Scînteia, octombrie 1985 (Anul 54, nr. 13407-13433)
1985-10-01 / nr. 13407
SCINTEIA marți 1 octombrie 1985 Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Vă rog să primiţi sincerele mele mulţumiri pentru felicitările şi urările pe care mi le-aţi transmis cu prilejul preluării funcţiei de preşedinte al Republicii Cooperatiste Guyana. îmi exprim convingerea în consolidarea in continuare a relaţiilor de prietenie existente intre cele două ţări ale noastre. HUGH D. HOYTE Preşedintele Republicii Cooperatiste Guyana Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Am primit mesajul Excelenţei Voastre adresat cu ocazia Zilei naţionale a Arabiei Saudite şi vă mulţumesc sincer pentru bunele urări şi sentimentele transmise. La rindul meu, doresc Excelenţei Voastre multă sănătate şi fericire, iar poporului prieten român progres şi prosperitate. FAHD IBN ABDULAZIZ AL-SAUD „Zilele culturii cehoslovace" Luni, au început în ţara noastră „Zilele culturii cehoslovace“, manifestare dedicată celei de-a 40-a aniversări a eliberării Cehoslovaciei de sub dominaţia fascistă. „Zilele culturii cehoslovace“, ce se vor desfăşura pînă la 7 octombrie, constituie, asemenea „Zilelor culturii româneşti“ ce au avut loc anul trecut in Cehoslovacia, o nouă expresie a dezvoltării relaţiilor cultural-artistice existente intre cele două ţări, contribuind la mai buna cunoaştere a popoarelor noastre. Aspecte ale vieţii cultural-artistice cehoslovace vor fi ilustrate prin spectacole de balet şi de teatru, recitaluri şi concerte susţinute de unii dintre cei mai valoroşi solişti vocali şi instrumentişti din Cehoslovacia, prin „retrospectiva filmului cehoslovac“, expoziţii de artă plastică şi fotografică, seri literare şi muzicale, întîlniri şi dezbateri organizate de uniunile de creaţie, manifestări ce vor avea loc în Capitală, precum şi in alte oraşe ale ţării : Ploieşti, Piteşti, Cimpina, Braşov, Timişoara, Iaşi, Tg. Mureş, Arad, Oradea, Cluj-Napoca, ş.a. Teatrele din ţara noastră vor prezenta, de asemenea, spectacole cu piese din dramaturgia cehoslovacă şi programe muzicale cu lucrări de compozitori cehi şi slovaci. Festivitatea de deschidere a „Zilelor culturii cehoslovace“ a avut loc, luni seara, la Opera Română din Bucureşti. Au luat parte Suzana Gâdea, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Constantin Oancea, adjunct al ministrului afacerilor externe, reprezentanţi ai uniunilor de creaţie, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost prezenţi Jan Papp, ambasadorul Cehoslovaciei la Bucureşti, membri ai ambasadei, precum şişefi de misiuni diplomatice acreditaţi in ţara noastră, membri ai corpului diplomatic. Au fost prezenţi membrii delegaţiei culturale cehoslovace aflate cu acest prilej în ţara noastră, în alocuţiunile rostite, Tamara Dobrin, vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, şi Josef Mravik, adjunct al ministrului culturii al R.S. Slovace, au subliniat că „Zilele culturii cehoslovace“ sunt o dovadă elocventă a dezvoltării şi amplificării relaţiilor de colaborare şi prietenie dintre ţările şi popoarele noastre, relaţii cu adinei rădăcini în trecut şi care au căpătat un nou conţinut, s-au ridicat pe o treaptă calitativ superioară în anii socialismului, întilnirile şi convorbirile intre conducătorii partidelor şi ţărilor noastre, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Gustav Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, preşedintele R. S. Cehoslovace, — s-a evidenţiat în context *— au stimulat puternic dezvoltarea pe multiple planuri a raporturilor bilaterale, amplificind colaborarea dintre ţările noastre, inclusiv în domeniul culturii şi artei. Spectacolul inaugural a fost susţinut de Baletul de cameră din Praga, sub conducerea apreciatului artist Pavel Smok. In aceeaşi zi, violoncelistul Alexander Vecetomov, acompaniat de pianistul Vladimir Topinka, a susţinut un recital la Ateneul Român, iar pianista Ida Cernecka şi-a dat concursul în două concerte ale orchestrei Filarmonicii „Gh. Dima“ din Braşov. (Agerpres) „Ziua internaţională a muzicii“ eveniment cu profunde semnificaţii umaniste Pe planul vieţii muzicale româneşti, acest început de toamnă con- tinuă să ofere iubitorilor de frumos din ţara noastră momente de aleasă elevaţie spirituală şi de înălţătoare satisfacţii estetice. Ne aflăm