Scînteia, august 1983 (Anul 52, nr. 12734-12758)

1983-08-02 / nr. 12734

SCINTEIA - marți 2 august 1983 încheierea vizitei oficiale în ţara noastră a primului ministru al Republicii Arabe Egipt, dr. Fouad Mohieddin încheierea convorbirilor oficiale Luni s-au Încheiat convorbirile oficiale dintre primul ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, tovarăşul Constantin Dăscălescu, şi primul ministru al Republicii Arabe Egipt, dr. Fouad Mohieddin. Desfăşurate intr-o atmosferă de cordialitate, stimă şi înţelegere re­ciprocă, convorbirile au­ evidenţiat dorinţa României şi Egiptului de a intensifica şi diversifica, in conti­nuare, cooperarea economică, indus­trială şi tehnică pe baze stabile şi de lungă durată, de a amplifica schimburile comerciale, in spiritul hotărîrilor şi înţelegerilor convenite intre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mohamed Hosni Mubarak. A fost exprimată satisfacţia celor două părţi pentru vizita primului ministru egiptean in România, pen­tru rezultatele rodnice cu care s-a încheiat această vizită, ceea ce con­stituie o nouă contribuţie la extin­derea conlucrării reciproc avanta-joase dintre cele două ţări prietene, n acest cadru, a fost reafirmată hotărîrea guvernelor român şi egip­tean de a transpune cit mai curînd în practică măsurile adoptate, me­nite să slujească interesele comune ale celor două ţări şi popoare, cauza păcii şi colaborării internaţionale. La incheierea convorbirilor a fost adoptat un comunicat comun. Cei doi şefi de guverne au sem­nat un Memorandum privind promo­varea cooperării economice şi teh­nice şi creşterea schimburilor co­merciale dintre cele două ţări. A fost semnat, de asemenea, un Aide-memoire de cooperare intre Radioteleviziunea română şi Radio­­televiziunea egipteană. Documentul a fost semnat de Ilie Rădulescu, di­rectorul general al Radioteleviziunii române, şi Safwat El-Sherif, mi­nistrul de stat al informaţiilor. La ceremonia semnării documen­telor oficiale au luat parte tovarăşii Gheorghe Petrescu, viceprim-mi­­nistru al guvernului, Ioan Avram, Gheorghe Caranfil, Ion Lăzărescu şi Ioan Folea, miniştri, Alexandru Roşu, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţiona­le, Luciana Drăguţ, secretar al Con­siliului de Miniştri, Constantin Oan­­cea, adjunct al ministrului afacerilor externe, alte persoane oficiale ro­mâne. Au participat dr. Mustafa El-Said, ministrul economiei şi comerţului exterior, dr. ing. Mohamed El-Say­ed El-Gharoury, ministrul industriei şi resurselor minerale, celelalte oficia­lităţi egiptene. Au fost de faţă Ion Iosefide, am­basadorul României la Cairo, şi Mo­hamed Wafik Hosny, ambasadorul R.A. Egipt la Bucureşti. (Agerpres) Comunicat comun româno-egiptean In conformitate cu cele stabilite cu prilejul intilnirii româno-egipte­­ne la nivel înalt, la invitaţia tova­răşului Constantin Dăscălescu, pri­mul ministru al Guvernului Repu­blicii Socialiste România, primul ministru al Republicii Arabe Egipt, dr. Fouad Mohieddin, a efectuat o vizită oficială in România, în pe­rioada 27 iulie — 1 august 1983. In cursul vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit la Neptun pe primul ministru al R. A. Egipt, dr. Fouad Mohieddin. Cu acest prilej, oaspetele a transmis to­varăşului Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, un mesaj cordial din partea pre­şedintelui Republicii Arabe Egipt, Mohamed Hosni Mubarak. Împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de prosperitate, progres şi bunăstare poporului ro­mân prieten. Exprimind mulţumiri pentru mesajul primit, preşedintele Republicii „ Socialiste România a adresat calde salutări şefului statu­lui egiptean, cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pace, progres şi prosperitate poporu­lui egiptean prieten. Preşedintele României şi primul ministru al Egiptului au avut convorbiri cu privire la dezvoltarea raporturi­lor bilaterale in domenii de interes comun şi la unele probleme majore ale vieţii internaţionale actuale. In cursul convorbirilor, desfăşura­te într-o atmosferă cordială, priete­nească, de Înţelegere şi respect re­ciproc, in spiritul bunelor relaţii e­­xistente intre popoarele român şi egiptean, intre şefii celor două eta­te, s-a dat o Înaltă apreciere dez­voltării permanente a relaţiilor tra­diţionale de prietenie şi colaborare între România şi Egipt şi s-a reafir­mat hotărîrea celor două­­părţi de a acţiona pentru extinderea şi conso­lidarea raporturilor dintre ţările lor, pe plan bilateral şi in viaţa in­ternaţională. Trecind in revistă relaţiile de strînsă colaborare dintre România şi Egipt pe plan politic, economic, teh­­nico-ştiinţific, cultural. In domeniul schimbului de informaţii şi in alte sectoare de interes comun, s-a ex­primat convingerea că