Scînteia, februarie 1984 (Anul 53, nr. 12889-12913)
1984-02-01 / nr. 12889
SCINTEIA — miercuri 1 februarie 1984 PAGINA 3 ---------------- Condiţii obligatorii pentru o balanţă energetică echilibrată: --------------PRODUCŢIA de energie electrică să crească... O demonstraţie convingătoare a marilor rezerve de sporire a producţiei de cărbune pentru termocentrale ÎNVĂŢĂMINTELE UNUI SCHIMB DE EXPERIENŢĂ ORGANIZAT INTR-O UNITATE FRUNTAŞA: ÎNTREPRINDEREA MINIERA ROVINARI Oamenii muncii de la întreprinderea minieră Rovinari au acumulat în ultimii doi ani o bună experienţă în folosirea cu randamente mai ridicate a utilajelor şi creşterea producţiei de lignit. Ca atare, recent, în spiritul cerinţelor, al orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, cu privire la rezolvarea problemei energetice, a fost organizat în această întreprindere, din iniţiativa guvernului, un schimb de experienţă la care au participat peste 100 de mineri, cadre de conducere, specialişti din unităţile de extracţie a lignitului la suprafaţă de la Cîmpulung Muscel, Horezu, Cîmpu lui Neag, Roşia-Peşteana, Lupoaia, Jilţ ş.a. Schimbul de experienţă s-a dovedit cit se poate de util şi binevenit. Cu acest prilej s-au prezentat o serie de îmbunătăţiri aduse utilajelor din dotare, diferite metode folosite pentru organizarea superioară a producţiei şi a muncii, care pot şi trebuie să fie extinse cit mai repede în toate unităţile de extracţie a lignitului la suprafaţă. La cîteva aspecte şi învăţăminte desprinse din experienţa acestei Întreprinderi ne vom referi în articolul de faţă. Colectivul de oameni ai muncii din întreprindere a realizat anul trecut aproape 9 milioane tone lignit, adică circa 20 la sută din producţia de cărbune a ţării. Valoarea rezultatelor obţinute în anul s0te şi, îndeosebi, în anul 1983 de colectivul întreprinderii este însă şi mai semnificativă dacă avem în vedere că, practic, în perioada 1980— 1981, cu aproape aceleaşi utilaje din anul 1983, s-au extras anual numai circa 5 milioane tone cărbune, randamentul utilajelor fiind deci de peste două ori mai mic. în ultimii doi ani, gradul de folosire a timpului de lucru al utilajelor a crescut de la circa 31 la sută la aproape 64 la sută, iar randamentul excavatoarelor a sporit de la 421 mc şi tone pe oră la 662 mc şi tone pe oră. Acţiunile întreprinse, măsurile luate pentru folosirea cu eficienţă superioară a utilajelor, pentru organizarea cit mai bună a producţiei şi a muncii au asigurat creşterea productivităţii fizice a muncii cu 23 la sută, concomitent cu reducerea cheltuielilor materiale pe tona de cărbune cu 27 la sută. Subliniem aceste realizări pentru a nu se crede că la Rovinari există condiţii de zăcămînt mai bune decit în alte unităţi, care să favorizeze obţinerea unor performanţe înalte fără muncă, fără o permanentă căutare a unor soluţii tehnologice şi organizatorice moderne, eficiente. Cum s-a realizat acest reviriment ? în cadrul schimbului de experienţă, inginerul Nicolae Bercea, directorul întreprinderii, preciza că pentru a se putea perfecţiona activitatea de producţie trebuiau cunoscute în primul rînd cauzele care determinau randamentul scăzut şi frecventele opriri accidentale ale utilajelor, neasigurarea frontului de lucru şi celelalte neajunsuri din organizarea producţiei şi a muncii. Ca atare, biroul executiv şi consiliul oamenilor muncii din întreprindere au iniţiat o analiză-diagnostic, cum a fost numită, a activităţii din perioada anilor 1979—1981, cînd s-au obţinut cele mai slabe rezultate din producţie. Analiza a pus in evidentă in mod deosebit neajunsurile in respectarea tehnologiilor aprobate prin documentaţii şi asigurarea unei rezerve active permanente de lignit, in exploatarea, întreţinerea şi repararea utilajelor, în organizarea