Scînteia, iunie 1984 (Anul 53, nr. 12992-13017)
1984-06-01 / nr. 12992
PAGINA 2 PRĂSITUL CULTURILOR ÎN PERIOADELE OPTIME! GRĂBIŢI PRĂŞITUL FLORII-SOARELUI! Stadiul executării praşilei a doua in cooperativele agricole din zona I, in seara zilei de 30 mai Suprafaţa ______Suprafaţa prăşită______ Judeţul cultivată mecanic manual — In hectare — — In procente -Doij 32 897 0 <T" Olt 29 560 30 64 Teleorman 43 400 10 15 Giurgiu 22 920 7 14 Sectorul agricol Ilfov 4 300 55 22 Ialomiţa 29 643 46 15 Călăraşi 13 440 44 12 Constanţa 37 900 30 3 Tulcea 16 210 14 11 Brăila 27 800 15 13 Buzău 22 000 41 9 Timiş 3 800 100 0 (Pe baza datelor furnizate de Ministerul Agriculturii) In unităţile agricole din judeţul Olt se acţionează intens la întreţinerea culturilor : prâşitul porumbului la C.A.P. Slatioara VASLUI O zi mai devreme, recoltă mai mare Mobilizaţi de organele şi organizaţiile de partid, oamenii muncii din agricultura judeţului Vaslui participă un număr mare la lucrările de întreţinere a culturilor. In pofida precipitaţiilor dese care cad, prima praşilă la sfecla de zahăr s-a executat pe întreaga suprafaţă manual şi in proporţie de 27 la sută mecanic, iar la floarea-soarelui — mecanic pe toate cele 16 570 hectare şi manual pe 95 la sută. In multe unităţi a început si prăşitul porumbului pentru boabe. Cele mai bune rezultate la întreţinerea culturilor au unităţile din consiliile agroindustriale Husi. Banca. Bârlad. Dimitrie Cantemir, Fălciu. Murgeni si Zorleni. Prezentăm cîteva secvenţe de la faţa locului, care ilustrează modul responsabil in care se lucrează in aceste zile în unităţi din consiliul agroindustrial Huşi. La revărsatul zorilor. In comuna Lunca Banului se aflau în cîmp peste 1 100 de cooperatori si alti oameni ai muncii. încă pe drum, președintele consiliului agroindustrial, Ion Netedu. ne Inform hză că nu cu mult timp în urm acrurile nu stăteau chiar atît de le,ie. Insă prin măsurile organizatorice si politice adoptate, in prezent, practic toţi locuitorii comunei participă la prăşit. «Am acţionat în primul rînd, ca să spun aşa, la rădăcina lucrurilor, pentru convingerea oamenilor — ne spune dînsul. Le-am arătat cit de important este pentru nivelul recoltei, deci şi pentru veniturile lor, ca lucrările de întreţinere să fie efectuate exemplar“. Drept rezultat, culturile sunt bine întreţinute. „Buruienile sunt acum la noi cei mai mari duşmani ai plantelor , ne spune Virgil Ioniţă, preşedintele C.A.P. Pogăneşti. Au apă destulă, iar cu căldura asta cresc văzînd cu ochii. De aceea, noi am mobilizat si participă efectiv la prăsit întreaga suflare a satului. Lucrind pe echipe, in acord global, cooperatorii dovedesc o si mai mare răspundere pentru recoltă. Am terminat prima prasilă manuală pe toate cele 200 hectare cu sfeclă de zahăr, iar acum am trecut la a doua praşilă. Forţe importante sunt concentrate la porumbul pentru boabe, unde lucrează şase echipe, totalizing 340 de oameni. Plantele sunt încă firave. Intrucit această suprafaţă nu e erbicidată şi o năpădesc buruienile, intervenim imediat prin praşile manuale“. Ne oprim şi pe ogoarele împinzite de oameni ale uneia din cele două cooperative agricole din Huşi. Orăşenii la prăşit ? — întrebăm. ..Exact — ne răspunde prompt Aneta Slivneanu, primarul oraşului. Datorită măsurilor întreprinse de comitetul orăşenesc de partid, in afară de membrii cooperatori din cartiere, participă zilnic la întreţinerea culturilor prăşitoare peste 