Scînteia, februarie 1984 (Anul 53, nr. 12889-12913)

1984-02-01 / nr. 12889

SCINTEIA — miercuri 1 februarie 1984 PAGINA 3 ---------------- Condiţii obligatorii pentru o balanţă energetică echilibrată: --------------­PRODUCŢIA de energie electrică să crească... O demonstraţie convingătoare a marilor rezerve de sporire a producţiei de cărbune pentru termocentrale ÎNVĂŢĂMINTELE UNUI SCHIMB DE EXPERIENŢĂ ORGANIZAT INTR-O UNITATE FRUNTAŞA: ÎNTREPRINDEREA MINIERA ROVINARI Oamenii muncii de la întreprin­derea minieră Rovinari au acumu­lat în ultimii doi ani o bună ex­perienţă în folosirea cu randamen­te mai ridicate a utilajelor şi creş­terea producţiei de lignit. Ca atare, recent, în spiritul cerinţelor, al orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, cu privire la rezolvarea problemei energetice, a fost organi­zat în această întreprindere, din iniţiativa guvernului, un schimb de experienţă la care au participat peste 100 de mineri, cadre de conducere, specialişti din uni­tăţile de extracţie a lignitului la suprafaţă de la Cîmpulung Mus­cel, Horezu, Cîmpu lui Neag, Ro­­şia-Peşteana, Lupoaia, Jilţ ş.a. Schimbul de experienţă s-a dovedit cit se poate de util şi binevenit. Cu acest prilej s-au prezentat o serie de îmbunătăţiri aduse utilaje­lor din dotare, diferite metode fo­losite pentru organizarea superioa­ră a producţiei şi a muncii, care pot şi trebuie să fie extinse cit mai repede în toate unităţile de extrac­ţie a lignitului la suprafaţă. La cîteva aspecte şi învăţăminte desprinse din experienţa acestei Întreprinderi ne vom referi în ar­ticolul de faţă. Colectivul de oameni ai muncii din întreprindere a realizat anul trecut aproape 9 milioane tone lignit, adi­că circa 20 la sută din producţia de cărbune a ţării. Valoarea rezultatelor obţinute în anul s0te şi, îndeosebi, în anul 1983 de colectivul întreprinderii este însă şi mai semnificativă dacă avem în vedere că, practic, în perioada 1980— 1981, cu aproape aceleaşi utilaje din anul 1983, s-au extras anual numai circa 5 milioane tone cărbune, ran­damentul utilajelor fiind deci de peste două ori mai mic. în ultimii doi ani, gradul de folosire a timpu­lui de lucru al utilajelor a crescut de la circa 31 la sută la aproape 64 la sută, iar randamentul excava­toarelor a sporit de la 421 mc şi tone pe oră la 662 mc şi tone pe oră. Acţiunile întreprinse, măsurile luate pentru folosirea cu eficienţă superioară a utilajelor, pentru orga­nizarea cit mai bună a producţiei şi a muncii au asigurat creşterea pro­ductivităţii fizice a muncii cu 23 la sută, concomitent cu reducerea chel­tuielilor materiale pe tona de căr­bune cu 27 la sută. Subliniem aceste realizări pentru a nu se crede că la Rovinari există condiţii de zăcămînt mai bune decit în alte unităţi, care să favorizeze obţinerea unor performanţe înalte fără muncă, fără o permanentă cău­tare a unor soluţii tehnologice şi or­ganizatorice moderne, eficiente. Cum s-a realizat acest reviriment ? în cadrul schimbului de expe­rienţă, inginerul Nicolae Bercea, di­rectorul întreprinderii, preciza că pentru a se putea perfecţiona acti­vitatea de producţie trebuiau cunos­cute în primul rînd cauzele care de­terminau randamentul scăzut şi frec­ventele opriri accidentale ale utila­jelor, neasigurarea frontului de lu­cru şi celelalte neajunsuri din orga­nizarea producţiei şi a muncii. Ca atare, biroul executiv şi consiliul oa­menilor muncii din întreprindere au iniţiat o analiză-diagnostic, cum a fost numită, a activităţii din perioa­da anilor 1979—1981, cînd s-au obţi­nut­ cele mai slabe rezultate din pro­ducţie. Analiza a pus in evidentă in mod deosebit neajunsurile in res­pectarea tehnologiilor aprobate prin documentaţii şi asigurarea unei re­zerve active permanente de lignit, in exploatarea, întreţinerea şi repa­rarea utilajelor, în