Scînteia, iunie 1985 (Anul 54, nr. 13304-13328)
1985-06-01 / nr. 13304
SCÂNTEIA — slmbata 1 iunie 1985 CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU • l /a penara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor (Urmare din pag. a II-a) tone de porumb la hectar — şi au convins şi cercetarea că este posibil acest lucru. (Vii aplauze). Deci contactele intre cercetare şi producţie sint în folosul atît al unora, cit şi al altora ! Desigur, cei care au obţinut recolte mari au luat sămînţa de la cercetare , dar ei au demonstrat şi cercetării că, în anumite condiţii, această săminţă poate da mai mult. Trebuie să unim şi să dezvoltăm această conlucrare ! Numai unind cercetarea cu producţia, inclusiv — repet — cu munca practică a cooperatorilor, a muncitorilor agricoli, a mecanizatorilor vom putea asigura un progres, un salt în ştiinţa agricolă, vom obţine, intr-adevăr, producţii sporite şi vom face ca realizarea de recolte de 10 000 kg grîu şi 20 000 kg porumb la hectar să devină o caracteristică generală, în toate unităţile noastre ! (Aplauze puternice). Dragi tovarăşi, In acelaşi timp, trebuie să Întărim şi mai mult activitatea din întreprinderile agricole de stat şi din cooperativele agricole de producţie. Doresc să subliniez, şi să elogiez, cooperativele care au obţinut recolte mult mai mari decît multe I.A.S.-uri din aceeaşi zonă — ceea ce demonstrează că ele s-au ridicat la un nivel superior ca organizare, dar şi ca mentalitate, faţă de multe întreprinderi de stat. Noi am avut o perioadă cînd, într-adevăr, I.A.S.-urile au fost un exemplu. Nu vreau să jignesc pe cei din I.A.S.-uri — ştiu că sunt mulţi aici. De altfel, eu am insistat să vină la plenară un număr mai mare de lucrători din I.A.S.-uri, ca să discutăm în special această problemă. I.A.S.-urile nu-şi maiîndeplinesc rolul de avangardă în agricultură. In mentalitatea unor lucrători din I.A.S.-uri au intervenit rutina şi conservatorismul. Mai îndrăzneţi sînt inginerii din cooperativele agricole decît mulţi ingineri din I.A.S.-uri ! Mai îndrăzneţi sînt cooperatorii decît mulţi muncitori din I.A.S.-uri. Este necesar să schimbăm această stare de lucruri, cu atît mai mult cu cit I.A.S.-urile continuă să deţină un pămînt foarte bun. Ele continuă să dispună de mijloace materiale ceva mai bune decît multe cooperative — inclusiv în domeniul îngrăşămintelor — fără a mai vorbi de numărul mare de specialişti. Este necesar să facem în aşa fel încît să schimbăm, încă în acest an, situaţia din întreprinderile agricole de stat. Ele trebuie să-şi reia locul de avangardă, să fie în fruntea revoluţiei agrare, a luptei pentru o agricultură avansată ! Aceasta este cerinţa pentru toţi cei care lucrează în I.A.S.-uri ! (Aplauze puternice). In acelaşi timp trebuie să îmbunătăţim activitatea în toate cooperativele agricole de producţie ! Să facem în aşa fel încît rezultatele bune obţinute de un număr foarte mare de cooperative să se generalizeze în toate unităţile, să crească rolul adunărilor generale. Cooperatorii trebuie să nu uite nici un moment că ei sunt proprietarii, ei sunt producătorii, ei sunt beneficiarii aceea ce se realizează ! Cooperativele sunt ale lor — şi ei trebuie să răspundă şi să facă totul pentru ca activitatea acestora să se desfăşoare în condiţii cit mai bune şi să se obţină recolte cît mai mari. Să facem să crească rolul consiliilor de conducere din I.A.S.-uri şi din cooperative, ca organe colective de conducere a întregii activităţi. Democraţia revoluţionarămuncitorească nu trebuie să constituie numai un mijloc de a dezbate şi discuta o serie de probleme. Desigur, şi acest lucru este important. Dar democraţia revoluţionară muncitorească trebuie să se manifeste în creşterea răspunderii fiecăruia la locul de muncă, în lupta pentru ca, în fiecare unitate, să obţinem cele mai bune recolte în toate domeniile de activitate şi de cereale, şi de plante tehnice şi în zootehnie şi aşa mai departe. Avem posibilitatea şi trebuie să facem în aşa fel încît unităţile noastre de bază din agricultură — I.A.S.