Scînteia, noiembrie 1984 (Anul 53, nr. 13122-13148)

1984-11-01 / nr. 13122

SCINTEIA — joi 1 noiembrie 1984 Trec multe trenuri prin Focşani. Iar chioşcul din gară primeşte necontenit ziare cu cerneala încă proaspătă. Cumpărăm şi noi unul şi privirea ne cade pe ştirea . ..Locul I in întrecere, pe 9 luni. De­poul de cale ferată Adjud, cu 291,7 puncte“. Sunăm Adjudul de la primul tele­fon . » — Cu tovarăşul şef al depoului. — E in „operativă“, dar îl scot. Trec secunde bune . — Dumitru Brailescu, şe­ful depoului„la telefon. — Ce înseamnă locul I in întrecerea cu celelalte depouri ale ţării ? — Un loc de onoare, cu care ne mindrim. Afirmaţie cu deplină aco­perire in fapte : 1,5 la sută depășire a volumului de transport pe magistralele de otel, un indice de pro­ductivitate a muncii supe­rior prevederilor de plan cu 3,1 la sută, economii de motorină, energie electrică Si încă o adăugire , in acest an, al celui de-al XIII-lea Congres al partidului. De­poul de cale ferată din Ad­jud a sărbătorit un veac de existentă. Venerabila virstă nici că se putea cinsti mai bine decit cu străda­niile pentru locul din frunte. Da, drumul spre locul de onoare nu poate fi „pie­truit" decit astfel. Ne convinge de acest lucru și Emilia Serban, secretară a comitetului de partid al oraşului Odobeşti doar de... trei săptămini . — Unităţile economice din oraşul nostru şi-au înde­plinit planul de­ producţie pe primii patru ani ai cin­cinalului la toţi indicato­­■rii. Sună frumos „oraşul nos­tru“ in vorbirea unui om care de numai trei săptă­mini poartă răspunderea amintită, înseamnă că ră­dăcinile se prind trainic in acest loc cu oameni vred­nici. Şi mai înseamnă că merită să te integrezi unui asemenea flux de simţire­ şi acţiune care determina împliniri demne de laudă. Grigore­ Dim­a, primarul­ municipiului Focşani, prins de reporteri intre o tele­­conferinţă si alte o mie de treburi care „musai se cuvin dezlegate“, înfăţişea­ză in cuvinte puţine rezul­tatele oraşului — intrat in istoria Unirii — acum, cind ne mai desparte mai puţin de o lună de marele forum al comuniştilor. — Producţie­­ suplimenta­ră la export in valoare de peste 40 milioane lei, hotă­rârea de a realiza planul de producţie pe primii „pa­tru ani ai actualului cinci­nal pină la Congresul al XIII-lea al partidului. Asta înseamnă că există posibi­litatea ca, pină la sfirşitul anului, economia munici­piului să realizeze o pro­ducţie suplimentară de un miliard de lei, înmănunchem acest şuvoi de ştiri fierbinţi, care se adună din întregul cuprins al judeţului Vrancea. Pulsul faptelor exprimă dăruirea şi abnegaţia cu care făuri­torii de bunuri materiale şi­ spirituale de aici îşi fac datoria, sub semnul auto­­d­epăşirii, accelerind ritmu­rile dezvoltării judeţului. Judeţ care, in răstimpul scurs de la Congresul al XII-lea al partidului, a de­păşit „bariera“ celor­ 10 mi­liarde lei producţie indus­trială. O HOTĂRέRE UNANIMĂ Nicolae Lupeş are virsta revoluţiei noastre. Intiii lui paşi in dimineaţa muncii s-au îndreptat către Fa­brica de confecţii din Foc­şani. Era, la timpul acela, prima şi cea mai puternică ctitorie industrială din ju­deţ. Pe Valea Putnei ori a Milcovului, la Mera ori la Nereju, mîini măiestre po­triviseră şi pină atunci, din veac in veac, armoniile arniciului pe ii. croiau fete de o eleganţă sobră, bun­­diţe înflorate născute, poa­te, odată cu nemuritoarea Mioriţă Care-şi are obirşia în aceste locuri, pe unul din nenumăratele „picioare de plai“. Fabrica de confec­ţii a atras ca un magnet priceperea şi arta transmi­se din generaţie in genera­ţie, iar mesajele muncii de aici au­ paşaport de liberă circulaţie in multe ţări ale lumii. Să ne