organizarea mun­cii si folosirea timpului de lucru, în corelarea diferitelor capacităţi de producţie de pe fluxurile tehnolo­gice ş.a. Odată determinate cauzele neajun­surilor manifestate in procesul de producţie şi organizarea muncii, cau­ze prezentate şi analizate î­n cadrul adunărilor de partid şi ale oame­nilor muncii, prin consultarea largă a minerilor şi specialiştilor s-au în­tocmit programe concrete de acţiune pentru fiecare sector şi carieră în parte, înfăptuirea acestor programe a asigurat, după cum ne relata to­varăşul Mihail Pasere, secretarul co­mitetului de partid pe întreprindere, nu numai sporirea substanţială, ra­pidă a producţiei de cărbune, ci şi permanentizarea rezultatelor bune obţinute în ce priveşte creşterea in­dicilor de folosire a utilajelor şi a timpului de lucru. Acţionîndu-se, deci, asupra cauzelor, s-au eliminat şi efectele negative din producţie. Care sunt prin urmare soluţiile tehnice adoptate, soluţii ce pot şi trebuie să fie generalizate cit mai curind în toate unităţile de extracţie la suprafaţă a lignitului ? • MODIFICAREA MESELOR DE PRELUARE A MATERIALULUI EXCAVAT. Prin specificul activită­ţii din cam­erele de extracţie a căr­bunelui, materialul excavat (cărbune şi steril) circulă pe benzi transpor­toare cu covoare de cauciuc. în ace­laşi timp, distanţele mari dintre ex­cavatoarele cu rotor şi punctele de depozitare, precum şi geografia ca­rierelor impun ca materialul excavat să fie deversat de pe o bandă pe alta. Practica a dovedit însă că me­sele de preluare a materialului ex­cavat au din proiectare o serie de neajunsuri, pentru înlăturarea cărora specialiştii din întreprindere au mo­dificat mesele de preluare. Astfel, unghiul de albiere a fost mărit de la 36 grade la 60 grade şi a fost modi­ficat mecanismul de dirijare a ma­terialului excavat. în felul acesta, materialul excavat se concentrează pe mijlocul benzii şi nu mai alunecă pe jos. Totodată, ca urmare a modi­ficărilor operate, s-au eliminat late­ralele de la vechile tipuri de mese de preluare, care erau scumpe şi se reglau greu. în fine, s-a redus înăl­ţimea de cădere a materialului de pe o bandă pe alta. „Noile tipuri de mese de preluare realizate prin au­­todotare sunt mai suple şi mai uşoa­re, au puţine părţi de uzură, ne-a spus maistrul Gheorghe Dudău, de la cariera Tismana I. Nu zic că ele nu ar putea fi încă îmbunătăţite, dar în orice caz sunt net superioare ce­lor furnizate de unităţile construc­toare de maşini“. In prezent, circa 80 la sută din mesele de preluare de pe cei 63 km de benzi transportoare din întreprindere sunt modificate şi rezultatele sunt dintre cele mai bune. Inexplicabil este însă că, deşi au trecut aproape doi ani de cînd au început să se­­efectueze modificările amintite, unităţile constructoare de maşini continuă să producă vechile tipuri de mese de preluare, fără să preia nici una modernizările concepu­te şi testate de specialiştii de la Rovinari. • MARIREA UNGHIULUI DE ÎN­FĂŞURARE A COVOARELOR DE CAUCIUC PE TAMBURII DE AC­ŢIONARE A BENZILOR TRANS­PORTOARE. Din analizele întreprin­se s-a constatat că, in multe cazuri, capacităţile de transport ale diferi­telor benzi de transport nu erau co­relate şi, în consecinţă, existau „locuri înguste“ pe fluxul tehnologic, ceea ce deregla întregul proces de producţie. Una din cauzele acestei situaţii o constituia unghiul necores­punzător de înfăşurare a covoarelor de cauciuc pe tamburii de acţionare a benzilor transportoare. Atît pe vreme bună, dar în special cînd ploua, benzile transportoare nu pu­teau fi încărcate la întreaga capaci­tate deoarece patinau pe tamburii de acţionare. Acest neajuns a fost eli­minat prin montarea unei tobe de presiune şi mărirea unghiului de în­făşurare de la 180 grade la 210 grade. în felul acesta, benzile transportoa­re pot prelua o cantitate