Scînteia, octombrie 1985 (Anul 54, nr. 13407-13433)

1985-10-01 / nr. 13407

SCINTEIA marți 1 octombrie 1985 Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Vă rog să primiţi sincerele mele mulţumiri pentru felicitările şi urările pe care mi le-aţi transmis cu prilejul preluării funcţiei de preşedinte al Republicii Cooperatiste Guyana. îmi exprim convingerea în consolidarea in continuare a relaţiilor de prietenie existente intre cele două ţări ale noastre. HUGH D. HOYTE Preşedintele Republicii Cooperatiste Guyana Excelenţei Sale Domnului NICOL­AE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Am primit mesajul Excelenţei Voastre adresat cu ocazia Zilei naţionale a Arabiei Saudite şi vă mulţumesc sincer pentru bunele urări şi sentimen­tele transmise. La rindul meu, doresc Excelenţei Voastre multă sănătate şi fericire, iar poporului prieten român progres şi prosperitate. FAHD IBN ABDULAZIZ AL-SAUD „Zilele culturii cehoslovace" Luni, au început în ţara noastră „Zilele culturii cehoslovace“, ma­nifestare dedicată celei de-a 40-a aniversări a eliberării Cehoslovaciei de sub dominaţia fascistă. „Zilele culturii cehoslovace“, ce se vor des­făşura pînă la 7 octombrie, consti­tuie, asemenea „Zilelor culturii ro­mâneşti“ ce au avut loc anul trecut in Cehoslovacia, o nouă expresie a dez­voltării relaţiilor cultural-artistice existente intre cele două ţări, con­tribuind la mai buna cunoaştere a popoarelor noastre. Aspecte ale vieţii cultural-artistice cehoslovace vor fi ilustrate prin spectacole de balet şi de teatru, recitaluri şi concerte sus­ţinute de unii dintre cei mai valoroşi solişti vocali şi instrumentişti din Cehoslovacia, prin „retrospectiva fil­mului cehoslovac“, expoziţii de artă plastică şi fotografică, seri literare şi muzicale, întîlniri şi dezbateri orga­nizate de uniunile de creaţie, ma­nifestări ce vor avea loc în Capitală, precum şi in alte oraşe ale ţării : Ploieşti, Piteşti, Cimpina, Braşov, Timişoara, Iaşi, Tg. Mureş, Arad, Oradea, Cluj-Napoca, ş.a. Teatrele din ţara noastră vor prezenta, de asemenea, spectacole cu piese din dramaturgia cehoslovacă şi progra­me muzicale cu lucrări de compozi­tori cehi şi slovaci. Festivitatea de deschidere a „Zile­lor culturii cehoslovace“ a avut loc, luni seara, la Opera Română din Bucureşti. Au luat parte Suzana Gâdea, mem­bru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedin­tele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Constantin Oancea, ad­junct al ministrului afacerilor exter­ne, reprezentanţi ai uniunilor de creaţie, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost prezenţi Jan Papp, amba­sadorul Cehoslovaciei la Bucureşti, membri ai ambasadei, precum şi­­şefi de misiuni diplomatice acreditaţi in ţara noastră, membri ai corpului di­plomatic. Au fost prezenţi membrii delega­ţiei culturale cehoslovace aflate cu acest prilej în ţara noastră, în alocuţiunile rostite, Tamara Dobrin, vicepreşedinte al Consiliu­lui Culturii şi Educaţiei Socialiste, şi Josef Mravik, adjunct al ministru­lui culturii al R.S. Slovace, au sub­liniat că „Zilele culturii cehoslovace“ sunt o dovadă elocventă a dezvoltă­rii şi amplificării relaţiilor de cola­borare şi prietenie dintre ţările şi popoarele noastre, relaţii cu adinei rădăcini în trecut şi care au căpătat un nou conţinut, s-au ridicat pe o treaptă calitativ superioară în anii socialismului, întilnirile şi convor­birile intre conducătorii partidelor şi ţărilor noastre, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, şi tovarăşul Gustav Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, preşedintele R. S. Cehoslovace, — s-a evidenţiat în context *— au stimulat puternic dez­voltarea pe multiple planuri a ra­porturilor bilaterale, amplificind colaborarea dintre ţările noastre, in­clusiv în domeniul culturii şi artei. Spectacolul inaugural a fost susţi­nut de Baletul de cameră din Praga, sub conducerea apreciatului artist Pavel Smok. In aceeaşi zi, violonce­listul Alexander Vecetomov, acom­paniat de pianistul Vladimir Topinka, a susţinut un recital la Ateneul Român, iar pianista Ida Cernecka şi-a dat concursul în două con­certe ale orchestrei Filarmonicii „Gh. Dima“ din Braşov. (Agerpres) „Ziua internaţională a muzicii“ eveniment cu profunde semnificaţii umaniste Pe planul vieţii muzicale româ­neşti, acest început de toamnă con-­ tinuă să ofere iubitorilor de frumos din ţara noastră momente de aleasă elevaţie