Scînteia, august 1983 (Anul 52, nr. 12734-12758)
1983-08-02 / nr. 12734
SCINTEIA - marți 2 august 1983 încheierea vizitei oficiale în ţara noastră a primului ministru al Republicii Arabe Egipt, dr. Fouad Mohieddin încheierea convorbirilor oficiale Luni s-au Încheiat convorbirile oficiale dintre primul ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, tovarăşul Constantin Dăscălescu, şi primul ministru al Republicii Arabe Egipt, dr. Fouad Mohieddin. Desfăşurate intr-o atmosferă de cordialitate, stimă şi înţelegere reciprocă, convorbirile au evidenţiat dorinţa României şi Egiptului de a intensifica şi diversifica, in continuare, cooperarea economică, industrială şi tehnică pe baze stabile şi de lungă durată, de a amplifica schimburile comerciale, in spiritul hotărîrilor şi înţelegerilor convenite intre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mohamed Hosni Mubarak. A fost exprimată satisfacţia celor două părţi pentru vizita primului ministru egiptean in România, pentru rezultatele rodnice cu care s-a încheiat această vizită, ceea ce constituie o nouă contribuţie la extinderea conlucrării reciproc avanta-joase dintre cele două ţări prietene, n acest cadru, a fost reafirmată hotărîrea guvernelor român şi egiptean de a transpune cit mai curînd în practică măsurile adoptate, menite să slujească interesele comune ale celor două ţări şi popoare, cauza păcii şi colaborării internaţionale. La incheierea convorbirilor a fost adoptat un comunicat comun. Cei doi şefi de guverne au semnat un Memorandum privind promovarea cooperării economice şi tehnice şi creşterea schimburilor comerciale dintre cele două ţări. A fost semnat, de asemenea, un Aide-memoire de cooperare intre Radioteleviziunea română şi Radioteleviziunea egipteană. Documentul a fost semnat de Ilie Rădulescu, directorul general al Radioteleviziunii române, şi Safwat El-Sherif, ministrul de stat al informaţiilor. La ceremonia semnării documentelor oficiale au luat parte tovarăşii Gheorghe Petrescu, viceprim-ministru al guvernului, Ioan Avram, Gheorghe Caranfil, Ion Lăzărescu şi Ioan Folea, miniştri, Alexandru Roşu, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Luciana Drăguţ, secretar al Consiliului de Miniştri, Constantin Oancea, adjunct al ministrului afacerilor externe, alte persoane oficiale române. Au participat dr. Mustafa El-Said, ministrul economiei şi comerţului exterior, dr. ing. Mohamed El-Sayed El-Gharoury, ministrul industriei şi resurselor minerale, celelalte oficialităţi egiptene. Au fost de faţă Ion Iosefide, ambasadorul României la Cairo, şi Mohamed Wafik Hosny, ambasadorul R.A. Egipt la Bucureşti. (Agerpres) Comunicat comun româno-egiptean In conformitate cu cele stabilite cu prilejul intilnirii româno-egiptene la nivel înalt, la invitaţia tovarăşului Constantin Dăscălescu, primul ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, primul ministru al Republicii Arabe Egipt, dr. Fouad Mohieddin, a efectuat o vizită oficială in România, în perioada 27 iulie — 1 august 1983. In cursul vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit la Neptun pe primul ministru al R. A. Egipt, dr. Fouad Mohieddin. Cu acest prilej, oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, un mesaj cordial din partea preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Mohamed Hosni Mubarak. Împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de prosperitate, progres şi bunăstare poporului român prieten. Exprimind mulţumiri pentru mesajul primit, preşedintele Republicii „ Socialiste România a adresat calde salutări şefului statului egiptean, cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pace, progres şi prosperitate poporului egiptean prieten. Preşedintele României şi primul ministru al Egiptului au avut convorbiri cu privire la dezvoltarea raporturilor bilaterale in domenii de interes comun şi la unele probleme majore ale vieţii internaţionale actuale. In cursul convorbirilor, desfăşurate într-o atmosferă cordială, prietenească, de Înţelegere şi respect reciproc, in spiritul bunelor relaţii existente intre popoarele român şi egiptean, intre şefii celor două etate, s-a dat o Înaltă apreciere dezvoltării permanente a relaţiilor tradiţionale de prietenie şi colaborare între România şi Egipt şi s-a reafirmat hotărîrea celor douăpărţi de a acţiona pentru extinderea şi consolidarea raporturilor dintre ţările lor, pe plan bilateral şi in viaţa internaţională. Trecind in revistă relaţiile de strînsă colaborare dintre România şi Egipt pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural. In domeniul schimbului de informaţii şi in alte sectoare de interes comun, s-a exprimat convingerea