mai mare de material excavat, chiar şi pe timp ploios, fără să patineze. • SPORIREA VITEZEI COVOA­RELOR DE CAUCIUC PRIN MA­RIREA DIAMETRELOR TAMBURI­­LOR DE ACŢIONARE. Tot în scopul corelării capacităţilor benzilor trans­portoare, în special la liniile de hal­­dare (de transport şi depozitare a sterilului), s-au mărit diametrele tamburilor de acţionare. în felul acesta au crescut vitezele şi implicit capacităţile benzilor transportoare, care au fost corelate cu debitele excavatoarelor. • MARIREA LĂŢIMII UNOR COVOARE DE CAUCIUC. De regulă, benzile magistrale preiau materialul excavat şi transportat de la mai multe excavatoare. Lăţimea covoarelor de cauciuc de pe benzile magistrale nu asigura însă preluarea întregului volum de material exca­vat. Ca atare, covoarele de cauciuc cu lăţimea de 1 400 mm au fost în­locuite cu covoare de 1 600 mm pe toate benzile magistrale. O AMENAJAREA UNOR PUNCTE SPECIALE DE VULCANIZARE PE CIRCUITELE DE BENZI TRANS­PORTOARE. Datele statistice evi­denţiază că, practic, în toate camie­rele de extracţie a lignitului, vulca­nizarea covoarelor de cauciuc deţine ponderea cea mai mare în totalul timpului neproductiv. Soluţia adop­tată pentru eliminarea acestui neajuns a fost una radicală şi anume : amenajarea pe circuitele de benzi transportoare a unor puncte speciale de vulcanizare, dotate cu copertine, prize de energie electrică de 380 V, pină la care au fost con­struite căi de acces. Totodată, lingă aceste puncte de vulcanizare s-au executat suporţi pentru susţinerea suspendată, deasupra benzii trans­portoare, a unor rezerve de covoare de cauciuc. Ce schimbări în sistemul de lucru au atras după sine aceste amenajări ? „înainte, ne spune Constantin Predoiu, inginerul-şef al carierei Tismana I, în momentul cînd se rupea sau se sfîşia un covor de cauciuc abia începeau pregăti­rile , se scotea din magazie şi se transporta în carieră covorul de cauciuc, se trăgeau fire pentru asi­ - gurarea sursei de energie electrică, se demonta o parte din construcţia metalică a benzii, se făceau multe alte operaţii. Abia apoi se aducea instalaţia de vulcanizare şi putea începe lucrul propriu-zis. Acum, în cazul efectuării unei vulcanizări, totul este pregătit şi lucrul poate începe imediat ce soseşte echipa de vulcanizatori“. Evident, în cadrul schimbului de experienţă s-a vorbit şi de alte îm­bunătăţiri aduse utilajelor, care, de asemenea, pot şi trebuie să fie ge­neralizate. In ansamblu, soluţiile adoptate la întreprinderea minieră Rovinari sunt în mod categoric utile şi altor unităţi miniere similare. De altfel, aceasta este şi concluzia desprinsă din sondajul făcut la în­cheierea schimbului de experienţă. Iată răspunsurile primite din partea unor muncitori şi specialişti la în­trebarea : care din soluţiile prezen­tate vi s-au părut mai interesante şi intenţionaţi să le aplicaţi ? Constantin Opriţa, brigadier pe excavatorul 1 300—04 de la între­prinderea minieră Lupoaia : „Deşi lucrez de mai multă vreme pe un excavator cu rotor de mare capa­citate şi cunosc bine toate utilaje­le din carieră, trebuie să recunosc că cele mai multe din moderniză­rile văzute la Rovinari reprezintă o noutate și nu se aplică în unitatea noastră. Deosebit de valoroase mi s-au părut modificările făcute la mesele de preluare, amenajarea punctelor de vulcanizare pe benzi­le transportoare și mărirea unghiu­lui de înfășurare a covoarelor de cauciuc pe tamburii de acţionare şi ele trebuie cit mai repede genera­lizate“. Dan Offenberg, maistru la între­prinderea minieră Roşia-Peşteana . ..Schimbul de experienţă ne-a per­mis să cunoaştem direct o serie de modernizări deosebit de importante pentru creşterea randamentului uti­lajelor. Mărirea unghiului de albie­re al covorului de cauciuc, îmbună­tăţirea sistemului de deversare a materialului excavat de pe o