Scînteia, februarie 1985 (Anul 54, nr. 13201-13224)
1985-02-01 / nr. 13201
PAGINA 2 îi SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU TOATE TERMOCENTRALELE SĂ FUNCŢIONEZE LA PARAMETRI CI MAI ÎNALŢI!1ŞALNIŢA Zi de zi, eforturi susţinute, amplă mobilizare de forţe pentru SPORIREA PRODUCŢIEI DE ENERGIE ELECTRICA „Creierul“ oricărei termocentrale este camera de comandă. La Işalniţa, aveam să ne convingem o dată în plus că aici „se vede“ şi „se adună“ munca de fiecare minut a întregului colectiv din centrală. Mai exact, folosindu-ne de cifre, in ziua de 24 ianuarie, la ora 12,40, toate cele opt grupuri funcţionau, iar puterea pusă la dispoziţia sistemului energetic naţional era de 640 MW. Mult sau puţin ? Iată întrebarea la care am căutat să găsim răspuns şi noi, urmărind de-a lungul a aproape douăsprezece ore modul in care işi desfăşoară activitatea energeticienii doljeni. De la început se impune să remarcăm strădania, abnegaţia, dăruirea de care dă dovadă colectivul acestei termocentrale, de la muncitor pină la director, pentru a da ţării tot mai multă energie electrică. Dacă ar trebui să ilustrăm printr-un singur cuvînt munca energeticienilor de aici, acesta nu ar putea fi decit : eroism. Argumente ? Dacă z*pada *» viscolul au făcut ca termocentrala din Işalniţa să pulseze in sistemul naţional, in urmă cu cîteva zile, mai puţini megawaţi decit de obicei, în prezent, aici se asigură zilnic aproape 700 MW, ajungindu-se in orele de vîrf ale consumului din sistemul energetic naţional la 800 şi peste 800 MW. Cu ce eforturi ? — îl întrebăm pe inginerul Vasile Mănescu, directorul tehnic şi secretar al comitetului de partid din termocentrală. Dar înainte de consemnarea răspunsului trebuie spus că dialogul, dealtfel nu prea lung, s-a purtat în picioare între mai multe apeluri făcute şi primite prin staţia de radio, cu care directorul ţinea legătura cu toate compartimentele termocentralei. Răspunsul se lăsa aşteptat. Vocea răguşită a interlocutorului ezita in a da un răspuns ferm. Eforturile ? Mai bine convingeţi-vă singuri, urmărindu-i la lucru pe oameni“. Ceea ce am făcut. Termomecanica — o problemă rezolvată încă din toamnă. Inginerul Gheorghe Rusu studia documentaţia tehnică a unui cazan cînd l-am întrerupt pentru citeva minute, adresîndu-i întrebarea : — Cum funcţionează agregatele din centrală la această oră ? Răspunsul a venit prompt : „La noi, la ora de faţă (adică 13:05) nu sunt nici un fel de indisponibilităţi care să determine reducerea sarcinii de putere pe centrală. Am luat măsuri încă din toamnă, când am executat operaţiile de reparaţii şi întreţinere la grupurile energetice. Mai mult, am respectat cu sfinţenie ciclul de reparaţie a morilor de cărbune, instalaţii in care uzura implică pe lingă intervenţii prompte şi încadrarea în anumite termene. Bunăoară, la 1 200 ore de funcţionare, blindajele trebuiau schimbate. Printr-o muncă bine organizată, plină de pasiune, formaţia maistrului Ion Godeanu a reuşit să respecte permanent cele şapte zile necesare reviziilor tehnice şi cele 17 pentru reparaţii capitale. Adeseori, aceste termene au fost chiar scurtate“. Şi totuşi probleme există. Ora 14:30. Privim panoul sinoptic, unde apare înregistrată puterea la care lucrează cele 8 grupuri. Notăm — 615 MW. Este, sincer, o surpriză. Ne-am fi aşteptat ca cifra să fie mai mare. Intuind parcă mirarea noastră, tehnicianul Nicolae Rovenţa ne invită să mergem la secţia combustibil, punctul cel mai fierbinte al termocentralei, unde ziua îi prinde pe oameni în noapte şi noaptea în zi. Aici, printr-o muncă ce greu poate fi exprimată in cuvinte, oamenii luptă cu minutele şi cu secundele pentru ca fiecare vagon să fie cit mai grabnic descărcat. Sunt muncitori din termocentrală, oameni ai muncii din unităţile economice ale Craiovei, ostaşi, constructori