Scînteia, iunie 1985 (Anul 54, nr. 13304-13328)

1985-06-01 / nr. 13304

SCÂNTEIA — slmbata 1 iunie 1985 C­UVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU • l /a p­enara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor (Urmare din pag. a II-a) tone de porumb la hectar — şi au convins şi cercetarea că este posi­bil acest lucru. (Vii aplauze). Deci contactele intre cercetare şi pro­ducţie sint în folosul atît al unora, cit şi al altora ! Desigur, cei care au obţinut recolte mari au luat să­­mînţa de la cercetare , dar ei au demonstrat şi cercetării că, în anu­mite condiţii, această săminţă poa­te da mai mult. Trebuie să unim şi să dezvoltăm această conlu­crare ! Numai unind cercetarea cu producţia, inclusiv — repet — cu munca practică a cooperatorilor, a muncitorilor agricoli, a mecaniza­torilor vom putea asigura un pro­gres, un salt în ştiinţa agricolă, vom obţine, intr-adevăr, producţii sporite şi vom face ca realizarea de recolte de 10 000 kg grîu şi 20 000 kg porumb la hectar să de­vină o caracteristică generală, în toate unităţile noastre ! (Aplauze puternice). Dragi tovarăşi, In acelaşi timp, trebuie să Întă­rim şi mai mult activitatea din întreprinderile agricole de stat şi din cooperativele agricole de pro­ducţie. Doresc să subliniez, şi să elogiez, cooperativele care au ob­ţinut recolte mult mai mari decît multe I.A.S.-uri din aceeaşi zonă — ceea ce demonstrează că ele s-au ridicat la un nivel superior ca or­ganizare, dar şi ca mentalitate, faţă de multe întreprinderi de stat. Noi am avut o perioadă cînd, într-ade­­văr, I.A.S.-urile au fost un exem­plu. Nu vreau să jignesc pe cei din I.A.S.-uri — ştiu că sunt mulţi aici. De altfel, eu am insistat să vină la plenară un număr mai mare de lucrători din I.A.S.-uri, ca să discutăm în special această pro­blemă. I.A.S.-urile nu-şi mai­­în­deplinesc rolul de avangardă în agricultură. In mentalitatea unor lucrători din I.A.S.-uri au interve­nit rutina şi conservatorismul. Mai îndrăzneţi sînt inginerii din coope­rativele agricole decît mulţi ingi­neri din I.A.S.-uri ! Mai îndrăzneţi sînt cooperatorii decît mulţi mun­citori din I.A.S.-uri. Este necesar să schimbăm această stare de lu­cruri, cu atît mai mult cu cit I.A.S.-urile continuă să deţină un pămînt foarte bun. Ele continuă să dispună de mijloace materiale ceva mai bune decît multe cooperative — inclusiv în domeniul îngrăşă­mintelor — fără a mai vorbi de numărul mare de specialişti. Este necesar să facem în aşa fel încît să schimbăm, încă în acest an, si­tuaţia din întreprinderile agricole de stat. Ele trebuie să-şi reia locul de avangardă, să fie în fruntea re­voluţiei agrare, a luptei pentru o agricultură avansată ! Aceasta este cerinţa pentru toţi cei care lucrea­ză în I.A.S.-uri ! (Aplauze pu­ternice). In acelaşi timp trebuie să îm­bunătăţim activitatea în toate coo­perativele agricole de producţie ! Să facem în aşa fel încît rezulta­tele bune obţinute de un număr foarte mare de cooperative să se generalizeze în toate unităţile, să crească rolul adunărilor generale. Cooperatorii trebuie să nu uite nici un moment că ei sunt proprie­tarii, ei sunt producătorii, ei sunt beneficiarii a­­ceea ce se realizea­ză ! Cooperativele sunt ale lor — şi ei trebuie să răspundă şi să facă totul pentru ca activitatea acestora să se desfăşoare în con­diţii cit mai bune şi să se obţină recolte cît mai mari. Să facem să crească rolul con­siliilor de conducere din I.A.S.