am bătut capul. Şi am mutat anul trecut un utilaj complex din stratul 18 într-un alt abataj nu mai puţin de 30 de zile. Şi acum am reuşit acelaşi lucru la utilajul din stratul 5. Toate astea le-am isprăvit cu bine nu numai pentru că am i­otărit disciplina muncii, disci­plina tehnologică, spiritul de răspundere, cum ne-aţi cerut la consfătuire — ci mai ales pen­tru că ne iubim ţara. Tonele noastre de cărbune pot fi cîntă­­rite. Aceste tone exprimă senti­mente şi gînduri. Dacă lucrezi cu căldură, parcă şi valoarea calorică a cărbunelui creşte. Asta nu sună prea ştiinţific, dar totuşi e adevărat. Ştim cu toţii cît rău au provo­cat în trecut dezbinarea, învrăj­birea, naţionalismul şi şovinis­mul. învăţămintele acestui tre­cut ne obligă să respingem cu hotărîre orice manifestare care atentează la unitatea noastră, indiferent de unde ar veni. Aşa cum permanent atrage atenţia cu­ şi echităţii socialiste, pentru popularizarea politicii partidu­lui şi statului nostru în rîndul oamenilor muncii, fără deose­bire de naţionalitate. Şi în oraşul nostru, Festivalul naţional „Cintarea României“ a stimulat iniţierea a numeroase acţiuni şi activităţi politico­­ideologice şi cultural-educative. Colective artistice de amatori, coruri, formaţii de teatru, bri­găzi artistice, formaţii de muzi­că uşoară au beneficiat de acest stimulent pe care-l constituie Festivalul muncii şi creaţiei pentru a-şi intensifica activita­tea. In oraşul nostru sunt antre­nate în acest cadru şi o forma­ţie artistică ce-şi prezintă pro­gramele în limba maghiară, co­rul mixt în limba maghiară din oraşul Vulcan, în cadrul căruia îşi aduc contribuţia artişti ama­tori de naţionalitate maghiară, oameni ai muncii de la mina noastră, din diferite unităţi eco­nomice şi instituţii ale oraşului, împreună cu familiile. Dar,con­siderăm că s-ar putea face şi mai mult. Şi nu numai în miş­carea culturală de masă. Insti­tuţiile culturale profesioniste, inclusiv cele cu program în limba maghiară, ansamblurile folclorice ne cam neglijează pe noi, cei din Valea Jiului. In încheiere, doresc să vă asi­gur că mă voi strădui şi in con­tinuare să-mi aduc contribuţia la perfecţionarea activităţii de producţie la unitatea în care lu­crez, la realizarea sarcinilor de plan izvorîte din documentele Conferinţei Naţionale a partidu­lui, vizînd dobîndirea indepen­denţei energetice a patriei. Eu cred că dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, sîn­­teţi considerat miner de onoare al ţării mai cu seamă pentru că pătrundeţi mai adine, mai pro­fund în esenţa lucrurilor decît noi şi ne daţi o căldură mai fierbinte decît tot cărbunele ţă­rii, o căldură a sufletului dum­neavoastră de om drept şi de adevărat patriot. Vă iubim, pen­tru că doriţi cu ardoare şi acţio­naţi cu pasiune revoluţionară pentru binele şi fericirea româ­nilor, maghiarilor şi a tuturor cetăţenilor patriei noastre. Să ne trăiţi mulţi ani ! Noroc bun ! i­p PENTRU NAŢIONALITĂŢILE CONLOCUITOARE DIN ROMÂNIA Dezvoltarea economică a tuturor judeţelor ţării — temelie a deplinei egalităţi în drepturi • In timp ce in anul 1981 volumul investiţiilor din întreaga economie a României a fost de circa 5 ori mai mare decît în anul 1965, FONDURILE DE IN­VESTIŢII DESTINATE JUDEŢELOR MENŢINUTE DE VECHILE REGIMURI DINAINTE DE ANUL 1944 IN ÎNAPOIERE ECONOMICO-SOCIALA au sporit ast­fel : în judeţul Sălaj — de aproape 22 ori, în Co­vasna — de aproape 14 ori, în Satu Mare — de 6,9 ori, în Harghita — de 6,2 ori. • Orientarea prioritară a investiţiilor spre zo­nele în trecut mai puţin dezvoltate a asigurat CREŞTEREA între anii 1965-1981 a PRODUCŢIEI