şi activişti de partid. O nemaiintilnită concentrare de forţe cunoaşte în aceste zile Işalniţa. Nici nu se putea altfel. De aici, zilnic, oră de oră, trebuie să pornească sute de megawaţi-oră. Şi pornesc. Dar pentru aceasta este nevoie de cărbune, de tot mai mult cărbune. Zilnic, termocentrala, pentru a funcţiona la parametri cit mai înalţi, „înghite“ aproape 30 000 tone de cărbune energetic. Dar din cauza vremii aspre, vagoanele cu cărbune au îngheţat şi operaţiile de descărcare decurg anevoios. Din acest motiv, zile in şir, termocentrala a funcţionat cu cărbune din depozit. Acum, în condiţiile acestei ierni aspre, s-a văzut cit de mult contează faptul că, în timpul verii, s-au făcut rezerve de cărbune cit mai mari. Totodată, de aici trebuie trase insă şi învăţămintele necesare, astfel incit neajunsurile din această perioadă să nu se mai repete. Avem în vedere in special faptul că, în prezent, rezervele de cărbune existente în depozit sint mici, nedepăşind 135 000 de tone — adică atît cit este necesar pentru funcţionarea termocentralei timp de şase zile. „Pentru a nu mai consuma cărbune din depozite, am stabilit in cadrul comandamentului pe termocentrală ca, zilnic să descărcăm cita 400—450 de vagoane. în felul acesta, întreaga cantitate necesară funcţionării cazanelor se poate asigura din cărbunele livrat de mineri“ — ne spune directorul tehnic al termocentralei. Cu alte cuvinte, zilnic, termocentrala „trăieşte“ din ceea ce se descarcă. Ştiut fiind acest lucru, atît de conducerea unităţii, cit şi de fiecare muncitor in parte, să vedem cum se desfăşoară activitatea de descărcare a vagoanelor încărcate cu cărbune. „Puncte slabe" pe fluxul cărbunelui. In cele patru staţii de descărcare sunt în aceste zile numeroase cadre de la comitetul judeţean de partid, factori de conducere din Ministerul Minelor şi de la Regionala C.F.R. Craiova. Se munceşte cu multă dăruire. Se fac eforturi deosebite. Şi totuşi trebuie spus, ritmul de descărcare este nemulţumitor. Pe de o parte, sunt neajunsuri la descărcarea vagoanelor automate. Iarna şi, mai ales, în cursul acestei ierni geroase, cărbunele umed din carere îngheaţă şi, practic, nu mai poate fi descărcat din vagoanele automate. — Intr-adevăr, iarna, pe timp friguros, vagoanele automate nu sunt cele mai potrivite pentru transportul cărbunelui, intervine tovarăşul Augustin Angheleanu, directorul general al Regionalei C.F.R. Craiova. De aceea, am acţionat rapid şi am înlocuit 15 navete de acest fel cu vagoane semiautomate, care se descarcă mult mai uşor, venind în acest fel in întimpinarea energeticienilor. Dar să vedem cum se acţionează acum pentru descărcarea cit mai operativă, în flux, a vagoanelor încărcate cu cărbune. Cit de continuu este acest flux aveam să ne dăm seama in momentul in care toate vagoanele din cele patru staţii erau descărcate ,şi se aştepta următorul „schimb“. După îndelungate parlamentări şi discuţii intre ceferişti şi energeticieni, naveta a sosit... după 50 de minute, exact cit durase descărcarea celei dinainte. De ce nu se asigură fluxul continuu? Lipsesc vagoanele ? Nu. Lipseşte forţa de muncă ? Nu. Acest flux care trebuie să fie continuu este „scurtcircuitat“ de faptul că elementare noţiuni de organizare sunt ignorate. Mai exact, este vorba de nerespectarea graficului de mişcare şi manevră a vagoanelor din gară la staţiile de descărcare din termocentrală. Aşa se face că dimineaţa una se stabileşte pe hîrtie, iar in practică alta se realizează. Mai exact, în dimineaţa cînd ne aflam aici se stabilise ca, după intrarea navetelor în staţia de descărcare, la intrarea în staţii să aştepte gata pregătite alte navete. Dar, după cum am văzut, se pierd zeci şi zeci de minute pină cînd vagoanele încărcate cu cărbune ajung la staţiile de descărcare. Repetăm, se fac eforturi