la numai citeva zile de la încheierea cu succes a celei de-a X-a ediţii, jubiliară, a prestigiosului Festival internaţional „George Enescu“, care s-a constituit într-un fericit prilej de valorificare superioară a creaţiei enesciene şi de popularizare a muzicii româneşti în general — o reuniune internaţională care a avut loc în anul in care poporul nostru a omagiat împlinirea a două decenii de la istoricul Congres al IX-lea al partidului, piatră de hotar in amplul proces de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate in România, perioadă pe care, cu profundă mîndrie patriotică, o numim „Epoca Nicolae Ceauşescu“. Vom sublinia o dată mai mult că sărbătorirea, azi, a „Zilei internaţionale a muzicii“, are loc într-un moment in care multilaterala dezvoltare a patriei îşi află reflexul rodnic şi în faptele de cultură, în fenomenul artistic contemporan. Pentru că făurim un om nou, cu o nouă condiţie umană, un om care este conştient că împlinirea sa este parte integrantă din împlinirea ţării spre înfrumuseţarea căreia se dezvoltă toate talentele, toate realele aptitudini ale fiilor ei. „Ziua internaţională a muzicii“, celebrată în fiecare an, la 1 octombrie, stă deci sub semnul promovării valorilor culturii şi al adîncirii relaţiilor de colaborare între toate ţările lumii. înzestrată cu virtutea de a fi rostită şi înţeleasă „de la inimă la inimă", muzica îşi află, astăzi, mai mult ca oricînd, raţiunea de a fi din transmiterea unui mesaj care să însufleţească oameni şi popoare de pe toate meridianele într-un crez comun, intr-o luptă , cu forţe unite pentru eliminarea din societatea contemporană a opresiunii, războiului şi exploatării. „Prin artă, spre mai bine“ — aceasta a fost şi cămine deviza tuturor muzicienilor lumii, aceasta este profesiunea de credinţă a slujitorilor muzicii din patria noastră socialistă. Vibrind la unison cu compozitorii, interpreţii, educatorii şi oamenii de ştiinţă muzicală de pretutindeni, care îşi dedică eforturile, talentul şi măiestria lor triumfului libertăţii şi independenţei popoarelor, conlucrării pe baza cunoaşterii şi preţuirii reciproce între toate naţiunile lumii, muzicienii din România Socialistă işi consacră întreaga lor putere de muncă înfloririi patriei, aducînd o fierbinte cîntare eroicului popor român care, sub conducerea partidului, în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, păşeşte pe trepte suitoare ale istoriei. Celebrarea „Zilei internaţionale a muzicii“ înseamnă pretutindeni în lume aducerea unui prinos de laudă artei angajate, artei care adresează un luminos mesaj prezentului şi viitorului, artei ca identitate a societăţii umane, a fiecărui popor în parte, a exponenţilor vieţii spirituale din toate ţările, a omului simplu care îşi împleteşte existenţa cotidiană cu muzica. Sărbătorirea în acest an (1985) şi a „Anului internaţional al muzicii“ a constituit pentru noi, slujitorii artei sunetelor din România, nu numai prilejul omagierii unor personalităţi de importanţă majoră pentru muzica europeană şi mondială, dar şi acela de a evidenţia actualitatea vie a mesajului uman al artei sonore, chemată să contribuie cu mijloace specifice la afirmarea frumosului, la triumful păcii şi înţelegerii între toate popoarele lumii, a binelui şi adevărului pe planeta noastră* Prof. unil. Nicolae CALINOIU preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Republica Socialistă România, rectorul Conservatorului „Ciprian Porumbescu" — Bucureşti Demnitatea expresiei artistice (Urmare din pag. I) migdreală... Cu vremea iţi cresc tot mai mult scrupulele de conştiinţă...“. Nu ne dăm pe deplin seama în ce măsură această grijă, ba chiar obsesie a lui Caragiale, pentru interpuncţie a întîmpinat, a prevestit, a luat-o înainte, prin urmare, unor tendinţe care au urmat. Căci tot un scrupul a stat la baza şi a curentelor care au tins a răsturna liniştita aşternere, a scrisului naturalist prin violenta contestare a artei descriptive. Dar aceasta, vorba povestitorului din acelaşi Hanul lui Minjeală, e o altă căciulă. Pînă şi suprarealismul in deceniile doi şi trei, apoi in resurecţia sa tirzie, iar mai recent „noul roman“, „noul val“, pină şi poezia „fără cuvinte“ sau numai cuvinte, s-au supus unei discipline de structurare care, ce e drept, a avut mai degrabă efectul opus celui scontat — pînă şi improvizaţia cere, se pare, o temeinică pregătire şi, vai, numeroase repetiţii ! Spre a fi stimat, artistul trebuie să se stimeze pe sine, cu aceeaşi ardoare cu care o pretinde societăţii. Eminescu a lucrat şase sau şapte ani la Luceafărul, deşi din primul ceas a dispus de modelele basmului, din cartea lui Kunisch. A ciocănit in circa douăzeci de variante sonetul Veneţia, deşi era o tălmăcire după Cajetano Cerri, şi aceasta pentru că l-a vrut meşterit fără cusur. La Eminescu, ca şi la Caragiale, scrupulul expresiei artistice prelungea uneori la nesfirşit procesul creaţiei, transcrierile erau mai dificile decit primul „jet“. Redescoperim acum comoara Postumelor eminesciene, dar poetul era nemulţumit de ele ; le socotea simple arpegii in creaţia sa simfonică. Efortul titanic pe care-l depunea, cu total devotament artistic, Liviu Rebreanu, la crearea magistralelor sale proze, ne este cunoscut din Jurnalul său, publicat în primele două părţi. Acelaşi efort, pe un suport debil, sterilizează. Cutare autor poate vesti în fiecare an iminenţa trimiterii la tipografie a unui op, ajuns la a n-a transcriere, cititorii îl creditează fără probleme , ei l-au şi uitat ! Dacă mai sunt încă astăzi, la noi chiar, nu puţini beneficiari ai publicităţii literare, grăbiţi, intîi de toate, să se afirme, acestora să le fie rindurile de faţă un prilej de meditaţie ! Şcolarul învaţă şi iar învaţă, creatorul trudeşte fără odihnă, iar criticul îşi cercetează mereu balanţa, atent la ponderea şi balansul sensibilelor braţe ale acesteia, sub povara aceleiaşi răspunderi. Recepţie cu prilejul aniversării proclamării Republicii Populare Chineze Cu prilejul celei de-a XXXVI-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Yu Hongliang, a oferit, luni seara, o recepţie. Au participat tovarăşii Ion Dincă, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-ministru al guvernului, Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Văduva, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Marin Nedelcu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Aurel Duma, ministru secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, Gheorghe Cazan, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Mihail Florescu, ministru secretar de stat la Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, membri ai conducerii altor instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, generali şi ofiţeri, reprezentanţi ai vieţii culturalartistice şi ştiinţifice, ziarişti. Au luat parte şefi de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) TELEGRAME Cu ocazia celei de-a 36-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Ştefan Andrei, a adresat o telegramă de felicitare ministrului afacerilor externe al R. P. Chineze, Wu Xueqian. Cu acelaşi prilej, instituţii şi organizaţii de masă şi obşteşti din ţara noastră au transmis telegrame de felicitare instituţiilor şi organizaţiilor similare din R. P. Chineză. (Agerpres) In judeţul Giurgiu s-o încheie semănatul orzului şi orzoaicei. Transpunînd cu hotărîre în viaţă preţioasele indicaţii ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu date de la înalta tribună a Congresului al III-lea al consiliilor populare, oamenii muncii de pe ogoarele judeţului Giurgiu au încheiat semănatul orzului şi orzoaicei pe Întreaga suprafaţă planificată, în telegrama adresată cu acest prilej tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, de către Comitetul judeţean Giurgiu al P.C.R. se arată că în prezent, printr-o amplă mobilizare de forţe umane şi mecanice, se acţionează cu răspundere la semănatul griului, lucrare ce va fi terminată până la data de 10 octombrie. De asemenea, mecanizatorii, cooperatorii, lucrătorii din unităţile agricole de stat acţionează, în această perioadă, pentru punerea la adăpost a întregii producţii de porumb, soia, legume şi fructe, precum şi pentru recoltarea şi livrarea sfeclei de zahăr. Cronica zilei La sala „Dalles“ din Capitală, s-a deschis, luni, sub egida Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, expoziţia „Desenul şi sculptura mică contemporană iugoslavă“. Expoziţia, care reuneşte creaţii din perioada postbelică ale unor prestigioşi plasticieni iugoslavi, se înscrie in cadrul manifestărilor menite să contribuie la dezvoltarea relaţiilor culturale dintre România