că amplificarea in continuare a acestor raporturi, îndeosebi a celor economice, contribuie la întărirea prieteniei şi conlucrării dintre popoarele român şi egiptean. In acest context, ambele părţi au exprimat hotărîrea lor de a asigura transpunerea in viaţă a hotărîrilor comune luate la nivel Înalt, reafirmlndu-şi, totodată, voinţa de a întreprinde noi măsuri menite să ducă la lărgirea şi diversificarea conlucrării dintre cele două ţări. Abordind problemele majore ale lumii contemporane, preşedintele României şi primul ministru al Egiptului au procedat la un schimb de vederi asupra situaţiei internaţionale, subliniind că mersul evenimentelor a dovedit valabilitatea aprecierilor cuprinse In „Declaraţia comună cu privire la dezvoltarea in continuare a cooperării dintre Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt pe plan bilateral şi in viaţa internaţională“ semnată la Bucureşti de şefii celor două ţări, la 10 septembrie 1982. Preşedintele României şi primul ministru al Egiptului au scos in evidenţă responsabilitatea care revine tuturor statelor şi popoarelor, conducătorilor lor, pentru luarea de măsuri energice şi eficace care să ducă la prevenirea înrăutăţirii in continuare a situaţiei internaţionale, la asigurarea dezvoltării libere, independente, a tuturor statelor, fără nici un fel de amestec din exterior. In acest context, a fost subliniat rolul important pe care 11 au de jucat ţările mici şi mijlocii, statele nealiniate, ţările in curs de dezvoltare. O atenţie deosebită a fost acordată situaţiei complexe din Orientul Mijlociu. După o analiză atentă a evoluţiei evenimentelor grave din această regiune, îndeosebi ca urmare a acţiunilor militare, agresive ale Israelului in Liban, cele două părţi au subliniat că mijloacele militare nu pot conduce la o soluţionare a conflictului din Orientul Mijlociu şi că s-a demonstrat încă o dată că problema palestiniană rămâne problema centrală a conflictului din zonă. Referindu-se la Liban, ambele părţi au menţionat că ultimele evenimente din această ţară demonstrează necesitatea intensificării eforturilor de către toate părţile interesate pentru a se ajunge la reglementarea situaţiei, la asigurarea unităţii naţionale a Libanului. In acest context, s-a subliniat necesitatea respectării stricte a independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale, păcii şi securităţii Libanului. Cele două părţi s-au pronunţat pentru o reglementare politică, globală, a conflictului din Orientul Mijlociu, pentru o pace justă şi durabilă in această regiune şi pentru soluţionarea situaţiei din Liban, reafirmind poziţiile lor comune enunţate in Declaraţia comună semnată la Bucureşti de preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mohamed Hosni Mubarak, in septembrie 1982, şi exprimate in intilnirile ulterioare româno-egiptene la cel mai înalt nivel din decembrie 1982 şi iunie 1983. Primul ministru egiptean a dat o înaltă apreciere poziţiei principiale, constante şi constructive a României faţă de criza din Orientul Mijlociu, eforturilor permanente ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, consacrate instaurării unei păci globale, juste şi durabile in această parte a lumii. Cele două părţi şi-au exprimat profunda Îngrijorare faţă de continuarea conflictului dintre Irak şi Iran şi s-au pronunţat pentru încetarea imediată a operaţiunilor militare şi reglementarea tuturor problemelor pe cale paşnică, prin negocieri intre părţile direct interesate, pe baza principiilor respectării independenţei şi suveranităţii naţionale şi al neamestecului la treburile interne. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a subliniat importanţa deosebită a edificării securităţii şi cooperării la Europa şi şi-a exprimat Îngrijorarea faţă de situaţia Încordată existentă pe continent. Şeful statului român a salutat acordul Intervenit recent la reuniunea de la Madrid care deschide calea convocării in 1984 a Conferinţei pentru încredere şi dezarmare în Europa, a Întăririi păcii, securităţii şi cooperării pe continent. Cele două părţi au apreciat că progresele care vor fi realizate pe calea consolidării securităţii în Europa vor avea o influenţă pozitivă asupra păcii şi securităţii la Mediterana şi în întreaga lume. Examinînd situaţia din Africa, preşedintele Republicii Socialiste România şi primul ministru al Republicii Arabe Egipt au reliefat hotărîrea popoarelor şi ţărilor de pe acest continent de a-şi asigura dezvoltarea lor economică şi socială independentă, de a-şi consolida libertatea şi independenţa naţională, la adăpost de orice ameninţare sau intervenţie din exterior. S-a subliniat, totodată, necesitatea asigurării