deosebite pentru descărcarea cit mai operativă a vagoanelor, dar iată că nu se poate rezolva o simplă problemă de organizare. Este oare normal ? Credem că nu. Fapt demonstrat şi de o altă problemă întîlnită la Işalniţa, o problemă deosebit de acută a cărei rezolvare s-a dovedit în final a fi foarte simplă. Ce nu s-a făcut în trei luni, s-a făcut în patru zile. Redăm în încheiere următorul fapt. Tunelul de dezgheţare, atît de necesar in condiţiile acestei ierni aspre activităţii din termocentrală, trebuia să fie finalizat in luna noiembrie 1984. Totuşi, din fel de fel de motive, in cea mai mare parte subiective, lucrările nu au fost încheiate la termenul prevăzut. La indicaţii ferme, prinluarea unor măsuri operative, in patru zile s-a făcut ceea ce nu s-a realizat in trei luni. Evocăm acest fapt nu de dragul de a-l evoca sau pentru că nie face plăcere, ci pentru a demonstra cu puterea faptelor că probleme care par a fi foarte greu de rezolvat pot să fie grabnic soluţionate atunci cînd se instaurează un climat de ordine şi disciplină. Şi este de aşteptat că aşa vor acţiona toţi oamenii muncii din termocentrala Işalniţa şi in perioada imediat următoare pentru rezolvarea operativă a tuturor problemelor de care depind bunul mers al activităţii şi creşterea producţiei de energie electrică. Iată prezentat, pe scurt, filmul unei zile de muncă „fierbinte“ la termocentrala Işalniţa, intr-un domeniu tot atît de „fierbinte“ — producerea şi livrarea unor cantităţi tot mai mari de energie electrică. Pe lingă neajunsurile care se mai fac simţite, trebuie remarcate eforturile stăruitoare depuse de toţi oamenii muncii din această mare cetate energetică a ţării pentru a pulsa în sistemul energetic naţional cu mai multă energie electrică. In ziua de 24 ianuarie, energeticienii de aici au realizat un adevărat record : 395 de vagoane cu cărbune descărcate, fapt ce a permis livrarea unei producţii de 15 862 MWh energie electrică. Gheorghe IONITA Nicolae BABALAU Aici, la dispeceratul general al termocentralei Işalniţa, prin intermediul panourilor sinoptice se urmăreşte în fiecare moment modul în care funcţionează toate cele 8 agregate energetice Aspect din sala turbinelor de la termocentrala Işalniţa SITUAŢIA VAGOANELOR DESTINATE TRANSPORTULUI DE CĂRBUNE în dimineaţa zilei de 31 ianuarie In dimineaţa zilei de 31 ianuarie erau, aşadar, încărcate cu cărbune peste 4 600 de vagoane convenţionale, cu circa 1 000 vagoane mai mult decit in urmă cu două zile. Avind in vedere că procesul tehnologic îngăduie un rulaj zilnic de circa 2 500 de vagoane convenţionale, rezultă, că, practic, 2100 vagoane convenţionale sunt încă imobilizate cu cărbune, unele de multă vreme. De aici se desprinde concluzia că în fiecare termocentrală, şi indeosebi la Işalniţa, Borzeşti şi Mintia, este necesar să fie luate cele mai judicioase măsuri pentru descărcarea mult mai operativă a vagoanelor cu cărbune. Imobilizate la In aşteptare , Termocentrala descărcare în în staţiile de un drum ®Pr® termocentrale cale ferată Termocentrale Işalniţa 320 438 400 Turceni 154 — 160 Oradea 234 30 96 Doicești 176 372 110 Borzești 113 610 272 Mintia 218 694 * 260 TOTAL 1 215 2 144 1 298 Potrivit datelor furnizate de Ministerul Minelor Cantităţi sporite de energie electrică PALAS-CONSTANŢA : Producţie-record în luna ianuarie La termocentrala Palas din Constanţa s-au produs în luna ianuarie 108 milioane kWh energie electrică, cea mai mare cantitate de energie electrică obţinută în această unitate energetică pe parcursul unei luni de zile. Succesul se datorează mobilizării exemplare a energeticienilor constănţeni pentru îndeplinirea riguroasă a măsurilor stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la asigurarea producţiei de energie electrică şi folosirea raţională a energiei electrice şi termice. Permanent, în