şi Iugoslavia. La vernisaj, au luat parte membri ai conducerii Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Uniunii Artiştilor Plastici, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, muzeografi, alţi oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost prezenţi Milos Melovski, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, şi membri ai ambasadei, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră, membri ai corpului diplomatic. ★ Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Federale Nigeria, luni a avut loc, în Capitală, o manifestare culturală organizată de Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, în cadrul căreia au fost prezentate aspecte ale dezvoltării economice şi sociale din această ţară, în continuare a fost prezentat un film documentar nigerian. Au participat membri ai conducerii I.R.R.C.S., reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, un numeros public. Au fost prezenţi Philip Binye Koroye, ambasadorul Nigeriei la Bucureşti, membri ai ambasadei. (Agerpres) Informaţii sportive GIMNASTICA. Succese ale sportivilor noştri. Turneul feminin al balcaniadei care a avut loc la Atopa a fost dominat de sportiveleromânce. Ele, au ciştigat, cu 118,80, puncte, concursul pe echipe, iar Ecaterina Szabó s-a situat pe primul loc atit la individual compus (39,65 p), cit şi în concursul pe aparate la sărituri, paralele, sol şi bîrnă. De subliniat rezultatul tinerei sportive românce Daniela Silivaş, clasată pe locul al treilea la individual compus (39,20 p.). Concursul masculin pe echipe a fost de asemenea ciştigat de formaţia noastră (280,85 p). Marius Gherman (sărituri), Valentin Pintea (inele) şi Marian Rizan (cal cu minere) au câştigat respectivele finale pe aparate. ŞAH, în turneul „open“ de la Wiesbaden, marele maestru Mihai Şubă s-a clasat pe locul I. El a realizat un rezultat deosebit : 8 puncte din 9 posibile. FOTBAL. Rezultate ale meciurilor din etapa a VIII-a care s-au jucat duminică : F.C. Bihor — F.C. Olt 3—0, S.C. Bacău — Rapid 4—2, Politehnica Timişoara — Corvinul 3—2, F.C.M. Braşov — Chimia 1—3. Dintre acestea, merită, desigur, subliniat rezultatul bun obţinut de echipa vilceană, antrenată de Marcel Pigulea, pe terenul din Braşov. La Bucureşti, Victoria — Universitatea Cluj-Napoca 1—1. Cu ocazia celei de-a doua evoluţii la Bucureşti, clujenii au realizat de astă dată un scor egal şi nu le-ar strica mai multă îndrăzneală in deplasare, formaţia lor avind disponibilităţi pentru rezultate superioare. Din păcate, după dubla fractură suferită de Puşcaş la meciul Politehnica Timişoara — Rapid, în etapa despre care vorbim s-a petrecut accidentarea gravă a binecunoscutului nostru internaţional Cămătaru, în timpul meciului F.C. Argeș — Universitatea Craiova. Un consult care a avut loc ieri la Centrul de medicină sportivă şi apoi la clinica de ortopedie a Spitalului Municipal București a confirmat diagnosticul de fractură a peroneului. S-a început punerea în practică a unei metodologii de recuperare mai rapidă, totuşi indisponibilitatea centrului înaintaş al echipei noastre reprezentative va fi de minimum patru săptămîni. Să semnalăm şi faptul că R. Cămătaru acuză drept origine a fracturii o lovitură aplicată pe la spate de jucătorul Ştefan. Criticînd încă o dată jocul brutal, la intimidare, căruia îi cad victime mai ales fotbaliştii cei mai reprezentativi, aducindu-se astfel serioase prejudicii însăşi echipei naţionale, este de aşteptat ca organele sportive în drept să ia cu fermitate măsurile ce se impun împotriva vinovaţilor, inclusiv a arbitrilor toleranţi faţă de asemenea abateri (Necşulescu, Velea, Popescu, de exemplu). Opinia publică, numeroşii amatori de sport aşteaptă ca la toate cluburile, în întregul nostru fotbal să se instaureze hotărit — pe baza muncii perseverente de educaţie , spiritul de ordine şi disciplină, respectul deplin faţă de regulamente şi reguli de joc, pregătirea asiduă şi competentă, astfel ca echipele noastre, echipa reprezentativă în primul rînd, să joace la potenţialul cel mai înalt toate partidele. Valeriu MIRONESCU tV 20.00 Telejurnal 20.20 Actualitatea în economie, în spiritul indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, al hotăririlor Forumului consiliilor populare • Pe ogoare, mobilizare exemplară pentru executarea