amplificarea in continuare a acestor raporturi, îndeosebi a celor economice, contri­buie la întărirea prieteniei şi con­lucrării dintre popoarele român şi egiptean. In acest context, ambele părţi au exprimat hotărîrea lor de a asigura transpunerea in viaţă a hotărîrilor comune luate la nivel Înalt, reafirmlndu-şi, totodată, voin­ţa de a întreprinde noi măsuri me­nite să ducă la lărgirea şi diversifi­carea conlucrării dintre cele două ţări. Abordind problemele majore ale lumii contemporane, preşedintele României şi primul ministru al Egip­tului au procedat la un schimb de vederi asupra situaţiei internaţiona­le, subliniind că mersul evenimente­lor a dovedit valabilitatea aprecie­rilor cuprinse In „Declaraţia comu­nă cu privire la dezvoltarea in con­tinuare a cooperării dintre Republica Socialistă România şi Republica Ara­bă Egipt pe plan bilateral şi in viaţa internaţională“ semnată la Bucureşti de şefii celor două ţări, la 10 sep­tembrie 1982. Preşedintele României şi primul ministru al Egiptului au scos in evi­denţă responsabilitatea care revine tuturor statelor şi popoarelor, con­ducătorilor lor, pentru luarea de mă­suri energice şi eficace care să ducă la prevenirea înrăutăţirii in conti­nuare a situaţiei internaţionale, la asigurarea dezvoltării libere, inde­pendente, a tuturor statelor, fără nici un fel de amestec din exterior. In acest context, a fost subliniat rolul important pe care 11 au de ju­cat ţările mici şi mijlocii, statele nealiniate, ţările in curs de dezvol­tare. O atenţie deosebită a fost acor­dată situaţiei complexe din Orientul Mijlociu. După o analiză atentă a evoluţiei evenimentelor grave din a­­ceastă regiune, îndeosebi ca urmare a acţiunilor militare, agresive ale Israelului in Liban, cele două părţi au subliniat că mijloacele militare nu pot conduce la o soluţionare a conflictului din Orientul Mijlociu şi că s-a demonstrat încă o dată că problema palestiniană rămâne pro­blema centrală a conflictului din zonă. Referindu-se la Liban, ambele părţi au menţionat că ultimele eve­nimente din această ţară demon­strează necesitatea intensificării e­­forturilor de către toate părţile in­teresate pentru a se ajunge la re­glementarea situaţiei, la asigurarea unităţii naţionale a Libanului. In acest context, s-a subliniat necesita­tea respectării stricte a independen­ţei, suveranităţii, integrităţii terito­riale, păcii şi securităţii Libanului. Cele două părţi s-au pronunţat pentru o reglementare politică, glo­bală, a conflictului din Orientul Mij­lociu, pentru o pace justă şi dura­bilă in această regiune şi pentru so­luţionarea situaţiei din Liban, rea­­­­firmind poziţiile lor comune enun­ţate in Declaraţia comună semnată la Bucureşti de preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mohamed Hosni Mu­barak, in septembrie 1982, şi expri­mate in intilnirile ulterioare româ­­no-egiptene la cel mai înalt nivel din decembrie 1982 şi iunie 1983. Primul ministru egiptean a dat o înaltă apreciere poziţiei principiale, constante şi constructive a României faţă de criza din Orientul Mijlociu, eforturilor permanente ale tovară­şului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, con­sacrate instaurării unei păci globale, juste şi durabile in această parte a lumii. Cele două părţi şi-au exprimat profunda Îngrijorare faţă de conti­nuarea conflictului dintre Irak şi Iran şi s-au pronunţat pentru înce­tarea imediată a operaţiunilor mili­tare şi reglementarea tuturor pro­blemelor pe cale paşnică, prin nego­cieri intre părţile direct interesate, pe baza principiilor respectării inde­pendenţei şi suveranităţii naţionale şi al neamestecului la treburile in­terne. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­­nia, a subliniat importanţa deosebi­tă a edificării securităţii şi cooperă­rii la Europa şi şi-a exprimat Îngri­jorarea faţă de situaţia Încordată existentă pe continent. Şeful sta­tului român a salutat acordul Inter­venit recent la reuniunea de la Ma­drid care deschide calea convo­cării in 1984 a Conferinţei pentru în­credere şi dezarmare în Europa, a În­tăririi păcii, securităţii şi cooperării pe continent. Cele două părţi au apreciat că progresele care vor fi rea­lizate pe calea consolidării securităţii în Europa vor avea o influenţă pozi­tivă asupra păcii şi securităţii la Me­­diterana şi în întreaga lume. Examinînd situaţia din Africa, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia şi primul ministru al Republicii Arabe Egipt au reliefat hotărîrea popoarelor şi ţărilor de pe acest con­tinent de a-şi asigura dezvoltarea lor economică şi socială independentă, de a-şi consolida libertatea şi inde­pendenţa naţională, la adăpost de orice ameninţare sau intervenţie din exterior. S-a subliniat, totodată, ne­cesitatea asigurării