2 300 de oameni ai muncii care lucrează în întreprinderile industriale, cooperaţie şi instituţii. Suprafeţele respective sunt muncite în acord global. Orice zi cîştigată la prăşit înseamnă recolte sporite la toamnă. Şi asta este atît in avantajul cooperativei, cit şi al oamenilor, care obţin însemnate cîştiguri suplimentare“. La C.A.P. Huşi, preşedintele unităţii, Niţă Bahnaru, şi inginerulşef Filomela Dumitrache controlează zilnic, cu aceeaşi exigenţă, nu numai lucrările efectuate de cooperatori, ci şi pe cele executate de muncitorii de la întreprinderile din oraş, neadmiţînd nici o abatere de la normele agrotehnice. Sunt numai cîteva exemple ce demonstrează că, în unităţile din consiliul agroindustrial Huşi, cuvintele de ordine in aceste zile sunt calitatea şi operativitatea, două cerinţe esenţiale la executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor de care răspund deopotrivă specialiştii, conducerile cooperativelor agricole, toţi oamenii muncii de la sate. Petru NECULA corespondentul „Scinteli* Culturi de porumb cu... goluri In unităţile agricole din judeţul Teleorman se cultivă peste 110 000 hectare cu porumb. Pe suprafeţele respective se află in plină desfăşurare lucrările de întreţinere. Dar, in timp ce in majoritatea unităţilor agricole se acordă o atenţie deosebită calităţii acestor lucrări şi mai ales asigurării densităţii optime a plantelor, există şi situaţii contrastante. La cooperativa agricolă din Dracea, pe cea mai mare parte a celor 870 hectare, porumbul, bine îngrijit, se dezvoltă frumos. Totuşi, pe sola nr. 1, cu o suprafaţă de 70 hectare, împreună cu preşedintele consiliului agroindustrial, tovarăşul Ionescu Gheorghe, constatăm că pe anumite porţiuni porumbul nu a răsărit. Mai exact, Un semnal din judeţul Teleorman plantele alternează cu locuri goale. Cauza este una singură : calitatea necorespunzătoare a semănatului. Normal ar fi fost ca, imediat ce plantele au început să răsară, golurile să fie completate cu boabe germinate. Dar nu s-a procedat aşa. Abia la intervenţia preşedintelui consiliului agroindustrial s-au luat măsuri pentru asigurarea densităţii optime la hectar şi sancţionarea celor vinovaţi. Nu ar fi fost nevoie de această intervenţie dacă preşedintele cooperativei, Vasile Vişan, inginerul-şef Paul Miloş şi celelalte cadre de conducere ar fi verificat fiecare sală şi ar fi luat măsuri operative, acolo unde era cazul, pentru completarea golurilor. Nu este prea tirziu pentru ca peste tot să fie controlate lanurile spre a se putea asigura densitatea optimă. (Stan Ștefan, corespondentul „Scînteii“). (Urmare din pag. I) lieră ideilor novatoare, a demonstrat că in uzina unde muncitorul este proprietar, producător, beneficiar orice prag de performanță poate fi atins. ...1973. Anul în care începe să producă în serie noua fabrică de excavatoare construită la „Progresul“Brăila in urma unui dialog de lucru al secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu muncitorii de aici. Citim in coloana de ziar din 10 octombrie a aceluiaşi an : „Pe platoul de încercare a produselor are loc o demonstraţie cu cele mai noi tipuri de utilaje de construcţii, maşini de înaltă tehnicitate şi productivitate. Secretarului general al partidului ii este prezentat prototipul excavatorului cu cupa de 12 metri cubi, destinat lucrărilor pe mari şantiere, in primul lină pentru Canalul Dunăre- Marea Neagră. In vederea înfăptuirii sarcinilor ce le revin, specialiştii