lucrărilor din campania de toamnă 20.35 Sunt omul care construieşte. Emisiune de versuri 20,45 Sanghai — documentar (color) 21,00 Seară de operă (color): „Rusalka“, de Dvorak 21,50 Telejurnal LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor C.E.C. ieşite ciştigătoare la tragerea la sorti lunară din 30 septembrie 1985 Ciştigurile întregi revin obligaţiunilor de 200 de lei. In valoarea ciştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor ieşite câştigătoare. Plata cistigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile C.E.C. La obligaţiunile C.E.C. din seriile 000001—099999 care au numerele curente cuprinse între 81—175 la confruntarea cu lista oficială, primul zero de la serie nu se ia în considerare. ăl 1 g-5 ,ib z •«£ — o c w*3 C? '^1? 2-.E 2 §> îs iă Ş = S u ° z£__________ 1 50834 85 50 000 1 86080 51 50 000 1 28575 103 50 000 1 69132 80 40 000 1 85866 71 40 000 1 . 02396 79 40 000 1 88781 87 40 000 1 00939 37 30 000 1 59882 56 30 000 1 34548 117 30 000 1 67349 173 30 000 1 18655 154 30 000 1 96632 08 20 000 1 55111 38 20 000 J 96910 170 20 000 1 55269 157 20 000 } 52288 125 20 000 J 97108 126 20 000 J 51672 69 20 000 J 97098 51 10 000 * 59218 71 10 000 } 62738 08 10 000 1 58096 14 10 000 } 89078 78 10 000 1 47629 110 10 000 1 96045 62 10 000 1 40865 64 10 000 .5 I « -r ’§ C 3 £ c « - 1» M O r: H .s c 100 769 124 5 000 100 056 03 3 000 100 396 114 3 000 100 018 133 3 000 1 000 05 141 1 000 1 000 06 102 * 1 000 1 000 90 82 - 1 000 1 000 40 149 ' 800 1 000 66 131 800 1 000 27 116 800 1 000 57 47 800 1 000 96 154 800 1 000 04 97 800 1 000 60 49 800 1 000 80 54 800 _1_000 71 9i 800 12 427 TOTAL: 12 280 00(1 v remea Institutul de meteorologie si hidrologie comunică timpul probabil pentru intervalul 1 noiembrie, ora 20 — 4 noiembrie, ora 20. In ţară. Vremea va fi predominant frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin în sudul ţării. Vor cădea ploi slabe izolate spre sfirşitul intervalului in regiunile nordice. Vintul va sufla slab pină la moderat. Temperatura aerului în creștere uşoară. Valorile minime nocturne vor fi cuprinse între 2 și 12 grade, mai coborîte în depresiunile intramontane, unde se va mai produce brumă, iar cele maxime diurne între 18 si 27 grade. în cursul dimineţilor, local, se va semnala ceaţă. In Bucureşti: Vremea va fi predominant frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin. Vîntul va sufla slab pină la moderat. Temperaturile minime vor oscila intre 7 si 9 grade, iar cele maxime între 24 şi 26 grade. Dimineaţa vor fi condiții pentru ceată slabă. PAGINA 3 Sărbătoarea naţională a poporului chinez prieten Tovarăşului HU YAOBANG Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Tovarăşului LI XIANNIAN Preşedintele Republicii Populare Chineze, Tovarăşului PENG ZHEN Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari a Republicii Populare Chineze, Tovarăşului ZHAO ZIYANG Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Cu prilejul celei de-a 36-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al Guvernului Republicii Socialiste România, precum şi al poporului român, vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari, Guvernului Republicii Populare Chineze şi poporului chinez cele mai calde felicitări. Proclamarea, la 1 octombrie 1949, a Republicii Populare Chineze, strălucită încununare cu succes a luptei revoluţionare îndelungate desfăşurate de poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, împotriva vechiului regim de exploatare şi asuprire şi a dominaţiei imperialiste, pentru eliberare socială şi naţională, a inaugurat o nouă eră în viaţa marelui popor chinez şi a avut, totodată, o profundă semnificaţie pe plan internaţional. Poporul român, care a salutat cu multă satisfacţie proclamarea Republicii Populare Chineze, a urmărit cu interes şi simpatie munca plină de abnegaţie, dăruire şi pasiune a poporului chinez, bucurîndu-se sincer pentru succesele remarcabile repurtate în edificarea societăţii socialiste in patria sa. La marea sărbătoare naţională a Republicii Populare Chineze, dorim din toată inima poporului chinez prieten succes deplin în transpunerea în viaţă a hotăririlor celui de-al Xll-lea Congres al P. C. Chinez şi ale recentei Conferinţe naţionale a partidului, a programului menit să asigure transformarea ţării intr-un puternic