muncii si folosirea timpului de lucru, în corelarea diferitelor capacităţi de producţie de pe fluxurile tehnologice ş.a. Odată determinate cauzele neajunsurilor manifestate in procesul de producţie şi organizarea muncii, cauze prezentate şi analizate în cadrul adunărilor de partid şi ale oamenilor muncii, prin consultarea largă a minerilor şi specialiştilor s-au întocmit programe concrete de acţiune pentru fiecare sector şi carieră în parte, înfăptuirea acestor programe a asigurat, după cum ne relata tovarăşul Mihail Pasere, secretarul comitetului de partid pe întreprindere, nu numai sporirea substanţială, rapidă a producţiei de cărbune, ci şi permanentizarea rezultatelor bune obţinute în ce priveşte creşterea indicilor de folosire a utilajelor şi a timpului de lucru. Acţionîndu-se, deci, asupra cauzelor, s-au eliminat şi efectele negative din producţie. Care sunt prin urmare soluţiile tehnice adoptate, soluţii ce pot şi trebuie să fie generalizate cit mai curind în toate unităţile de extracţie la suprafaţă a lignitului ? • MODIFICAREA MESELOR DE PRELUARE A MATERIALULUI EXCAVAT. Prin specificul activităţii din camerele de extracţie a cărbunelui, materialul excavat (cărbune şi steril) circulă pe benzi transportoare cu covoare de cauciuc. în acelaşi timp, distanţele mari dintre excavatoarele cu rotor şi punctele de depozitare, precum şi geografia carierelor impun ca materialul excavat să fie deversat de pe o bandă pe alta. Practica a dovedit însă că mesele de preluare a materialului excavat au din proiectare o serie de neajunsuri, pentru înlăturarea cărora specialiştii din întreprindere au modificat mesele de preluare. Astfel, unghiul de albiere a fost mărit de la 36 grade la 60 grade şi a fost modificat mecanismul de dirijare a materialului excavat. în felul acesta, materialul excavat se concentrează pe mijlocul benzii şi nu mai alunecă pe jos. Totodată, ca urmare a modificărilor operate, s-au eliminat lateralele de la vechile tipuri de mese de preluare, care erau scumpe şi se reglau greu. în fine, s-a redus înălţimea de cădere a materialului de pe o bandă pe alta. „Noile tipuri de mese de preluare realizate prin autodotare sunt mai suple şi mai uşoare, au puţine părţi de uzură, ne-a spus maistrul Gheorghe Dudău, de la cariera Tismana I. Nu zic că ele nu ar putea fi încă îmbunătăţite, dar în orice caz sunt net superioare celor furnizate de unităţile constructoare de maşini“. In prezent, circa 80 la sută din mesele de preluare de pe cei 63 km de benzi transportoare din întreprindere sunt modificate şi rezultatele sunt dintre cele mai bune. Inexplicabil este însă că, deşi au trecut aproape doi ani de cînd au început să seefectueze modificările amintite, unităţile constructoare de maşini continuă să producă vechile tipuri de mese de preluare, fără să preia nici una modernizările concepute şi testate de specialiştii de la Rovinari. • MARIREA UNGHIULUI DE ÎNFĂŞURARE A COVOARELOR DE CAUCIUC PE TAMBURII DE ACŢIONARE A BENZILOR TRANSPORTOARE. Din analizele întreprinse s-a constatat că, in multe cazuri, capacităţile de transport ale diferitelor benzi de transport nu erau corelate şi, în consecinţă, existau „locuri înguste“ pe fluxul tehnologic, ceea ce deregla întregul proces de producţie. Una din cauzele acestei situaţii o constituia unghiul necorespunzător de înfăşurare a covoarelor de cauciuc pe tamburii de acţionare a benzilor transportoare. Atît pe vreme bună, dar în special cînd ploua, benzile transportoare nu puteau fi încărcate la întreaga capacitate deoarece patinau pe tamburii de acţionare. Acest neajuns a fost eliminat prin montarea unei tobe de presiune şi mărirea unghiului de înfăşurare de la 180 grade la 210 grade. în felul acesta, benzile transportoare pot prelua o cantitate mai mare de