cursul lunii ianuarie, cele trei grupuri ale termocentralei au funcţionat neîntrerupt, la parametri înalţi de eficienţă, cu la consumuri proprii reduse, ceea ce a făcut ca in sistemul energetic naţional să se pulseze suplimentar 4,2 milioane kWh energie electrică. MINTIA ŞI PAROŞENI : Zilnic, 2 milioane kWh peste plan Energeticienii de la termocentralele Mintia şi Paroşeni, judeţul Hunedoara, înscriu noi succese în efortul lor de a pune la dispoziţia economiei naţionale cantităţi tot mai mari de energie electrică pe bază de cărbune. Acordind o atenţie deosebită funcţionării optime şi la parametri cit mai înalţi a agregatelor şi instalaţiilor, alimentării ritmice şi în cantităţile necesare cu combustibil, eliminării operative a defecţiunilor, ei au ridicat la 65 milioane kWh cantitatea de energie electrică realizată peste prevederi de la începutul lunii ianuarie, înregistrîndu-se zilnic o depășire de peste 2 milioane kWh. MURES : Suplimentar, 20 milioane kWh energie electrică Energeticienii de la termocentralele din Iernut, Fintînele şi Tirnăveni, judeţul Mureş, au depus eforturi stăruitoare în cursul acestei luni, pentru a produce şi pulsa in magistlele energetice ale tării cantităţi sporite de energie electrică. Astfel, ca urmare a menţinerii in funcţiune neîntreruptă a fiecărui agregat şi la parametri supe-riori, energeticienii mureşeni au rotunjit la 750 milioane kWh producţia de energie electrică, cu 20 milioane kWh mai mult decit , prevederile din graficele la zi Demn de relevat este faptul că, de la începutul actualului cincinal, lucrătorii termocentralelor mureşene, concomitent cu producerea peste plan a 2,2 miliarde kWh de energie electrică, au economisit 25 000 tone combustibil convenţional, iar consumul tehnologic intern de energie electrică a fost diminuat cu peste 40 milioane kWh. SCÎNTEIA - vineri 1 februarie 1985 în prim-planul preocupărilor în toate unităţile agricole şi gospodăriile populaţiei DEZVOLTAREA ZOOTEHNIEI In economia judeţului Cluj, datorită condiţiilor naturale favorabile, tradiţiei şi experienţei dobîndite de unităţile agricole şi de ţărănimea din această zonă, zootehnia ocupă un loc tot mai însemnat. Pe baza programelor speciale întocmite privind dezvoltarea şi modernizarea acestui sector s-a prevăzut ca la finele anului 1985 numărul bovinelor să crească la 309 800, al porcinelor — la 398 900 şi ovinelor — la 600 500. La sfirşitul acestui cincinal, comparativ cu cel anterior, se va realiza o creştere cu 33 000 bovine, 100 000 porcine şi 85 000 ovine. Pe această bază va spori substanţial contribuţia judeţului la realizarea fondului de stat şi a programului de autoaprovizionare. Creşteri mult mai mari sunt prevăzute pentru următorul cincinal : cu 24 la sută la bovine şi 16 la sută la ovine, precum şi realizarea unor producţii mai mari de carne, lapte şi alte produse. Avîndu-se în vedere obiectivele şi sarcinile cuprinse in documentele adoptate de Congresul al XIII-lea al partidului, indicaţiile formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Cluj, din toamna anului 1983 cu privire la dezvoltarea şi modernizarea agriculturii, organele agricole, conducerile unităţilor agricole, alţi factori de răspundere ,pun un accent deosebit pe dezvoltarea zootehniei. „In realizarea obiectivelor propuse pornim -------------------------de la rezultatele obţinute şi experienţa valoroasă acumulată , ne spunea inginerul Augustin Todea, directorul direcţiei agricole judeţene. Acţiunile întreprinse pentru dezvoltarea acestui important sector al agriculturii judeţului au făcut ca în anul 1984 cele mai multe unităţi agricole să obţină rezultate bune. Ca urmare a îmbunătăţirii indicelui de natalitate, perfecţionării proceselor tehnologice de creştere şi ingrăşare specifice, intensificării acţiunilor de modernizare