exercitării ime­diate de către poporul namibian a dreptului său la suveranitate şi inde­pendenţă. Ambele părţi au condam­nat agresiunile repetate ale regimu­lui rasist din Africa de Sud Împotri­va unor state africane, precum şi politica de apartheid şi discriminare rasială promovată de acest regim. Cele două părţi au subliniat nece­sitatea întăririi rolului Organizaţiei Unităţii Africane, prin consolidarea unităţii şi solidarităţii dintre ţările africane şi prin promovarea unei mai mari cooperări economice intre ele. In cursul convorbirilor a fost re­liefată importanţa pe care România şi Egiptul o acordă întăririi păcii, co­laborării şi securităţii internaţionale, reglementării conflictelor dintre state exclusiv pe cale paşnică, prin nego­cieri, opririi cursei înarmărilor şi tre­cerii hotărîte la măsuri efective de dezarmare nucleară, lichidării subdezvoltării, reducerii marilor de­calaje existente intre ţările sărace şi cele bogate, instaurării noii ordini economice internaţionale. Intre primul ministru al Guvernu­lui Republicii Socialiste România, to­varăşul Constantin Dăscălescu, şi pri­mul ministru al Egiptului, dr. Fouad Mohieddin, au avut loc convorbiri oficiale, in cursul cărora s-a procedat la o informare reciprocă privind preocupările actuale ale celor două ţări in domeniul dezvoltării economi­ce şi sociale şi s-a făcut o analiză a stadiului raporturilor bilaterale şi a perspectivelor lor de dezvoltare, În­deosebi pe plan economic, stabilin­­du-se măsuri pentru aplicarea înţele­gerilor convenite la nivel înalt in vederea creşterii şi diversificării schimburilor comerciale, pe baze echilibrate, şi extinderii in continua­re a cooperării economice bilaterale. In acest context, cei doi prim-miniş­­tri şi-au exprimat satisfacţia faţă de rezultatele ultimei sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-egip­­tene de colaborare economică şi teh­nică şi au evidenţiat hotărîrea gu­vernelor lor de a pune in aplicare măsurile convenite pentru creşterea in continuare şi diversificarea schim­burilor comerciale, pe o bază echili­brată, şi, prin eforturi susţinute co­mune, pentru accelerarea realizării înţelegerilor şi acordurilor referitoa­re la înfiinţarea un Egipt de noi obiective de cooperare economică, cu participarea României. Cei doi prim-miniştri au reliefat posibilităţile deosebite existente pen­tru creşterea semnificativă a schim­burilor comerciale şi amplificarea cooperării economice dintre ţările lor, in deplină concordanţă cu poten­ţialul în continuă creştere al Româ­niei şi Egiptului şi cu interesele eco­nomiilor lor naţionale. Un accent deosebit a fost pus pe necesitatea in­tensificării eforturilor in vederea asi­gurării creşterii volumului schimbu­rilor economice dintre cele două ţări, astfel ca acesta să atingă in 1985 ni­velul de 1 miliard dolari, stabilit cu prilejul intilnirilor la nivel înalt. Prim-miniştrii român şi egiptean au căzut de acord asupra necesităţii intensificării eforturilor pentru lăr­girea şi consolidarea cooperării eco­nomice dintre România şi Egipt in domeniile modernizării căilor ferate, cercetării, explorării şi exploatării­­ petrolului, locuinţelor, industriei ,ma­terialelor de construcţii, construc­ţiilor, mineritului, mecanizării agri­culturii, industriei alimentare, elec- ■ n trificării rurale şi industriei meta­lurgice. Ambii şefi de guvern au subliniat cu satisfacţie creşterea cooperării dintre ţările lor pe plan tehnologic, ştiinţific, cultural, social şi în alte domenii de interes comun şi au relie­fat hotărîrea celor două guverne de a acţiona pentru întărirea conlucrării in aceste sectoare. Cei doi prim-miniştri au convenit să fie intensificate schimburile de vizite intre ministerele şi instituţiile de resort din cele două ţări, ca şi în­tre firmele comerciale, astfel incit să poată fi identificate sectoare şi obiective specifice de cooperare de natură să conducă la creşterea schim­burilor economice dintre cele două ţări. In cursul vizitei, primul ministru egiptean şi delegaţia care l-a însoţit au vizitat obiective economice şi so­­cial-culturale din Bucureşti şi jude­ţul Constanţa, bucurîndu-se de o pri­mire cordială, expresie a sentimente­lor de prietenie şi stimă reciprocă statornicite intre cele două ţări şi popoare. La sfirşitul vizitei, cei doi prim­­miniştri au semnat un Memorandum privind promovarea cooperării eco­nomice şi tehnice şi creşterea schim­burilor comerciale între Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt. De asemenea, a fost semnat un Aide-memoire de cooperare între Radioteleviziunea română şi Radio­televiziunea egipteană. Ambele părţi şi-au exprimat pro­funda satisfacţie faţă de rezultatele fructuoase obţinute şi Înţelegerile realizate, exprimindu-şi convingerea că