-urile şi cooperativele agricole — conlucrînd în strînsă unitate, dar întrecîndu-se să ocupe un loc mai de frunte, să devină unităţi puternice, atît din punct de vedere economic, cît şi politic, să fie promotori fermi ai noii revoluţii agrare. (Aplauze puternice, prelungite). Răspunderi mari revin şi staţiunilor de maşini agricole — S.M.A.urilor. Astăzi, o parte însemnată a lucrărilor agricole se realizează cu mijloace mecanizate. S-a discutat în plenară, îndeosebi în secţiuni, despre aceste probleme. Trebuie ca şi în activitatea S.M.A.urilor să se aducă anumite îmbunătăţiri, să crească mai puternic răspunderea lor, a mecanizatorilor, în executarea la timp şi în bune condiţii a lucrărilor agricole — aceasta fiind un factor hotărîtor pentru a realiza programele de dezvoltare a producţiei agricole în toate sectoarele. Şi în acest domeniu, adunările generale, consiliile de conducere trebuie să-şi îndeplinească în condiţii mult mai bune rolul pe care îl au. Ele trebuie să-şi întărească mai puternic conlucrarea cu cooperativele, să aplice ferm principiile cointeresării materiale în raport de producţia realizată, astfel încît toate veniturile mecanizatorilor — începînd cu ale directorului de staţiune — să depindă de producţiile ce se obţin pe terenurile lucrate de mecanizatori. In acelaşi timp, aş dori să atrag atenţia Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, întreprinderilor constructoare de maşini agricole asupra necesităţii de a acorda mai multă atenţie ridicării nivelului calitativ şi tehnic al maşinilor agricole, de a trece cu mai multă hotărîre, împreună cu cei din agricultură, la realizarea unei sisteme noi de mașini agricole-agregat care să efectueze concomitent mai multe lucrări. Pînă vom realiza o sistemă nouă, să trecem la realizarea de sisteme cu actualele mașini pe care le avem, îmbinîndu-le în mod corespunzător, aşa cum se face deja în multe locuri. Pe această bază putem să scurtăm durata executării lucrărilor agricole, să reducem consumul de motorină şi carburanţi în general şi să asigurăm şi efectuarea în bune condiţii a lucrărilor agricole. O atenţie deosebită trebuie să se acorde de către industria constructoare de maşini, dar şi de Ministerul Agriculturii, asigurării în bune condiţii a pieselor de schimb necesare. Există un program stabilit în privinţa aceasta şi trebuie să se treacă cu hotărîre la realizarea lui în cele mai bune condiţii. De asemenea, trebuie să asigurăm satisfacerea, în conformitate cu prevederile planului, a cerinţelor agriculturii privind îngrăşămintele şi celelalte produse chimice, dar să asigurăm şi folosirea raţională a acestora. Trebuie să trecem la noi tehnologii de împrăştiere a îngrăşămintelor. Există de acum o experienţă care demonstrează că se pot obţine rezultate mult mai bune cu o cantitate mai redusă de îngrăşăminte. Să folosim, fără nici o îndoială, şi pesticidele, şi erbicidele , însă trebuie să înlăturăm excesul care se face cu erbicidele şi pesticidele. Este neapărat necesar să analizăm felul cum folosim aceste substanţe chimice — care au şi efecte negative — şi să introducem şi în acest domeniu noi tehnologii, care să ducă la diminuarea considerabilă a acestora. In nici un fel nu trebuie să admitem — repet — tendinţa cu totul greşită de a folosi cantităţi prea mari de pesticide şi erbicide ! Ele sunt dăunătoare înseşi sănătăţii omului ! Va trebui ca, împreună cu Ministerul Chimiei, cu Ministerul Agriculturii, dar şi cu Ministerul Sănătăţii, să revedem şi să stabilim noi norme de folosire a acestor substanţe chimice. Avem o cale care e mai la îndemîna tuturor — aceea a îngrăşămintelor naturale, pe care nu le folosim complet. Am fost informat că, în 1984—1985, nu s-au folosit nici 50 la sută din cantităţile de îngrăşăminte organice. Or, asemenea îngrăşăminte sînt la îndemîna tuturor şi — după cum ştiţi — dau chiar şi rezultate mai bune în producţia agricolă. Deci luînd toate măsurile pentru asigurarea bazei tehnico-materiale şi a tot ceea ce este necesar, trebuie să acţionăm în aşa fel încît să folosim totul cît mai raţional, cu rezultate cît mai bune. Un accent deosebit trebuie să punem pe problemele bunei organizări a producţiei şi a muncii, ale creşterii productivităţii muncii — despre care s-a vorbit mai puţin în plenară şi în secţiuni — precum şi pe problemele eficienţei economice. Va trebui să acţionăm cu toată hotărârea pentru a asigura ca, în toate unităţile agricole, de stat şi cooperatiste, să se acorde o atenţie mult mai mare rezultatelor economice, problemelor