Scînteia, martie 1985 (Anul 54, nr. 13225-13252)
1985-03-26 / nr. 13247
MMN mIOR SI MNTUHH THRUM NIGOIAE Cu toate că vremea este încă instabilă în unele zone ale ţării, pe numeroase şantiere de investiţii constructorii şi montorii îşi desfăşoară activitatea cu energie şi stăruinţă, sub semnul eforturilor hotărîte de, a recupera ramînerile în urmă datorate condiţiilor grele de lucru din lunile de iarnă şi de a realiza integral prevederile planului de investiţii şi de puneri în funcţiune pe acest an. Sînt cît se poate de fireşti asemenea eforturi dacă avem în vedere amploarea lucrărilor programate pentru acest an , însumind un volum de 273 miliarde lei — precum şi numărul mare de puneri in funcţiune planificate — 259 de capacităţi importante in industrie şi agricultură. Este vorba, aşa cum s-a subliniat la recenta consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R., de sarcini deosebit de mobilizatoare pentru înfăptuirea cărora trebuie să se acţioneze cu înaltă răspundere, deoarece de introducerea în circuitul productiv, la termen sau mai devreme, a noilor investiţii depinde, intr-o măsură hotărîtoare, înfăptuirea celorlalte obiective economice din acest an şi pe întregul cincinal. De altfel, în repetate rinduri, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a reliefat importanţa majoră a îndeplinirii în bune condiţii a planului de investiţii pe acest an hotărîtor al cincinalului, subliniind necesitatea de a se aplica cu fermitate măsurile stabilite de conducerea partidului şi statului în vederea punerii în funcţiune cît mai rapid cu putinţă a tuturor noilor obiective productive planificate. Există, aşadar, temeiuri profunde ca, zi de zi, pe şantiere să se acţioneze prin toate mijloacele pentru accelerarea ritmului de execuţie a lucrărilor. După cum este cunoscut, în planul pe acest an lucrările noi deţin o pondere mai redusă, cea mai mare parte a fondurilor financiare, mijloacelor materiale şi a forţei de muncă fiind concentrată cu prioritate la obiectivele aflate în curs de execuţie, pentru grăbirea intrării lor în producţie. Sunt demne de apreciat, din acest punct de vedere, eforturile depuse şi rezultatele bune obţinute, în pofida dificultăţilor acestei ierni,, de constructori şi montori pe şantierele Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier II“, Combinatului Esteochimie int . 1, Midia-Navodarii, întreprinderilor miniere Vulcan şi Motru, Combinatului de utilaj greu din Cluj-Napoca şi altele. Desigur, aceste rezultate trebuie amplificate, iar ritmul înalt de muncă să jaloneze activitatea constructorilor şi montorilor de pe toate şantierele noilor obiective şi capacităţi productive. In acest scop este necesară pregătirea temeinică, sub toate aspectele, a fiecărei lucrări în parte, planificarea riguroasă a procesului de execuţie. Altfel spus, se impune adoptarea de masuri ferme şi cuprinzătoare din partea proiectanţilor, a furnizorilor de utilaje tehnologice şi de materiale de construcţii, pentru predarea la timp a tuturor proiectelor, livrarea integrală a echipamentelor şi utilajelor tehnologice şi, respectiv, aprovizionarea ritmică cu materialele de construcţii necesare, concomitent cu organizarea mai bună a punctelor de lucru pe şantiere şi repartizarea din timp şi echilibrată a sarcinilor pe formaţii şi oameni. Subliniem aceste probleme deoarece este absolut necesar ca toate conducerile de trusturi, de antreprize şi brigăzi complexe să acţioneze neîntîrziat pentru pregătireafiecărei lucrări pină în cele mai mici amănunte, promovînd tehnologii de execuţie moderne, menite să determine creşterea gradului de industrializare şi mecanizare a lucrărilor, ■ sporirea productivităţii muncii şi, pe această bază, reducerea substanţială a duratelor de execuţie. Numai aşa vor fi puse