-uri şi din cooperative, ca organe co­lective de conducere a întregii ac­tivităţi. Democraţia revoluţiona­ră­­muncitorească nu trebuie să con­stituie numai un mijloc de a dez­bate şi discuta o serie de proble­me. Desigur, şi acest lucru este important. Dar democraţia revolu­­ţionară­ muncitorească trebuie să se manifeste în creşterea răspun­derii fiecăruia la locul de muncă, în lupta pentru ca, în fiecare uni­tate, să obţinem cele mai bune recolte în toate domeniile de acti­vitate­­ şi de cereale, şi de plante tehnice şi în zootehnie şi aşa mai departe. Avem posibilitatea şi tre­buie să facem în aşa fel încît uni­tăţile noastre de bază din agricul­tură — I.A.S.-urile şi cooperative­le agricole — conlucrînd în strînsă unitate, dar întrecîndu-se să ocu­pe un loc mai de frunte, să devină unităţi puternice, atît din punct de vedere economic, cît şi politic, să fie promotori fermi ai noii re­voluţii agrare. (Aplauze puternice, prelungite). Răspunderi mari revin şi staţiu­nilor de maşini agricole — S.M.A.­­urilor. Astăzi, o parte însemnată a lucrărilor agricole se realizează cu mijloace mecanizate. S-a discu­tat în plenară, îndeosebi în sec­ţiuni, despre aceste probleme. Tre­buie ca şi în activitatea S.M.A.­­urilor să se aducă anumite îmbu­nătăţiri, să crească mai puter­nic răspunderea lor, a mecani­zatorilor, în executarea la timp şi în bune condiţii a lucrări­lor agricole — aceasta fiind un factor hotărîtor pentru a realiza programele de dezvoltare a pro­ducţiei agricole în toate sectoare­le. Şi în acest domeniu, adunări­le generale, consiliile de condu­cere trebuie să-şi îndeplinească în condiţii mult mai bune rolul pe care îl au. Ele trebuie să-şi în­tărească mai puternic conlucrarea cu cooperativele, să aplice ferm principiile cointeresării materiale în raport de producţia realizată, astfel încît toate veniturile meca­nizatorilor — începînd cu ale di­rectorului de staţiune — să de­pindă de producţiile ce se obţin pe terenurile lucrate de mecaniza­tori. In acelaşi timp, aş dori să atrag atenţia Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, între­prinderilor constructoare­ de ma­şini agricole asupra necesităţii de a acorda mai multă atenţie ridi­cării nivelului calitativ şi tehnic al maşinilor agricole, de a trece cu mai multă hotărîre, împreună cu cei din agricultură, la reali­zarea unei sisteme noi de mașini agricole-agregat care să efec­­tu­eze concomitent mai multe lu­crări. Pînă vom realiza o sistemă nouă, să trecem la realizarea de sisteme cu actualele mașini pe care le avem, îmbinîndu-le în mod corespunzător, aşa cum se face deja în multe locuri. Pe această bază putem să scurtăm durata e­­xecutării lucrărilor agricole, să reducem consumul de motorină şi carburanţi în general şi să asi­gurăm şi efectuarea în bune con­diţii a lucrărilor agricole. O atenţie deosebită trebuie să se acorde de către industria construc­toare de maşini, dar şi de Minis­terul Agriculturii, asigurării în bune condiţii a pieselor de schimb necesare. Există un program sta­bilit în privinţa aceasta­­ şi tre­buie să se treacă cu hotărîre la realizarea lui în cele mai bune con­diţii. De asemenea, trebuie să asigu­răm satisfacerea, în conformitate cu prevederile planului, a cerin­ţelor agriculturii privind îngră­­şămintele şi celelalte produse chi­mice, dar să asigurăm şi folosi­rea raţională a acestora. Trebuie să trecem la noi tehnologii de îm­­prăştiere a îngrăşămintelor. Exis­tă de acum o experienţă care de­monstrează că se pot obţine re­zultate mult mai bune cu o can­titate mai redusă de îngrăşămin­te. Să folosim, fără nici o îndo­ială, şi pesticidele, şi erbicidele , însă trebuie să înlăturăm exce­sul care se face cu erbicidele şi pesticidele. Este neapărat necesar să analizăm felul cum folosim a­­ceste substanţe chimice — care au şi efecte negative — şi