spirituală şi de înălţătoare satisfacţii­­ esteti­ce. Ne aflăm la nu­mai citeva zile de la încheierea cu succes a celei de-a X-a ediţii, ju­biliară, a prestigiosului Festival in­ternaţional „George Enescu“, care s-a constituit într-un fericit prilej de valorificare superioară a creaţiei enesciene şi de popularizare a mu­zicii româneşti în general — o reu­niune internaţională care a avut loc în anul in care poporul nostru a o­­magiat împlinirea a două decenii de la istoricul Congres al IX-lea al partidului, piatră de hotar in am­plul proces de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate in România, perioadă pe care, cu pro­fundă mîndrie patriotică, o numim „Epoca Nicolae Ceauşescu“. Vom sublinia o dată mai mult că sărbă­torirea, azi, a „Zilei internaţionale a muzicii“, are loc într-un moment in care multilaterala dezvoltare a patriei îşi află reflexul rodnic şi în faptele de cultură, în fenomenul artistic contemporan. Pentru că făurim un om nou, cu o nouă con­diţie umană, un om care este con­ştient că împlinirea sa este parte integrantă din împlinirea ţării spre înfrumuseţarea căreia se dezvoltă toate talentele, toate realele apti­tudini ale fiilor ei. „Ziua internaţională a muzicii“, celebrată în fiecare an, la 1 octom­brie, stă deci sub semnul promovării valorilor culturii şi al adîncirii re­laţiilor de colaborare între toate ţă­rile lumii. înzestrată cu virtutea de a fi rostită şi înţeleasă „de la inimă la inimă", muzica îşi află, astăzi, mai mult ca oricînd, raţiunea de a fi d­in transmiterea unui mesaj care să în­sufleţească oameni şi popoare de pe toate meridianele într-un crez co­mun, intr-o luptă , cu forţe unite pentru eliminarea din societatea contemporană a opresiunii, războiu­lui şi exploatării. „Prin artă­, spre mai bine“ — aceasta a fost şi cămine de­viza tuturor muzicienilor lumii, a­­ceasta este profesiunea de credinţă a slujitorilor muzicii din patria noastră socialistă. Vibrind la unison cu compozitorii, interpreţii, educa­torii şi oamenii de ştiinţă muzicală de pretutindeni, care îşi dedică e­­forturile, talentul şi măiestria lor triumfului libertăţii şi independen­ţei popoarelor, conlucrării pe baza cunoaşterii şi preţuirii reciproce în­tre toate naţiunile lumii, muzicienii din România Socialistă işi consacră întreaga lor putere de muncă înflo­ririi patriei, aducînd o fierbinte cîntare eroicului popor român care, sub conducerea partidului, în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, păşeşte pe trepte suitoare ale istoriei. Celebrarea „Zilei internaţionale a muzicii“ înseamnă pretutindeni în lume aducerea unui prinos de laudă artei angajate, artei care adresează un luminos mesaj prezentului şi vii­torului, artei ca identitate a socie­tăţii umane, a fiecărui popor în parte, a exponenţilor vieţii spiri­tuale din toate ţările, a omului sim­plu care îşi împleteşte existenţa co­tidiană cu muzica. Sărbătorirea în acest an (1985) şi a „Anului interna­ţional al muzicii“ a constituit pen­tru noi, slujitorii artei sunetelor din România, nu numai prilejul oma­gierii unor personalităţi de impor­tanţă majoră pentru muzica euro­peană şi mondială, dar şi acela de a evidenţia actualitatea vie a mesaju­lui uman al artei sonore, chemată să contribuie cu mijloace specifice la afirmarea frumosului, la triumful păcii şi înţelegerii între toate po­poarele lumii, a binelui şi adevăru­lui pe planeta noastră* Prof. unil­. Nicolae CALINOIU preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Republica Socia­listă România, rectorul Conservatoru­lui „Ciprian Porumbescu" — Bucureşti Demnitatea expresiei artistice (Urmare din pag. I) migdreală... Cu vremea iţi cresc tot mai mult scrupulele de con­ştiinţă...“. Nu ne dăm pe de­plin seama în ce mă­sură această grijă, ba chiar obsesie a lui Caragiale, pentru in­­terpuncţie a întîmpi­­nat, a prevestit, a luat-o înainte, prin ur­mare, unor tendinţe care au urmat. Căci tot un scrupul a stat la baza şi a curentelor care au tins a răsturna liniştita aşternere, a scrisului naturalist prin violenta contesta­re a artei descriptive. Dar aceasta, vorba po­vestitorului din ace­laşi Hanul lui Minjea­­lă, e o altă căciulă. Pînă şi suprarealis­­mul in deceniile doi şi trei, apoi in resu­recţia sa tirzie, iar mai recent „noul ro­man“, „noul val“, pină şi poezia „fără cuvin­te“ sau numai cuvin­te, s-au supus unei discipline de structu­rare care, ce e drept, a avut mai degrabă efectul