in valoare avantajele introducerii lucrului în acord global, iar potenţialul uman şi mijloacele tehnice existente pe şantiere vor fi folosite cu randament superior. Complexitatea sarcinilor din domeniul investițiilor face necesară, mai mult ca oricînd, aplicarea de măsuri hotărîte pentru ca lipsurile manifestate în cursul anului trecut, lipsuri ,le au dus la nerealizarea unor importante capacități de producţie, să fie definitiv înlăturate. Ne referim, îndeosebi, la slaba organizare a activităţii unor constructori şi montori, reflectată prin întârzieri în predarea fronturilor de lucru şi prin tendinţa mutării nejustificate a unor însemnate efective de muncitori dintr-un loc în altul, la nerespectarea termenelor de livrare a unor apreciabile cantităţi de utilaje tehnologice sau de materiale de construcţie, aşa cum s-au petrecut lucrurile, de pildă, pe şantierele centralelor termoelectrice din Bucureşti şi Giurgiu, ale fabricilor de zahăr de la Călăraşi, Olteniţa, Cărei şi altele. Iată de ce, conducerile de unităţi sunt chemate să examineze cu realism posibilităţile de care dispun, să întocmească programe mobilizatoare de lucru, şi în special de montaj tehnologic, îndeosebi pe şantierele combinatelor chimice din Drobeta-Turnu Severin şi Craiova, Combinatului de celuloză şi hirtie Dej, întreprinderii de ţevi Roman, centralelor termoelectrice de la Iaşi şi Arad, Combinatului siderurgic Călăraşi — şantiere pe care urmează să fie montate volume considerabile de utilaje tehnologice. In afara măsurilor cu caracter tehnic menite să determine scurtarea ciclurilor de montaj pe aceste şantiere, ca şi pe numeroase altele se cer aplicate măsuri energice pentru folosirea cît mai raţională a forţei de muncă şi a utilajelor de execuţie şi, mai ales, pentru întronarea fermă, la toate punctele de lucru, in rindul tuturor echipelor şi muncitorilor a ordinii şi disciplinei in muncă. Pentru că hotărîtoare in activitatea de pe şantiere se dovedesc a fi, în ultimă instanţă, munca oamenilor, capacitatea lor de a acţiona cu energie şi înaltă răspundere muncitorească pentru realizarea ritmică şi de calitate ireproşabilă a lucrărilor. Un rol deosebit în această privinţă revine personalului tehnic de pe şantiere — maiştri, şefi de echipă, ingineri — care trebuie să asigure îndrumarea directă şi permanentă a procesului de execuţie, în toate fazele sale, să urmărească îndeaproape respectarea întocmai a programului de lucru, folosirea cu eficienţă a timpului de muncă. Aşa cum a demonstrat cu prisosinţă şi experienţa de pină acum, intensificarea ritmului de construcţii şi montaj pe şantiere este con diţîîHffita- Şfde resp'cctarea de către furnizori a termenelor de livrare a utilajelor tehnologice stabilite prin contracte şi grafice, de expedierea acestora pe şantiere in succesiunea firească a lucrărilor de montaj, pentru a se evita crearea de stocuri de maşini şi echipamente tehnologice nemontate. Nimic nu este mai important pentru colectivele de oameni ai muncii de la întreprinderea de utilaj tehnologic Buzău, întreprinderea de utilaj chimic Ploieşti, întreprinderea mecanică de utilaj tehnologic Moreni ş.a. decit recuperarea grabnică a răminerilor în urmă existente, livrarea ritmică, la termen, a celorlalte utilaje contractate. Bineînţeles, in contextul acestei cerinţe, nu poate fi omisă grija pentru calitatea ireproşabilă a utilajelor fabricate. in scopul evitării oricărei defecţiuni şi a remedierii lor ulterioare. Sarcini mari revin şi beneficiarilor de investiţii, care au datoria să participe activ, cu formaţii proprii de lucru, la montarea rapidă a utilajelor sau executarea unor lucrări de mai mică complexitate. Totodată, beneficiarii au obligaţia de a urmări, zilnic, modul in care sunt respectate graficele de execuţie, de a colabora