ban­dă­ pe­ alta sunt măsuri care trebuie extinse în toate carierele de ex­tracţie a lignitului, în unitatea noas­tră, la cariera Peşteaji la­ suţi, pentru a da un exempli­ concret, viteza benzilor transportoare de pe linia de haldare, care preiau sterilul de la două excavatoare, trebuie urgent mărită prin aplicarea soluţiei pre­zentate aici, la Rovinari“. Constantin Mihuţescu, şef de sec­tor la cariera Olteţ, din cadrul în­treprinderii miniere Horezu . „Ba­zinul carbonifer Berbeşti, din jude­ţul Vîlcea, în care lucrez, este un bazin în­ care extracţia lignitului a început de curînd. Pri­ma linie teh­nologică a fost pusă în funcţiune numai de cîteva luni. Utilajele pe care le-am primit de la unităţile constructoare de maşini nu au însă nici una din îmbunătăţirile făcute la Rovinari. Cariera Olteţ va fi do­tată cu trei linii tehnologice. De aceea, propun ca unităţile construc­toare de utilaje miniere să preia toa­te aceste îmbunătăţiri. Nu este nor­mal ca noi să ne apucăm să moder­nizăm utilajele pe care abia le-am primit de la întreprinderile furni­zoare“. • In doi ani, randamentul utilajelor s-a dublat 9 Odată cu sporirea producţiei de lignit a crescut şi eficienţa economică 9 Soluţii tehnice valoroase care pot fi grabnic adaptate şi generalizate în toate cam­erele de extracţie la suprafaţă a cărbunelui 9 Răspunsuri ale cîtorva beneficiari ai schimbului de experienţă la întrebarea: care din soluţiile prezentate vă interesează cel mai mult şi le veţi aplica imediat? 9 Proiectanţii şi specialiştii din unităţile constructoare de maşini pot şi trebuie să preia multe din soluţiile tehnice prezentate la schimbul de experienţă Experienţa întreprinderii miniere Rovinari demonstrează că atunci cînd se acţionează cu hotărire pentru perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii, când se caută cu perseverenţă soluţii noi, cuprinzătoare pentru modernizarea şi folosirea cu randamente superioare a utilajelor, pot fi obţinute rezultate dintre cele mai bune. Aceste măsuri şi soluţii sunt la indemnna colectivelor din toate carierele de extracţie a cărbunelui la suprafaţă. Totodată, apare necesar ca şi întreprinderile constructoare de maşini să preia şi să aplice toate îmbunătăţirile aduse utilajelor, aşa cum au solicitat şi participanţii la schimbul de experienţă. Este cât se poate de evident că sporirea producţiei de lignit constituie un obiectiv n­u numai al minerilor, ci şi al tuturor factorilor cu răspunderi in dotarea tehnică a industriei extractive a cărbunelui. Ion TEODOR Dumitru PRUNĂ Foto : S. Cristian ...CONSUMUL de energie electrică să scadă Cînd se risipesc economiile, se adună risipa s­ i în vreme ce, în perioada 1—30 ianuarie, în judeţul Constanţa, cu precădere în industrie, s-au economisit 6 568 MWh energie electrică, consumul planificat pentru sectorul casnic a fost depăşit cu 2 261 MWh. 9 Numai această depăşire este mai mare decit energia electrică utilizată la Şantierul naval Con­stanţa timp de o lună de zile. 9 Se impun controale riguroase, repetate, precum şi aplicarea strictă a măsurilor stabilite pen­tru înlăturarea manifestărilor de risipă. 9 Este necesar să fie intensificată activitatea de educaţie cetăţenească, de sporire a spiritului ci­vic, astfel încît fiecare locuitor să respecte ferm mă­surile de economisire a energiei şi să devină un factor de opinie în favoarea consumurilor reduse. 