a fermelor şi adăposturilor de animale şi asigurării unei baze furajere corespunzătoare efectivele de bovine au crescut cu 8 zi„ cuta iar rele de porcine — cu 12 la sută. Pe ansamblul judeţului, faţă de 1983, producţia medie de lapte pe vacă furajată a fost mai mare cu 100 litri în întreprinderile agricole de stat şi cu 257 litri în cooperativele agricole. Multe unităţi agricole au realizat producţii de lapte mult mai mari faţă de media pe judeţ : I.A.S. Mihai Viteazu — 4 031 litri, I.A.S. Cluj-Napoca — 3 900 litri, cooperativele agricole „înfrăţirea“ Cluj-Napoca, Apahida, Huedin şi altele — peste 3 000 litri. Rezultate bune, superioare anilor anteriori în ce priveşte sporirea efectivelor şi a producţiei animaliere se înregistrează şi in gospodăriile populaţiei, cum sunt cele din comunele Rişca, Beliş, Iclod, Vad, Măguri-Răcătău, Suatu, Poieni şi altele. Pe ansamblul judeţului, s-a livrat la fondul de stat mai mult decit în anul 1983 cu 6 327 tone carne şi cu 94 000 hectolitri de lapte“. Pentru extinderea şi generalizarea experienţei bune şi punerea in aplicare a măsurilor ce se impun privind înfăptuirea programelor speciale de creştere a efectivelor de animale şi realizarea unor producţii de lapte, carne, ouă şi alte produse animaliere tot mai mari a fost organizată o expoziţie agrozootehnică judeţeană şi s-au iniţiat acţiuni de popularizare şi aplicare a ceea ce este valoros în activitatea unităţilor agricole şi crescătorilor de animale. Au fost acordate premii unităţilor socialiste şi crescătorilor de animale cu cele mai bune rezultate în creşterea taurilor de reproducţie, a vacilor cu lapte, junincilor, viţelelor de reproducţie, tineretului bovin pentru îngrăşat, ovinelor şi cailor de muncă. Rezultateleşi experienţa fruntaşilor au fost făcute cunoscute şi prin intermediul unei foi volante — „Zootehnia clujeană — prezent şi perspective“ — editată de secţia de propagandă a Comitetului judeţean Cluj al P.C.R. şi direcţia agricolă judeţeană, difuzată in toate unităţile agricole şi la sate, la crescătorii de animale. Ce rezultă din analizele întreprinse de organele de partid, consiliile populare şi conducerile unităţilor agricole privind dezvoltarea zootehniei judeţului ? Că atît efectivele, cit şi producţia animalieră pot creşte foarte mult. Să demonstrăm: întreprinderea agricolă de stat Mihai Viteazu are rezultate dintre cele mai bune in sporirea producţiei zootehnice. „Noi avem un program de ameliorare întocmit cu sprijinul Institutului agronomic din Cluj-Napoca — ne spune dr. Ovidiu Ciurdăreanu, directorul unităţii. Urmărim creşterea masei corporale a vacilor şi a potenţialului lor productiv. Prin utilizarea unor reproducători cu valoare biologică ridicată din rasa „Bălţata românească“ a fost îmbunătăţit procesul de reproducţie, asigurîndu-se creşterea procentului de natalitate la peste 85 la centă’ la lantoiţi realizarea unor sporuri in greutate 1% toate categoriile de tineret taurin. Viţelele sint apte de reproducţie la vârsta de 17—18 luni. S-au asigurat o mai bună furajare şi întreţinere a animalelor prin ridicarea potenţialului de producţie al pajiştilor şi creşterea randamentului la hectar la culturile furajere. Ca atare, planul anual la producţia de lapte a fost realizat încă la data de 21 octombrie, ajungindu-se la o producţie medie de 4 031 litri lapte de la fiecare vacă furajată. Planul anual la producţia de lapte a fost depăşit cu 15 500 hectolitri. De asemenea, au fost depăşite prevederile la creşterea efectivelor de taurine şi porcine şi realizate sporurile în greutate prevăzute“. Rezultate bune in dezvoltarea zootehniei au şi numeroase cooperative agricole din judeţ. Intre acestea este şi ferma zootehnică a C.A.P. Cîmpia Turzii. Prin creşterea tineretului taurin de prăsilă s-a asigurat înlocuirea anual a circa 20 la