opus celui scontat — pînă şi im­provizaţia cere, se pare, o temeinică pre­gătire şi, vai, nume­roase repetiţii ! Spre a fi stimat, ar­tistul trebuie să se sti­meze pe sine, cu ace­eaşi ardoare cu care o pretinde societăţii. Eminescu a lucrat şase sau şapte ani la Lu­ceafărul, deşi din pri­mul ceas a dispus de modelele basmului, din cartea lui Kunisch. A ciocănit in circa douăzeci de variante sonetul Veneţia, deşi era o tălmăcire după Cajetano Cerri, şi a­­ceasta pentru că l-a vrut meşterit fără cu­sur. La Eminescu, ca şi la Caragiale, scrupulul expresiei artistice pre­lungea uneori la ne­­sfirşit procesul crea­ţiei, transcrierile erau mai dificile decit pri­mul „jet“. Redescope­rim acum comoara Postumelor eminescie­ne, dar poetul era ne­mulţumit de ele ; le socotea simple arpegii in creaţia sa simfo­nică. Efortul titanic pe care-l depunea, cu to­tal devotament artis­tic, Liviu Rebreanu, la crearea magistra­lelor sale proze, ne este cunoscut din Jur­nalul său, publicat în primele două părţi. Acelaşi efort, pe un suport debil, sterili­zează. Cutare autor poate vesti în fiecare an iminenţa trimiterii la tipografie a unui op, ajuns la a n-a transcriere, cititorii îl creditează fără proble­me , ei l-au şi uitat ! Dacă mai sunt încă astăzi, la noi chiar, nu puţini beneficiari ai publicităţii literare, grăbiţi, intîi de toate, să se afirme, acestora să le fie rindurile de faţă un prilej de me­ditaţie ! Şcolarul învaţă şi iar învaţă, creatorul trudeşte fără odihnă, iar criticul îşi cerce­tează mereu balanţa, atent la ponderea şi balansul sensibilelor braţe ale acesteia, sub povara aceleiaşi răs­punderi. Recepţie cu prilejul aniversării proclamării Republicii Populare Chineze Cu prilejul celei de-a XXXVI-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, ambasadorul a­­cestei ţări la Bucureşti, Yu Hongli­­ang, a oferit, luni seara, o recepţie. Au participat tovarăşii Ion Dincă, membru al Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim vice­­prim-ministru al guvernului, Ion Stoian, membru supleant al Comi­tetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Văduva, vice­preşedinte al Marii Adunări Naţio­nale, Marin Nedelcu, ministrul in­dustriei construcţiilor de maşini, Aurel Duma, ministru secretar de stat la Ministerul Afacerilor Ex­terne, Gheorghe Cazan, ministru secretar de stat la Ministerul Co­merţului Exterior şi Cooperării Eco­nomice Internaţionale, Mihail Flo­­rescu, ministru secretar de stat la Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, membri ai­­ conducerii altor­ instituţii centrale,­­ organizaţii de masă şi obşteşti, generali şi ofi­ţeri, reprezentanţi ai vieţii cultural­­artistice şi ştiinţifice, ziarişti. Au luat parte şefi de misiuni di­plomatice acreditaţi la Bucureşti, alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) TELEGRAME Cu ocazia celei de-a 36-a aniver­sări a proclamării Republicii Popu­lare Chineze, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Ştefan Andrei, a adresat o telegramă de felicitare ministrului a­­facerilor externe al R. P. Chineze, Wu Xueqian. Cu acelaşi prilej, in­stituţii şi organizaţii de masă şi ob­şteşti din ţara noastră au transmis telegrame de felicitare instituţiilor şi organizaţiilor similare din R. P. Chineză. (Agerpres) In judeţul Giurgiu s-o încheie­ semănatul orzului şi orzoaicei. Transpunînd cu hotărîre în viaţă preţioasele indicaţii ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu date de la înalta tribună a Congresului al III-lea al consiliilor populare, oamenii muncii de pe ogoarele judeţului Giurgiu au încheiat semănatul orzului şi orzoai­cei pe Întreaga suprafaţă planificată, în telegrama adresată cu a­­cest prilej tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, de către Comitetul judeţean Giurgiu al P.C.R. se­ arată că în pre­zent, printr-o amplă mobilizare de forţe umane şi mecanice, se acţionea­ză cu răspundere la semănatul griu­lui, lucrare ce va fi terminată până la data de 10 octombrie. De aseme­nea, mecanizatorii, cooperatorii, lu­crătorii din unităţile agricole de stat acţionează, în această perioadă, pen­tru punerea la adăpost a întregii producţii de porumb, soia, legume şi fructe, precum şi pentru recoltarea şi livrarea sfeclei de zahăr. Cronica zilei La sala „Dalles“ din Capitală, s-a deschis, luni, sub egida Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, ex­poziţia „Desenul şi sculptura mică contemporană