stat socialist, cu o agricultură, industrie şi ştiinţă moderne, cu un nivel de trai tot mai ridicat. Acordăm, de asemenea, o mare însemnătate rolului activ al Chinei pe plan internaţional, în promovarea cauzei libertăţii şi independenţei popoarelor, în lupta pentru pace şi securitate în lume, pentru progres, pentru înţelegere şi colaborare între naţiuni. Exprimind deosebita satisfacţie faţă de continua dezvoltare a relaţiilor de prietenie şi colaborare rodnică dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, ne reafirmăm convingerea fermă că, acţionînd împreună, în strînsă conlucrare, în spiritul înţelegerilor convenite la cel mai înalt nivel, raporturile româno-chineze vor cunoaşte o puternică dezvoltare şi in viitor, pe toate planurile, spre binele si in interesul popoarelor român si chinez prietene, al cauzei generale a socialismului, independenţei, progresului, păcii şi cooperării în întreaga lume. Vă adresăm încă o dată dumneavoastră şi întregului popor chinez urarea cordială de a obţine victorii tot mai mari în vasta operă de înflorire continuă a patriei socialiste. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Președintele Republicii Socialiste România Intr-o atmosferă de puternică însufleţire, poporul chinez sărbătoreşte astăzi împlinirea a 36 de ani de la instaurarea puterii revoluţionare, care şi-a găsit expresie în proclamarea Republicii Populare Chineze — eveniment de răscruce în viaţa şi destinele sale. Actul istoric de la 1 octombrie 1949 a consacrat izbînda luptei eroice, pline de sacrificii, desfăşurate de marele popor chinez, sub conducerea partidului comunist, împotriva asupririi imperialiste şi a reacţiunii interne, pentru înlăturarea exploatării capitaliste şi moşiereşti, în vederea eliberării naţionale şi sociale, deschizînd calea făuririi unei vieţi noi, construirii socialismului. Triumful puterii populare în China a exercitat, totodată, o uriaşă influenţă asupra vieţii internaţionale, marcînd o contribuţie substanţială la schimbarea raportului de forţe în favoarea socialismului, independenţei, progresului şi păcii, la accelerarea întregului procesrevpţiiţiopurit Vplendial. Devenit stăpîn pe destinele sale, poporul chinez a înfăptuit vaste şi profunde transformări revoluţionare. Mobilizîndu-şi uriaşele energii şi capacităţi creatoare, masele muncitoare au acţionat in toţi aceşti ani, cu pasiune şi dăruire, pentru transpunerea în viaţă a politicii partidului, îndreptată spre dezvoltarea multilaterală a patriei lor socialiste. Aceste eforturi şi-au găsit materializarea în dezvoltarea puternică a forţelor de producţie, in apariţia a numeroase centre industriale, a sute şi mii de uzine şi fabrici, mine şi centrale electrice, in creşterea producţiei agricole. Actuala aniversare are loc la puţin timp după Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Chinez, ale cărei hotărîri au o însemnătate deosebită pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de cel de-al XII-lea Congres al partidului in vederea creşterii în ritm susţinut a avuţiei naţionale, a înfloririi întregii vieţi sociale. Propunerile privind planul cincinal pe 1986—1990, adoptate de conferinţă, definesc obiective mobilizatoare pentru dezvoltarea în continuare, un ritm susţinut, a economiei, a ştiinţei, tehnicii şi culturii, pentru sporirea eficienţei în toate domeniile de activitate, ridicarea nivelului de civilizaţie, material şi spiritual al poporului, împărtăşind satisfacţia poporului chinez prieten pentru realizările dobîndite, adresîndu-i urarea plină de căldură de a obţine noi succese de seamă pe calea trasată de partid pentru transformarea Chinei intr-o ţară socialistă puternică şi modernă, poporul român încearcă, in acelaşi timp, sentimente de satisfacţie faţă de dezvoltarea continuă a relaţiilor tradiţionale, de trainică prietenie şi colaborare, româno-chineze. Aşezînd statornic la temelia raporturilor lor principiile deplinei egalităţi în drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc şi întrajutorării tovărăşeşti, România şi China au conlucrat şi conlucrează strins in opera de construire a socialismului, ca şi în soluţionarea unor importante probleme internaţionale. De-a lungul anilor, raporturile de conlucrare românochineze au căpătat dimensiuni tot mai largi şi se dezvoltă multilateral , pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi cultural, in toate domeniile de interes reciproc, în această evoluţie îşi găsesc expresie legăturile de strînsă prietenie şi solidaritate militantă dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez — forţele politice care conduc destinele celor două popoare. Cu deosebită putere se reliefează, în acest cadru, rolul hotărîtor al întîlnirilor şi convorbirilor la nivel inau pentru impulsionarea relaţiilor româno-chineze. O contribuţie de cea mai mare însemrtătate la extinderea şi aprofundarea colaborării dintre ţările şi popoarele noastre au adus hotărîrile luate cu prilejul vizitei efectuate in 1982, în China, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, ca şi înţelegeriie la care s-a ajuns cu ocazia vizitelor întreprinse în ţara noastră, în 1983, de către tovarăşul Hu Yaobang, secretar general al C.C. al P.C. Chinez, şi in 1934 de către tovarăşul Li Xiarthian, preşedintele Republicii *Reţaltare Chineze. Fără îndoială că, in spiritul continuităţii rodniciei dialogului la nivel înalt, apropiata vizită oficială de prietenie pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o va efectua în R. P. Chineză, convorbirile cu conducătorii partidului şi statului chinez se vor înscrie ca un nou eveniment de cea mai mare însemnătate în relaţiile românochineze, vor deschide perspective şi mai ample conlucrării prieteneşti dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, în interesul reciproc, al cauzei generale a socialismului şi păcii, independenţei, progresului şi colaborării in întreaga lume. CONSTANTIN DĂSCĂLESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România Milenarul oraş întinerește Vizitatorul Beijingului la un interval nu prea mare de timp va rămîne profund impresionat de prefacerile înnoitoare pe care le-a cunoscut capitala R.P. Chineze în ultimii ani. Chiar la coborîrea din avion, privirile sînt atrase de noua clădire a aeroportului, edificată in acest răstimp. O construcţie impunătoare, modernă, dotată la nivelul celor mai mari „porţi ale aerului“ din lume. Un trotuar rulant te poartă imediat spre sala unde se preiau bagajele. Peste tot, călătorii se bucură de ospitalitate, de solicitudine, serviciile fiind organizate exemplar. Nici nu intri bine în Beijing şi în faţă îţi apare unul dinn pasajele denivelate construite în ultimii ani, care facilitează mult fluxul autovehiculelor pe marile artere de circulaţie ale oraşului. Trecînd peste acest pasaj, autobuzele, automobilele înaintează pe frumosul bulevard al Liniştii Eterne, una din principalele artere de circulaţie ale capitalei. In stingă se înalţă hotelul „Zidul chinezesc“, construit de asemenea în ultimii ani. Este o clădire modernă, monumentală, cu mai bine de 20 de etaje. De altfel, de-a lungul acestui mare bulevard, alte clădiri impunătoare, cu mai multe etaje, îţi incintă ochiul. De la înălţimea etajului 16 al unora din noile hoteluri, panorama oraşului se înfăţişează in toată imensitatea sa. Schimbările intervenite în peisajul Beijingului, municipiu care împreună cu zonele suburbane are o populaţie de aproape 9,5 milioane de locuitori, sunt ilustrate elocvent de construcţia de locuinţe, care a cunoscut in ultimii ani un ritm deosebit. Numai în perioada 1979—1983 au fost construite 350 000 de apartamente, în clădiri de 5 pînă la 16 niveluri, acestora adăugindu-li-se anul trecut alte locuinţe cu o suprafaţă de mai multe milioane de metri pătraţi. Ampla construcţie de locuinţe din ultimii ani este rezultatul eforturilor susţinute pe care le-au făcut şi le fac guvernul central şi organele locale în vederea asigurării de condiţii corespunzătoare de locuit pentru oamenii muncii din acest mare oraş al Chinei populare, construcţiile de locuinţe constituind un obiectiv de mare importanţă socială al politicii Partidului Comunist Chinez. Dezvoltarea mai rapidă a construcţiei de locuinţe din ultimii ani a dus la apariţia,in diferite zone ale capitalei R.P. Chineze, a peste 50 de noi cartiere. Noile blocuri de locuinţe au răsărit, aşa cum se exprima plastic unul din interlocutorii noştri, ca „bambusul după o ploaie de primăvară“, schimbînd an de an înfăţişarea oraşului. Numărul locuitorilor care s-au mutat în apartamente noi in anii 1979—1983 s-a ridicat la 1,4 milioane, la care se adaugă alte cîteva