această vizită se înscrie ca o im­portantă Contribuţie la consolidarea, în continuare, a legăturilor de strînsă prietenie şi cooperare dintre cele două ţări. Primul ministru al Egiptului, dr. Fouad Mohieddin, a exprimat, in nu­mele său şi al delegaţiei care l-a în­soţit, calde mulţumiri tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Re­publicii Socialiste România, precum şi tovarăşului Constantin Dăscălescu, prim-ministru al guvernului român, pentru primirea cordială, prieteneas­că de care s-a bucurat în timpul vi­zitei in România. Primul ministru egiptean a adresat primului ministru al guvernului român invitaţia de a efectua o vizită oficială in Egipt. In­vitaţia a fost acceptată cu plăcere, data vizitei urmând a fi stabilită pe cale diplomatică. v­remea Timpul probabil pentru Intervalul cuprins Intre 2 august, ora ZI — 5 au­gust, ora ZI. In ţară. Vremea va fi căl­duroasă, cu cerul variabil. Vor cădea ploi locale cu caracter de averse. Înso­ţite de descărcări electrice, intensifi­cări de vint şi izolat de grindină in Crişa­na şi Maramureş, In celelalte re­giuni, aceste fenomene se vor produce cu caracter izolat. Temperaturile mi­nime vor fi cuprinse Intre 12 şi 13 grade, iar cele maxime, In scădere In nord-vestul ţării, se vor situa Intre 14 şi 54 grade, Izolat mai ridicate In pri­ma zi. In Bucureşti. Vremea va­g căl­duroasă, cu cerul variabil, favorabil aversei de ploaie şi descărcărilor elec­trice, In a doua parte a intervalului. Vintul va sufla moderat. Temperaturile minime vor oscila Intre 16 şi 19 grade, iar cele maxime intre 30 şi 34 grade. (Corneliu Pop, meteorolog de serviciu). Plecarea din Capitală Luni după-amiaza s-a Încheiat vi­zita oficială Întreprinsă in ţara noas­tră, la invitaţia primului ministru al Guvernului Republicii Socia­liste România, tovarăşul Constantin Dăscălescu, de către primul ministru al Republicii Arabe Egipt, dr. Fouad Mohieddin. La plecare, pe aeroportul Otopeni, care era împodobit cu drapelele de stat ale celor două ţări, primul mi­nistru dr. Fouad Mohieddin şi cele­lalte persoane oficiale egiptene au fost salutaţi de tovarăşul Constantin Dăscălescu, prim-ministru al guver­nului, Ludovic Fazekas şi Gheorghe Petrescu, viceprim-miniştri ai gu­vernului, Ioan Avram, Ioan Folea, Ion Lăzărescu şi Ion Teşu, miniştri, Alexandru Roşu, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Ex­terior şi Cooperării Economice Inter­naţionale, Luciana Drăguţ, secretar al Consiliului de Miniştri, Constantin Oancea,­­ adjunct al ministrului afa­cerilor externe, Ilie Rădulescu, di­rector general al Radioteleviziunii române, de alte persoane oficiale. Au fost prezenţi Ion Iosefide, am­basadorul României la Cairo, şi Mo­hamed Wafik Hosny, ambasadorul R.A. Egipt la Bucureşti, membri ai ambasadei. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Arabe Egipt şi Repu­blicii Socialiste România (Agerpres) Primire la primul ministru al guvernului Tovarăşul Constantin Dăscălescu, prim-ministru al Guvernului Repu­blicii Socialiste România, a primit, duminică, în staţiunea Neptun, pe tovarăşul Gerhard Schürer, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele Comisiei de Stat a Pla­nificării din R.D. Germană, care a efectuat o vizită in ţara noastră. La întrevedere a participat tova­răşul Ştefan Birlea, preşedintele Co­mitetului de Stat al Planificării. A fost prezent Franz-Karl Hitze, însărcinat cu afaceri ad-interim al R.D. Germane la Bucureşti. Oaspetele a rugat să se transmită tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, un cald salut şi cele mai bune urări din partea tova­răşului Erich Honecker, secretar ge­neral al Comitetului Central al Par­­tidului Socialist Unit din Germania, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane. Tovarăşul Constantin Dăscălescu a mulţumit şi a rugat să se transmită tovarăşului Erich Honecker un salut călduros şi cele mai bune urări din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In cadrul întrevederii au fost evo­cate cu satisfacţie relaţiile de strin­­să prietenie şi colaborare dintre ţă­rile şi popoarele noastre, fiind ex­primată hotărîrea comună de a ac­ţiona, in spiritul înţelegerilor con­venite la nivel înalt, pentru amplifi­carea conlucrării dintre România şi R.D. Germană, intensificarea şi di­versificarea cooperării în producţie, creşterea volumului schimburilor co­merciale, sporirea contactelor pe li­nia culturii, ştiinţei şi în alte dome­nii de interes reciproc, în folosul şi spre binele celor două ţări şi popoa­re, al cauzei socialismului şi păcii, al securităţii, înţelegerii şi colaboră­rii în Europa şi in întreaga lume, întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă tovărăşească. (Agerpres) Ministerul Educaţiei şi Învăţâmîntului comunică: NOUL AN DE