întoarcem Insă la Nicolae Lupeş, pentru că de la el am pornit. Vine si el in noua fabrică ce a însemnat si înseamnă mult pentru Focşani. Lucrează ani buni şi bine.. Dovada ? Urcă categorie după cate­gorie. Tocmai o ciștigase pe a Vl-a, cînd, iată, i se spune : — Acum e nevoie de tine la „Metalurgica". — Croitor la... laminoa­re ? — De ce nu ? Te reca­lifici in laminoarele brăile­ne și devii... croitor de metal. Adică, de profile mijlocii, de sirmă. Comunistul­ Lupeş înţe­lege că, intr-adevăr, este nevoie de el. Era îndată după Congresul al XII-lea al partidului, întreprinde­rea „Metalurgică“ Focşani? Unul din puternicele obiec­tive industriale puse in funcţiune in acest răstimp. Ca şi secţia de panel a în­treprinderii de prelucrare a lemnului Gugeşti. Ca si în­treprinderea de tricotaje din Panciu. Ca şi Combi­natul de celuloză si hirtie din Adjud ori secţia de pieptănat celofibră din Foc­şani. Cu „Metalurgica“, municipiul îşi face debutul in siderurgie. Şi cu oameni hotărî­ţi să-şi facă din plin datoria ca Nicolae Lupeș. Destine individuale în marele destin al tării... — De la Congresul al IX-lea al partidului. Vran­cea ,și oamenii sai n-au cunoscut decit, un singur drum , mereu mai sus. Datorăm acest progres con­tinuu Partidului­­Comunist. Român. Il datorăm to­varășului Nicolae Ceauşescu, pe care l-ar­ primit cu dragoste aici­, în mijlocul nostru, aşa cum ţara l-a primit şi îl primeşte peste tot. Iată motivele pentru care eu, ştefan Potop,­­as­cuţitor la întreprinderea de scule şi elemente htofraUti­­c­e Focşani, mă alătur în­tregului partid, întregii ţări la ho­tărirea ca tovarăşul Nicolae C­eauşescu să fie reales ,la Congresul al XIII- lea al partidului in funcţia de secretar general. „Vrancea n-a cunoscut decit un singur drum : me­reu mai sus !“ Deceniile de care amintea Ştefan Potop au intrat, fi­resc in memorie şi, deopo­trivă, in istorie. Prin tot ceea ce s-a durat dintr-o zare a tării in cealaltă zare. Avind mereu in cu­gete, in inimi îndemnul conducătorului partidului şi statului, comunistul de omenie a cărui privire vi­zionară şi acţiune revolu­ţionară sunt generatoare de mari energii creatoare. Ţara anului 2000, aşa cum o prefigurează proiectul de Directive ale Congresu­lui al XIII-lea, are rădăci­nile, în­ prezentul „Epocii Ceauşescu“. EI SUNT ŢARA ANULUI 2000 Dimineaţa, in podgo­ria Odobestiului. O zi de duminică. Soare, cer adine, văzduh cu toate simfoniile toamnei in ei. Şi versul poetului din amintire : „Tot mai miroase via a­­tămi­os şi a coarnă“... Zi de dumi­nică, cu elevi ai Liceului agroindustrial Odobeşti la ultimul cules. Ultima lor repriză de muncă aici, in viile cu rod bogat. S-o numim ca si ei, ultima zi de practică. încercăm un test, cu întrebarea : „Ce v-au învăţat aceste săptă­mini de practică ?“ Şi iată citeva răspunsuri : Mariana Dantes : „Să iu­bim şi să preţuim munca. 60 de căldări de struguri, de fiecare, nu s-au cules... singure.“ Costică Macovei : „Practica ? Intrare firească in meseria pentru care ne pregătim.“ Aurelia Ioan : „în aceste zile de muncă am descoperit cit de fru­moase sunt aceste locuri. Mi-ar place să-mi fac me­seria aici.“ Vasile Rău : „Ce m-a învăţat practica? Cred, înainte de toate, că m-a învăţat să pot fi de folos.