să in­troducem şi în acest domeniu noi tehnologii, care să ducă la dimi­nuarea considerabilă a acestora. In nici un fel nu trebuie să admi­tem — repet — tendinţa cu to­tul greşită de a folosi cantităţi prea mari de pesticide şi erbici­­de ! Ele sunt dăunătoare înseşi să­nătăţii omului ! Va trebui ca, îm­preună cu Ministerul Chimiei, cu Ministerul Agriculturii, dar şi cu Ministerul Sănătăţii, să revedem şi să stabilim noi norme de fo­losire a acestor substanţe chi­mice. Avem o cale­ care e mai la în­­demîna tuturor — aceea a îngră­şămintelor naturale, pe care nu le folosim complet. Am fost informat că, în 1984—1985, nu s-au folosit nici 50 la sută din cantităţile de îngrăşăminte organice. Or, ase­menea îngrăşăminte sînt la înde­­mîna tuturor şi — după cum ştiţi — dau chiar şi rezultate mai bune în producţia agricolă. Deci luînd toate măsurile pentru asi­gurarea bazei tehnico-materiale şi a tot ceea ce este necesar, trebuie să acţionăm în aşa fel încît să fo­losim totul cît mai raţional, cu rezultate cît mai bune. Un accent deosebit trebuie să punem pe problemele bunei orga­nizări a producţiei şi a muncii, ale creşterii productivităţii mun­cii — despre care s-a vorbit mai puţin în plenară şi în secţiuni — precum şi pe problemele eficienţei economice. Va trebui să acţionăm cu toată hotărâ­­rea pentru a asigura ca, în toate unităţile agricole, de stat şi cooperatiste, să se acorde o aten­ţie mult mai mare rezultatelor economice, problemelor eficienţei. Avem multe unităţi agricole cu rezultate bune, dar sunt şi multe cu rezultate slabe. De aceea, va trebui ca fiecare unitate, fiecare comitet judeţean,, direcţiile genera­le şi toate organele agricole să ia măsuri hotărîte în direcţia unei mai bune desfăşurări a întregii activităţi în unităţile agricole. Să facem totul ca, şi în agricultură, să se aplice mai ferm principiile socialiste de retribuţie, acordul global, să se asigure ca veniturile tuturor celor care lucrează în acest sector să fie nemijlocit legate de creşterea mai puternică a produc­ţiei. O atenţie deosebită trebuie acor­dată şi asigurării fondului de stat la produsele agroalimentare, reali­zării contractărilor la timp, dar, mai cu seamă, preluării produse­lor contractate. Trebuie să acţio­năm pentru buna funcţionare a autoconducerii şi autoaprovizionă­­rii în toate judeţele şi localităţile. Cred că nu este necesar să mai insist asupra acestor lucruri ; am discutat despre ele şi la consfă­tuirea din decembrie. Doresc însă să atrag atenţia asupra lor pentru că, şi pe primele luni ale acestui an, realizările nu ne pot mulţumi. Trebuie să acţionăm cu toată ho­­tărîrea pentru ca toate comisiile din comunele necooperativizate să-şi îndeplinească rolul lor, pen­tru ca ţărănimea din aceste zone să contracteze, dar şi să predea la stat, toate produsele care au fost contractate. Consider că şi în acest domeniu se impune să aducem unele îmbu­nătăţiri, pornind de la faptul că forma actuală nu se dovedeşte cea mai bună. Să facem ca Ministerul Agriculturii, Departamentul in­dustriei alimentare să-şi asume pe deplin răspunderile în contractarea laptelui, a animalelor, precum şi pentru preluarea acestor produse. Am în vedere inclusiv soluţiona­rea problemelor care s-au ridicat, ca departamentul şi unităţile in­dustriei alimentare să dispună de mijloacele proprii de preluare a laptelui şi produselor agricole. (Aplauze). Aceasta este o problemă esenţială pentru buna funcţionare a autoaprovizionării, pentru a asi­gura fondul de stat cu produse agroalimentare — şi nu putem să lăsăm ca fiecare cooperativă de consum să realizeze cum crede ea acest lucru — inclusiv conducerea CENTROCOOP-ului, care s-a do­vedit că nu-şi îndeplineşte obliga­ţiile încredinţate de partid şi de stat în privinţa aceasta. (Aplauze). Vom aduce, într-un timp scurt — încă în cursul lunii viitoare — toate îmbunătăţirile în această pri­vinţă. Vom stabili măsurile necesa­re pentru ca, din semestrul II, să introducem o mai bună ordine şi disciplină şi în acest sector, dar — repet — acest lucru este valabil şi pentru I.A.S.