întreprinderii, in colaborare cu cei de la Nicolina — Iaşi, lucrează la alte două utilaje pentru canal , motogredere şi motoscrepere de 170 cai putere, iar pe planşetele proiectanţilor se află prototipul excavatorului cu cupă de 3,2 metri cubi. Secretarul general al partidului cere proiectanţilor, constructorilor de maşini brăileni realizarea şi introducerea in fabricaţie, in cel mai scurt timp, a excavatorului de mare capacitate“. ...1984, mai, la moderna fabrică de excavatoare. Evocăm împreună cu directorul acestei unităţi componente a marii uzine brăilene, ing. Costică Coarcă, episodul gravat in memoria colectivului. — Eram acolo, pe platforma de încercări... Ca un adaos la mărturia sa, Costică Coarcă ne arată o placă nichelată pe care apa tare a săpat cuvintele : „Primul excavator hidraulic tip P.601, cu seria 20 201, executat in fabrica de excavatoare la 46 de zile de la punerea ei în funcţiune, a ieşit de pe banda de montaj“. Semnează textul gravat în metal : „Excavatorist : Cristian Stoian. Maistru montaj general : Ion Manea. Ingineri şefi de secţie : Marian Spinu, Vasile Mutu, Costică Coarcă, Florea Mâlăin“. — Au trecut unsprezece ani de la acea întîlnire de lucru a secretarului general al partidului cu constructorii de maşini brăileni. Cum a acţionat uzina pentru îndeplinirea programului conturat la faţa locului ? — Aşa cum ştiu muncitorii să-şi respecte cuvîntul dat. Adică, exemplar. La vizita de lucru din 1973, de exemplu, prezentam prototipul excavatorului cu cupa de 1,2 metri cubi. Azi fabricăm aproximativ 350 de bucăţi pe an din această serie necontenit modernizată. E un utilaj robust, de înaltă tehnicitate, care merege bine şi la export. Pe planşetele proiectanţilor se afla atunci excavatorul cu cupa de 3,2 metri cubi. Destinat marilor şantiere ale ţării, în primul rind. Ei bine, de cîţiva ani fabricăm curent excavatoare cu cupa de 8—10 metri cubi. Adevărate uzine pe roţi, cu o productivitate de 1 000 metri cubi pe oră. Unele dintre acestea au lucrat pe şantierele Canalului Dunăre-Marea Neagră. Altele se află la exploatările de cărbune de la Rovinari, a şisturilor bituminoase de la Anina, în Călimani, precum şi în numeroase ţări. Strădania non-stop pentru diversificarea gamei excavatorului românesc, înfăţişat inginereşte de către interlocutorul nostru in vecinătatea liniei de montaj general, a fost însoţită de preocuparea la fel de stăruitoare, de pasionantă pentru naşterea familiei de dragline hidraulice. Utilajul acesta, mult solicitat de constructori, are ca punct de pornire tot o consultare la faţa locului a secretarului general al partidului cu muncitorii de la ,,Progresul“-Brăila. Şi astfel, mai întîi pe hirtia de cale, apoi în halele uzinei, draglinele hidraulice de 0,7, de 1,6, de 2,5 şi în final de 8 metri cubi au prins să părăsească, rînd pe rind, locul de geneză, intrînd ca nişte ostaşi disciplinaţi ai tehnicii moderne în diferite fronturi ale construcţiei socialiste : la Canal, in marile sisteme de irigaţii ale ţării etc. Prin tot ceea ce produce, uzina brăileană îşi prelungeşte braţul ei puternic, fiind părtaşă la numeroase ctitorii din epoca de mari construcţii inaugurată de cel de-al IX-lea Congres al partidului. Să deschidem aici o paranteză şi să ne imaginăm doar o clipă viaţa trepidantă a şantierelor ţării fără ajutorul tehnicii făurită în portul unde Codin şi-a consumat drama intr-un timp potrivnic omului. Cu cîţi ani, ori zeci