sute de mii care au primit locuinţe noi în 1984 şi in acest an. Aceasta a dus la ameliorarea condiţiilor de locuit în marele oraş. Concomitent, în noile cartiere de locuinţe au fost construite magazine de toate felurile, şcoli, creşe, grădiniţe, cinematografe, policlinici; totodată, aceste cartiere au fost înzestrate cu diferite unităţi de servicii pentru populaţie. S-a construit mult în ultimii ani în municipiul nostru — ne spune Zhang Feng Gi, de la departa-Insemnări de călătorie mental de sistematizare şi construcţii de locuinţe din Beijing. Practic, din cele peste 50 milioane metri pătraţi de locuinţe ridicate în anii care au trecut de la proclamarea Republicii, aproape o treime s-au construit în anii 1930—1934. In toţi aceşti ultimi ani s-a construit in mod concentrat, pe zone, nu dispersat ca înainte. Dintr-o dată, într-un cartier se edifică 500—600 mii metri pătraţi de locuinţe. S-au construit, de asemenea, clădiri pentru instituţii bancare şi comerciale, hoteluri, unităţi de ocrotire a sănătăţii, teatre şi alte clădiri de interes economic şi social, întreagă această activitate s-a desfăşurat şi se desfăşoară in continuare pe baza unui program de construire şi sistematizare a Beijingului, aprobat de Comitetul Central al P.C. Chinez şi Consiliul de Stat, ce preconizează transformarea capitalei într-o metropolă modernă. Conform acestui program, Beijingul îşi va păstra şi dezvolta stilul specific şi tot ce este bun din moştenirea vechiului oraş şi, totodată, va dobîndi un aspect nou, corespunzător epocii socialiste. In jurul municipiului vor fi construite o serie de oraşe satelit, care vor forma o reţea de oraşe mari, mijlocii şi mici. ...Intr-adevăr, în capitala R.P. Chineze s-a construit mult din 1979 încoace şi, în continuare, construcţiile social-edilitare vor cunoaşte o mare amploare. Fireşte, nu este vorba numai de blocuri de locuinţe construite într-un stil arhitectural modern, mereu mai diversificat. In anumite zone ale oraşului au fost ridicate hoteluri moderne, pentru a face faţă cerinţelor legate de extinderea relaţiilor internaţionale şi de turism cu diferite ţări ale lumii. De asemenea, s-a extins metroul, mijloc de transport ale cărui prime tronsoane au fost date în funcţiune la începutul deceniului trecut ; astăzi, liniile sale magistrale totalizează 40 de kilometri, urmînd a avea în final, după sfirşitul acestui secol, 17 linii magistrale. Peste 10 milioane de pasageri circulă lunar cu metroul în marele oraş. La Beijing se află în, construcţie noi şi impunătoare edificii. în partea de vest a oraşului se construieşte Centrul pentru ştiinţă şi tehnologie — semnificativă expresie a preocupării partidului şi statului pentru a crea o bază puternică de cercetare şi formare a cadrelor ştiinţifice şi tehnice necesare modernizării socialiste a Chinei. De asemenea, in viitorii ani se vor construi o nouă clădire pentru opera clasică, un centru cultural, un mare complex sportiv, un nou stadion, precum şi diferite zone de agrement. Beijingul îşi schimbă înfăţişarea şi se dezvoltă prin tot ceea ce construieşte, prin tot ceea ce produce, valoarea totală a producţiei industriale şi agricole a oraşului, împreună cu suburbiile, fiind în 1984 de 31,5 milarde yuani, ceea ce reprezintă o creştere de 13,5 la sută faţă de anul precedent. Industria este răspîndită azi in întregul oraş şi în zonele suburbane, cuprinzind mai mult de 4 000 de întreprinderi mari, mijlocii şi mici din domeniile electronicii, construcţiilor de maşini, metalurgiei, energiei electrice, petrochimiei, materialelor de construcţii, bunurilor de consum ş.a. El este, totodată, un puternic centru de învăţămînt şi cultural al ţării. Milenarul oraş întinereşte şi schimbările sale înnoitoare ilustrează concludent marile realizări dobîndite de poporul prieten chinez in perioada care a trecut de la proclamarea Republicii, în 1949, și cu deosebire în ultimii ani, cînd Beijingul, ca și întreaga Chină populară au cunoscut o puternică dezvoltare economico-socială. In anii viitorului cincinal, construcţia modernă a capitalei R.P. Chineze va continua să se amplifice, ilustrînd preocuparea constantă a partidului comunist şi a guvernului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale locuitorilor săi, pentru continua dezvoltare şi înflorire a ţării. Mircea ANGEIESCU