sută din vacile clasate ca necorespunzătoare pentru producţie şi valorificarea către alte unităţi agricole a 80—120 viţele în virstă de 6—18 luni şi tăuraşi de reproducţie cu valoare genetică ridicată. Planul pe 1984 a fost depăşit cu 650 hectolitri lapte.,Vorbindu-ne despre experienţa acestei unităţi, inginerul Dorel Corpodean, şeful fermei, arăta că se acordă o atenţie deosebită bunei organizări şi desfăşurări a procesului de reproducţie, iar pentru îngrijirea tineretului taurin au fost aleşi cei mai buni cooperatori. Fiind retribuiţi în acord global, ei sunt cointeresaţi să obţină rezultate superioare. Ferma dispune de două grajduri noi pentru vacile cu lapte şi unul pentru tineretul taurin. In toate adăposturile au fost introduse adăpători cu nivel constant, instalaţii de evacuare mecanică a dejecţiilor şi de muls mecanic, o bucătărie furajeră dotată cu moară cu ciocane şi bazin de preparare a nutreţurilor. Măsurile luate pentru asigurarea bazei furajere au permis ca în 1984 să se obţină cu 30 la sută mai multe nutreţuri faţă de anul precedent, suficiente pentru întreaga perioadă de stabulaţie. „Creşterea numerică şi calitativă a animalelor depinde în mare măsură de organizarea corespunzătoare a reţelei de reproducţie şi selecţie , ne spune dr. Alexandru Bogdan, directorul Oficiului de reproducţie şi selecţie a animalelor. Noi aplicăm in practică metode biotehnice moderne de insămînţări artificiale. La nivelul judeţului există un program de ameliorare a efectivelor de bovine şi ovine. ---------------------------ficiul, care este bine organizat şi dotat cu laboratoare şi aparatură modernă, împreună cu cadre didactice de la institutul agronomic asigură prin laboratoare controlul calităţii linii şi laptelui, ceea ce stă la baza îmbunătăţirii reproducţiei şi selecţiei. De exemplu, se iau probe de lapte de la peste 28 000 vaci din sectorul socialist şi gospodăriile populaţiei. Concluziile obţinute oferă posibilitatea să fie reţinuţi pentru reproducţie tăuraşi proveniţi de la vaci cu producţie bună de lapte, atît cantitativi cit şi calitativ“, îndeplinirea prevederilor privind Zinkheheliei in judeţul Cluj la nivelul stabilit prin programele adoptate, al sarcinilor ce rezultă din documentele Congresului al XIII-lea al partidului impun insă acţiuni şi măsuri mult mai hotărite, avind ca scop îmbunătăţirea activităţii din ferme şi generalizarea experienţei bune. Din analizele efectuate de comitetul judeţean de partid şi organele de specialitate rezultă că multe unităţi nu au realizat efectivele planificate. De asemenea, datorită nerespectării disciplinei tehnologice şi a normelor de furajare a animalelor, în unele cooperative agricole, cum sunt cele din Fizeşu Gherlei, Sinmartin, Podeni, Diviciori, Viile Dejului, producţiile de lapte nu au depăşit cu mult 1 000 litri de fiecare vacă. Iată de ce, în această perioadă, cu prilejul adunărilor generale care au loc in unităţile agricole, o atenţie aparte se acordă analizării cauzelor care au determinat ca, în unităţile agricole respective, să nu se obţină rezultate pe măsura condiţiilor care există pentru dezvoltarea zootehniei. Totodată, se stabilesc cele mai eficiente măsuri menite să asigure sporirea efectivelor şi creşterea producţiei de carne şi lapte. Marin OPREA corespondentul „Scinteii’’ HUN AMBIOH HE OMIZATA, CRESTE NOMAD! AHMfllUOR CrlINU BRUMASE Ce aratâ rezultatele obţinute în agricultura judeţului Cluj EXPERIENŢA ÎNAINTATĂ la tribuna Sajfiro. SELECŢIE, BENA FURAJARE, BUNĂ ÎNGRIJIRE Cooperativa agricolă Ovidiu este situată in apropierea oraşului Constanţa, ceea ce ne-a determinat să dezvoltăm acele activităţi de producţie care să contribuie la aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare. Intre acestea este şi creşterea vacilor cu lapte, sector in care obţinem rezultate