strins cu furnizorii de utilaje în scopul livrării maşinilor şi echipamentelor la termenele impuse de ordinea de montaj, de a interveni pe lingă proiectanţi pentru soluţionarea operativă, direct pe şantiere, a oricăror probleme ce se ivesc pe parcursul execuţiei. (Continuare in pag. a Il-a) O sarcină prioritară pe şantierele de ACCELERAREA RITMULUI DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DROBETATURNU SEVERIN Activitate susţinută pe şantierul centralei electrice In actualul cincinal, judeţului Mehedinţi i-au fost alocate fonduri de investiţii în valoare de peste 40 miliarde lei. S-au conturat deja alte noi, moderne şi reprezentative obiective industriale, de o deosebită importanţă pentru economia naţională . Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier II, bazinul carbonifer aflat în plină extindere, întreprinderea de aparate de măsură şi control, Laminorul de profile mici, mina de cupru de la Baia de Aramă şi altele. O susţinută activitate desfăşoară, zi de zi, şi constructorii şi montorii de pe şantierul Centralei electrice de termoficare. In fotografie, o secvenţă de muncă de la primul grup energetic de 50 MW, care, peste puţine zile, va intra în probe tehnologice. Intr-un stadiu avansat de montaj se află şi cel de-al doilea grup energetic, de aceeaşi capacitate. (Virginia Tătaru, corespondentul „Scînteii"). Foto : Sandu Cristian In plin centrul oraşului Buzău — o uzină : întreprinderea de contactoare. A fost amplasată aici şi fiindcă, prin natura muncii care se desfăşoară în interiorul său, nu poluează atmosfera. Pe unul din pereţii exteriori ai clădirii — un mozaic , „Invăţămint-Cercetare-Producţie“, operă a doi cunoscuţi plasticieni — Viorel Mărginean şi Vasile Celmare. Sub impresia frumoaselor imagini, pătrundem în uzină ca intr-o instituţie de învăţămînt tehnic superior, ceea ce şi este întreprinderea de contactoare din Buzău. Prin aspect, prin felul cum e utilată, prin tinereţea muncitorilor cu halate imaculate, cu mîini îngrijite, agile. Mîini de bijutieri, avînd obişnuinţa de a face lucruri complicate, de migală, de a înnobila ceea ce ating. In speţă, metalul. — Nu vindem nici un gram de metal fără să-i crească măcar de cinci ori preţul. Altfel de ce ne-am mai afla aici ? — ne spune inginerul-şef al întreprinderii, tovarăşul Constantin Oprescu. Dintr-o jumătate de kilogram de metal se pot scoate şi 30 000 de lei. Prelucrîndu-1, valorificîndu-1 la nivelul tehnicii de vîrf de care dispunem. Străbatem secţiile de producţie. Ne oprim la un stand, la altul. Iată, acestea sunt contactoarele, produsele cu care uzina a debutat şi care, într-o gamă complexă, continuă să se realizeze aici. Aparent simple, aceste produse electrotehnice presupun multă muncă de fineţe, multă precizie. Le regăseşti la tot pasul, în componenţa celui mai banal tablou electric, dar şi a celui mai complicat echipament de automatizări. Iată însă şi produse ce ies din familia contactoarelor, care, prin complexitatea şi gradul lor de noutate, forţează barierele tehnicii de vîrf : dispozitive complicate, aparate de măsură şi control, utilaje pentru montajul mecanic şi automatizat al produselor, captatori solari, generatoare şi pompe acţionate de vînt. — Ce legătură au aceste produse cu... firma întreprinderii ? — Dacă n-au legătură cu firma, cum bine aţi sesizat, au legătură cu mozaicul pe care l-aţi admirat din stradă... — Invăţămînt-cercetareproducţie. — Da. Adică paşi înainte. Progres. Ceea ce vedeţi acum este un summum de astfel de paşi. Nimic extraordinar. Aparent, nimic extraordinar. Dacă priveşti însă înapoi, descoperi că fabrica a pornit la drum, in 1976, cu o gamă restrinsă de produse, iar acum... Dar să nu anticipăm. Spre sfîrşitul verii, cind Începe „toamna bobocilor“ — a stagiarilor abia