INDUSTRIALE — faţă de dinamica înregistrată pe ţară (de circa 5 ori), în judeţul Sălaj de 15 ori, în Covasna de 7,6 ori, în Satu Mare de 6,1 ori, în Har­ghita de 5,4 ori. Ca urmare, în perioada 1976-1980 au înregistrat ritmuri de creştere superioare celui mediu pe ţară, de 9,5 la sută a producţiei indus­triale, judeţele: Sălaj - 20,6 la sută, Covasna — 17,7 la sută, Harghita — 11,9 la sută. • In vreme ce PONDEREA PERSONALULUI DIN INDUSTRIE în totalul populaţiei ocupate în aintul 1981 reprezenta 36 la sută pe ansamblul econo­miei româneşti, acest indice era de peste 51 la sută în judeţul Covasna, de peste 53 la sută în Harghita, de aproape 50 la sută în Satu Mare, de aproape 40 la sută în Sălaj. • Dacă în anul 1980, comparativ cu 1976, NU­MĂRUL APARTAMENTELOR DATE IN FOLOSINŢĂ pe ansamblul ţării a sporit cu peste 41 la sută, creş­terea a fost cu 105 la sută in judeţul Covasna, cu aproape 70 la sută în Harghita, cu 55 la sută în Satu Mare. Participarea activă la conducerea societăţii • Din cei 369 deputaţi în Marea Adunare Na­ţională, 41 fac parte din rîndul naţionalităţilor con­locuitoare, iar în consiliile populare 6 340 deputaţi sunt maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi. • In judeţele cu populaţie maghiară mai nu­meroasă, procentul deputaţilor din rîndul acesteia este, corespunzător, mai mare: 27 la sută la Cluj, 40 la sută la Bihor, 47 la sută la Satu Mare, 86 la sută la Harghita. • Naţionalităţile conlocuitoare sunt reprezentate proporţional cu ponderea pe care o ocupă în an­samblul populaţiei în toate organismele democra­ţiei noastre: Consiliul Naţional al Oamenilor Mun­cii, Consiliul Naţional al Agriculturii etc. Din totalul de 1 591 membri ai Consiliului Naţional al Oame­nilor Muncii, 1 430 (89,9 la sută) sunt români, 124 (7,8 la sută) sunt maghiari, 30 (1,9 la sută) germani, 7 (0,4 la sută) alte naţionalităţi conlocuitoare. . • Peste 11 la sută din cadrele ce-şi desfăşoară activitatea in organele şi aparatul de partid, în or­ganizaţiile de masă şi obşteşti, în presă provin din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare. • Crearea consiliilor oamenilor muncii apar­­ţinînd naţionalităţilor conlocuitoare a stimulat con­siderabil participarea acestora la conducerea tre­burilor obşteşti, la soluţionarea problemelor lor specifice. cii de naţionalitate maghiară, pentru ca, trăind şi muncind împreună, să realizăm visurile şi aspiraţiile noastre fundamen­tale comune. In încheiere, doresc să asigur conducerea partidului, pe dum­neavoastră, mult stimate to­varăşe secretar general, că oa­menii muncii din judeţul nos­tru, fără deosebire de naţionali­tate, care trăiesc şi muncesc în­ Mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Ca miner din Valea Jiului, ţin să adresez şi cu acest pri­lej conducerii partidului şi statului, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, pre­şedintele Republicii. Minerul de onoare al ţării, cel mai fier­binte salut mineresc, mulţu­mirea noastră deplină pentru grija pe care o poartă dezvoltă­rii multilaterale a patriei noas­tre socialiste,, condiţiilor de muncă şi viaţă ale tuturor mi­nerilor, ale tuturor celor ce muncesc din patria noastră. Lucrez la Paroşeni, şi nu ca să mă laud, dar conduc p­rin­tr-o deplină unitate şi frăţie, vor face totul pentru ca hotă­­rlrile Conferinţei Naţionale, in­dicaţiile dumneavoastră să fie traduse în mod exemplar in viaţă, să obţinem rezultate bune, pe măsura posibilităţilor şi ce­rinţelor actuale, pentru creş­terea bunăstării întregului po­por, pentru înflorirea patriei noastre dragi. Republica Socia­listă