de ani s-ar fi amînat desâvîrşirea monumentalelor opere hidrotehnice pe Lotru, Olt, Someş, Dunăre, Siret, dacă s-ar fi apelat doar la hirleţ, lopată şi tîrnăcop ? Cite sute de mii de braţe ar fi fost necesare pentru a disloca pămîntul Canalului in timpul record pe care excavatoarele, draglinele şi l-au trecut în contul epocii prezente, de cutezătoare proiecte transformate în realitate pe tot cuprinsul ţării ? Cine ar fi Îndrăznit să reteze Călimanul în căutarea zăcămintelor de sulf, ori să deschidă front de luptă în cîmpia de cărbune a Rovinarilor fără tehnica de provenienţă brăileană ? Cite decenii — poate chiar secole ! — ne-ar fi trebuit ca să înnoim din temelii satele şi oraşele patriei, să clădim atîta pentru viaţa omului, dacă am fi fost lipsiţi de mijloacele cu care tehnica românească ne-a obişnuit în aceşti ani ? Sunt întrebări care ne ajută să măsurăm exact drumul de mari edificări în cele patru decenii de libertate. Răspunsurile conturează însăşi dimensiunea uriaşă a operei de edificare socialistă. Stăm de vorbă pe platoul de încercări al excavatoarelor şi draglinelor româneşti cu maistrul Ion Manea. Intr-un fel, destinul său a curs paralel cu destinul fostului muncitor al uzinei Anghel Gherguş. Acesta din urmă, cum aminteam, mai păstra încă vie în memorie imaginea expoziţiei din anii '30, din cadrul „Lunii Brăilei“, cînd muncitorii de la Franco au săvirşit isprava cu locomotiva... Ion Manea, în schimb, a participat la diverse expoziţii şi tîrguri internaţionale din cele peste 60 la care, în ultimele trei decenii, a fost prezent şi excavatorul românesc. Maistrul îşi însoţeşte afirmaţia cu un argument : excavatorul „made in Brăila“ şi-a croit pînă acum vad în peste 40 de ţări ale lumii, intre care Republica Federală Germania, Franţa, Iugoslavia, Egipt, Cehoslovacia, Australia, ţări din Africa, Asia, America Latină etc. Competiţia nu-i deloc uşoară nici pe piaţa excavatorului — a cărui vîrstă este cu puţin peste 80 de ani. Excavatorul de mare capacitate, avînd cupa de 8—10 metri cubi, se realiza pînă acum cîţiva ani numai in cîteva ţări industrializate. România a cutezat şi şi-a înscris şi ea numele pe această listă a elitei în ramura utilajelor de excavat. Gigantul care părăseşte porţile uzinei de azi este de 34 de ori mai puternic decit întiiul excavator însoţit cu bucurie de lipăitul galenţilor spre platoul de încercare. Momentul este păstrat cu grijă în arhiva sentimentală a uzinei brăilene. El este un reper , unul din nenumăratele şi emoţionantele repere ale cutezanţei tehnice româneşti, care de patruzeci de ani trăieşte timpul de aur al afirmării. Braţul puternic al uzinei pe marile şantiere ale patriei CLUJ Mulţi oameni harnici, dar şi manifestări de comoditate In ultima parte a lunii mai a plouat zilnic in aproape toate localităţile judeţului Cluj. Ploi bune, cum spun ţăranii, ploi de mai, de care cîmpul are nevoie, favorizînd dezvoltarea viguroasă a culturilor. Dar pentru a se obţine producţii record nu este suficientă numai o ploaie bună, venită la timp, ci se cere, totodată, ca fiecare cultură agricolă să fie prăşită la timp, ori de câte ori este nevoie, pentru ca buruienile să nu dijmuiască recolta. Conducerile unităţilor agricole, specialiştii, ţăranii cooperatori şi alţi locuitori ai satelor din judeţ au înţeles această cerinţă şi folosesc orele bune de lucru la întreţinerea culturilor. Chiar şi în zilele cînd a plouat, in orele cind s-a putut intra în