repartizaţi în producţie — la „Contactoare“ sosesc, an de an, tineri cu duiumul. Zeci de absolvenţi ai facultăţilor de profil. Poarta se deschide larg, tinăra uzină îşi trage maturitatea din elanul şi căutările unor astfel de tineri. Dar, în drum spre secţia de producţie, mai este ceva. — A, extemporalul ! — Da, extemporalul. Spuneţi-ne şi nouă cum a fost. Interlocutorul, inginerul Cristian Bordeianu, stagiar anul II, nu se lasă rugat. — Am venit vreo 70 de stagiari. Intîi, două-trei zile, am făcut cunoştinţă cu fiecare secţie. Apoi... extemporalul. Test profesional, dar nu numai atit. Intre altele, trebuie să-ţi exprimi şi opţiunea pentru locul de muncă. Am optat pentru laboratorul de control-cercetare. Mă întîlnesc deseori cu colegi de facultate. Mă întreabă : „Iţi faci meseria ?“ Zic „da“ cu mîndrie. — Şi în creaţia tehnică, ne spuneţi şi nouă cum aţi debutat ? — Mi-a arătat cineva, într-o zi, un miez bobinat după o tehnologie mai specială şi mi-a zis : dacă am avea, dacă ar exista în fabrică un dispozitiv care să bobineze miezuri din astea... — II fac eu, m-am repezit. Abia pe urmă mi-am dat seama cît de greu e. Nu-mi puteam lua cuvîhtul înapoi. Am pornit de la zero. Am efectuat cercetarea. Am făcut dispozitivul. A mers, nu mai trebuia importat. Mai mult, prin noua tehnologie s-a redus consumul de cupru, de tablă silicoasă şi altele. Cind erst demult proiectat, aflu că la F.E.A. există ceva asemănător, de fabricaţie japoneză. Mă duc, văd. Dispozitivul meu, al nostru, era mai bun. Aşa mi-am descoperit vocaţia pentru cercetare, inovaţie, inventică. Acum am în studiu ceva mai complicat, ceva care se „dospeşte“. Sigur o inovaţie, dacă nu cumva o invenţie. Il priveşti, ii asculţi şi trebuie să-ţi repeţi că stai de vorbă cu un... stagiar. A găsit încredere, a găsit cîmp de afirmare, a găsit un colectiv pasionat de cercetare, de progres tehnic. Şi s-a integrat firesc, armonios. Maistrul principal Ion B. Marin, specialist in... produse noi, în prototipuri, cum ni l-a prezentat inginerul-şef, are experienţa unor ani de muncă şi căutări în întreprinderi de profil, unde a pus umărul în anii începutului, pe Anica FLORESCU Stelian CHIPER corespondentul „Scînteii“ (Continuare in pag. a IlI-a) Bátálii la frontiera / noului PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LIV Nr. 13 247 Marți 26 martie 1985 4 PAGINI - 50 BANI Din noul peisaj urbanistic al municipiului Pitești PATRU DECENII DE LA VICTORIA ASUPRA FASCISMULUI: concluzii istorice, învăţăminte de stringentă actualitate Apărarea păcii, împiedicarea unei noi conflagraţii mondiale, problema fundamentală a vremurilor noastre La 9 mai, întreaga omenire progresistă va sărbători împlinirea a patru decenii de la victoria asupra fascismului, eveniment de însemnătate epocală, piatră de hotar in lupta popoarelor de pretutindeni pentru libertate, pentru dreptul de a-şi hotări de sine stătător soarta, pentru o viaţă paşnică. Pentru poporul român, care şi-a adus din plin contribuţia la infringerea celui mai periculos duşman al omenirii, aniversarea acestui eveniment istoric coincide, in mod fericit, cu împlinirea a 108 ani de la proclamarea independenţei depline de stat a României, act care a înscris o nouă pagină de glorie in milenara carte a faptelor de vitejie ale neamului. Tocmai ca expresie a importanţei deosebite pe care România socialistă o acordă acestor evenimente, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a adoptat, după cum se ştie, HOTĂRIREA PRIVIND ANIVERSAREA A 40 DE ANI DE LA VICTORIA ASUPRA FASCISMULUI ŞI SĂRBĂTORIREA „ZILEI INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI", care prevede un amplu program de acţiuni şi manifestări pentru cinstirea acestor momente de răspintie în destinele poporului român. In acest cadru, pe lingă