ÎNVAŢĂMÎNT ÎNCEPE LA 15 SEPTEMBRIE Deschiderea anului de invăţămînt 1983/1984, pentru preşcolari, elevi şi studenţi, va avea loc la 15 septembrie 1983. Succese ale sportivilor români la întreceri internaţionale EXCELENTE REZULTATE ALE CANOIŞTILOR ŞI CAIACIŞTILOR La campionatele mondiale de caiac-canoe, care au avut loc la Tampere (Finlanda), echipajele României au cucerit trei medalii de aur, trei de argint şi trei de bronz. Astfel, aşii Ivan Patzaichin şi Tom­a Simionov au cucerit titlul mondial în proba de canoe dublu — 1 000 metri, confirmînd strălucit va­loarea de primă mărime internaţio­nală a acestui echipaj. Acelaşi echi­paj a mai cîştigat medalia de argint la canoe dublu — 10 000 metri. O subliniere aparte pentru succesul obţinut de tînărul tulcean Costică Olaru, care a cîştigat medalia de aur la canoe simplu — 500 metri şi pe cea de argint in proba de canoe simplu — 1 000 metri. De asemenea, să-i felicităm şi pe membrii echipa­jului de caiac 4 — Velea, Leţcaie, Constantin şi Fedosei, care au de­venit campioni ai lumii pe distanţa de 1 000 metri. O medalie de argint a dobîndit Gheorghe Titu, la canoe simplu — 10 000 rm­etri, iar medalii de bronz echipajul Beţiu şi Gurei în proba de canoe dublu — 500 metri ; Maria Şte­fan la caiac simplu — 500 metri şi echipajul feminin de caiac “ (Bu­­haiev, Borcănea, Ştefan şi Ionescu) la proba de 500 metri. Pe primul loc,“ la Balcaniada de notaţie In oraşul iugoslav Rijeka s-a În­cheiat Balcaniada de inot. In clasa­mentul concursului feminin, pe pri­mul loc s-a clasat echipa României, cu 184 puncte, urmată de Grecia — 123 puncte. In ultima zi de concurs, Anca Pătrășcoiu a cîștigat proba de 200 m spate, cu timpul de 2T4”73/100, iar Gabriela Baka a terminat învingă­toare la 200 m fluture, cu un nou record­­ balcanic — 2T9”43/100. Proba de platformă, din cadrul concursului feminin de sărituri in apă a revenit sportivei românce Ileana Pirjol, cu 420,35 puncte, ur­mată de o altă reprezentantă a ţării noastre, Cristina Szakács. Patru victorii ale canotoarelor La competiţia de canotaj academic „Regata Copenhaga“, toata cele pa­tru echipaje ale României care s-au prezentat la startul întrecerilor fe­minine au ocupat primul loc. La schit­ simplu, Valeria Răcilă a obţinut o victorie detaşată, cu aproa­pe două lungimi, in faţa celei de-a doua clasate, campioana daneză Christine Justensen. Celelalte succe­se au fost realizate de echipajele de doi rame fără cîrmaci, doi vîsle şi 4 plus 1 visle. La masculin, echipajul românesc de patru rame fără cîrmaci s-a cla­sat pe locul 2, după reprezentanţii ţării gazdă. Şapte medalii la tenis de masa La campionatele europene de te­nis de masă pentru juniori şi cădeţi de la Malmöe (Suedia) sportivii ro­mâni s-au numărat printre protago­nişti, cucerind in total şapte medalii, dintre care 3 de aur şi 4 de bronz. In proba de simplu din cadrul con­cursului rezervat junioarelor, Olga Nemeş şi-a adjudecat titlul de cam­pioană continentală, invingînd in fi­nală cu 2—1 (21—14, 18—21, 21—17) pe jucătoarea sovietică Raisa Dias­­jenko. Celelalte două medalii de aur au fost obţinute de Otilia Bădescu, in proba de simplu cadete, şi Olga Nemeş, la dublu mixt juniori (îm­preună cu suedezul Jörgen Persson). c­inema • Fata din poveste — 1; 11; 13; 18; Probă de microfon — 17, 19: DOINA (16 36 38). • Haiducii Iul Șaptecal: FESTIVAL (15 63 84) — 9; 0,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15, FEROVIAR (50 51 40) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Calculatorul mărturisește: BU­ZEȘTI (50 43 58) — 15,30 ; 17,30; 19,30; • Cuibul salamandrelor: DACIA (50 38 94) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Program de vacanță: UNION — 9,30; TIMPURI NOI — 9, 11; 13,15, COSMOS - 9,30. • Răzbunarea haiducilor: UNION (13 94 04) — 11,30; 13,30; 15,45; 18; 20, VOLGA (79 71 26) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Melodii la Costinesti: FLOREASCA (33 29 71) — 9; 11; 13; 15,30; 17,45; 20, AURORA (35 04 66) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Dacii: VIITORUL (11 48 03) — 15,30; 17,30; 10,30. • Pin­tea: POPULAR (36 1817) — 16; 17,15; 19,30. • Am fost vecini: CENTRAL (141124) — 9; 11,16; 13 30; 16,46; 18, 20. • Inttruplari la filmare: TIMPURI NOI (15 61 10) — 15,30; 17,45; 20. • Omul păianjen se întoarce: SALA MICA A PALATULUI - 14,30; 17,15; 20. • Dosarul „Luna de aur*­ DRUMUL SARU (31 28 13) — 16,30; 17,30; 19,30. • FII cu ochi-n patru: COTROCENI (49 48 48) - 15; 17,15; 19,30. • Viitoarea tineretă: PACEA (60 30 85) — 15,30; 17,30; 19,30. • Fata care vinde flori: MUNCA (21 50 97) — 16; 17,18; 19,30. • Hotel Palace: COSMOS (27 64 96) — 11,30; 13,30; 15,30; 17,30; 19,30. • Incredibilele aventuri ale unor Ita­lieni In Rusia: TOMIS (21 49 46) — 8; 11,15; 