iugoslavă“. Expoziţia, care reuneşte creaţii din perioada postbelică ale unor presti­gioşi plasticieni iugoslavi, se înscrie in cadrul manifestărilor menite să contribuie la dezvoltarea relaţiilor culturale dintre România şi Iu­goslavia. La vernisaj, au luat parte membri ai conducerii Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Uniunii Artişti­lor Plastici, reprezentanţi ai Ministe­rului Afacerilor Externe, muzeografi, alţi oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost prezenţi Milos Melovski, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, şi membri ai ambasadei, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră, membri ai corpului diplomatic. ★ Cu prilejul Zilei naţionale a Re­publicii Federale Nigeria, luni a avut­­ loc, în Capitală, o ma­nifestare culturală organizată de Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, în ca­drul căreia au fost prezentate as­pecte ale dezvoltării economice şi sociale din această ţară, în continua­re a fost prezentat un film documen­tar nigerian. Au participat membri ai conduce­rii I.R.R.C.S., reprezentanţi ai Minis­terului Afacerilor Externe, un nu­meros public. Au fost prezenţi Philip Binye Ko­­roye, ambasadorul Nigeriei la Bucu­reşti, membri ai ambasadei. (Agerpres) Informaţii sportive GIMNASTICA. Succese ale spor­tivilor noştri. Turneul feminin al balcaniadei care a a­vut loc la A­top­a a fost dominat de sportivele­­român­ce. Ele, au ciştigat, cu 1­18,80, puncte, concursul pe echipe, iar Ecaterina Szabó s-a situat pe primul loc atit la individual compus (39,65 p), cit şi în concursul pe aparate la sări­turi, paralele, sol şi bîrnă. De subli­niat rezultatul tinerei sportive românce Daniela Silivaş, clasată pe locul al treilea la individual com­pus (39,20 p.). Concursul masculin pe echipe a fost de asemenea ciştigat de forma­ţia noastră (280,85 p). Marius Gher­man (sărituri), Valentin Pintea (ine­le) şi Marian Rizan (cal cu minere) au câştigat respectivele finale pe aparate. ŞAH, în turneul „open“ de la Wiesbaden, marele maestru Mihai Şubă s-a clasat pe locul I. El a rea­lizat un rezultat deosebit : 8 puncte din 9 posibile. FOTBAL. Rezultate ale meciurilor din etapa a VIII-a care s-au jucat duminică : F.C. Bihor — F.C. Olt 3—0, S.C. Bacău — Rapid 4—2, Poli­tehnica Timişoara — Corvinul 3—2, F.C.M. Braşov — Chimia 1—3. Din­tre acestea, merită, desigur, subli­niat rezultatul bun obţinut de echi­pa vilceană, antrenată de Marcel Pigulea, pe terenul din Braşov. La Bucureşti, Victoria — Universitatea Cluj-Napoca 1—1. Cu ocazia celei de-a doua evoluţii la Bucureşti, clu­jenii au realizat de astă dată un scor egal şi nu le-ar strica mai mul­tă îndrăzneală in deplasare, forma­ţia lor avind disponibilităţi pentru rezultate superioare. Din păcate, după dubla fractură suferită de Puşcaş la meciul Poli­tehnica Timişoara — Rapid, în etapa despre care vorbim s-a petrecut ac­cidentarea gravă a binecunoscutului nostru internaţional Cămătaru, în timpul meciului F.C. Argeș — Uni­versitatea Craiova. Un consult care a avut loc ieri la Centrul de medicină sportivă şi apoi la clinica de ortope­die a Spitalului Municipal București a confirmat diagnosticul de fractură a peroneului. S-a început punerea în practică a unei metodologii de recu­perare mai rapidă, totuşi indisponi­bilitatea centrului înaintaş al echi­pei noastre reprezentative va fi de minimum patru săptămîni. Să sem­nalăm şi faptul că R. Cămătaru acuză drept origine a fracturii o lo­vitură aplicată pe la spate de jucă­torul Ştefan. Criticînd încă o dată jocul brutal, la intimidare, căruia îi cad victime mai ales fotbaliştii cei mai repre­zentativi, aducindu-se astfel serioase prejudicii însăşi echipei naţionale, este de aşteptat ca organele sportive în drept să ia cu fermitate măsurile ce se impun împotriva vinovaţilor, inclusiv a arbitrilor toleranţi faţă de asemenea abateri (Necşulescu, Ve­­lea, Popescu, de exemplu). Opinia publică, numeroşii amatori de sport aşteaptă ca la toate cluburile, în în­tregul nostru fotbal să se instaureze hotărit — pe baza muncii perseve­rente de educaţie , spiritul de or­dine şi disciplină, respectul deplin faţă de regulamente şi reguli de joc, pregătirea asiduă şi competentă, ast­fel ca echipele noastre, echipa re­prezentativă în primul rînd, să joace la potenţialul cel mai înalt toate partidele. Valeriu MIRONESCU t­V 20.00 Telejurnal 20.20 Actualitatea în economie, în spiritul indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, al hotăririlor Forumului consiliilor populare • Pe ogoare, mobilizare exem­plară pentru executarea lucrărilor din campania de toamnă 20.35 Sunt omul care construieşte. Emi­siune de versuri 20,45 Sanghai — documentar (color) 21,00 Seară de operă (color): „Rusalka“, de Dvorak 21,50 Telejurnal LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor C.E.C. ieşite ciştigă­­toare la tragerea la sorti lunară din 30 septembrie 1985 Ciştigurile întregi revin obligaţiu­nilor de 200 de lei. In valoarea cişti­­gurilor este cuprinsă şi valoarea no­minală a obligaţiunilor ieşite câşti­gătoare. Plata cistigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile C.E.C. La obligaţiunile C.E.C. din seriile 000001—099999 care au numerele cu­rente cuprinse între 81—175 la con­fruntarea cu lista oficială, primul zero de la serie nu se ia în consi­derare. ăl 1 g-5 ,ib z •«£ — o c w*3 C? '^1? 2-.E 2 §> îs iă Ş = S u ° z£__________ 1 50834 85 50 000 1 86080 51 50 000 1 28575 103 50 000 1 69132 80 40 000 1 85866 71 40 000 1 . 02396 79 40 000 1 88781 87 40 000 1 00939 37 30 000 1 59882 56 30 000 1 34548 117 30 000 1 67349 173 30 000 1 18655 154 30 000 1 96632 08 20 000 1 55111 38 20 000 J 96910 170 20 000 1 55269 157 20 000 } 52288 125 20 000 J 97108 126 20 000 J 51672 69 20 000 J 97098 51 10 000 * 59218 71 10 000 } 62738 08 10 000 1 58096 14 10 000 } 89078 78 10 000 1 47629 110 10 000 1 96045 62 10 000 1 40865 64 10 000 .5 I « -r ’§ C 3 £ c « - 1» M O r: H .s c 100 769 124 5 000 100 056 03 3 000 100 396 114 3 000 100 018 133 3 000 1 000 05 141 1 000 1 000 06 102 * 1 000 1 000 90 82 - 1 000 1 000 40 149 ' 800 1 000 66 131 800 1 000 27 116 800 1 000 57 47 800 1 000 96 154 800 1 000 04 97 800 1 000 60 49 800 1 000 80 54 800 _1_000 71 9i 800 12 427 TOTAL: 12 280 00(1 v remea Institutul de meteorologie si hidro­logie comunică timpul probabil pentru intervalul 1 noiembrie, ora 20 — 4 no­iembrie, ora 20. In ţară. Vremea va fi predominant frumoasă, cu cerul va­riabil, mai mult senin în sudul ţării. Vor cădea ploi slabe izolate spre sfir­­şitul intervalului in regiunile nordice. Vintul va sufla slab pină la moderat. Temperatura aerului în creștere uşoa­ră. Valorile minime nocturne vor fi cuprinse între 2 și 12 grade, mai co­­borîte în depresiunile intramontane, unde se va mai produce brumă, iar cele maxime diurne între 18 si 27 gra­de. în cursul dimineţilor, local, se va semnala ceaţă. In Bucureşti: Vremea va fi predominant frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin. Vîntul va sufla slab pină la moderat. Tempera­turile minime vor oscila intre 7 si 9 grade, iar cele maxime între 24 şi 26 grade. Dimineaţa vor fi condiții pen­tru ceată slabă. PAGINA 3 Sărbătoarea naţională a poporului chinez prieten Tovarăşului HU YAOBANG Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Tovarăşului LI XIANNIAN Preşedintele Republicii Populare Chineze, Tovarăşului PENG ZHEN Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari a Republicii Populare Chineze, Tovarăşului ZHAO ZIYANG Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Cu prilejul celei de-a 36-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Partidului Co­munist Român, al Consiliului de Stat şi al Guvernului Republicii Socialiste România, precum şi al poporului român, vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari, Guvernului Republicii Populare Chineze şi poporului chinez cele mai calde felicitări. Proclamarea, la 1 octombrie 1949, a Republicii Popu­lare Chineze, strălucită încununare cu succes a luptei revoluţionare îndelungate desfăşurate de poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, împotriva vechiului regim de exploatare şi asuprire şi a dominaţiei imperialiste, pentru eliberare socială şi naţională, a inau­gurat o nouă eră în viaţa marelui popor chinez şi a avut, totodată, o profundă semnificaţie pe plan inter­naţional. Poporul român, care a salutat cu multă satisfacţie pro­clamarea Republicii Populare Chineze, a urmărit cu in­teres şi simpatie munca plină de abnegaţie, dăruire şi pasiune a poporului chinez, bucurîndu-se sincer pentru succesele remarcabile repurtate în edificarea societăţii socialiste in patria sa. La marea sărbătoare naţională a Republicii Populare Chineze, dorim din toată inima poporului chinez prieten succes deplin în transpunerea în viaţă a hotăririlor celui de-al Xll-lea Congres al P. C. Chinez şi ale