eficienţei. Avem multe unităţi agricole cu rezultate bune, dar sunt şi multe cu rezultate slabe. De aceea, va trebui ca fiecare unitate, fiecare comitet judeţean,, direcţiile generale şi toate organele agricole să ia măsuri hotărîte în direcţia unei mai bune desfăşurări a întregii activităţi în unităţile agricole. Să facem totul ca, şi în agricultură, să se aplice mai ferm principiile socialiste de retribuţie, acordul global, să se asigure ca veniturile tuturor celor care lucrează în acest sector să fie nemijlocit legate de creşterea mai puternică a producţiei. O atenţie deosebită trebuie acordată şi asigurării fondului de stat la produsele agroalimentare, realizării contractărilor la timp, dar, mai cu seamă, preluării produselor contractate. Trebuie să acţionăm pentru buna funcţionare a autoconducerii şi autoaprovizionării în toate judeţele şi localităţile. Cred că nu este necesar să mai insist asupra acestor lucruri ; am discutat despre ele şi la consfătuirea din decembrie. Doresc însă să atrag atenţia asupra lor pentru că, şi pe primele luni ale acestui an, realizările nu ne pot mulţumi. Trebuie să acţionăm cu toată hotărîrea pentru ca toate comisiile din comunele necooperativizate să-şi îndeplinească rolul lor, pentru ca ţărănimea din aceste zone să contracteze, dar şi să predea la stat, toate produsele care au fost contractate. Consider că şi în acest domeniu se impune să aducem unele îmbunătăţiri, pornind de la faptul că forma actuală nu se dovedeşte cea mai bună. Să facem ca Ministerul Agriculturii, Departamentul industriei alimentare să-şi asume pe deplin răspunderile în contractarea laptelui, a animalelor, precum şi pentru preluarea acestor produse. Am în vedere inclusiv soluţionarea problemelor care s-au ridicat, ca departamentul şi unităţile industriei alimentare să dispună de mijloacele proprii de preluare a laptelui şi produselor agricole. (Aplauze). Aceasta este o problemă esenţială pentru buna funcţionare a autoaprovizionării, pentru a asigura fondul de stat cu produse agroalimentare — şi nu putem să lăsăm ca fiecare cooperativă de consum să realizeze cum crede ea acest lucru — inclusiv conducerea CENTROCOOP-ului, care s-a dovedit că nu-şi îndeplineşte obligaţiile încredinţate de partid şi de stat în privinţa aceasta. (Aplauze). Vom aduce, într-un timp scurt — încă în cursul lunii viitoare — toate îmbunătăţirile în această privinţă. Vom stabili măsurile necesare pentru ca, din semestrul II, să introducem o mai bună ordine şi disciplină şi în acest sector, dar — repet — acest lucru este valabil şi pentru I.A.S.-uri, şi pentru cooperative ! Toate trebuie să înţeleagă că predarea la fondul de stat nu este o problemă benevolă, ci obligatorie ; contractele trebuie realizate in întregime ! Aceasta este una din obligaţiile de bază ale agriculturii noastre pentru dezvoltarea ţârii ! (Aplauze puternice). In general, consider că este necesar să facem mai mult pentru îmbunătăţirea activităţii în industria alimentară — în toate judeţele şi pe plan central — pentru ca Departamentul industriei alimentare să-şi îndeplinească rolul pentru care a fost creat. Din păcate, n-am putea spune că industria noastră alimentară s-a ridicat la nivelul cerinţelor şi al posibilităţilor pe care le are. Şi în acest domeniu se păstrează o mentalitate învechită, un conservatorism care împiedică să se meargă mai ferm în prelucrarea corespunzătoare, la un nivel superior, a produselor agricole, spre a asigura populaţiei tot ce este necesar pentru o bună alimentaţie. Am discutat, nu de mult, această problemă cu tovarăşii din conducerea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare — şi consider că vor trebui aplicate mai rapid toate măsurile stabilite. Dragi tovarăşi, In plenară s-a discutat, de asemenea, despre silvicultură şi despre păşunile din zonele montane, care au fost trecute în administrarea silviculturii. Avem şi aici un program. S-au produs însă unele încălcări ale prevederilor din acest program — şi se impune să se acţioneze cu toată hotărîrea în vederea lichidării lipsurilor ce s-au manifestat. Trebuie luate toate măsurile pentru realizarea în bune condiţii a programului din silvicultură, cu tot ceea ce cuprinde el. Nu doresc să insist acum mai mult asupra programului din silvicultură. Aş atrage numai