-uri, şi pentru coope­rative ! Toate trebuie să înţeleagă că predarea la fondul de stat nu este o problemă benevolă, ci obli­gatorie ; contractele trebuie reali­zate in întregime ! Aceasta este una din obligaţiile de bază ale agriculturii noastre pentru dezvol­tarea ţârii ! (Aplauze puternice). In general, consider că este ne­cesar să facem mai mult pentru îmbunătăţirea activităţii în­ indus­tria alimentară — în toate judeţele şi pe plan central — pentru ca De­partamentul industriei alimentare să-şi îndeplinească rolul pentru care a fost creat. Din păcate, n-am putea spune că industria noastră alimentară s-a ridicat la nivelul cerinţelor şi al posibilităţilor pe care le are. Şi în acest domeniu se păstrează o men­talitate învechită, un conservato­rism care împiedică să se meargă mai ferm în prelucrarea corespun­zătoare, la un nivel superior, a produselor agricole, spre a asigura populaţiei tot ce este necesar pen­tru o bună alimentaţie. Am discu­tat, nu de mult, această problemă cu tovarăşii din conducerea Mi­nisterului Agriculturii şi Industriei Alimentare — şi consider că vor trebui aplicate mai rapid toate măsurile stabilite. Dragi tovarăşi, In plenară s-a discutat, de ase­menea, despre silvicultură şi des­pre păşunile din zonele montane, care au fost trecute în administra­rea silviculturii. Avem şi aici un program. S-au produs însă unele încălcări ale prevederilor din acest program — şi se impune să se ac­ţioneze cu toată hotărîrea în ve­derea lichidării lipsurilor ce s-au manifestat. Trebuie luate toate mă­surile pentru realizarea în bune condiţii a programului din silvi­cultură, cu tot ceea ce cuprinde el. Nu doresc să insist acum mai mult asupra programului din silvicultu­ră. Aş atrage numai atenţia că, în ce priveşte păşunile din zonele de munte, trebuie ca, împreună cu Ministerul Agriculturii, să se asi­gure tot ce este necesar pentru buna lor întreţinere şi creşterea producţiei acestora. Dacă propune­rile formulate privind o­­dotare specială cu mijloace de mecanizare pentru aceste zone se vor justifica, să se treacă rapid la luarea aces­tor măsuri, încît cele aproape 2 milioane de hectare păşuni să poa­tă asigura o producţie de 2—3 ori mai mare decît dau acum, precum şi la asigurarea condiţiilor pentru păşunat în păduri, aşa cum este stabilit. In acest fel, şi pe această cale, Să se contribuie mai substan­ţial la îmbunătăţirea bazei furajere a animalelor ! In Consiliul Naţional se găseşte Comitetul Apelor, care are, de ase­menea, un rol important atît în lu­crările de irigaţii, cît şi în lucrările generale de asigurare a apei, de păstrare a norilor cît mai curate, de îndiguire şi îmbunătăţire, a lor — lucrări care ocupă un loc foarte important în programul de dezvol­tare a României în următorul cin­cinal. Consider că şi Comitetul A­­pelor, ca şi Ministerul Silvicultu­rii, trebuie să ia toate măsurile ce se impun în vederea îndeplinirii în cele mai bune condiţii a sarcinilor de mare răspundere ce le are fie­care în domeniul său de activitate. Stimaţi tovarăşi, Avînd in vedere problemele care stau în faţa agriculturii, obiectivele puse de Congresul al XHI-lea al partidului, sunt nece­sare măsuri de perfecţionare a conducerii, a