recentei Conferinţe naţionale a partidului, a programului menit să asigure transformarea ţării in­tr-un puternic stat socialist, cu o agricultură, industrie şi ştiinţă moderne, cu un nivel de trai tot mai ridicat. Acordăm, de asemenea, o mare însemnătate rolului activ al Chinei pe plan internaţional, în promovarea cauzei libertăţii şi independenţei popoarelor, în lupta pentru pace şi securitate în lume, pentru progres, pentru înţelegere şi colaborare între naţiuni. Exprimind deosebita satisfacţie faţă de continua dez­voltare a relaţiilor de prietenie şi colaborare rodnică dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, ne reafirmăm convingerea fermă că, acţionînd împreună, în strînsă conlucrare, în spiritul înţelegerilor convenite la cel mai înalt nivel, raporturile româno-chineze vor cunoaşte o puternică dezvoltare şi in viitor, pe toate planurile, spre binele si in interesul popoarelor român si chinez prietene, al cauzei generale a socialismului, independenţei, pro­gresului, păcii şi cooperării în întreaga lume. Vă adresăm încă o dată dumneavoastră şi întregului popor chinez urarea cordială de a obţine victorii tot mai mari în vasta operă de înflorire continuă a patriei so­cialiste. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Președintele Republicii Socialiste România Intr-o atmosferă de puternică în­sufleţire, poporul chinez sărbăto­reşte astăzi împlinirea a 36 de ani de la instaurarea puterii revoluţio­nare, care şi-a găsit expresie în proclamarea Republicii Populare Chineze — eveniment de răscruce în viaţa şi destinele sale. Actul istoric de la 1 octombrie 1949 a con­sacrat izbînda luptei eroice, pline de sacrificii, desfăşurate de ma­rele popor chinez, sub conducerea partidului comunist, împotriva asupririi imperialiste şi a reacţiunii interne, pentru înlăturarea exploa­tării capitaliste şi moşiereşti, în vederea eliberării naţionale şi so­ciale, deschizînd calea făuririi unei vieţi noi, construirii socialismu­lui. Triumful puterii populare în China a exercitat, totodată, o uriaşă influenţă asupra vieţii internaţio­nale, marcînd o contribuţie sub­stanţială la schimbarea raportului de forţe în favoarea socialismului, independenţei, progresului şi păcii, la accelerarea întregului proces­­revpţiiţiopu­rit Vplendial. Devenit stăpîn pe destinele sale, poporul chinez a înfăptuit vaste şi profunde transformări revoluţiona­re. Mobilizîndu-şi uriaşele energii şi capacităţi creatoare, masele muncitoare au acţionat in toţi aceşti ani, cu pasiune şi dăruire, pentru transpunerea în viaţă a po­liticii partidului, îndreptată spre dezvoltarea multilaterală a patriei lor socialiste. Aceste eforturi şi-au găsit materializarea în dezvoltarea puternică a forţelor de producţie, in apariţia a numeroase centre in­dustriale, a sute şi mii de uzine şi fabrici, mine şi centrale electrice, in creşterea producţiei agricole. Actuala aniversare are loc la pu­ţin timp după Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Chinez, ale cărei hotărîri au o însemnătate deosebită pentru îndeplinirea sar­cinilor trasate de cel de-al XII-lea Congres al partidului in vederea creşterii în ritm susţinut a avuţiei naţionale, a înfloririi întregii vieţi sociale. Propunerile privind­­ pla­nul cincinal pe 1986—1990, adoptate de conferinţă, definesc obiective mobilizatoare pentru dezvoltarea în continuare, un ritm susţinut, a economiei, a ştiinţei, tehnicii şi culturii, pentru sporirea eficienţei în toate domeniile de activitate, ridicarea nivelului de civilizaţie, material şi spiritual al poporului, împărtăşind satisfacţia poporului chinez prieten pentru realizările dobîndite, adresîndu-i urarea plină de căldură de a obţine noi suc­cese de seamă pe calea trasată de partid pentru transformarea Chinei intr-o ţară socialistă puternică şi modernă, poporul român încearcă, in acelaşi timp, sentimente de sa­tisfacţie faţă de dezvoltarea con­tinuă a relaţiilor tradiţionale, de trainică prietenie şi colaborare, ro­mâno-chineze. Aşezînd statornic la temelia ra­porturilor lor principiile deplinei egalităţi în drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii na­ţionale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc şi în­trajutorării tovărăşeşti, România şi China au conlucrat şi conlucrează strins in opera de construire a so­cialismului, ca şi în soluţionarea unor importante probleme inter­naţionale. De-a lungul anilor, ra­porturile de conlucrare