atenţia că, în ce priveşte păşunile din zonele de munte, trebuie ca, împreună cu Ministerul Agriculturii, să se asigure tot ce este necesar pentru buna lor întreţinere şi creşterea producţiei acestora. Dacă propunerile formulate privind odotare specială cu mijloace de mecanizare pentru aceste zone se vor justifica, să se treacă rapid la luarea acestor măsuri, încît cele aproape 2 milioane de hectare păşuni să poată asigura o producţie de 2—3 ori mai mare decît dau acum, precum şi la asigurarea condiţiilor pentru păşunat în păduri, aşa cum este stabilit. In acest fel, şi pe această cale, Să se contribuie mai substanţial la îmbunătăţirea bazei furajere a animalelor ! In Consiliul Naţional se găseşte Comitetul Apelor, care are, de asemenea, un rol important atît în lucrările de irigaţii, cît şi în lucrările generale de asigurare a apei, de păstrare a norilor cît mai curate, de îndiguire şi îmbunătăţire, a lor — lucrări care ocupă un loc foarte important în programul de dezvoltare a României în următorul cincinal. Consider că şi Comitetul Apelor, ca şi Ministerul Silviculturii, trebuie să ia toate măsurile ce se impun în vederea îndeplinirii în cele mai bune condiţii a sarcinilor de mare răspundere ce le are fiecare în domeniul său de activitate. Stimaţi tovarăşi, Avînd in vedere problemele care stau în faţa agriculturii, obiectivele puse de Congresul al XHI-lea al partidului, sunt necesare măsuri de perfecţionare a conducerii, a planificării în agricultură, în concordanţă cu noile cerinţe puse de dezvoltarea autoconducerii, cu necesitatea aplicării noului mecanism economic, a sporirii răspunderii judeţelor, unităţilor şi sectoarelor respective de activitate, în acelaşi timp, se impune o întărire mai puternică a controlului şi a spiritului de răspundere în toate sectoarele ! O atenţie deosebită va trebui să acordăm îmbunătăţirii activităţii şi realizării sarcinilor pe care le au consiliile unice agroindustriale. Se impune, de asemenea, ca direcţiile agricole judeţene să-şi îndeplinească şi ele, într-o mai mare măsură, rolul pe care îl au în conducerea agriculturii din judeţe. Sunt multe de spus în această privinţă. Cred însă că, în cadrul dezbaterilor din secţiuni, tovarăşii au discutat mai amănunţit aceste probleme ; eu numai atrag atenţia asupra acestora. In general, este necesar ca însuşi Ministerul Agriculturii să tragă toate concluziile care se impun din dezbaterile care au avut loc — atît din ceea ce este bun, dar şi din ceea ce a fost negativ în activitatea de pînă acum — şi să acţioneze pentru a-şi îndeplini în condiţii mai bune rolul pe care îl are în conducerea agriculturii. Aş atrage în mod deosebit atenţia asupra activităţii Consiliului Naţional al Agriculturii şi celorlalte sectoare de activitate, care trebuie să asigure, într-un mod larg, democratic, controlul unitar în realizarea tuturor programelor de către toate celelalte organisme care sunt în acest consiliu și care, toate, într-o măsură sau alta, au răspunderi în realizarea programului de dezvoltare a agriculturii. Cred că toate consiliile de conducere ale ministerelor, Consiliul Naţional al Agriculturii vor trage concluziile ce se impun — şi vor acţiona in aşa fel încît să-şi îndeplinească în cele mai bune condiţii răspunderile pe care le au, să asigure înfăptuirea neabătută a hotărîrilor Congresului al XIII-lea privind realizarea unei agriculturi intensive, înfăptuirea noii revoluţii agrare în România ! (Aplauze puternice, îndelungate). Desigur, tovarăşi, în întreaga activitate un rol important îl au organele şi organizaţiile de partid. Toate organizaţiile de partid din unităţile agricole, comitetele comunale, orăşeneşti, judeţene de partid trebuie să tragă concluziile necesare din activitatea desfăşurată pînă acum, să acţioneze cu mai multă hotărîre în vederea îndeplinirii rolului de forţă politică conducătoare, care constă — aşa cum am spus nu o dată — nu în a sta în afara problemelor, ci de a acţiona în activitatea practică de unire a tuturor oamenilor muncii într-o direcţie unică, comuniştii fiind exemplu în munca pentru soluţionarea la timp şi în bune condiţii a problemelor protecţiei agricole. Rolul conducător al partidului trebuie să se manifeste în felul în care comuniştii, organizaţiile şi organele de partid ştiu să înfăptuiască