material excavat, chiar şi pe timp ploios, fără să patineze. • SPORIREA VITEZEI COVOARELOR DE CAUCIUC PRIN MARIREA DIAMETRELOR TAMBURILOR DE ACŢIONARE. Tot în scopul corelării capacităţilor benzilor transportoare, în special la liniile de haldare (de transport şi depozitare a sterilului), s-au mărit diametrele tamburilor de acţionare. în felul acesta au crescut vitezele şi implicit capacităţile benzilor transportoare, care au fost corelate cu debitele excavatoarelor. • MARIREA LĂŢIMII UNOR COVOARE DE CAUCIUC. De regulă, benzile magistrale preiau materialul excavat şi transportat de la mai multe excavatoare. Lăţimea covoarelor de cauciuc de pe benzile magistrale nu asigura însă preluarea întregului volum de material excavat. Ca atare, covoarele de cauciuc cu lăţimea de 1 400 mm au fost înlocuite cu covoare de 1 600 mm pe toate benzile magistrale. O AMENAJAREA UNOR PUNCTE SPECIALE DE VULCANIZARE PE CIRCUITELE DE BENZI TRANSPORTOARE. Datele statistice evidenţiază că, practic, în toate camierele de extracţie a lignitului, vulcanizarea covoarelor de cauciuc deţine ponderea cea mai mare în totalul timpului neproductiv. Soluţia adoptată pentru eliminarea acestui neajuns a fost una radicală şi anume : amenajarea pe circuitele de benzi transportoare a unor puncte speciale de vulcanizare, dotate cu copertine, prize de energie electrică de 380 V, pină la care au fost construite căi de acces. Totodată, lingă aceste puncte de vulcanizare s-au executat suporţi pentru susţinerea suspendată, deasupra benzii transportoare, a unor rezerve de covoare de cauciuc. Ce schimbări în sistemul de lucru au atras după sine aceste amenajări ? „înainte, ne spune Constantin Predoiu, inginerul-şef al carierei Tismana I, în momentul cînd se rupea sau se sfîşia un covor de cauciuc abia începeau pregătirile , se scotea din magazie şi se transporta în carieră covorul de cauciuc, se trăgeau fire pentru asi - gurarea sursei de energie electrică, se demonta o parte din construcţia metalică a benzii, se făceau multe alte operaţii. Abia apoi se aducea instalaţia de vulcanizare şi putea începe lucrul propriu-zis. Acum, în cazul efectuării unei vulcanizări, totul este pregătit şi lucrul poate începe imediat ce soseşte echipa de vulcanizatori“. Evident, în cadrul schimbului de experienţă s-a vorbit şi de alte îmbunătăţiri aduse utilajelor, care, de asemenea, pot şi trebuie să fie generalizate. In ansamblu, soluţiile adoptate la întreprinderea minieră Rovinari sunt în mod categoric utile şi altor unităţi miniere similare. De altfel, aceasta este şi concluzia desprinsă din sondajul făcut la încheierea schimbului de experienţă. Iată răspunsurile primite din partea unor muncitori şi specialişti la întrebarea : care din soluţiile prezentate vi s-au părut mai interesante şi intenţionaţi să le aplicaţi ? Constantin Opriţa, brigadier pe excavatorul 1 300—04 de la întreprinderea minieră Lupoaia : „Deşi lucrez de mai multă vreme pe un excavator cu rotor de mare capacitate şi cunosc bine toate utilajele din carieră, trebuie să recunosc că cele mai multe din modernizările văzute la Rovinari reprezintă o noutate și nu se aplică în unitatea noastră. Deosebit de valoroase mi s-au părut modificările făcute la mesele de preluare, amenajarea punctelor de vulcanizare pe benzile transportoare și mărirea unghiului de înfășurare a covoarelor de cauciuc pe tamburii de acţionare şi ele trebuie cit mai repede generalizate“. Dan Offenberg, maistru la întreprinderea minieră Roşia-Peşteana . ..Schimbul de experienţă ne-a permis să cunoaştem direct o serie de modernizări deosebit de importante pentru creşterea randamentului utilajelor. Mărirea unghiului de albiere al covorului de cauciuc, îmbunătăţirea sistemului de deversare a materialului excavat de pe o bandă pe