româno­­chineze au căpătat dimensiuni tot mai largi şi se dezvoltă multila­teral , pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi cultural, in toate domeniile de interes reci­proc, în această evoluţie îşi găsesc ex­presie legăturile de strînsă prie­tenie şi solidaritate militantă dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez — for­ţele politice care conduc destinele celor două popoare. Cu deosebită putere se reliefează, în acest ca­dru, rolul hotărîtor al întîlnirilor şi convorbirilor la nivel inau­ pen­tru impulsionarea relaţiilor româ­no-chineze. O contribuţie de cea mai mare însemrtătate la extinde­rea şi aprofundarea colaborării din­tre ţările şi popoarele noastre au adus hotărîrile luate cu prilejul vizitei efectuate in 1982, în China, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, ca şi în­ţelegeriie la care s-a ajuns cu oca­zia vizitelor întreprinse în ţara noastră, în 1983, de către tovarăşul Hu Yaobang, secretar general al C.C. al P.C. Chinez, şi in 1934 de către tovarăşul Li Xiarthian, pre­şedintele Republicii *Reţaltare Chi­neze. Fără îndoială că, in spiritul continuităţii rodniciei dialogului la nivel înalt, apropiata vizită oficială de prietenie pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o va efectua în R. P. Chineză, convor­birile cu conducătorii partidului şi statului chinez se vor înscrie ca un nou eveniment de cea mai mare însemnătate în relaţiile româno­­chineze, vor deschide perspective şi mai ample conlucrării priete­neşti dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, în interesul reci­proc, al cauzei generale a socia­lismului şi păcii, independenţei, progresului şi colaborării in în­treaga lume. CONSTANTIN DĂSCĂLESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România Milenarul oraş întinerește Vizitatorul Beijingului la un in­terval nu prea mare de timp va ră­­mîne profund impresionat de pre­facerile înnoitoare pe care le-a cu­noscut capitala R.P. Chineze în ul­timii ani. Chiar la coborîrea din avion, privirile sînt atrase de noua clădire a aeroportului, edificată in acest răstimp. O construcţie impu­nătoare, modernă, dotată la nivelul celor mai mari „porţi ale aerului“ din lume. Un trotuar rulant te poartă imediat spre sala unde se preiau bagajele. Peste tot, călăto­rii se bucură de ospitalitate, de so­licitudine, serviciile fiind organiza­te exemplar. Nici nu intri bine în Beijing şi în faţă îţi apare unul dinn pasajele de­nivelate construite în ultimii ani, care facilitează mult fluxul auto­vehiculelor pe marile artere de cir­culaţie ale oraşului. Trecînd peste acest pasaj, autobuzele, automobi­lele înaintează pe frumosul bule­vard al Liniştii Eterne, una din principalele artere de circulaţie ale capitalei. In stingă se înalţă hote­lul „Zidul chinezesc“, construit de asemenea în ultimii ani. Este o clă­dire modernă, monumentală, cu mai bine de 20 de etaje. De altfel, de-a lungul acestui mare bulevard, alte clădiri impunătoare, cu mai multe etaje, îţi incintă ochiul. De la înălţimea etajului 16 al unora din noile hoteluri, panorama oraşului se înfăţişează in toată imensitatea sa. Schimbările interve­nite în peisajul Beijingului, mu­nicipiu care împreună cu zonele suburbane are o populaţie de a­­proape 9,5 milioane de locuitori, sunt ilustrate elocvent de construc­ţia de locuinţe, care a cunoscut in ultimii ani un ritm deosebit. Nu­mai în perioada 1979—1983 au fost construite 350 000 de apartamente, în clădiri de 5 pînă la 16 niveluri, acestora adăugindu-li-se anul tre­cut alte locuinţe cu o suprafa­ţă de mai multe milioane de me­tri pătraţi. Ampla construcţie de locuinţe din ultimii ani este rezul­tatul eforturilor susţinute pe care le-au făcut şi le fac guvernul cen­tral şi organele locale în vederea asigurării de condiţii corespunză­toare de locuit pentru oamenii muncii din acest mare oraş al Chi­nei populare, construcţiile de lo­cuinţe constituind un obiectiv de mare importanţă socială al politi­cii Partidului Comunist Chinez. Dezvoltarea mai rapidă a con­strucţiei de locuinţe din ultimii ani a dus la apariţia,­in diferite zone ale capitalei R.P. Chineze, a peste 50 de noi cartiere. Noile blocuri de locuinţe au răsărit, aşa cum se ex­prima plastic unul din interlocuto­rii noştri, ca „bambusul după o ploaie de primăvară“, schimbînd an de an înfăţişarea oraşului. Numărul locuitorilor care s-au mutat în apartamente noi in anii 1979—1983 s-a ridicat la 1,4 milioane, la care se adaugă alte cî­­teva sute de mii care au primit lo­cuinţe noi în 1984 şi in acest an. Aceasta a dus la ameliorarea con­diţiilor de locuit în marele oraş. Concomitent, în noile cartiere de locuinţe au fost construite magazi­ne de toate felurile, şcoli, creşe, grădiniţe, cinematografe, policli­nici; totodată, aceste cartiere au fost înzestrate cu diferite unităţi de servicii pentru populaţie.