9 în acest sens este de dorit o participare mai vie şi mai intensă a deputaţilor, a organizaţiilor obşteşti din cartiere, a întregului activ al consiliului popular, încît spiritul de economie să domnească şi la locul de muncă, şi în locurile publice, şi acasă. Nu s-ar putea spune că la Con­stanţa, ca în toate localităţile ţării, nu s-au întreprins acţiuni pentru reducerea consumului de energie atît în sectoarele direct productive, cît şi în sectoarele public şi casnic. Astfel, în judeţ — şi, desigur, cu precădere în întreprinderile princi­­palului oraş, cel de reşedinţă — ca urmare a măsurilor de economisire intreprinse pe scară largă, in pe­rioada 1—30 ianuarie s-au folosit cu 6 568 MWh energie electrică mai puţin decit baremul planificat. Dar în sectorul public şi casnic ce s-a întreprins? Am pus această întrebare cu atît mai multă îndrep­tăţire cu cit în evidenţele Dispece­ratului energetic naţional, judeţul Constanţa — deci, implicit, şi prin­cipalul consumator, municipiul Constanţa — se înscrie cu depăşiri substanţiale la capitolul „consum casnic“, începem discuţia la con­siliul popular al municipiului, for care, pe plan local, poartă princi­pala răspundere pentru încadrarea strictă în normele de consum stabi­lite şi pentru evitarea oricărei risi­pe. Nu putem afla însă prea multe. Tovarăşul Ştefan Mihail, şeful sectorului de gospodărie comunală şi locativă, ne explică destul de stingherit că „energeticianul-şef este la judeţ, municipiul ţine doar evidenţa consumului în sectorul public“. La acest capitol — consumul pu­blic — potrivit planului de măsuri elaborat de comitetul executiv al consiliului popular, s-au întreprins următoarele : a fost redus cu 50 la sută iluminatul străzilor (în acest sens, gospodarii municipiului sem­nalează necesitatea de a se asigura cantităţi superioare de becuri de 125 waţi, de mai bună calitate in ceea ce priveşte filamentul şi mon­tarea în soclu), s-au modificat pro­gramele de activitate ale unităţilor de învăţămînt, comerciale şi de servire publică spre a se folosi din plin lumina zilei etc. Ni se spune că, in urmă cu două luni, adică imediat după elaborarea lor, măsurile de economisire au fost prelucrate , prin intermediul deputaţilor, al reprezentanţilor ce­lor 360 asociaţii de locatari, al acti­vului obştesc , cu întreaga popu­laţie ; totodată, au fost distribuite, pentru afişare, 30 000 de exemplare dintr-o foaie volantă editată spe­cial de ziarul „Dobrogea nouă“. Măsuri demne de reţinut, dar, pornind de la datele certe pe care le cunoaştem, punem din nou în­trebarea : ce s-a întreprins în sec­torul casnic, în care depăşirile se menţin, şi încă la un nivel ridicat? — Noi nu ştim dacă avem de­păşiri... Iată o „explicaţie“ consternantă. Doar consiliul popular municipal este prima instituţie datoare să-şi cunoască consumurile şi, prin in­termediul numeroaselor pirghii or­ganizatorice şi educative ce-i stau la indemînă, să acţioneze în sensul influenţării cetăţenilor pentru înca­drarea intr-un regim strict de eco­nomii, încercăm la întreprinderea de reţele electrice Constanţa (I.R.E.C.). Pentru început, inginerul-şef, tova­răşul Gheorghe Petranu, ne con­firmă datele aflate la Bucureşti : judeţul Constanţa înscrie la ca­pitolul „consum casnic“ depăşiri de 1311 MWh în decembrie şi 2 261 MWh în perioada 1—30 ia­nuarie. Numai această ultimă depăşire echivalează, conform calculelor spe­cialiştilor, cu mai mult decit con­sumul pe o lună întreagă al şan­tierului naval din localitate. — Cit din depăşirile înregistrate în sectorul casnic revin municipiu­lui Constanţa ? întrebarea l-a uimit peste mă­sură pe interlocutor, iar pe noi răspunsul primit : — N-am urmărit în mod expres municipiul. Raportările zilnice ale consumului se fac numai la nive­lul judeţului. — Atunci, cum se pot realiza reducerile de consum dacă nu se ştie cît şi din ce se reduce ? — Să încercăm să „scoatem“ municipiul după „cheie“. — Adică ?... — ...Calculînd că trebuie să re­prezinte 60 la sută din consumul judeţului. Şi, aplicind „cheia“, calculul care ar fi trebuit să ghideze întreaga acţiune de reducere a consumu­rilor s-a făcut abia în prezenţa noastră. Rezultatul­­ pe care, in­tr-un mod cu totul inexplicabil, nimeni de la consiliul popular mu­nicipal nu a