“ Testul ia sfîrşit aici, de­oarece, ca un ultim argu­ment, trece pe lingă noi un tractor cu remorca grea de budane încărcate vîrf cu strugurii­­ culeşi de in­terlocutorii noştri. Aflăm că, pe întregul judeţ, 38 000 de elevi au trăit din plin experienţă practi­cii in această toamnă cu ioct .bogat. După, serhneje lori de, ,hărnicie, amm­ putea­­spune cu deplin tem­eii că aceşti tineri cetăţeni sînt ţara anului 2000. în lumina caldă şi cal­mă, de sfîrşit de octombrie, directorul Staţiunii de cer­cetare şi producţie viti­­vinicola Odobeşti, dr. ing. Nicolae Varga, invită re­porterii lingă butucii de „Merlot — 16", soi aflat la prima producţie după­­omo­logare. — Care sint „virtuţile“ sale ? — Dă producţii mari : 16—18 tone la hectar ; rea­lizează o bună acumulare de zahăr, este rezistent la boli. — In cit timp se naşte un nou soi de vită ? — Intre zece şi douăzeci de ani. Uneori, şi mai mult. Soiului „Şarba­ — cel mai bun produs al nostru — i-au trebuit peste 25 de ani pentru a fi ceea ce este astăzi. Ani­ de experienţe. Ani de muncă in laboratorul­­laborator şi în laboratorul naturii care este podgoria (Vrancea deţine locul I, pe ţară, la suprafaţa viticolă), îrn toate anotimpurile, cal­cule şi conexiuni, scutura­rea de erori şi prejudecăţi. • curajul de a o lua mereu de la capăt... Şi toate aceste strădanii, din adâ­cui respect pentru profesie, din dorinţa continuă de au­­todepăşire.­­Descifrăm in aceste destine de cuteză­tori statura morală a co­munistului. CUVÎNT COMUNIST, CUVÎNT AL FAPTEI „Congresul al XIII-lea al partidului — ne spune tovarăşul Traian Ţicău, preşedintele consiliului mu­nicipal al sindicatelor Foc­şani, pe care-l aflăm in una din tinerele unităţi economice — generează peste tot iniţiative munci­toreşti, pune in mişcare mari energii“. Receptionăm ideea şi dăm cuvîntul... faptelor. • In una din zilele de muncă record desfăşurate la întreprinderea de scule si elemente hidraulice s-a obtinut suplimentar o pro­­ducţie-marfă de 200 000 lei. Succes aşezat la temelia Sporului valoric de 1 milion lei productie-marfă, cit se estimează să fie realizat aici, peste totă.n. . in lună octombrie. • Strădaniile­­metalurgiş­­tilor focşăneni sunt concen­trate acum spre reducerea necontenită a cheltuielilor de producţie. Asta, in con­diţiile cind aici au fost li­vrate la export, peste­ plan, produse in valoare de mai bine de 20 milioane lei. • La cooperativa agri­colă de producţie Tănăsoa­­ia la inniţiativa preşedinte­lui Costică Cruceanu, a inginerului-şef Petre Bo­ros, imediat după conferin­ţa comunală de partid, s-au accelerat lucrările de tera­­sare a dealurilor — locuri unde cu greu se puteau obţine, pină acum, în jur de 800 kg de cereale la hectar. Potrivit experien­ţei de la Perieni (Vaslui), se estimează că aici se pot obţine, in terase, producţii de griu şi porumb intre 2 000 şi 3 000 kg la hectar. Iar cooperatorii din Cor­­bita şi Bogheşti, trăgînd cu ochiul la vecini, au hotărît să sculpteze şi ei dealurile ,­ca la Tănăsoaia“. Amfi­teatrele marilor recolte d­in curînd o expresie uzuală di in această parte de nord a judeţului Vrancea. • Conferinţele comunale de partid din Străoane,­­fi­ii şti. Moviliţa au hotărît să se acţioneze mai decis pentru refacerea patrimo­niului viticol. Pentru făuri­torii marilor recolte, peri­oada din preajma apropia­tului Congres al partidului este nu numai anotimpul rodului.. Ci şi al privirilor Îndreptate spre viitor. • în adunările, de dare de seamă şi­­ alegeri ale organizaţiilor de partid din judeţ au luat cuvîntul peste 11 000 de comunişti, s-au făcut peste 6 000 de pro­puneri. Un tezaur de ex­perienţă, un uriaş potential de muncă si creaţie care a si inceput să fie pus in valoare. ÎN COMPE­TIŢIA PEN­­TRUO NOUA CALITATE Inginerul Gabriel Stoica ne arată, într-o expoziţie a întreprinderii de scule şi elemente hidraulice, două componente de tractor fa­bricate aici. Lucru migălos, de precizie, de mecanică fină. Aceleaşi... obiecte, s­ă le numim aşa,­dar cu mari diferenţe de greutate. Au fost realizate la citiva ani distanţă. Ultima compo­nentă — mult mai uşoară. ..foarte