13,30; 15,45; 0, 30, la grădină — 21. • Madona păgină; ARTA (21 31 86) — 9; 11; 13; 15,15; 17,15; 19,30. • Vraciul; PROGRESUL (23 94 10) — 16; 19. • Dublu de act; PATRIA (11 86 25) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15, FA­VORIT (45 31 70) - 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,18, GLORIA (47 46 75) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Principiul dominoului: SCALA (11 03 72) — 9; 11,15; 13,30; 15,46; 18; 20,15. • La pat de lava­l LUCEAFĂRUL (15 87 67) — 0; 11,15; 1310; 15,45; 18; 20,16. • Nervi de oțel: CAPITOL (16 29 17) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20, la gră­dină — 21. • Cascadorul Hooper­­ BUCUREȘTI (1561 54) - 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 9,15. MELODIA (12 06 86) — 9; 11,15; 13,30; 15,46; 18, 20,15. MODERN (23 7101) — 9; 11,16; 13,30; 15,46; 18; 20,15, la grădină — 21. • Adio, dar râmbn cu tine: STUDIO (50 53 15) — 10; 12; 14, 16; 18,15; 20,15. • Un american la Paris: VICTORIA (18 28 79) — 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20. • Camionul de cursă lungă : EX­CELSIOR (65 49 45) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20;16, FLAMURA (85 77 12) — 9, 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20, GRADINA LUCEAFĂRUL (15 87 67) — 21. • Amnezia: LIRA (317171) — 16,30; 18, 20,30; la grădină — 21. • Iubire fără soare: FERENTARI (80 49 85) 15,30; 17,30; 19,30. • Veti, omni zăpezior: GIULESTI (17 55 46) - 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,16, CULTURAL (83 50 13) — 9; 11,15; 13,30; 15,48; 18, 20,15, GRADINA FES­TIVAL (15 63 84) — 21. • Domnul miliard: MIORITA (14 27 14) — •; 11,18; 13,30; 15,48; 18, 20. • Piedene africanul: FLACARA (20 33 40) — 15, 17,15, 19,30. • Cu metalie curate: GRADINA ARTA (21 31 86) — 21. • Poliţistul ghinionişti GRADINA FEROVIAR (50 51 40) — 21. • Sphinx: GRADINA GLORIA (47 46 75) — 21. • Războiul stelelor: PARC HOTEL (17 08 58) — 21. tv PROGRAMUL 1 11.00 Telex 11,06 Roman foileton: In viitoarea vieţii Episodul 3 11,56 Panoramic economic 12,25 Caleidoscop muzical 12,38 Ecran de vacanţă. Desene ani­mate: Povestiri din Pădurea Verde 13.00 închiderea programului. 16.00 Telex 16,05 Festivalul naţional „Cântarea României“. Formaţii participante la faza finală. Cintece şi dansuri populare din judeţul Timiş 16.26 Clubul tineretului: Tineretul şi promovarea valorilor naţionale 17.00 Telecinemateca filmului ştiinţific pentru elevi. Apa 17.30 Civica 17.50 1­00 de seri 18.00 Închiderea programului 30.00 Telejurnal 20.20 Actualitatea economică 20.35 Videoteca internaţională 21.06 La zi In 600 de secunde 21.16 Forum politico-ideologic 21.36 Telefilmoteca de aur: George 22.30 Telejurnal PROGRAMUL I 20.00 Telejurnal 20.20 Buletinul rutier al Capitalei 20.35 Salonul TV al artelor plastice. Mari repere ale artei româneşti: Iosif Iser 21.20 Curier cetăţenesc 21.30 Seară de muzică românească 22.30 Telejurnal A apărut, în limba maghiară, volumul: CONFERINŢA NAȚIONALĂ A PARTIDULUI COMUNIST ROMAN 19-10 DECEMBRIE 1982 Editura politică Cronica zilei Cu prilejul Zilei naţionale a El­veţiei, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Francis Pianca, a oferit, luni, o recepţie. Au participat Ioan Totu, viceprim­­ministru al guvernului, Trandafir Cocârlă, ministrul energiei electrice, Ion Teoreanu, ministrul educaţiei şi invăţămintului, Maria Groza, ad­junct al ministrului afacerilor exter­ne, Ion Stanciu, adjunct al minis­trului comerţului exterior şi coope­rării economice internaţionale, re­prezentanţi ai altor ministere şi in­stituţii centrale, oameni de cultură şi artă, ziarişti. Au fost prezenţi şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noas­tră, membri ai corpului diplomatic. ★ Cu ocazia celei de-a 58-a aniver­sări a înfiinţării Armatei populare chineze de eliberare, ataşatul mili­tar, aero şi naval de pe Ungă amba­sada R. P. Chineze la Bucureşti, Wang Zhenxi, a oferit luni seara un cocteil. Au participat general-colonel Ma­rin Nicolescu şi general-locotenent Victor Stănculescu, adjuncţi ai mi­nistrului apărării naţionale, Ion Popescu-Puţuri, preşedintele Asocia­ţiei de prietenie româno-chineză, reprezentanţi ai Ministerului Aface­rilor Externe, generali şi ofiţeri, ziarişti. Au luat parte Li Zewang, ambasa­dorul R.P. Chineze la Bucureşti, ata­şaţi militari acreditaţi in ţara noas­tră, alţi membri ai corpului diplo­matic. ★ In cadrul manifestărilor dedicate celei de-a 30-a aniversări a asaltu­lui asupra cazărmii Moncada — Ziua insurecţiei naţionale cubaneze — luni după-amiază a avut loc în Ca­pitală o manifestare culturală orga­nizată de Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea. Cuvintul de deschidere a fost rostit de Ioan Botar, secretar al I.R.R.C.S. Despre importanţa