exercitării imediate de către poporul namibian a dreptului său la suveranitate şi independenţă. Ambele părţi au condamnat agresiunile repetate ale regimului rasist din Africa de Sud Împotriva unor state africane, precum şi politica de apartheid şi discriminare rasială promovată de acest regim. Cele două părţi au subliniat necesitatea întăririi rolului Organizaţiei Unităţii Africane, prin consolidarea unităţii şi solidarităţii dintre ţările africane şi prin promovarea unei mai mari cooperări economice intre ele. In cursul convorbirilor a fost reliefată importanţa pe care România şi Egiptul o acordă întăririi păcii, colaborării şi securităţii internaţionale, reglementării conflictelor dintre state exclusiv pe cale paşnică, prin negocieri, opririi cursei înarmărilor şi trecerii hotărîte la măsuri efective de dezarmare nucleară, lichidării subdezvoltării, reducerii marilor decalaje existente intre ţările sărace şi cele bogate, instaurării noii ordini economice internaţionale. Intre primul ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, tovarăşul Constantin Dăscălescu, şi primul ministru al Egiptului, dr. Fouad Mohieddin, au avut loc convorbiri oficiale, in cursul cărora s-a procedat la o informare reciprocă privind preocupările actuale ale celor două ţări in domeniul dezvoltării economice şi sociale şi s-a făcut o analiză a stadiului raporturilor bilaterale şi a perspectivelor lor de dezvoltare, Îndeosebi pe plan economic, stabilindu-se măsuri pentru aplicarea înţelegerilor convenite la nivel înalt in vederea creşterii şi diversificării schimburilor comerciale, pe baze echilibrate, şi extinderii in continuare a cooperării economice bilaterale. In acest context, cei doi prim-miniştri şi-au exprimat satisfacţia faţă de rezultatele ultimei sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-egiptene de colaborare economică şi tehnică şi au evidenţiat hotărîrea guvernelor lor de a pune in aplicare măsurile convenite pentru creşterea in continuare şi diversificarea schimburilor comerciale, pe o bază echilibrată, şi, prin eforturi susţinute comune, pentru accelerarea realizării înţelegerilor şi acordurilor referitoare la înfiinţarea un Egipt de noi obiective de cooperare economică, cu participarea României. Cei doi prim-miniştri au reliefat posibilităţile deosebite existente pentru creşterea semnificativă a schimburilor comerciale şi amplificarea cooperării economice dintre ţările lor, in deplină concordanţă cu potenţialul în continuă creştere al României şi Egiptului şi cu interesele economiilor lor naţionale. Un accent deosebit a fost pus pe necesitatea intensificării eforturilor in vederea asigurării creşterii volumului schimburilor economice dintre cele două ţări, astfel ca acesta să atingă in 1985 nivelul de 1 miliard dolari, stabilit cu prilejul intilnirilor la nivel înalt. Prim-miniştrii român şi egiptean au căzut de acord asupra necesităţii intensificării eforturilor pentru lărgirea şi consolidarea cooperării economice dintre România şi Egipt in domeniile modernizării căilor ferate, cercetării, explorării şi exploatării petrolului, locuinţelor, industriei ,materialelor de construcţii, construcţiilor, mineritului, mecanizării agriculturii, industriei alimentare, elec- ■ n trificării rurale şi industriei metalurgice. Ambii şefi de guvern au subliniat cu satisfacţie creşterea cooperării dintre ţările lor pe plan tehnologic, ştiinţific, cultural, social şi în alte domenii de interes comun şi au reliefat hotărîrea celor două guverne de a acţiona pentru întărirea conlucrării in aceste sectoare. Cei doi prim-miniştri au convenit să fie intensificate schimburile de vizite intre ministerele şi instituţiile de resort din cele două ţări, ca şi între firmele comerciale, astfel incit să poată fi identificate sectoare şi obiective specifice de cooperare de natură să conducă la creşterea schimburilor economice dintre cele două ţări. In cursul vizitei, primul ministru egiptean şi delegaţia care l-a însoţit au vizitat obiective economice şi social-culturale din Bucureşti şi judeţul Constanţa, bucurîndu-se de o primire cordială, expresie a sentimentelor de prietenie şi stimă reciprocă statornicite intre cele două ţări şi popoare. La sfirşitul vizitei, cei doi primminiştri au semnat un Memorandum privind promovarea cooperării economice şi tehnice şi creşterea schimburilor comerciale între Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt. De asemenea, a fost semnat un Aide-memoire de cooperare între Radioteleviziunea română şi Radioteleviziunea egipteană. Ambele părţi şi-au exprimat profunda satisfacţie faţă de rezultatele fructuoase obţinute şi Înţelegerile realizate, exprimindu-şi