România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să înfierăm şi să condamnăm cu fermitate orice asemenea rămă­şiţe ale mentalităţilor şi ideolo­giilor claselor exploatatoare, ale duşmanilor poporului, ai Româ­niei socialiste. In cadrul colectivului în care lucrez, al brigăzii şi sectorului, dar şi în afara unităţii ne stră­duim să acţionăm în spiritul in­dicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cuprinse în expu­nerea prezentată la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1­2 iunie 1982 cu privire la întă­rirea muncii ideologice şi poli­tico-educative. Munca politică desfăşurată în cadrul organizat, ca şi munca de la om la om le-am folosit şi le folosim pen­tru promovarea principiilor eu­­ CUVÎNTUL TOVARĂȘULUI FAZEKAS FERENCZ CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI ERNEST BREITENSTEIN Mult stimate tovarăşe secretar general, Stimate tovarăşe, Stimaţi tovarăşi, Săptămîna trecută, redacţia în care lucrez a fost vizitată de un grup de 30 de oaspeţi din R.F. Germania, constituit in mare parte din oameni politici, scrii­tori, artişti, veniţi în România să cunoască, printre altele, în mod nemijlocit condiţiile speci­fice ale existenţei în această ţară a naţionalităţii conlocuitoa­re germane. Am răspuns, ca SCI­NT­El A — vineri I aprilie 1983 CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI LUDOVIC FAZEKAS Mult stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Permiteţi-mi ca, de la această tribună, să aducem omagiul nostru secretarului general al partidului, conducătorului revo­luţionar, patriotului înflăcărat care ne călăuzeşte cu fermitate şi clarviziune lupta şi munca pentru edificarea societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României, pentru continua prosperitate a­ tuturor cetăţenilor săi — români, ma­ghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi. In conştiinţa oamenilor mun­cii din ţara noastră, fără deose­bire de naţionalitate, stăruie pu­ternic spiritul novator, profund dialectic al tezelor, ideilor şi orientărilor cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara lărgită a Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român din iunie 1982 şi in magistralul Raport prezentat Conferinţei Naţionale a partidului. Aceste documente îmbină, în­tr-o strălucită unitate, analiza stadiului actual al edificării so­cialismului în România, operă la care şi-au adus contribuţia cu dăruire patriotică deopotrivă toţi fiii ţării, cu sarcinile ce ne revin pentru a asigura dezvol­tarea în continuare, intr-un ritm accelerat, a economiei, şti­inţei, culturii, a nivelului de trai material şi spiritual al întregu­lui popor. Obiectivul fundamental pe care partidul, secretarul său general îl pun în faţa întregu­lui popor, acela de a realiza o nouă calitate a muncii şi­ vieţii în toate domeniile, cere să fie luate măsurile necesare pentru consolidarea marilor realizări obţinute în construcţia socialis­mului, pentru dezvoltarea ar­monioasă a tuturor sectoarelor de activitate, pentru învingerea greutăţilor cu care ne mai con­fruntăm. După cum este cunoscut, in anul 1982, ţara noastră a obţinut rezultate însemnate în dezvol­tarea economico-socială, cu toar­te condiţiile grele datorate atît unor lipsuri şi greutăţi interne, cît şi efectelor crizei economice mondiale , venitul naţional a în­registrat un spor de 2,6 la sută faţă de 1981, în timp ce venitu­rile băneşti ale populaţiei obţi­nute de la unităţile socialiste au fost mai mari cu 9,5 la sută faţă de anul precedent. In primele două luni din acest an, rezul­tatele sunt, de asemenea, bune. (Continuare în pag. a IV-a)

Next