cîmp au fost concentrate forţe însemnate la prăşit. Alături de mii de mecanizatori şi cooperatori participă la aceste lucrări, în timpul liber, un mare număr de oameni ai muncii care lucrează în întreprinderile şi instituţiile de la oraşe şi domiciliază in comune. Marţi m-am deplasat în mai multe unităţi agricole din judeţ. Fiind o zi in care a plouat mai puţin, s-a lucrat de dimineaţă şi pînă seara tirziu. Pe terenurile cooperativei agricole Cojocna se aflau la prăşitul sfeclei de zahăr, porumbului şi bobului peste 400 cooperatori. Inginerul-şef Florin Moldovan, care se afla în cîmp, ne spune că in acest an unitatea cultivă o suprafaţă mare cu prăşitoare. Pentru întreţinerea acestor culturi, oamenii satului nu pierd nici o oră bună de lucru. Mai întîi, forţele au fost concentrate la prăşitul sfeclei de zahăr pe cele 150 de hectare. După prima praşilă, o mare parte din oameni au trecut la prăşitul porumbului, iar unii au început praşila a doua la sfecla de zahăr. Vorbindu-ne despre cooperatori, inginerul-şef ne-a prezentat două brigăzi fruntaşe, una condusă de Gergely Ileana şi cea de-a doua — de Ilie Nemeş, care sunt neîntrecute la prăşit. Aceste brigăzi, ca şi altele de la fermele vegetale au efectuat lucrări de bună calitate, respectînd densitatea stabilită. La sfîrşitul zilei am aflat că din cele 842 hectare cultivate cu porumb au fost prăşite 210 hectare manual şi 155 hectare mecanic. Am văzut, totodată, şi unele parcele neprăşite. Formaţiile cărora le-au fost repartizate nu s-au prezentat la lucru. Primarul comunei, Vasile Pop, care ne însoţea, şi-a notat aceste stări de lucruri pentru a discuta cu conducerea cooperativei agricole. Ne-a asigurat că vor fi luate măsurile necesare ca la lucrările de Întreţinere a culturilor să participe zilnic toţi oamenii satului. In aceeaşi zi, la cooperativa agricolă Apahida, peste 240 cooperatori şi 30 de muncitori din întreprinderile clujene, majoritatea ceferişti, se aflau în cîmp, la prăşitul porumbului, cartofilor şi legumelor. Preşedin- tele cooperativei agricole, Ioan Gîrbiceanu, releva faptul că ceea ce asigură un ritm bun de lucru este răspunderea cu care oamenii au inteles ca praşila manuală să fie făcută fără întîrziere şi de bună calitate, deoarece buruienile cresc acum, după ploaie, foarte repede şi împiedică dezvoltarea plantelor. Munca este, după cum aveam să vedem, bine organizată. Cooperatorii ştiu ce au de făcut. Ei pleacă de dimineaţă la lucru in cîmp şi se întorc seara tirziu. Echipele conduse de Rozalia Gocan, Maria Maier, Cornelia Pascu au reuşit să prăşească în fiecare zi suprafeţe mari. Seara s-a consemnat că s-a terminat prăşitul cartofilor pe toate cele 130 ha, iar porumbul a fost prăşit mecanic pe 185 hectare şi manual pe 220 hectare. Se lucrează bine şi la cooperativele agricole Jucu, Dezmir, Deuş, Chinteni. Am putea spune că nu este unitate agricolă din judeţ unde, în ultimele zile, cu toate că a plouat, să nu se fi luat măsuri, aşa cum a indicat comandamentul judeţean pentru agricultură, pentru a se asigura participarea locuitorilor satelor la întreţinerea culturilor, pentru a se recupera rămînerile în urmă şi intensifica prăşitul la toate culturiie. ..Av. Numai că in timp ce in cooperativele agricole prima praşilă manuală la porumb a fost executată pe 31 la sută din suprafaţă, iar cea mecanică pe 10 la sută, în întreprinderile agricole de stat aceste lucrări sint întîrziate, efectuîndu-se în proporţie