competitivă, de di­mensiuni reduse“. — Este chiar drumul uzi­nei noastre cuprins în acest produs. Colectivul nostru a dat­ nenumărate bătălii de acest fel. Bătălii pe frontul modernizării, al calităţii. — Evocaţi una dintre acestea ! — Dublarea producţiei intr-un timp scurt, sarcină dată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cind a fost in mijlocul nostru. Bătălie ciştigată, se-ntelege. —• Iar de aici încolo ? — De aici încolo, angaja­rea şi mai temeinică in competiţie, cum obişnuiesc eu să zic, în competiţia pentru o nouă calitate.. su­perioară., Competiţia, reîn­cepe si mai strin­s, după fiecare’ treaptă ciştigată. Lucidă optică de a ju­deca un succes. O astfel de atitudine, comunistă, ne duce cu gîndul la competi­ţiile in care tinărul judet a fost angajat pină acum. S-au­ dat destule bătălii m . Vrancea de la Congresul al XII-lea încoace. Dovada că imensa lor majoritate au fost câştigate­­ înainte de toate realităţile noi, cu act de ctitorie in acest fer­til spaţiu de timp. Oamenii noi ce s-au format şi călit la flacăra acestor strădanii. Si nu in ultimul rind... pa­noplia de înalte distincţii acordate judeţului, panoplie pe care am văzut-o expusă la loc de cinste, la intra­rea in sediul politico-admi­­nistrativ : „Ordinul Mun­cii“ clasa I, două ordine „Steaua Republicii“ clasa a II-a, trei „Ordinul Mun­cii“ clasa a II-a şi două clasa a II-a... Toate obţi­nute de organizaţia jude­ţeană de partid şi Consi­liul popular judeţean Vran­cea în răstimpul scurt, dar dens în realizări de la Con­gresul al XII-lea al parti­dului. Ilie TANASACHE Dan DRĂGULESCU corespondentul „Scinteii“ DE LA CONGRESUL AL XII-LEA LA CONGRESUL AL XIII-LEA AL PARTIDULUI ŢARA - UN VAST ŞI DINAMIC ŞANTIER AL MARILOR ÎMPLINIRI SOCIALISTE AUTODEPĂŞIREA ca deviză a muncii de fiecare zi ECHIPA „SCINTEII“ TRANSMITE DIN JUDEŢUL VRANCEA FOCŞANI. Străvechiul oraş al Unirii trăieşte tinereţea clocotitoare a acestor ani de profunde înnoiri pe tot cuprinsul ţării Fotografii : Eugen DICHISEANU ! PAGINA 3 REPERE ALE DEZVOLTĂRII ECONOMICO-SOCIALE A JUDEŢULUI VRANCEA Valoarea fondurilor fixe nou create în Vrancea se ridică în­­ prezent la 28 MILIARDE LEI, faţă de 4 miliarde lei în 1965.­­ S-au creat în judeţ peste 10000 NOI LOCURI DE MUNCA­­ în perioada de la Congresul al XII-lea şi pînă în prezent. Dezvol­tarea economică din aceşti luminoşi ani a determinat şi o pu-­­ ternică înflorire socială, edilitară, culturală. Dintre numeroasele­­ fapte care depun mărturie în acest sens desprindem: Ş­i în prezent, 86 la sută din populaţia judeţului locuieşte în casă­­ nouă. Numărul total de apartamente construite pînă azi se ridică la 1­31 000.­­ • Fiecare al patrulea locuitor al judeţului urmează o formă de învăţă­mînt. în 1984 iau loc în băncile celor 660 unităţi, şcolare ale Vran-­­ cei circa 80 000 de elevi.­­ • Numărul de locuitori la un medic este în prezent de 710, faţă de­­ 1 483 în 1965 şi 2 618 în 1945. ’­­ • Pe scena ultimei ediţii a Festivalului naţional ,,Cîntarea României“­­ au urcat peste 70 000 de oameni ai muncii din oraşele şi satele­­ judeţului.­­ Sunt repere ale dezvoltării armonioase, materiale şi spiri- t­­uale, a acestui judeţ, la unison cu ţara, în aceşti ani de mari­­ împliniri socialiste sub stindardul partidului.­­ ÎNTREPRINDEREA „METALURGICA". Unitate economică înzestrată cu laminoare moderne, puse in funcţiune după Congresul al XII-lea al partidului, cind Vrancea şi-a adăugat un „palmares" siderurgia Tehnică modernă, mnimi măiestre care făuresc produse competitive, cunoscute şi pe pieţele externe, lată o­­ emblemă posibilă pentru tinara ÎNTREPRINDERE DE SCULE ŞI ELEMENTE HIDRAULICE DIN FOCŞANI .

Next