eveni­mentului sărbătorit, succesele dobln­­dite de poporul cubanez după elibe­rare, in toate domeniile vieţii social­­politice, economice şi culturale, a vorbit ziaristul Minodor Mitrică. Au participat reprezentanţi ai Mi­nisterului Afacerilor Externe, Con­siliului Culturii şi Educaţiei Socia­liste, oameni ai muncii din între­prinderi şi instituţii bucureştene. Au fost prezenţi Armando Suarez Garcia, însărcinatul cu afaceri ad-in­terim al Republicii Cuba la Bucu­reşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) PAGINA 3 întruchipare vie a nobilelor idealuri comuniste (Urmare din pag. I) Aşa cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu : „Nimic nu am primit din afară in mod gratuit, nimic nu a căzut din cer ! Stadiul la care am ajuns este expresia muncii eroica a poporului nostru“. O problemă mult discutată esta cea privitoare la libertatea de afir­mare a personalităţii in socialism. Există părerea, in unele cercuri, că această libertate ar fi limitată. Fără îndoială, o asemenea părere porneş­te de la o concepţie greşită privind noţiunea de libertate. Intr-adevăr, in natură şi in viaţa socială există legi obiective. Este un adevăr de care nu se îndoieşte nimeni. Omul­­ este chemat să pătrundă esenţa aces­tor legi, să le înţeleagă la profun­zimea lor şi după aceea el este cu adevărat liber să le folosească. In socialism, tocmai datorită cunoaşterii mai aprofundate a legităţilor din domeniul fenomenelor sociale se poate realiza o Îmbinare armonioasă a intereselor personale cu interesele generale ale Întregii colectivităţi. Umanismul socialist, spre deosebire de umanismul burghez (care cultivă instinctul egoist, individualismul, lupta pentru bunăstarea personală în dauna bunăstării semenilor) con­stă in stabilirea unor raporturi ar­monioase, organice intre individ şi colectivitate. Afirmarea şi dezvol­tarea plenară a personalităţii umane se fac nu izolat, ci in cadrul an­samblului societăţii, promovind prin­cipiul raţional şi generos potrivit căruia fericirea personală nu se poate realiza încâlcind dreptul la fericire al altora, ci numai în cadrul fericirii generale a colectivităţii, a poporului, a umanităţii. Cit de de­parte este acest frumos ideal de idealul meschin din societatea bur­gheză, unde totul se judecă prin prisma profitului, luind ca unitate de măsură banul. îmi amintesc cit de decepţionat a fost un pianist român care, obţinind premiul I la un concurs Internaţional, a fost asal­tat după aceea de reporteri care ve­deai d­in persoana lui nu un viitor virtuoz al planului, ci pur şi simplu un om care va ciştiga mulţi bani. Acesta este criteriul de apreciere a unei personalităţi : cantitatea de bani pe care o cîştigă ! Cit de nena­tural este criteriul acesta de apre­ciere o dovedeşte Însuşi faptul că marii bogătaşi din Apus nu gustă o fericire deplină din cantitatea imen­să de bani pe care o agonisesc. Mulţi recurg la înfiinţarea de fun­daţii culturale care le poartă numele şi vor să apară in faţa omenirii cel puţin ca nişte „Mecena“ moderni, oblăduitori ai ştiinţei şi culturii, dacă nu uneori chiar ca oameni de ştiinţă sau de cultură. Şi ceea ce este mai grav este că uneori aceşti pseudosavanţi, metamorfozaţi peste noapte din oameni de afaceri, stat crezuţi, pentru că important la so­cietatea burgheză este nu­ ceea ce se spune, ci cine este cel ce spune, mai precis, ciţi bani ciştigă cel ce spune. Umanismul socialist, Intemeia­­du-se pe o etică şi o echitate nouă, superioară, pe relaţii de colaborare şi stimă reciprocă intre toţi membrii societăţii care participă la munca productivă, are posibilitatea să pună mai bine in evidenţă adevăratele valori materiale şi morale. Armoni­zarea intereselor personale cu cele ale colectivităţii nu înseamnă o uniformizare a omului, cum s-ar putea crede. Fiecare om are indivi­dualitatea şi personalitatea sa dis­tincte. Creind condiţii propice, omul se poate manifesta plenar, fiecare cu capacitatea, cu personalitatea şi cu felul său de a fi la spiritul comun Întregii societăţi, care este cel al dra­gostei de dreptate şi de adevăr, al curajului şi cinstei, al modestiei, al hotărârii ferme de a lucra pentru fe­ricirea proprie şi a întregii societăţi. Umanismul socialist, omenia ce caracterizează politica partidului nostru nu înseamnă tolerarea incăl­­cării legilor, tolerarea manifestărilor anarhice, înapoiate, a lipsei de pa­triotism, a altor manifestări nega­tive. Societatea pe care o edificăm este societatea oamenilor muncii, in care nu mai există loc pentru cei care doresc să trăiască fără să mun­cească. Libertatea omului la socie­tatea noastră este incompatibilă cu libertatea pentru fascism, terorism, pentru elemente reacţionare, decla­sate, care pun in pericol viaţa oa­menilor şi dezvoltarea