de numai 14 şi, respectiv, 13 la sută. După ploi, porumbul creşte viguros peste tot. De aceea, peste tot trebuie să fie executate în ritm intens lucrările de întreţinere. Marin OPREA corespondentul „Scînteii” Prăşitul florii-soarelui pe terenurile CAP. Căneasa - Olt Fotografii : E. Dichiseanu SCINTEIA - vineri 1 iunie 1984 „SCINTEIA" IN LEGĂTURĂ DIRECTĂ CU BAZINELE CARBONIFERE ALE ŢARII Eforturile susţinute ale minerilor să fie sprijinite de unităţile colaboratoare Excesul de precipitaţii din iarna si primăvara acestui an a creat întreprinderii miniere Horezu serioase greutăţi in desfăşurarea normală a activităţii Si, implicit. In realizarea sarcinilor la extracţia de lignit. Dar nu este mai puţin adevărat că aceste cauze de ordin obiectiv s-au îmbinat cu deficienţe în organizarea şi desfăşurarea producţiei care, mai mult chiar decit precipitaţiile, au influenţat negativ activitatea din acest bazin carbonifer. Datorită ploilor, cu aproape două luni în urmă a avut loc o alunecare masivă de teren, avariind magistrala de benzi transportoare, fapt ce a determinat scoaterea temporară din funcţiune a carierei Olteţu, una dintre cele mai importante capacităţi de producţie din întreprinderea noastră — ne spune tovarăşul Ion Roşianu, secretarul comitetului de partid. In faţa acestei situaţii, s-a stabilit concret tot ceea ce trebuia făcut pentru refacerea tra- ————— s-a elaborat un Astăzi, reiat program cu ter- 7 mene şi respon- ...........-------------sabilităţi concrete. Din păcate, cei învestiţi cu răspunderea de a remedia avaria n-au acţionat cum se cuvine, nerespectind soluţiile tehnice stabilite. De aceea, cariera Olteţu continuă să nu producă lignit. Restanţa de producţie se ridică acum la 140 000 tone. Această rămânere în urmă putea fi însă prevenită dacă în celelalte sectoare se lucra în flux continuu, în ordine şi disciplină. Un argument important în această privinţă îl reprezintă gradul ridicat de dotare tehnică al tuturor locurilor de muncă. Dacă se foloseau corespunzător utilajele moderne, de mare randament, de care dispun toate exploatările si minele, puteau fi suplinite nerealizările din cariera Oltețu. Gradul lor de utilizare in primele patru luni din acest an a fost însă, in medie, de numai 73,4 la sută. Nu vom intra in detaliile cauzelor care au influenţat negativ îndeplinirea planului de extracţie a lignitului, ele făcînd, dealtfel, obiectul unei analize aprofundate in plenara comună a comitetului de partid şi consiliului oamenilor muncii care a avut loc recent. Socotim însă util să insistăm asupra măsurilor şi acţiunilor ce se impun a fi aplicate neîntirziat pentru recuperarea restanţelor, cu atît mai mult cu cit, începînd din cel de-al treilea trimestru al anului, producţia zilnică de lignit a întreprinderii urmează să se dubleze faţă de realizările anului precedent. — Deocamdată, prin măsurile stabilite urmărim cu prioritate atingerea vitezelor de avansare planificate în abatajele celor patru mine, prin folosirea la capacitatea maximă a combinelor cu care au fost dotate patru din cele șase fronturi de lucru — ne-a precizat inginerul Vasile Ogherlaci, directorul întreprinderii, în egală măsură, am trecut la intensificarea lucrărilor de descopertare în vederea creşterii nivelului producţiei de lignit exploatabil in carierele Panga, Berbeşti-Nord şi Cerna. De asemenea, în maximum două luni vom deschide o nouă carieră in vecinătatea minei Alunu, care să preia