planificării în agri­cultură, în concordanţă cu­­ noile cerinţe puse de dezvoltarea auto­conducerii, cu necesitatea aplică­rii noului mecanism economic, a sporirii răspunderii judeţelor, uni­tăţilor şi sectoarelor respective de activitate, în acelaşi timp, se impune o în­tărire mai puternică a controlului şi a spiritului de răspundere în toate sectoarele ! O atenţie deose­bită va trebui să acordăm îmbu­nătăţirii activităţii şi realizării sarcinilor pe care le au consiliile unice agroindustriale. Se impune, de asemenea, ca direcţiile agricole judeţene să-şi îndeplinească şi ele, într-o mai mare măsură, rolul pe care îl au în conducerea agricul­turii din judeţe. Sunt multe de spus în această privinţă. Cred însă că, în cadrul dezbaterilor din secţiuni, tovarăşii au discutat mai amănunţit aceste probleme ; eu numai atrag atenţia asupra aces­tora. In general, este necesar ca în­suşi Ministerul Agriculturii să tra­gă toate concluziile care se impun din dezbaterile care au avut loc — atît din ceea ce este bun, dar şi din ceea ce a fost negativ în ac­tivitatea de pînă acum — şi să acţioneze pentru a-şi îndeplini în condiţii mai bune rolul pe care îl are în conducerea agriculturii. Aş atrage în mod deosebit aten­ţia asupra activităţii Consiliului Naţional al Agriculturii şi celor­lalte sectoare de activitate, care trebuie să asigure, într-un mod larg, democratic, controlul unitar în realizarea tuturor programelor de către toate celelalte organisme care sunt în acest consiliu și care, toate, într-o măsură sau alta, au răspunderi în realizarea progra­mului de dezvoltare a agriculturii. Cred că toate consiliile de con­ducere ale ministerelor, Consiliul Naţional al Agriculturii vor tra­ge­­ concluziile ce se impun — şi vor acţiona in aşa fel încît să-şi îndeplinească în cele mai bune condiţii răspunderile pe care le au, să asigure înfăptuirea neabătută a hotărîrilor Congresului al XIII-lea privind realizarea unei agriculturi intensive, înfăptuirea noii revolu­ţii­­ agrare în România ! (Aplauze puternice, îndelungate). Desigur, tovarăşi, în întreaga activitate un rol important îl au organele şi organizaţiile de partid. Toate organizaţiile de partid din unităţile agricole, comitetele co­munale, orăşeneşti, judeţene de partid trebuie să tragă concluzii­le necesare din activitatea desfă­şurată pînă acum, să acţioneze cu mai multă hotărîre în vederea în­deplinirii rolului de forţă politi­că conducătoare, care constă — aşa cum am spus nu o dată — nu în a sta în afara problemelor, ci de a acţiona în activitatea prac­tică de unire a tuturor oameni­lor muncii într-o direcţie unică, comuniştii fiind exemplu în mun­ca pentru soluţionarea la tim­p şi în bune condiţii a problemelor protecţiei agricole. Rolul con­ducător al partidului trebuie să se manifeste în felul în care comu­niştii, organizaţiile şi organele de partid ştiu să înfăptuiască hotărâ­rile de partid, ştiu să unească pe toţi oamenii muncii într-o direc­ţie unică, să asigure mersul ferm înainte al României pe drumul so­cialismului şi comunismului, ridi­carea bunăstării generale a po­porului, întărirea independenţei şi suveranităţii patriei ! (Urale şi a­­plauze puternice; se scandează îndelung „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“). • Este necesar, de asemenea, ca toate consiliile populare să-şi în­deplinească rolul pe care-l au — în conformitate cu legile ţării — în organizarea­ şi desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor agri­cole. Fiecare consiliu popular co­munal, orăşenesc şi judeţean poartă răspunderea deplină a rea­lizării programelor în agricultură, a producţiei agricole­­ şi trebuie să acţioneze în concordanţă cu aceste obligaţii şi prevederi. Să facem totul pentru întărirea disciplinei, a ordinii şi spiritului de răspundere în toate domeniile de activitate ! Să acordăm mai multă atenţie pregătirii profesio­nale, tehnice, ridicării calificării tuturor oamenilor muncii, a cu­noştinţelor specialiştilor din agri­cultură ! Am fost informat că în plenară s-au formulat 11 serie de propuneri privind pregătirea ca­drelor necesare pentru agricultu­ră. Conducerea partidului anali­zează mai de mult aceste proble­me, necesitatea de a se aduce unele îmbunătăţiri în pregătirea profesională a tinerilor din toate sectoarele — şi avem în vedere să facem aceasta şi în agricultură. Trebuie ca, într-adevăr, tinerii să capete o pregătire temeinică — de altfel, aşa cum prevede legea — pentru agricultură şi pentru me­canizarea agriculturii, ca în tot învăţămîntul agricol, inclusiv cel superior, cunoaşterea şi mînuirea maşinilor agricole să devină o obligaţie pentru toţi cei care se pregătesc pentru agricultură. (Aplauze puternice). Dar trebuie cunoscută, în acelaşi timp, şi chi­mia, şi biologia. O agricultură de înaltă productivitate nu se poate realiza decît cu oameni cu înalte cunoştinţe în domeniul agricol, din toate punctele de vedere. Vom aduce, în mod corespunzător, îm­bunătăţirile necesare sistemului de pregătire a cadrelor, inclusiv a mecanizatorilor, pentru ca, real­mente, să avem mecanizatori care să cunoască tractorul, combina, maşinile agricole, să ştie să le mînuiască, să le întreţină , pen­tru că numai aşa vor fi buni muncitori şi mecanizatori ai agri­culturii ! (Aplauze puternice). Va trebui să depunem o activi­tate mai susţinută pentru ca — aşa cum am mai menţionat şi în alte împrejurări — un număr co­respunzător de tineri să rămînă să lucreze în agricultură, să-şi în­suşească această meserie de buni agricultori, în sensul larg ,al cuvân­tului. Avem nevoie de oameni cu o înaltă pregătire, dorim ca un număr important de tineri să se pregătească şi să lucreze în agri­cultură ! Aceasta este una din cerinţele de bază pentru a asigura dezvoltarea permanentă a agricul­turii noastre. (Aplauze puternice). Dragi tovarăşi şi prieteni, In încheiere, aş dori să exprim, încă o dată, convingerea că toţi participanţii la plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agricultu­rii şi celorlalte sectoare se vor în­toarce la locurile lor de muncă cu hotărîrea fermă de a face totul pentru înfăptuirea în cele mai bune condiţii a planului pe acest an, realizind la timp şi de bună calitate toate lucrările ce se cer în fiecare etapă din următoarele luni, punînd o bază trainică pentru re­colta anului 1986. Aş dori să urez tuturor celor prezenţi, ţărănimii cooperatiste şi întregii ţărănimi, în general, tu­turor celor care lucrează în agri­cultură succese tot mai mari şi recolte tot mai bogate în acest an, creşterea contribuţiei agriculturii la înfăptuirea Programului parti­dului de făurire a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate şi de înaintare spre comunism ! (Aplau­ze şi urale puternice). Vă doresc, încă o dată, succese în întreaga activitate, multă sănă­tate şi fericire ! Şi recolte cît mai bune ! (Aplauze şi urale puternice ; se scandează îndelung „Ceauşescu —P.C.R.„Ceauşescu şi po­porul !“, „Ceauşescu—România, stima noastră şi minciuna !“. Intr-o atmosferă de puternică însufleţire, toţi cei prezenţi ovaţionează în­delung pentru Partidul Comunist Român — forţa politică conducă­toare în societatea noastră — pen­tru secretarul general al partidu­lui, preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu). PAGINA 3

Next