progresistă a societăţii. Privim cu îngrijorare fe­nomenele nocive ce se manifestă in societatea burgheză. Îndeosebi in rindurile tineretului, cum sunt: con­sumul de stupefiante, pornografia, propagarea violenţei şi a urii faţă de om, a discriminărilor rasiale sau de altă natură, a oricăror manifes­tări care pot polua conştiinţele şi pot duce la degradarea fiinţei uma­ne, la învrăjbirea intre naţiuni. Pri­vim, de asemenea, cu Îngrijorare cum personalităţi ştiinţifice presti­gioase stat folosita ,la numele secu­rităţii naţionale pentru a crea noi arme de distrugere la masă, tot mai sofisticate, care să amplifice cursa înarmărilor, pregătind astfel un război nuclear, echivalent cu distru­gerea civilizaţiei umane. Nu acesta e rolul personalităţii in societatea zilelor noastre. Războiul este o ma­nifestare a barbariei, iar antidotul barbariei este cultura. Lipsa de cul­tură, de cunoştinţe ştiinţifice creează cercurilor agresive iluzia unui război nuclear localizat, a unui război nu­clear cîştigat etc. Este necesar să transformăm fiecare membru al so­cietăţii noastre intr-un om cult, care să fie înarmat cu cele mai noi cu­ceriri ale geniului uman, care să cu­noască legile obiective ale naturii şi ale societăţii. Să facem ca fiecare muncitor, fiecare ţăran să poată crea, aşa cum creează un scriitor, un pictor sau un om de ştiinţă şi să pună astfel tot ce are mai de preţ în slujba omului, a colectivităţii. Numai astfel ei vor putea fi cu adevărat li­beri, vor putea realiza acel salt re­voluţionar de care vorbea Engels „din imperiul necesităţii la Imperiul libertăţii“, vor putea fi cu adevărat stăpâni pe soarta lor, vor putea să-şi hotărască singuri viitorul, contribu­ind, printr-o participare activă și deliberată, la edificarea intr-un ritm rapid a noii orinduiri. O nouă magistrală feroviară pe Olt (Urmare din pag. D metri. De remarcat faptul că, acolo unde avem de executat umpluturi, la mai bine de jumătate se folo­seşte materialul rezultat din săpături subterane, iar pentru traversarea pirate­­lor, ca şi pentru asigurarea scurgerii apelor de pe ver­­sanţii muntelui Cozia pe sub calea ferată vor fi executate nu mai puţin de 78 poduri şi podeţe a că­ror lungime totală va depă­şi 1 165 metri. Am avut surpriza si aflăm că mulţi dintre constructorii de căi fe­rate şi de tunele din de­fileul Oltului au o bogată experienţă in minerit, la excavaţii subterane, la galeriile hidroenergetice ale Argeşului sau, mai a­­proape în timp şi... spaţiu geografic, pe Lotru. — Miner la căile ferate 7 — 11 abordăm pe inginerul Cristian Gherasim, şeful lotului Cirligul Mare. — Da ce vă surprinde 7 — ne răspunde el, tot printr-o întrebare: în bună parte, calea ferată va tra­versa defileul Oltului prin tunel?. Şi cine alţii dacă nu minerii ar putea execu­ta asemenea lucrări ? De fapt, meseria de „tunelist“ se înrudeşte cu aceea de miner, de hidroenergeti­ci­an... — Minerii Lotrului, spe­cializaţi la lucrări subte­rane, au adăugat tehnolo­giilor moderne folosite de constructorii de căi ferate (ca, de exemplu, metoda înaintării în tunel cu aju­torul scutului mecanizat) noi tehnologii — precizea­ză tovarășul Dorel Pop, secretarul comitetului de partid al Șantierului 82 tu­nele. Astăzi, de exemplu, viteza sporită de Înaintare in tunel se datorează, in bună măsură, înlocuirii metodelor obişnuite, de susţinere cu dulapi, prin tehnologia susţinerii cu ancore şi şpriţ-beton. Ca să înţelegeţi mai bine ce a însemnat acest lucru e destul să vă spun că, de la începutul anului şi pînă acum, noi am depăşit cu mai bine de 8 milioane lei planul la total investiţii, din acestea 7,8 milioane lei reprezentind lucrările pro­­priu-zise de construcţii­­montaj. Altfel spus, la a­­ceasta dată lucrăm cu o lună avans. ...Tocmai cind ne pregă­team să punem punct aces­tor însemnări, secretarul comitetului de partid ne-a atras atenţia că, de patru ani la rind, şantierul 82 tunele se află pe primul loc în Întrecerea socialistă din cadrul grupului şi că, nu de mult, trofeelor cuce­rite pină acum şi păstrate la loc de cinste li s-a adău­gat un nou drapel de frun­taş, încă un semn de pre­ţuire a oamenilor care reu­şesc să învingă munţii, a­­ceşti munţi pe care, pină nu de mult, doar Oltul reuşise să-i învingă. teatre • Filarmonica „George Enescu“ (15 68 75, rotonda Ateneului Român) : „Wagner — istoria unei legende“ (spectacol de sunet şi lumină de Ada Brumaru și Jeanine Costescu); reci­talul sopranei Laura Niculescu — 20. • Teatrul satiric-muzical „C. Tanase“ (ÎS 56 78, grădina Boema): Fotbal la Boema — 19,30; (grădina Batistei): Vacanţă la Bucureşti — 19,10. • Ansamblul „Rapsodia Română* (13 13 00): La Izvor de dor şi ctatee — 18,30. • Teatrul evreiesc de stat (30 39 70) : Spectacol de folclor evreiesc — 18,30.

Next