alta sunt măsuri care trebuie extinse în toate carierele de extracţie a lignitului, în unitatea noastră, la cariera Peşteaji la suţi, pentru a da un exempli concret, viteza benzilor transportoare de pe linia de haldare, care preiau sterilul de la două excavatoare, trebuie urgent mărită prin aplicarea soluţiei prezentate aici, la Rovinari“. Constantin Mihuţescu, şef de sector la cariera Olteţ, din cadrul întreprinderii miniere Horezu . „Bazinul carbonifer Berbeşti, din judeţul Vîlcea, în care lucrez, este un bazin în care extracţia lignitului a început de curînd. Prima linie tehnologică a fost pusă în funcţiune numai de cîteva luni. Utilajele pe care le-am primit de la unităţile constructoare de maşini nu au însă nici una din îmbunătăţirile făcute la Rovinari. Cariera Olteţ va fi dotată cu trei linii tehnologice. De aceea, propun ca unităţile constructoare de utilaje miniere să preia toate aceste îmbunătăţiri. Nu este normal ca noi să ne apucăm să modernizăm utilajele pe care abia le-am primit de la întreprinderile furnizoare“. • In doi ani, randamentul utilajelor s-a dublat 9 Odată cu sporirea producţiei de lignit a crescut şi eficienţa economică 9 Soluţii tehnice valoroase care pot fi grabnic adaptate şi generalizate în toate camerele de extracţie la suprafaţă a cărbunelui 9 Răspunsuri ale cîtorva beneficiari ai schimbului de experienţă la întrebarea: care din soluţiile prezentate vă interesează cel mai mult şi le veţi aplica imediat? 9 Proiectanţii şi specialiştii din unităţile constructoare de maşini pot şi trebuie să preia multe din soluţiile tehnice prezentate la schimbul de experienţă Experienţa întreprinderii miniere Rovinari demonstrează că atunci cînd se acţionează cu hotărire pentru perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii, când se caută cu perseverenţă soluţii noi, cuprinzătoare pentru modernizarea şi folosirea cu randamente superioare a utilajelor, pot fi obţinute rezultate dintre cele mai bune. Aceste măsuri şi soluţii sunt la indemnna colectivelor din toate carierele de extracţie a cărbunelui la suprafaţă. Totodată, apare necesar ca şi întreprinderile constructoare de maşini să preia şi să aplice toate îmbunătăţirile aduse utilajelor, aşa cum au solicitat şi participanţii la schimbul de experienţă. Este cât se poate de evident că sporirea producţiei de lignit constituie un obiectiv nu numai al minerilor, ci şi al tuturor factorilor cu răspunderi in dotarea tehnică a industriei extractive a cărbunelui. Ion TEODOR Dumitru PRUNĂ Foto : S. Cristian ...CONSUMUL de energie electrică să scadă Cînd se risipesc economiile, se adună risipa s i în vreme ce, în perioada 1—30 ianuarie, în judeţul Constanţa, cu precădere în industrie, s-au economisit 6 568 MWh energie electrică, consumul planificat pentru sectorul casnic a fost depăşit cu 2 261 MWh. 9 Numai această depăşire este mai mare decit energia electrică utilizată la Şantierul naval Constanţa timp de o lună de zile. 9 Se impun controale riguroase, repetate, precum şi aplicarea strictă a măsurilor stabilite pentru înlăturarea manifestărilor de risipă. 9 Este necesar să fie intensificată activitatea de educaţie cetăţenească, de sporire a spiritului civic, astfel încît fiecare locuitor să respecte ferm măsurile de economisire a energiei şi să devină un factor de opinie în favoarea consumurilor reduse. 