convingerea că această vizită se înscrie ca o importantă Contribuţie la consolidarea, în continuare, a legăturilor de strînsă prietenie şi cooperare dintre cele două ţări. Primul ministru al Egiptului, dr. Fouad Mohieddin, a exprimat, in numele său şi al delegaţiei care l-a însoţit, calde mulţumiri tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, precum şi tovarăşului Constantin Dăscălescu, prim-ministru al guvernului român, pentru primirea cordială, prietenească de care s-a bucurat în timpul vizitei in România. Primul ministru egiptean a adresat primului ministru al guvernului român invitaţia de a efectua o vizită oficială in Egipt. Invitaţia a fost acceptată cu plăcere, data vizitei urmând a fi stabilită pe cale diplomatică. vremea Timpul probabil pentru Intervalul cuprins Intre 2 august, ora ZI — 5 august, ora ZI. In ţară. Vremea va fi călduroasă, cu cerul variabil. Vor cădea ploi locale cu caracter de averse. Însoţite de descărcări electrice, intensificări de vint şi izolat de grindină in Crişana şi Maramureş, In celelalte regiuni, aceste fenomene se vor produce cu caracter izolat. Temperaturile minime vor fi cuprinse Intre 12 şi 13 grade, iar cele maxime, In scădere In nord-vestul ţării, se vor situa Intre 14 şi 54 grade, Izolat mai ridicate In prima zi. In Bucureşti. Vremea vag călduroasă, cu cerul variabil, favorabil aversei de ploaie şi descărcărilor electrice, In a doua parte a intervalului. Vintul va sufla moderat. Temperaturile minime vor oscila Intre 16 şi 19 grade, iar cele maxime intre 30 şi 34 grade. (Corneliu Pop, meteorolog de serviciu). Plecarea din Capitală Luni după-amiaza s-a Încheiat vizita oficială Întreprinsă in ţara noastră, la invitaţia primului ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, tovarăşul Constantin Dăscălescu, de către primul ministru al Republicii Arabe Egipt, dr. Fouad Mohieddin. La plecare, pe aeroportul Otopeni, care era împodobit cu drapelele de stat ale celor două ţări, primul ministru dr. Fouad Mohieddin şi celelalte persoane oficiale egiptene au fost salutaţi de tovarăşul Constantin Dăscălescu, prim-ministru al guvernului, Ludovic Fazekas şi Gheorghe Petrescu, viceprim-miniştri ai guvernului, Ioan Avram, Ioan Folea, Ion Lăzărescu şi Ion Teşu, miniştri, Alexandru Roşu, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Luciana Drăguţ, secretar al Consiliului de Miniştri, Constantin Oancea, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ilie Rădulescu, director general al Radioteleviziunii române, de alte persoane oficiale. Au fost prezenţi Ion Iosefide, ambasadorul României la Cairo, şi Mohamed Wafik Hosny, ambasadorul R.A. Egipt la Bucureşti, membri ai ambasadei. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Arabe Egipt şi Republicii Socialiste România (Agerpres) Primire la primul ministru al guvernului Tovarăşul Constantin Dăscălescu, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, a primit, duminică, în staţiunea Neptun, pe tovarăşul Gerhard Schürer, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele Comisiei de Stat a Planificării din R.D. Germană, care a efectuat o vizită in ţara noastră. La întrevedere a participat tovarăşul Ştefan Birlea, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării. A fost prezent Franz-Karl Hitze, însărcinat cu afaceri ad-interim al R.D. Germane la Bucureşti. Oaspetele a rugat să se transmită tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, un cald salut şi cele mai bune urări din partea tovarăşului Erich Honecker, secretar general al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane. Tovarăşul Constantin Dăscălescu a mulţumit şi a rugat să se transmită tovarăşului Erich Honecker un salut călduros şi cele mai bune urări din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In cadrul întrevederii au fost evocate cu satisfacţie relaţiile de strinsă prietenie şi colaborare dintre ţările şi popoarele noastre, fiind exprimată hotărîrea comună de a acţiona, in spiritul înţelegerilor convenite la nivel înalt, pentru amplificarea conlucrării dintre România şi R.D. Germană, intensificarea şi diversificarea cooperării în producţie, creşterea volumului schimburilor comerciale, sporirea contactelor pe linia culturii, ştiinţei şi în alte domenii de interes reciproc, în folosul şi spre binele celor două ţări şi popoare, al cauzei socialismului şi păcii, al securităţii, înţelegerii şi colaborării în Europa şi in întreaga lume, întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă tovărăşească. (Agerpres) Ministerul Educaţiei şi Învăţâmîntului comunică: NOUL AN DE ÎNVAŢĂMÎNT ÎNCEPE LA 15 SEPTEMBRIE Deschiderea anului de invăţămînt 1983/1984, pentru