alte aspecte, ziarul nostru işi propune să releve intr-un ciclu de articole citeva din principalele învăţăminte şi concluzii pe care însăşi viaţa le-a impus, atit din împrejurările declanşării celei de-a doua conflagraţii mondiale, cit şi din desfăşurarea luptei popoarelor pentru zdrobirea hitlerismului, pentru afirmarea lor liberă, independentă. Evocînd marea izbîndă a popoarelor de acum patru decenii, izbîndă plătită scump, cu uriaşe vărsări de singe şi incalculabile pierderi materiale, rememorînd atîtea şi atîtea episoade eroice ale giganticei încleştări dintre fascism, promotorul cel mai brutal şi monstruos al politicii imperialiste de dominaţie, agresiune şi dictat şi — pe de altă parte — popoarele, însufleţite de idealurile libertăţii, independenţei şi demnităţii naţionale, principala concluzie care se poate desprinde este, fără doar şi poate, necesitatea arzătoare de a se acţiona in modul cel mai energic pentru a nu se mai permite repetarea împrejurărilor care au făcut posibilă izbucnirea războiului, de a nu precupeţi nici un efort pentru a se evita ororile unei noi conflagraţii, de a se face totul pentru apărarea păcii, bunul cel mai de preţ al popoarelor. ACEASTA ESTE POZIŢIA PE CARE SE SITUEAZĂ CONSECVENT ROMÂNIA SOCIALISTA, PREŞEDINTELE TARII, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU. In numele acestui nobil ţel acţionează neobosit ţara noastră. Se poate spune că apărarea păcii constituie ideea cardinală, fundamentală şi permanentă, esenţa întregii activităţi atât de bogate şi de înaltă răspundere faţă de destinele umanităţii pe care o desfăşoară România. Iniţiativele istorice, multiplele demersuri, propunerile de răsunet aduse în dezbaterea forurilor internaţionale au conferit României binemeritatul renume de „ţară a păcii“, preşedintele ei fiind in acelaşi timp pretutindeni omagiat ca „erou al păcii“. Imperativul eradicării ideologiei agresiunii si războiului. Aşa cum se ştie, încă din momentul venirii la putere, hitleriştii — proclamindu-şi deschis şi arogant pretenţiile la hegemonia mondială şi urmărind edificarea unui „Reich milenar“ întemeiat pe aservirea şi jefuirea, practic, a tuturor popoarelor lumii, considerate dispreţuitor ca „inferioare“ — au ridicat la rangul de politică oficială folosirea forţei, a războiului pentru atingerea acestor scopuri. Transpunind în domeniul vieţii sociale şi al politicii internaţionale legile junglei, asimilînd astfel fiinţele umane cu regnul animal, deformind şi denaturînd grosolan fragmente ale teoriei darwiniste cu privire la selecţia speciilor prin lupta pentru existenţă, preluînd şi hipertrofiind conceptul nietzscheean al „supraomului“, căruia totul i-ar fi permis, imprumutînd de la cei mai obscurantişti precursori ai rasismului teoriile absurde ale „supremaţiei de rasă“, hitlerismul şi-a creat o monstruoasă ideologie de justificare, preamărire şi glorificare a războiului. Aşa au fost puse in circulaţie teoriile despre „războiul purificator“, despre război ca „factor de oţelire a voinţelor“, ca instrument prin care „rasa superioară a stăpinilor“ (Herrenvolk) să subjuge „masa popoarelor sclave“. Hitlerismul a propagat asiduu „cultul morţii“, din care s-au inspirat toate mişcările extremiştilor de dreapta, tocmai ca premisă a cultului războiului. De altfel, „führerul“ nu s-a sfiit să declare cu cinism că vrea războiul şi va folosi toate mijloacele pentru a-l purta, că îşi va pune în joc toată energia pentru a provoca războiul, aceasta fiind sarcina sa. „Fundamentînd“, încă înainte de dezlănţuirea războiului, politica genocidului, căpetenia „c£ i măşilor brune“ spunea că nu va ţin înapoi de la nici un mijloc, nici chiar de la crime, întrucît, după propriile sale afirmaţii, însăşi ideea de crimă ar fi o noţiune perimată. In virtutea