9 în acest sens este de dorit o participare mai vie şi mai intensă a deputaţilor, a organizaţiilor obşteşti din cartiere, a întregului activ al consiliului popular, încît spiritul de economie să domnească şi la locul de muncă, şi în locurile publice, şi acasă. Nu s-ar putea spune că la Constanţa, ca în toate localităţile ţării, nu s-au întreprins acţiuni pentru reducerea consumului de energie atît în sectoarele direct productive, cît şi în sectoarele public şi casnic. Astfel, în judeţ — şi, desigur, cu precădere în întreprinderile principalului oraş, cel de reşedinţă — ca urmare a măsurilor de economisire intreprinse pe scară largă, in perioada 1—30 ianuarie s-au folosit cu 6 568 MWh energie electrică mai puţin decit baremul planificat. Dar în sectorul public şi casnic ce s-a întreprins? Am pus această întrebare cu atît mai multă îndreptăţire cu cit în evidenţele Dispeceratului energetic naţional, judeţul Constanţa — deci, implicit, şi principalul consumator, municipiul Constanţa — se înscrie cu depăşiri substanţiale la capitolul „consum casnic“, începem discuţia la consiliul popular al municipiului, for care, pe plan local, poartă principala răspundere pentru încadrarea strictă în normele de consum stabilite şi pentru evitarea oricărei risipe. Nu putem afla însă prea multe. Tovarăşul Ştefan Mihail, şeful sectorului de gospodărie comunală şi locativă, ne explică destul de stingherit că „energeticianul-şef este la judeţ, municipiul ţine doar evidenţa consumului în sectorul public“. La acest capitol — consumul public — potrivit planului de măsuri elaborat de comitetul executiv al consiliului popular, s-au întreprins următoarele : a fost redus cu 50 la sută iluminatul străzilor (în acest sens, gospodarii municipiului semnalează necesitatea de a se asigura cantităţi superioare de becuri de 125 waţi, de mai bună calitate in ceea ce priveşte filamentul şi montarea în soclu), s-au modificat programele de activitate ale unităţilor de învăţămînt, comerciale şi de servire publică spre a se folosi din plin lumina zilei etc. Ni se spune că, in urmă cu două luni, adică imediat după elaborarea lor, măsurile de economisire au fost prelucrate , prin intermediul deputaţilor, al reprezentanţilor celor 360 asociaţii de locatari, al activului obştesc , cu întreaga populaţie ; totodată, au fost distribuite, pentru afişare, 30 000 de exemplare dintr-o foaie volantă editată special de ziarul „Dobrogea nouă“. Măsuri demne de reţinut, dar, pornind de la datele certe pe care le cunoaştem, punem din nou întrebarea : ce s-a întreprins în sectorul casnic, în care depăşirile se menţin, şi încă la un nivel ridicat? — Noi nu ştim dacă avem depăşiri... Iată o „explicaţie“ consternantă. Doar consiliul popular municipal este prima instituţie datoare să-şi cunoască consumurile şi, prin intermediul numeroaselor pirghii organizatorice şi educative ce-i stau la indemînă, să acţioneze în sensul influenţării cetăţenilor pentru încadrarea intr-un regim strict de economii, încercăm la întreprinderea de reţele electrice Constanţa (I.R.E.C.). Pentru început, inginerul-şef, tovarăşul Gheorghe Petranu, ne confirmă datele aflate la Bucureşti : judeţul Constanţa înscrie la capitolul „consum casnic“ depăşiri de 1311 MWh în decembrie şi 2 261 MWh în perioada 1—30 ianuarie. Numai această ultimă depăşire echivalează, conform calculelor specialiştilor, cu mai mult decit consumul pe o lună întreagă al şantierului naval din localitate. — Cit din depăşirile înregistrate în sectorul casnic revin municipiului Constanţa ? întrebarea l-a uimit peste măsură pe interlocutor, iar pe noi răspunsul primit : — N-am urmărit în mod expres municipiul. Raportările zilnice ale consumului se fac numai la nivelul judeţului. — Atunci, cum se pot realiza reducerile de consum dacă nu se ştie cît şi din ce se reduce ? — Să încercăm să „scoatem“ municipiul după „cheie“. — Adică ?... — ...Calculînd că trebuie să reprezinte 60 la sută din consumul judeţului. Şi, aplicind „cheia“, calculul care ar fi trebuit să ghideze întreaga acţiune de reducere a consumurilor s-a făcut abia în prezenţa noastră. Rezultatul pe care, intr-un mod cu totul inexplicabil, nimeni de la consiliul popular municipal nu a