preşcolari, elevi şi studenţi, va avea loc la 15 septembrie 1983. Succese ale sportivilor români la întreceri internaţionale EXCELENTE REZULTATE ALE CANOIŞTILOR ŞI CAIACIŞTILOR La campionatele mondiale de caiac-canoe, care au avut loc la Tampere (Finlanda), echipajele României au cucerit trei medalii de aur, trei de argint şi trei de bronz. Astfel, aşii Ivan Patzaichin şi Toma Simionov au cucerit titlul mondial în proba de canoe dublu — 1 000 metri, confirmînd strălucit valoarea de primă mărime internaţională a acestui echipaj. Acelaşi echipaj a mai cîştigat medalia de argint la canoe dublu — 10 000 metri. O subliniere aparte pentru succesul obţinut de tînărul tulcean Costică Olaru, care a cîştigat medalia de aur la canoe simplu — 500 metri şi pe cea de argint in proba de canoe simplu — 1 000 metri. De asemenea, să-i felicităm şi pe membrii echipajului de caiac 4 — Velea, Leţcaie, Constantin şi Fedosei, care au devenit campioni ai lumii pe distanţa de 1 000 metri. O medalie de argint a dobîndit Gheorghe Titu, la canoe simplu — 10 000 rmetri, iar medalii de bronz echipajul Beţiu şi Gurei în proba de canoe dublu — 500 metri ; Maria Ştefan la caiac simplu — 500 metri şi echipajul feminin de caiac “ (Buhaiev, Borcănea, Ştefan şi Ionescu) la proba de 500 metri. Pe primul loc,“ la Balcaniada de notaţie In oraşul iugoslav Rijeka s-a Încheiat Balcaniada de inot. In clasamentul concursului feminin, pe primul loc s-a clasat echipa României, cu 184 puncte, urmată de Grecia — 123 puncte. In ultima zi de concurs, Anca Pătrășcoiu a cîștigat proba de 200 m spate, cu timpul de 2T4”73/100, iar Gabriela Baka a terminat învingătoare la 200 m fluture, cu un nou record balcanic — 2T9”43/100. Proba de platformă, din cadrul concursului feminin de sărituri in apă a revenit sportivei românce Ileana Pirjol, cu 420,35 puncte, urmată de o altă reprezentantă a ţării noastre, Cristina Szakács. Patru victorii ale canotoarelor La competiţia de canotaj academic „Regata Copenhaga“, toata cele patru echipaje ale României care s-au prezentat la startul întrecerilor feminine au ocupat primul loc. La schit simplu, Valeria Răcilă a obţinut o victorie detaşată, cu aproape două lungimi, in faţa celei de-a doua clasate, campioana daneză Christine Justensen. Celelalte succese au fost realizate de echipajele de doi rame fără cîrmaci, doi vîsle şi 4 plus 1 visle. La masculin, echipajul românesc de patru rame fără cîrmaci s-a clasat pe locul 2, după reprezentanţii ţării gazdă. Şapte medalii la tenis de masa La campionatele europene de tenis de masă pentru juniori şi cădeţi de la Malmöe (Suedia) sportivii români s-au numărat printre protagonişti, cucerind in total şapte medalii, dintre care 3 de aur şi 4 de bronz. In proba de simplu din cadrul concursului rezervat junioarelor, Olga Nemeş şi-a adjudecat titlul de campioană continentală, invingînd in finală cu 2—1 (21—14, 18—21, 21—17) pe jucătoarea sovietică Raisa Diasjenko. Celelalte două medalii de aur au fost obţinute de Otilia Bădescu, in proba de simplu cadete, şi Olga Nemeş, la dublu mixt juniori (împreună cu suedezul Jörgen Persson). cinema • Fata din poveste — 1; 11; 13; 18; Probă de microfon — 17, 19: DOINA (16 36 38). • Haiducii Iul Șaptecal: FESTIVAL (15 63 84) — 9; 0,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15, FEROVIAR (50 51 40) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Calculatorul mărturisește: BUZEȘTI (50 43 58) — 15,30 ; 17,30; 19,30; • Cuibul salamandrelor: DACIA (50 38 94) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Program de vacanță: UNION — 9,30; TIMPURI NOI — 9, 11; 13,15, COSMOS - 9,30. • Răzbunarea haiducilor: UNION (13 94 04) — 11,30; 13,30; 15,45; 18; 20, VOLGA (79 71 26) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Melodii la Costinesti: FLOREASCA (33 29 71) — 9; 11; 13; 15,30; 17,45; 20, AURORA (35 04 66) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Dacii: VIITORUL (11 48 03) — 15,30; 17,30; 10,30. • Pintea: POPULAR (36 1817) — 16; 17,15; 19,30. • Am fost vecini: CENTRAL (141124) — 9; 11,16; 13 30; 16,46; 18, 20. • Inttruplari la filmare: TIMPURI NOI (15 61 10) — 15,30; 17,45; 20. • Omul păianjen se întoarce: SALA MICA A PALATULUI - 14,30; 17,15; 20. • Dosarul „Luna de aur* DRUMUL SARU (31 28 13) — 16,30; 17,30; 19,30. • FII cu ochi-n patru: COTROCENI (49 48 48) - 15; 17,15; 19,30. • Viitoarea tineretă: PACEA (60 30 85) — 15,30; 17,30; 19,30. • Fata care vinde flori: MUNCA (21 50 97) — 16; 17,18; 19,30. • Hotel Palace: COSMOS (27 64 96) — 11,30; 13,30; 15,30; 17,30; 19,30. • Incredibilele aventuri ale unor Italieni In Rusia: TOMIS (21 49 46) — 8; 11,15; 13,30; 15,45; 0, 30, la grădină — 21. • Madona