avut curiozitatea să-l afle pină acum — este următorul : 1 noiembrie 1983 — 27 ianuarie 1984 — 3 300 MW­h depăşire la con­sumul casnic. — înseamnă că multi cetăţeni depăşesc consumurile admise... — Aşa este. Iar judecind după „cheie“, majoritatea s-ar afla in municipiu. Vreo 20 — ca să dau o cifră mai apropiată de realitate — sint consumatori frauduloşi, con­travenienţi care, pentru consum abuziv si chiar furt de energie, au fost deconectaţi de la reţea şi im­puşi la plata cuvenită. — Ţinînd seama de aceste con­statări şi, mai ales, de existenta depăşirilor, aţi intensificat cumva controalele pe teren ? Şi iar se fac calcule cite aparta­mente şi locuinţe au fost vizitate in luna ianuarie. Spunem „vizita­te“, pentru că nu este vorba de un control sistematic. „ Aţi cerut sprijinul­ asociaţiilor de locatari, al cetăţenilor din ac­tivul obştesc ? — Cu asociaţiile de locatari, cu alţi cetăţeni nu s-au iniţiat pină acum acţiuni comune de control. Nu am ştiut să valorificăm acest sistem. Şi — încîntat că a „descoperit“ în sfîrşit cum să procedeze — in­terlocutorul conchide : „Intr-ade­­văr, ar fi o măsură de viitor“. — Pînă atunci, insă, nu v-aţi gîndit la nimic ? . — Cum să nu. Inginerul-şef ne întinde ciornele a două modele de înştiinţări, care ar urma să fie în­­mînate cetăţenilor „depăşitori“, cum îi numeşte: „Ce părere aveţi, sint bine întocmite ?“ Dezarmant. După trei luni de depăşiri substanţiale, când se ştie, desigur, că numărul acelora care nesocotesc consumurile atribuite, chiar calculate după „cheie“, nu este de neluat în seamă, s-au aplicat... 20 de sancţiuni, iar I.R.E.C. se află în faza de a nu fi definitivat măcar textul unor aver­tizări ! Alături de cetăţenii, cunoscuţi sau necunoscuţi, care depăşesc consumurile de energie, există şi alţi risipitori, din rîndul celor care ar putea fi depistaţi mai lesne, controlul depinzînd efectiv de spi­ritul de responsabilitate, de exi­genţa forurilor răspunzătoare. Exemplele ne stau la indemînă : magazinul alimentar nr. 129 din Piaţa „Pescăruş“ înregistrează, în medie, un consum zilnic de 8 kWh pe zi, în loc de 3,2 kWh ;­­cofetăria „Ghiocel“ folosea, în plin virf de sarcină, o plită electrică de 1 800 waţi ; la unitatea nr. 4 I.J.L.F. din cartierul Tomis Nord a fost găsit în priză un resou de 600 waţi, iar la bazarul UJECOOP din aceeaşi ■ zonă se folosea un radiator de 2 000 waţi. Sunt exem­ple care vorbesc de la sine despre încălcarea dezideratului major de a se economisi pretutindeni ener­gia şi a se pune capăt risipei. Am revenit, fireşte, în final, la consiliul popular al municipiului. Tovarăşul prim-vicepreşedinte Ilie Georgescu a fost foarte categoric : „Noi am luat măsuri pentru redu­cerea la jumătate a consumului. Pînă acum I.R.E.C. nu ne-a trimis nici o adresă prin care să ne anunţe că s-ar fi depăşit cantităţile repartizate. Dar, chiar , cît a alocat I.R.E.C. municipiului nostru ?“. Iată o întrebare, o nedumerire, care nu mai suscită comentarii. Lipsa oricărei evidenţe a con­sumului la nivelul municipiului se împleteşte, în cazul Consiliului popular Constanţa, cu inconsecven­ţa îndeplinirii propriului plan de măsuri. Ne referim la efectuarea controalelor pe teren şi intensifica­rea acţiunilor de explicare, în rin­­dul populaţiei, a îndatoririi patrio­tice, a obligaţiei cetăţeneşti cate­gorice de a reduce la jumătate con­sumul casnic de energie, spre a se putea asigura depăşirea greutăţilor de moment şi desfăşurarea în bune condiţii a întregii activităţi pro­ductive. Şi dacă pentru înlăturarea carenţelor existente tot trebuie să se găsească o „cheie“, aceasta nu poate fi alta decât „cheia responsa­bilităţii“ pe măsura problemei în cauză. Maria BABOIAN George MIHAESCU Cum acţionează consiliul popular şi cetăţenii din Constanţa pentru reducerea consumurilor energetice cu 50%

Next