sarcinile microcarierei Oltetu, afectată de alunecările mari de teren. — Cum se acţionează pentru repunerea în funcţiune a magistralei de benzi transportoare si, implicit, a celei mai mari exploatări de suprafaţă din acest bazin carbonifer, cea de la Olteţu ? — Pentru a ieşi cit mai degrabă din impas — ne răspunde inginerul Gheorghe Niţă, directorul Antreprizei de construcţii şi montaj minier Alunu — am trecut la aplicarea unei soluţii provizorii, respectiv la realizarea unui nou traseu de benzi care să evite zona alunecărilor de teren. Pe această cale, estimăm ca lucrările de descopertări să fie reluate ping la În iunie a.c. Tot aici am concentrat forțe sporite în scopul terminării montajului celui de-al doilea excavator cu rotor de 1400 metri cubi pe oră, cu ajutorul căruiase vor putea recupera intr-un timp scurt restanţele la aceste lucrări si se va intra pe frontul de cărbune. Din discuţiile cu mai mulţi şefi de exploatări si sectoare miniere, cu specialişti şi mineri, am desprins concluzia că rămînerile in urmă la producţia de cărbune pot fi recuperate pînă la sfîrşitul acestui trimestru dacă se va acţiona imediat, cu toate forţele, pentru : • urgentarea lucrărilor de asecare, in vederea prevenirii creşterilor de presiune pe planele înclinate şi pe abataje. Intrucit pînă acum nu s-a acordat atenţia cuvenită acestui gen de operaţii, s-a ajuns în situaţia ca la mina Berbeşti-Pilot să se lucreze pe un singur abataj, faţă de trei cite sunt date în exploatare ; • asigurarea asistenţei tehnice în toate schimburile, sarcină pe deplin realizabilă, ştiut fiind că fiecare şef de sector are unu-doi adjuncţi, în afara celorlalte cadre tehnice repartizate la toate exploatările ; O terminarea grabnică a pregătirilor la noile abataje, care să permită introducerea şi montarea complexelor mecanizate de înălţimi mari, utilaje procurate de mai multe luni, dar nefolosite pînă la ora actuală ; • întărirea ordinii si disciplinei la fiecare punct de lucru, aplicarea riguroasă a prevederilor sistemului de lucru în acord global — cerințe impuse de numărul relativ ridicat de absențe si învoiri nejustificate, cu efecte directe asupra atingerii randamentelor planificate pe fiecare post în parte. Am trecut zilele trecute pe la citeva exploatări si mine din cadrul bazinului carbonifer Berbeşti-Alunu si am remarcat responsabilitatea si exigenta cu care sint abordate problemele majore ale producţiei. — Din cuvîntarea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolaa Ceauşescu, la recenta Plenară a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii, am reţinut orientările şi îndemnurile mobilizatoare adresate oamenilor muncii din toate sectoarele economice de a face totul pentru îndeplinirea exemplară, în condiţii de înaltă eficienţă şi calitate, a sarcinilor de plan pe acest an , ne-a spus maistrul Gruia Oprişor, şeful minei Cuceşti. Pentru a ne realiza aceste sarcini, am intensificat lucrările de pregătire şi am sporit vitezele de înaintare pe planurile înclinate şi galeriile 420-est. 401-b si 409-est. in vederea conturării, incă de luna viitoare, a abatajelor 619 și 620, primul urmînd să fie dat în exploatare incă la începutul trimeseră Herem »Arfi I tat o combină cu ajutorul căreia vom asigura creşterea vitezei de înaintare peste nivelul planificat. Nu este mai puţin adevărat că minerii din acest bazin carbonifer sunt puşi în situaţia să facă faţă şi unor greutăţi datorate, mai ales, lipsei