acestorconcepţii abominabile, economia Germaniei a fost pusă pe picior de război, procedîndu-se, cu o intensitate nemaivăzută, la militarizarea vieţii sociale şi la frenetice acţiuni de înarmare. Din păcate, o bună perioadă de timp omenirea a asistat cu pasivitate şi indiferenţă la exacerbarea propagandei războiului şi a măsurilor febrile pe planul înarmărilor desfă- . şurate de Germania hitleristă. Nu puţini au fost cei care le-au considerat un „bluff“, „ameninţări goale“, „fanfaronadă“, simple gesturi de „intimidare“ — ignorînd sau minimalizînd pericolul uriaş, cumplit, care creştea sub ochii lor. Şi, după cum se ştie, preţul acestei miopii a fost teribil. Uriaşele pierderi de vieţi omeneşti, distrugeri şi suferinţe impun popoarelor lumii să-şi păstreze vigilenţa mereu trează, să acţioneze cu cea mai mare vigoare pentru eradicarea oricăror încercări Romulus CAPLESCU (Continuare în pag. a IV-a) CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ - puternic racordată la cerinţele dezvoltării economice Chimia românească, ramură a industriei care in acest cincinal a înregistrat unul din cele mai înalte ritmuri de dezvoltare, sprijinită şi impulsionată de o valoroasă şi competentă activitate de cercetare ştiinţifică şi tehnologică, a înregistrat an de an rezultate de prestigiu. Succeseleobţinute au fost posibile datorită îndrumării permanente a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii, care a orientat valorosul potenţial uman şi material de care dispune cercetarea ştiinţifică din ţara noastră spre soluţionarea problemelor stringente ale dezvoltării economiei naţionale. O contribuţie de excepţională importanţă la afirmarea puternică a ştiinţei româneşti ca forţă motrice a progresului multilateral al ţării are tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, eminentă personalitate ştiinţifică de largă recunoaştere şi preţuire , internaţională. In acest cadru, puternic mobilizaţi de sarcinile şi indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, cu prilejul ultimei vizite de lucru efectuate în unitatea noastră, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, oamenii muncii din Institutul de chimie din Cluj-Napoca, în frunte cu comuniştii, au obţinut o serie de rezultate cu efecte deosebit de bune în economie. Obiectivele de cercetare ştiinţifică şi tehnologică abordate de colectivele noastre de specialişti au vizat elaborarea de tehnologii noi, moderne, unele neconvenţionale, în special din grupa celor de sinteză fină şi de mic tonaj, capabile să asigure valorificarea superioară şi integrală a materiilor prime. Aceste eforturi s-au materializat în elaborarea a 35 de tehnologii pentru fabricarea de pesticide (neconvenţionale), lacuri şi vopsele, noi materiale speciale necesare industriei electronice, electrotehnice şi microelectronice. S-au elaborat, de asemenea, o serie de tehnologii noi care vor contribui la realizarea programului de valorificare superioară a unor minereuri sau la construcţia unor aparate de laborator şi de cercetare ştiinţifică. In acest sens, bunăoară, au şi fost elaborate şase modele experimentale, opt prototipuri şi s-au executat seriile zero la două noi tipuri de aparate pentru cercetările de laborator. Indicaţiile şi sarcinile trasate de conducerea partidului s-au concretizat, totodată, în asimilarea mai rapidă în fabricaţie a unor tehnologii şi produse chimice cu eficienţă ridicată, în special din domeniul feromonilor şi al altor produsechimice utilizate în agricultură, precum şi a celor destinate industriei electronice, electrotehnice şi microelectronice. în acelaşi timp, au fost dezvoltate şi modernizate unele din instalaţiile noastre tehno-Prof. univ. dr. Gheorghe MARCU directorul Institutului de chimie din Cluj-Napoca (Continuare în pag. a IlI-a)