foarte bune. Ferma noastră de vaci numără 400 capete, de la care am realizat, anul trecut, în medie, cite 4 953 litri. Vreau să arăt că producţia de lapte şi cantităţile livrate la fondul de stat au sporit an de an. In 1981, cînd obţineam doar 2 000 litri de fiecare vacă, am vindut statului numai 3 100 hectolitri de lapte ; anul trecut, cantitatea livrată a ajuns la 9 000 hectolitri de lapte, deci de trei ori mai mult. Socotind că preţul de cost al laptelui este cu 70 de bani mai mic decit preţul de vînzare, rezultă un beneficiu de 900 000 lei. Intre factorii care au contribuit la creşterea producţiei de lapte un rol de seamă are asigurarea unor furaje in cantităţi îndestulătoare şi de cea mai bună calitate. In acest scop, am îmbunătăţit structura sortimentelor de furaje, iar prin măsuri speciale am asigurat creşterea producţiei la hectar. In concepţia noastră, finul constituie principalul furaj pentru vaci, care asigură creşterea producţiei de lapte, sănătatea acestora şi sporirea procentului de natalitate. In 1984 noi am cultivat 150 hectare cu lucernă şi 200 hectare cu borceag, de pe care am obţinut o cantitate totală de 950 tone fin, de cea mai bună calitate. Finul este recoltat la timpul optim şi conservat in fînare pentru a-şi păstra conţinutul in proteine şi vitamine. După recoltarea borceagului, noi am însăminţat terenul cu porumb pentru siloz, care ne-a mai asigurat încă 45 tone masă verde la hectar. Ca atare, pe suprafeţele cultivate cu borceag şi porumbsiloz obţinem în total 75—80 tone de masă verde la hectar. Mai cultivăm, de asemenea, 20 hectare cu sfeclă furajeră, de pe care am obţinut 3 000 LA C.A.P. Ovroiu -COHSTANTA, APROAPE 5 000 LITRI LAPTE DE FIECARE VACA tone. In felul acesta am asigurat, in media, ,pe vacă furajată cite 10 kg fin si 30 kg suculente pe zi. In raţiile zilnice se adaugă un supliment proteino-mineral-vitaminos, diferenţiat in funcţie de starea fiziologică a animalelor şi de producţiile obţinute. Tot atît de important este ca vacilor să li se asigure o îngrijire corespunzătoare. Adăposturile sunt dotate cu instalaţiile necesare pentru furajare, evacuarea dejecţiilor, asigurarea apei şi mulsul mecanizat. In cursul verii, vacile sunt întreţinute In tabere amenajate in incinta fermei. La sporirea producţiei de lapte a contribuit şi activitatea de selecţie a animalelor. In acest scop, urmărim ritmul de creştere in greutate şi cantitatea de lapte realizată. Avem de pe acum un lot de 100 vaci cu o producţie medie de 5 500—6 000 litri lapte fiecare. Acestea constituie nucleul de reproducţie, iar produşii obţinuţi au îmbunătăţit, în ultimii ani, structura efectivelor fermei. Organizînd temeinic activitatea de selecţie, am reuşit să obţinem importante venituri. Ele provin din vînzarea tăuraşilor de prăsilă altor unităţi agricole. De altfel, cele mai mari venituri — aproape 3 milioane lei — le-am realizat anul trecut din vînzarea animalelor de prăsilă. Pentru creşterea producţiei acordăm mare atenţie asigurării îngrijitorilor. Pornind de la ideea că zootehnia necesită oameni bine pregătiţi profesional, consiliul de conducere al cooperativei agricole s-a preocupat de asigurarea fermei cu cadre calificate, între care mulţi absolvenţi ai liceelor agricole. Astfel, Manole Burdof răspunde de producerea furajelor, Elena Chirică — de reproducţie, Iasan Menagi — de creşterea animalelor tinere, Vasilica Costandache — de selecţie. Producţiile obţinute şi retribuţia muncii în acord global ii cointeresează şi le asigură acestora un venit mediu lunar de 2 700—2 800 lei. Rezultatele de pină acum constituie pentru noi un îndemn de a munci cu şi mai multă hărnicie şi pricepere spre a obţine rezultate superioare în dezvoltarea zootehniei în cadrul cooperativei noastre. Dan VIZIREANU şef de fermă, C.A.P. Ovidiu, județul Constanța