­­ S-a construit mult în ultimii ani în municipiul nostru — ne spu­ne Zhang Feng Gi, de la departa-Insemnări de călătorie mental de sistematizare şi con­strucţii de locuinţe din­­ Beijing. Practic, din cele peste 50 milioane metri pătraţi de locuinţe ridicate în anii care au trecut de la proclama­rea Republicii, aproape o treime s-au construit în anii 1930—1934. In toţi aceşti ultimi ani s-a construit in mod concentrat, pe zone, nu dis­persat ca înainte. Dintr-o dată, în­­tr-un cartier se edifică 500—600 mii metri pătraţi de locuinţe. S-au con­struit, de asemenea, clădiri pen­tru instituţii bancare şi comer­ciale, hoteluri, unităţi de ocro­tire a sănătăţii, teatre şi alte clă­diri de interes economic şi social, întreagă această activitate s-a des­făşurat şi se desfăşoară in conti­nuare pe baza unui program de construire şi sistematizare a Beijin­gului, aprobat de Comitetul Cen­tral al P.C. Chinez şi Consiliul de Stat, ce preconizează transformarea capitalei într-o metropolă modernă. Conform acestui program, Beijin­gul îşi va păstra şi dezvolta stilul specific şi tot ce este bun din moş­tenirea vechiului oraş şi, totodată, va dobîndi un aspect nou, cores­punzător epocii socialiste. In jurul municipiului vor fi construite o se­rie de oraşe satelit, care vor for­ma o reţea de oraşe mari, mijlocii şi mici. ...Intr-adevăr, în capitala R.P. Chineze s-a construit mult din 1979 încoace şi, în continuare, construc­ţiile social-edilitare vor cunoaşte o mare amploare. Fireşte, nu este vorba numai de blocuri de locuinţe construite într-un stil arhitectural modern, mereu mai diversificat. In anumite zone ale oraşului au fost ridicate hoteluri moderne, pentru a face faţă cerinţelor legate de ex­tinderea relaţiilor internaţionale şi de turism cu diferite ţări ale lu­mii. De asemenea, s-a extins me­troul, mijloc de transport ale cărui prime tronsoane au fost date în funcţiune la începutul deceniului trecut ; astăzi, liniile sale magis­trale totalizează 40 de kilometri, urmînd a avea în final, după sfir­­şitul acestui secol, 17 linii magis­trale. Peste 10 milioane de pasa­geri circulă lunar cu metroul în marele oraş. La Beijing se află în, construcţie noi şi impunătoare edificii. în par­tea de vest a oraşului se constru­ieşte Centrul pentru ştiinţă şi teh­nologie — semnificativă expresie a preocupării partidului şi statului pentru a crea o bază puternică de cercetare şi formare a cadrelor şti­inţifice şi tehnice necesare moder­nizării socialiste a Chinei. De ase­menea, in viitorii ani se vor con­strui o nouă clădire pentru opera clasică, un centru cultural, un mare complex sportiv, un nou stadion, precum şi diferite zone de agre­ment. Beijingul îşi schimbă înfăţişarea şi se dezvoltă prin tot ceea ce con­struieşte, prin tot ceea ce produce, valoarea totală a producţiei indus­triale şi agricole a oraşului, îm­preună cu suburbiile, fiind în 1984 de 31,5 m­ilarde yuani, ceea ce re­prezintă o creştere de 13,5 la sută faţă de anul precedent. Industria este răspîndită azi in întregul oraş şi în zonele suburbane, cuprinzind mai mult de 4 000 de întreprinderi mari, mijlocii şi mici din domenii­le electronicii, construcţiilor de ma­şini, metalurgiei, energiei electrice, petrochimiei, materialelor de con­strucţii, bunurilor de consum ş.a. El este, totodată, un puternic cen­tru de învăţămînt şi cultural al ţării. Milenarul oraş întinereşte şi schimbările sale înnoitoare ilus­trează concludent marile realizări dobîndite de poporul prieten chinez in perioada care a trecut de la pro­clamarea Republicii, în 1949, și cu deosebire în ultimii ani, cînd Bei­jingul, ca și întreaga Chină popu­lară au cunoscut o puternică dez­voltare economico-socială. In anii viitorului cincinal, construcţia mo­dernă a capitalei R.P. Chineze va continua să se amplifice, ilustrînd preocuparea constantă a partidului comunist şi a guvernului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale locuitorilor săi, pentru conti­nua dezvoltare şi înflorire a ţării. Mircea ANGEIESCU

Next