hotărârile de partid, ştiu să unească pe toţi oamenii muncii într-o direcţie unică, să asigure mersul ferm înainte al României pe drumul socialismului şi comunismului, ridicarea bunăstării generale a poporului, întărirea independenţei şi suveranităţii patriei ! (Urale şi aplauze puternice; se scandează îndelung „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“). • Este necesar, de asemenea, ca toate consiliile populare să-şi îndeplinească rolul pe care-l au — în conformitate cu legile ţării — în organizarea şi desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor agricole. Fiecare consiliu popular comunal, orăşenesc şi judeţean poartă răspunderea deplină a realizării programelor în agricultură, a producţiei agricole şi trebuie să acţioneze în concordanţă cu aceste obligaţii şi prevederi. Să facem totul pentru întărirea disciplinei, a ordinii şi spiritului de răspundere în toate domeniile de activitate ! Să acordăm mai multă atenţie pregătirii profesionale, tehnice, ridicării calificării tuturor oamenilor muncii, a cunoştinţelor specialiştilor din agricultură ! Am fost informat că în plenară s-au formulat 11 serie de propuneri privind pregătirea cadrelor necesare pentru agricultură. Conducerea partidului analizează mai de mult aceste probleme, necesitatea de a se aduce unele îmbunătăţiri în pregătirea profesională a tinerilor din toate sectoarele — şi avem în vedere să facem aceasta şi în agricultură. Trebuie ca, într-adevăr, tinerii să capete o pregătire temeinică — de altfel, aşa cum prevede legea — pentru agricultură şi pentru mecanizarea agriculturii, ca în tot învăţămîntul agricol, inclusiv cel superior, cunoaşterea şi mînuirea maşinilor agricole să devină o obligaţie pentru toţi cei care se pregătesc pentru agricultură. (Aplauze puternice). Dar trebuie cunoscută, în acelaşi timp, şi chimia, şi biologia. O agricultură de înaltă productivitate nu se poate realiza decît cu oameni cu înalte cunoştinţe în domeniul agricol, din toate punctele de vedere. Vom aduce, în mod corespunzător, îmbunătăţirile necesare sistemului de pregătire a cadrelor, inclusiv a mecanizatorilor, pentru ca, realmente, să avem mecanizatori care să cunoască tractorul, combina, maşinile agricole, să ştie să le mînuiască, să le întreţină , pentru că numai aşa vor fi buni muncitori şi mecanizatori ai agriculturii ! (Aplauze puternice). Va trebui să depunem o activitate mai susţinută pentru ca — aşa cum am mai menţionat şi în alte împrejurări — un număr corespunzător de tineri să rămînă să lucreze în agricultură, să-şi însuşească această meserie de buni agricultori, în sensul larg ,al cuvântului. Avem nevoie de oameni cu o înaltă pregătire, dorim ca un număr important de tineri să se pregătească şi să lucreze în agricultură ! Aceasta este una din cerinţele de bază pentru a asigura dezvoltarea permanentă a agriculturii noastre. (Aplauze puternice). Dragi tovarăşi şi prieteni, In încheiere, aş dori să exprim, încă o dată, convingerea că toţi participanţii la plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii şi celorlalte sectoare se vor întoarce la locurile lor de muncă cu hotărîrea fermă de a face totul pentru înfăptuirea în cele mai bune condiţii a planului pe acest an, realizind la timp şi de bună calitate toate lucrările ce se cer în fiecare etapă din următoarele luni, punînd o bază trainică pentru recolta anului 1986. Aş dori să urez tuturor celor prezenţi, ţărănimii cooperatiste şi întregii ţărănimi, în general, tuturor celor care lucrează în agricultură succese tot mai mari şi recolte tot mai bogate în acest an, creşterea contribuţiei agriculturii la înfăptuirea Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare spre comunism ! (Aplauze şi urale puternice). Vă doresc, încă o dată, succese în întreaga activitate, multă sănătate şi fericire ! Şi recolte cît mai bune ! (Aplauze şi urale puternice ; se scandează îndelung „Ceauşescu —P.C.R.„Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu—România, stima noastră şi minciuna !“. Intr-o atmosferă de puternică însufleţire, toţi cei prezenţi ovaţionează îndelung pentru Partidul Comunist Român — forţa politică conducătoare în societatea noastră — pentru secretarul general al partidului, preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu). PAGINA 3