păgină; ARTA (21 31 86) — 9; 11; 13; 15,15; 17,15; 19,30. • Vraciul; PROGRESUL (23 94 10) — 16; 19. • Dublu de act; PATRIA (11 86 25) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15, FAVORIT (45 31 70) - 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,18, GLORIA (47 46 75) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Principiul dominoului: SCALA (11 03 72) — 9; 11,15; 13,30; 15,46; 18; 20,15. • La pat de laval LUCEAFĂRUL (15 87 67) — 0; 11,15; 1310; 15,45; 18; 20,16. • Nervi de oțel: CAPITOL (16 29 17) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20, la grădină — 21. • Cascadorul Hooper BUCUREȘTI (1561 54) - 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 9,15. MELODIA (12 06 86) — 9; 11,15; 13,30; 15,46; 18, 20,15. MODERN (23 7101) — 9; 11,16; 13,30; 15,46; 18; 20,15, la grădină — 21. • Adio, dar râmbn cu tine: STUDIO (50 53 15) — 10; 12; 14, 16; 18,15; 20,15. • Un american la Paris: VICTORIA (18 28 79) — 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20. • Camionul de cursă lungă : EXCELSIOR (65 49 45) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20;16, FLAMURA (85 77 12) — 9, 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20, GRADINA LUCEAFĂRUL (15 87 67) — 21. • Amnezia: LIRA (317171) — 16,30; 18, 20,30; la grădină — 21. • Iubire fără soare: FERENTARI (80 49 85) 15,30; 17,30; 19,30. • Veti, omni zăpezior: GIULESTI (17 55 46) - 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,16, CULTURAL (83 50 13) — 9; 11,15; 13,30; 15,48; 18, 20,15, GRADINA FESTIVAL (15 63 84) — 21. • Domnul miliard: MIORITA (14 27 14) — •; 11,18; 13,30; 15,48; 18, 20. • Piedene africanul: FLACARA (20 33 40) — 15, 17,15, 19,30. • Cu metalie curate: GRADINA ARTA (21 31 86) — 21. • Poliţistul ghinionişti GRADINA FEROVIAR (50 51 40) — 21. • Sphinx: GRADINA GLORIA (47 46 75) — 21. • Războiul stelelor: PARC HOTEL (17 08 58) — 21. tv PROGRAMUL 1 11.00 Telex 11,06 Roman foileton: In viitoarea vieţii Episodul 3 11,56 Panoramic economic 12,25 Caleidoscop muzical 12,38 Ecran de vacanţă. Desene animate: Povestiri din Pădurea Verde 13.00 închiderea programului. 16.00 Telex 16,05 Festivalul naţional „Cântarea României“. Formaţii participante la faza finală. Cintece şi dansuri populare din judeţul Timiş 16.26 Clubul tineretului: Tineretul şi promovarea valorilor naţionale 17.00 Telecinemateca filmului ştiinţific pentru elevi. Apa 17.30 Civica 17.50 100 de seri 18.00 Închiderea programului 30.00 Telejurnal 20.20 Actualitatea economică 20.35 Videoteca internaţională 21.06 La zi In 600 de secunde 21.16 Forum politico-ideologic 21.36 Telefilmoteca de aur: George 22.30 Telejurnal PROGRAMUL I 20.00 Telejurnal 20.20 Buletinul rutier al Capitalei 20.35 Salonul TV al artelor plastice. Mari repere ale artei româneşti: Iosif Iser 21.20 Curier cetăţenesc 21.30 Seară de muzică românească 22.30 Telejurnal A apărut, în limba maghiară, volumul: CONFERINŢA NAȚIONALĂ A PARTIDULUI COMUNIST ROMAN 19-10 DECEMBRIE 1982 Editura politică Cronica zilei Cu prilejul Zilei naţionale a Elveţiei, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Francis Pianca, a oferit, luni, o recepţie. Au participat Ioan Totu, viceprimministru al guvernului, Trandafir Cocârlă, ministrul energiei electrice, Ion Teoreanu, ministrul educaţiei şi invăţămintului, Maria Groza, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ion Stanciu, adjunct al ministrului comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, reprezentanţi ai altor ministere şi instituţii centrale, oameni de cultură şi artă, ziarişti. Au fost prezenţi şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră, membri ai corpului diplomatic. ★ Cu ocazia celei de-a 58-a aniversări a înfiinţării Armatei populare chineze de eliberare, ataşatul militar, aero şi naval de pe Ungă ambasada R. P. Chineze la Bucureşti, Wang Zhenxi, a oferit luni seara un cocteil. Au participat general-colonel Marin Nicolescu şi general-locotenent Victor Stănculescu, adjuncţi ai ministrului apărării naţionale, Ion Popescu-Puţuri, preşedintele Asociaţiei de prietenie româno-chineză, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, generali şi ofiţeri, ziarişti. Au luat parte Li Zewang, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti, ataşaţi militari acreditaţi in ţara noastră, alţi membri ai corpului diplomatic. ★ In cadrul manifestărilor dedicate celei de-a 30-a aniversări a asaltului asupra cazărmii Moncada — Ziua insurecţiei naţionale cubaneze — luni după-amiază a avut loc în Capitală o manifestare culturală organizată de Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea. Cuvintul de deschidere a fost rostit de Ioan Botar, secretar