de receptivitate din partea unor colaboratori. Pentru exemplificare, semnalăm cîteva situaţii : — numeroase buldozere, complexa mecanizare şi combine de abataj au devenit inutilizabile datorită lipsei, şi încă de multă vreme, a unor piese de schimb ; — furnizorii de utilaje şi maşini trebuie să înfiinţeze neîntîrziat staţii service cu ajutorul cărora să asigure funcţionarea unor excavatoare, buldozere ş.a. aflate in perioada de garanţie ; — Consiliul Naţional al Apelor trebuie să intensifice lucrările de regularizare a riurilor Tărîia şi Cerna pentru a permite realizarea unor importante obiective de investiţii, cum sunt platformele de depozitare şi liniile de cale ferată pentru transportul cărbunelui ; — Direcţiei regionale C.F.R. Craiova îi revine obligaţia să repartizeze cea de-a doua locomotivă in gara Popeşti, spre a urgenta operaţiile de manevră şi de expediere a vagoanelor, încărcate cu lignit. Aplicarea ultimelor două măsuri nu mai îngăduie nici o aminare dacă se are în vedere că la ora actuală s-au adunat in depozitele întreprinderii miniere Horezu peste 350 000 tone cărbune, ceea ce reprezintă sarcinile de producţie fizică şi, respectiv, de livrare spre termocentralele patriei pentru aproape două luni. Ion STANCIU corespondentul „Scînteii* Astăzi, relatări de la întreprinderea minieră Horezu PLANUL PE PRIMUL SEMESTRU ÎNDEPLINIT INTEGRAL, IA TOTI INDICATORII! (Urmare din pag. I) zică pe primul semestru al anului trebuie insotite, în fiecare unitate economică, de acţiuni stăruitoare pentru îndeplinirea exemplară, în condiţii de înaltă calitate, a exportului, pentru obţinerea de rezultate cit mai bune în ridicarea productivităţii muncii, reducerea consumurilor materiale şi energetice, pentru creşterea mai susţinută a eficienţei economice. Hotăritoare in realizarea acestor obiective de maximă importanţă economică sunt efortul organizatoric al fiecărui colectiv, răspunderea cu care se va acţiona în fiecare atelier, secţie şi întreprindere pentru folosirea intensivă, la întreaga capacitate a mijloacelor tehnice, întărirea ordinii şi disciplinei în muncă, astfel incit nici un minut din timpul productiv să nu se irosească. Totodată, acţiunile ce se întreprind in această direcţie trebuie să vizeze programarea judicioasă a fabricaţiei pe zile şi decade, organizarea mai bună a schimburilor de lucru, concomitent cu asigurarea unei asistenţe tehnice corespunzătoare, cu repartizarea riguroasă a sarcinilor pe formaţii de lucru şi pe membrii acestora şi urmărirea permanentă, zi de zi, a realizării lor. Deosebit de important pentru a impulsiona buna organizare, creşterea spiritului de răspundere, de ordine şi disciplină în toate unităţile este aplicarea riguroasă a principiilor noi de retribuţie, a acordului global, in spiritul reglementărilor legale in vigoare, al exigentelor formulate de conducerea partidului. Primul semestru să se incheie la fiecare unitate economică cu rezultate maxime in îndeplinirea planului la toţi indicatorii ! Este obiectivul central, primordial care poate şi trebuie să fie înfăptuit de toate colectivele de oameni al muncii pentru că dispunem de tot ceea ce este necesar, în această privinţă, pentru că în conştiinţa noastră de proprietari, producători şi beneficiari s-a înrădăcinat adine convingerea că tot ceea ce am realizat în România socialistă sub conducerea partidului nostru comunist este rodul muncii întregului popor şi aparţine întregului popor.