avut curiozitatea să-l afle pină acum — este următorul : 1 noiembrie 1983 — 27 ianuarie 1984 — 3 300 MWh depăşire la consumul casnic. — înseamnă că multi cetăţeni depăşesc consumurile admise... — Aşa este. Iar judecind după „cheie“, majoritatea s-ar afla in municipiu. Vreo 20 — ca să dau o cifră mai apropiată de realitate — sint consumatori frauduloşi, contravenienţi care, pentru consum abuziv si chiar furt de energie, au fost deconectaţi de la reţea şi impuşi la plata cuvenită. — Ţinînd seama de aceste constatări şi, mai ales, de existenta depăşirilor, aţi intensificat cumva controalele pe teren ? Şi iar se fac calcule cite apartamente şi locuinţe au fost vizitate in luna ianuarie. Spunem „vizitate“, pentru că nu este vorba de un control sistematic. „ Aţi cerut sprijinul asociaţiilor de locatari, al cetăţenilor din activul obştesc ? — Cu asociaţiile de locatari, cu alţi cetăţeni nu s-au iniţiat pină acum acţiuni comune de control. Nu am ştiut să valorificăm acest sistem. Şi — încîntat că a „descoperit“ în sfîrşit cum să procedeze — interlocutorul conchide : „Intr-adevăr, ar fi o măsură de viitor“. — Pînă atunci, insă, nu v-aţi gîndit la nimic ? . — Cum să nu. Inginerul-şef ne întinde ciornele a două modele de înştiinţări, care ar urma să fie înmînate cetăţenilor „depăşitori“, cum îi numeşte: „Ce părere aveţi, sint bine întocmite ?“ Dezarmant. După trei luni de depăşiri substanţiale, când se ştie, desigur, că numărul acelora care nesocotesc consumurile atribuite, chiar calculate după „cheie“, nu este de neluat în seamă, s-au aplicat... 20 de sancţiuni, iar I.R.E.C. se află în faza de a nu fi definitivat măcar textul unor avertizări ! Alături de cetăţenii, cunoscuţi sau necunoscuţi, care depăşesc consumurile de energie, există şi alţi risipitori, din rîndul celor care ar putea fi depistaţi mai lesne, controlul depinzînd efectiv de spiritul de responsabilitate, de exigenţa forurilor răspunzătoare. Exemplele ne stau la indemînă : magazinul alimentar nr. 129 din Piaţa „Pescăruş“ înregistrează, în medie, un consum zilnic de 8 kWh pe zi, în loc de 3,2 kWh ;cofetăria „Ghiocel“ folosea, în plin virf de sarcină, o plită electrică de 1 800 waţi ; la unitatea nr. 4 I.J.L.F. din cartierul Tomis Nord a fost găsit în priză un resou de 600 waţi, iar la bazarul UJECOOP din aceeaşi ■ zonă se folosea un radiator de 2 000 waţi. Sunt exemple care vorbesc de la sine despre încălcarea dezideratului major de a se economisi pretutindeni energia şi a se pune capăt risipei. Am revenit, fireşte, în final, la consiliul popular al municipiului. Tovarăşul prim-vicepreşedinte Ilie Georgescu a fost foarte categoric : „Noi am luat măsuri pentru reducerea la jumătate a consumului. Pînă acum I.R.E.C. nu ne-a trimis nici o adresă prin care să ne anunţe că s-ar fi depăşit cantităţile repartizate. Dar, chiar , cît a alocat I.R.E.C. municipiului nostru ?“. Iată o întrebare, o nedumerire, care nu mai suscită comentarii. Lipsa oricărei evidenţe a consumului la nivelul municipiului se împleteşte, în cazul Consiliului popular Constanţa, cu inconsecvenţa îndeplinirii propriului plan de măsuri. Ne referim la efectuarea controalelor pe teren şi intensificarea acţiunilor de explicare, în rindul populaţiei, a îndatoririi patriotice, a obligaţiei cetăţeneşti categorice de a reduce la jumătate consumul casnic de energie, spre a se putea asigura depăşirea greutăţilor de moment şi desfăşurarea în bune condiţii a întregii activităţi productive. Şi dacă pentru înlăturarea carenţelor existente tot trebuie să se găsească o „cheie“, aceasta nu poate fi alta decât „cheia responsabilităţii“ pe măsura problemei în cauză. Maria BABOIAN George MIHAESCU Cum acţionează consiliul popular şi cetăţenii din Constanţa pentru reducerea consumurilor energetice cu 50%