al I.R.R.C.S. Despre importanţa evenimentului sărbătorit, succesele doblndite de poporul cubanez după eliberare, in toate domeniile vieţii socialpolitice, economice şi culturale, a vorbit ziaristul Minodor Mitrică. Au participat reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii bucureştene. Au fost prezenţi Armando Suarez Garcia, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Cuba la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) PAGINA 3 întruchipare vie a nobilelor idealuri comuniste (Urmare din pag. I) Aşa cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu : „Nimic nu am primit din afară in mod gratuit, nimic nu a căzut din cer ! Stadiul la care am ajuns este expresia muncii eroica a poporului nostru“. O problemă mult discutată esta cea privitoare la libertatea de afirmare a personalităţii in socialism. Există părerea, in unele cercuri, că această libertate ar fi limitată. Fără îndoială, o asemenea părere porneşte de la o concepţie greşită privind noţiunea de libertate. Intr-adevăr, in natură şi in viaţa socială există legi obiective. Este un adevăr de care nu se îndoieşte nimeni. Omul este chemat să pătrundă esenţa acestor legi, să le înţeleagă la profunzimea lor şi după aceea el este cu adevărat liber să le folosească. In socialism, tocmai datorită cunoaşterii mai aprofundate a legităţilor din domeniul fenomenelor sociale se poate realiza o Îmbinare armonioasă a intereselor personale cu interesele generale ale Întregii colectivităţi. Umanismul socialist, spre deosebire de umanismul burghez (care cultivă instinctul egoist, individualismul, lupta pentru bunăstarea personală în dauna bunăstării semenilor) constă in stabilirea unor raporturi armonioase, organice intre individ şi colectivitate. Afirmarea şi dezvoltarea plenară a personalităţii umane se fac nu izolat, ci in cadrul ansamblului societăţii, promovind principiul raţional şi generos potrivit căruia fericirea personală nu se poate realiza încâlcind dreptul la fericire al altora, ci numai în cadrul fericirii generale a colectivităţii, a poporului, a umanităţii. Cit de departe este acest frumos ideal de idealul meschin din societatea burgheză, unde totul se judecă prin prisma profitului, luind ca unitate de măsură banul. îmi amintesc cit de decepţionat a fost un pianist român care, obţinind premiul I la un concurs Internaţional, a fost asaltat după aceea de reporteri care vedeai din persoana lui nu un viitor virtuoz al planului, ci pur şi simplu un om care va ciştiga mulţi bani. Acesta este criteriul de apreciere a unei personalităţi : cantitatea de bani pe care o cîştigă ! Cit de nenatural este criteriul acesta de apreciere o dovedeşte Însuşi faptul că marii bogătaşi din Apus nu gustă o fericire deplină din cantitatea imensă de bani pe care o agonisesc. Mulţi recurg la înfiinţarea de fundaţii culturale care le poartă numele şi vor să apară in faţa omenirii cel puţin ca nişte „Mecena“ moderni, oblăduitori ai ştiinţei şi culturii, dacă nu uneori chiar ca oameni de ştiinţă sau de cultură. Şi ceea ce este mai grav este că uneori aceşti pseudosavanţi, metamorfozaţi peste noapte din oameni de afaceri, stat crezuţi, pentru că important la societatea burgheză este nu ceea ce se spune, ci cine este cel ce spune, mai precis, ciţi bani ciştigă cel ce spune. Umanismul socialist, Intemeiadu-se pe o etică şi o echitate nouă, superioară, pe relaţii de colaborare şi stimă reciprocă intre toţi membrii societăţii care participă la munca productivă, are posibilitatea să pună mai bine in evidenţă adevăratele valori materiale şi morale. Armonizarea intereselor personale cu cele ale colectivităţii nu înseamnă o uniformizare a omului, cum s-ar putea crede. Fiecare om are individualitatea şi personalitatea sa distincte. Creind condiţii propice, omul se poate manifesta plenar, fiecare cu capacitatea, cu personalitatea şi cu felul său de a fi la spiritul comun Întregii societăţi, care este cel al dragostei de dreptate şi de adevăr, al curajului şi cinstei, al modestiei, al hotărârii ferme de a lucra pentru fericirea proprie şi a întregii societăţi. Umanismul socialist, omenia ce caracterizează politica partidului nostru nu înseamnă tolerarea incălcării legilor, tolerarea manifestărilor anarhice, înapoiate, a lipsei de patriotism, a altor manifestări negative. Societatea pe care o edificăm este societatea oamenilor muncii, in care nu mai există loc pentru cei care doresc să trăiască fără să muncească. Libertatea omului la societatea noastră este incompatibilă cu libertatea pentru fascism, terorism, pentru elemente reacţionare, declasate, care pun in pericol viaţa oamenilor şi dezvoltarea progresistă a societăţii. Privim cu îngrijorare fenomenele nocive ce se manifestă in societatea burgheză. Îndeosebi in rindurile tineretului, cum sunt: consumul de stupefiante, pornografia, propagarea violenţei şi a urii faţă de om, a discriminărilor rasiale sau de altă natură, a oricăror manifestări care pot polua conştiinţele şi pot duce la degradarea fiinţei umane, la învrăjbirea intre naţiuni. Privim, de asemenea, cu Îngrijorare cum personalităţi ştiinţifice prestigioase stat folosita ,la numele securităţii naţionale pentru a crea noi arme de distrugere la masă, tot mai sofisticate, care să amplifice cursa înarmărilor, pregătind astfel un război nuclear, echivalent cu distrugerea civilizaţiei umane. Nu acesta e rolul personalităţii in societatea zilelor noastre. Războiul este o manifestare a barbariei, iar antidotul barbariei este cultura. Lipsa de cultură, de cunoştinţe ştiinţifice creează cercurilor agresive iluzia unui război nuclear localizat, a unui război nuclear cîştigat etc. Este necesar să transformăm fiecare membru al societăţii noastre intr-un om cult, care să fie înarmat cu cele mai noi cuceriri ale geniului uman, care să cunoască legile obiective ale naturii şi ale societăţii. Să facem ca fiecare muncitor, fiecare ţăran să poată crea, aşa cum creează un scriitor, un pictor sau un om de ştiinţă şi să pună astfel tot ce are mai de preţ în slujba omului, a colectivităţii. Numai astfel ei vor putea fi cu adevărat liberi, vor putea realiza acel salt revoluţionar de care vorbea Engels „din imperiul necesităţii la Imperiul libertăţii“, vor putea fi cu adevărat stăpâni pe soarta lor, vor putea să-şi hotărască singuri viitorul, contribuind, printr-o participare activă și deliberată, la edificarea intr-un ritm rapid a noii orinduiri. O nouă magistrală feroviară pe Olt (Urmare din pag. D metri. De remarcat faptul că, acolo unde avem de executat umpluturi, la mai bine de jumătate se foloseşte materialul rezultat din săpături subterane, iar pentru traversarea piratelor, ca şi pentru asigurarea scurgerii apelor de pe versanţii muntelui Cozia pe sub calea ferată vor fi executate nu mai puţin de 78 poduri şi podeţe a căror lungime totală va depăşi 1 165 metri. Am avut surpriza si aflăm că mulţi dintre constructorii de căi ferate şi de tunele din defileul Oltului au o bogată experienţă in minerit, la excavaţii subterane, la galeriile hidroenergetice ale Argeşului sau, mai aproape în timp şi... spaţiu geografic, pe Lotru. — Miner la căile ferate 7 — 11 abordăm pe inginerul Cristian Gherasim, şeful lotului Cirligul Mare. — Da ce vă surprinde 7 — ne răspunde el, tot printr-o întrebare: în bună parte, calea ferată va traversa defileul Oltului prin tunel?. Şi cine alţii dacă nu minerii ar putea executa asemenea lucrări ? De fapt, meseria de „tunelist“ se înrudeşte cu aceea de miner, de hidroenergetician... — Minerii Lotrului, specializaţi la lucrări subterane, au adăugat tehnologiilor moderne folosite de constructorii de căi ferate (ca, de exemplu, metoda înaintării în tunel cu ajutorul scutului mecanizat) noi tehnologii — precizează tovarășul Dorel Pop, secretarul comitetului de partid al Șantierului 82 tunele. Astăzi, de exemplu, viteza sporită de Înaintare in tunel se datorează, in bună măsură, înlocuirii metodelor obişnuite, de susţinere cu dulapi, prin tehnologia susţinerii cu ancore şi şpriţ-beton. Ca să înţelegeţi mai bine ce a însemnat acest lucru e destul să vă spun că, de la începutul anului şi pînă acum, noi am depăşit cu mai bine de 8 milioane lei planul la total investiţii, din acestea 7,8 milioane lei reprezentind lucrările propriu-zise de construcţiimontaj. Altfel spus, la aceasta dată lucrăm cu o lună avans. ...Tocmai cind ne pregăteam să punem punct acestor însemnări, secretarul comitetului de partid ne-a atras atenţia că, de patru ani la rind, şantierul 82 tunele se află pe primul loc în Întrecerea socialistă din cadrul grupului şi că, nu de mult, trofeelor cucerite pină acum şi păstrate la loc de cinste li s-a adăugat un nou drapel de fruntaş, încă un semn de preţuire a oamenilor care reuşesc să învingă munţii, aceşti munţi pe care, pină nu de mult, doar Oltul reuşise să-i învingă. teatre • Filarmonica „George Enescu“ (15 68 75, rotonda Ateneului Român) : „Wagner — istoria unei legende“ (spectacol de sunet şi lumină de Ada Brumaru și Jeanine Costescu); recitalul sopranei Laura Niculescu — 20. • Teatrul satiric-muzical „C. Tanase“ (ÎS 56 78, grădina Boema): Fotbal la Boema — 19,30; (grădina Batistei): Vacanţă la Bucureşti — 19,10. • Ansamblul „Rapsodia Română* (13 13 00): La Izvor de dor şi ctatee — 18,30. • Teatrul evreiesc de stat (30 39 70) : Spectacol de folclor evreiesc — 18,30.