Scînteia, martie 1986 (Anul 55, nr. 13537-13562)
1986-03-26 / nr. 13558
Sondajul $C||]1611 în actualitatea economică CERTITUDINEA ŞTIINŢIFICA -un puternic sprijin spiritual al omului contemporan Universul gîndirii raţionale a omului contemporan beneficiază de un larg sistem de certitudini ştiinţifice care stau la baza imaginii pe care el şi-o făureşte despre lume. Ştiinţa, această viguroasă componentă a conştiinţei sociale, a devenit obiect de largi preocupări în politica oricărui stat, iar ca urmare cercetarea ştiinţifică devine tot mai evident asemănătoare cu o adevărată industrie, cel puţin in aspectele sale organizaţional. Societatea nu numai că fructifică în mod sistematic rezultatele cercetării, dar însuşi mersul ei înainte, progresul social în general este reglat puternic de ritmul implementării sociale a rezultatelor revoluţiei ştiinţifice şi a aplicaţiilor sale tehnice. Ne putem întreba însă dacă omul contemporan, trăind intr-o lume a unui progres ştiinţifico-tehnic galopant, mai poate fi chinuit de unele îndoieli, ca cel din secolele precedente ? In mod evident, da, dar îndoielile sale au tot mai puţin iz metafizic. Procesul de raţionalizare deplină a omului este lent şi greoi. Din acest punct de vedere sintem exclusiv al istoriei. In fiecare dintre noi există, mai mult sau mai puţin perceptibile, componente ale dimensiunii istorice a conştiinţei sociale. Purtăm în noi, ca moştenire genetică, stropi din înţelepciunea lui Socrate sau Descartes, dar şi un grăunte din orbirea celor ce i-au hulit pe aceşti demiurgi ai spiritului omenesc. Nu ne putem lepăda de tot balastul în suişul anevoios care ne-a adus pe acest înalt piedestal al omului. Dar de aici, de la această înălţime, cei de azi putem distinge, cu privirea minţii, mult mai cuprinzător decit au făcut-o Înaintaşii noştri, zonele de lumină ale aspiraţiilor noastre faustiene spre perfecţiune, spre armoniile profunde ale spiritului nostru, de zonele întunecate, care ne reamintesc perpetuu regnul din care provenim. In această alegere, pe care de fapt o facem, conştient sau nu, clipă de clipă, de-a lungul întregii noastre vieţi, certitudinea ştiinţifică ne este un sfetnic fidel. Generaţiile precedente nu au beneficiat nici pe departe de atîta ştiinţă câtă există azi în viaţa fiecărui individ social. S-a spus că dacă „Hamlet“ ar fi fost scris de un Shakespeare post-kantian, atunci teribila lui întrebare — „a fi sau a nu fi“ — ar fi fost preschimbată în „a şti sau a nu şti“. Un „Hamlet“ contemporan ar fi cu siguranţă chinuit mai puţin de întrebări cu iz metafizic, deoarece întregul său univers spiritual ar fi mai rezonant la acţiune. Meditaţia este travestită în efortul de alegere. Ştiinţa îi oferă o abundenţă de idei, soluţii, intr-un cuvînt îi oferă reţete pentru orice model de acţiune umană. El ar fi astfel mai îndrituit să Întrebe dacă „ar putea sau nu ar putea“... îndeplini cutare sau cutare dorinţă-ideal. Căci dacă „Prinţul Danemarcei“ şi contemporanii săi ar putea, prin absurd, să fie numai cîteva clipe martorii lumii noastre, ar fi convinşi că au intrat intr-o lume de basm sau magică. Ei ar putea vedea ce se întîmplă în acelaşi moment la mii şi mii de kilometri, ar putea vorbi cu oameni aflaţi pe alte continente, ar putea să alerge cu sute de kilometri pe oră sau să zboare, şi cite şi mai cite. Adică ar putea să facă tot ceea ce noi facem în mod curent, ca stil de viaţă. Desigur, toate acestea le-ar face, ca şi noi, prin intermediul mijloacelor tehnice, rod al ştiinţei. Dar să ne reamintim că şi în lumea basmelor actele magice sunt mijlocite. Vrăjitoarea zboară cu mătura sau cu covorul fermecat, întimplările care au loc la distanţe sunt văzute cu ajutorul unei oglinzi sau al unei sfere de sticlă şi aşa mai departe. Realizările ştiinţei şi tehnicii contemporane depăşesc cu mult „puterea“ magică a basmelor şi îi oferă individului uman garanţia perenităţii confortului vieţii sale, fără teama din basme că vraja s-ar putea destrăma şi atunci totul este pierdut, fad şi neputincios. Lumea contemporană îi cere, în schimb, omului ei să facă efortul de a se integra in ea, de a o înţelege, ba chiar de a o dirija şi orienta în dezvoltările sale ulterioare. Aici avem de-a face cu o altă trăsătură distinctivă a omului contemporan : conştientizarea lui. Altfel spus, participarea omului contemporan la făurirea propriului său destin şi al lumii în care trăieşte este cu atît mai eficientă, cu cit el o înţelege mai profund şi o cunoaşte mai bine, sub aspectele ei multiple. La noi în ţară, acest proces de conştientizare se face în modul cel mai eficient prin învăţămîntul nostru modern, deschis permanent spre nou, dar şi profund ancorat în universul activităţilor umane. Tînărul din ultimii ani ai învăţămintului liceal asimilează astăzi în mod sistematic cunoştinţe despre lumea în care trăieşte, care în urmă numai cu două, trei decenii intrau în programele de învăţămint universitar. Faptul acesta nu prezintă un pericol al maturizării premature a gîndirii generaţiilor de tineri, dar nici nu trebuie exagerată prea mult încărcarea cu „noutăţi“ a programelor şcolare. Căci nu toate noutăţile ___________________A. JOLTEA (Continuare In pag. a IV-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIJI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LV Nr. 13 558 Miercuri 26 martie 1986 6 PAGINI-50 BANI RITMIC, INTEGRAL ŞI DE BUNĂ CALITATE - aşa trebuie realizat planul la producţia fizică Îmbunătăţirea organizării muncii - condiţie de bază PENTRU SPORIREA PRODUCŢIEI DE VAGOANE In general, vagoanele de marfă nu sunt - afirmă specialiştii - produse de foarte mare complexitate tehnică, dar au în componenţa lor multe repere şi subansamble care trebuie asigurate din timp, la termenele prevăzute, cu o anumită ritmicitate, în strînsă concordanţă cu sarcinile de plan stabilite. Altfel, fluxurile de fabricaţie în cele trei mari întreprinderi specializate din Arad, Drobeta-Turnu Severin şi Caracal se dereglează, producţia nu se mai poate realiza în ritmul planificat, apar restanţe, iar tehnologiile — bine puse la punct şi nu prea complicate — încep să fie tot mai greu de stăpînit. Sigur, nu ne propunem să facem acum teoria producţiei de vagoane. Aşa s-ar putea rezuma însă — după opinia specialiştilor din cadrul Centralei industriale de vagoane şi material rulant — cauzele restanţelor înregistrate în perioada care a trecut de la începutul anului la aceste produse tot mai solicitate de economia naţională şi la export. „Avem suficiente capacităţi de producţie pentru a îndeplini integral planul la producţia de vagoane, ne spunea zilele trecute directorul tehnic al centralei de specialitate. La o producţie de mare serie ne trebuie însă lunar cantităţi mari de tablă de la Galaţi, sute de tone de oţel de la Tîrgovişte, profile, piese turnate, cabluri şi multe altele. O parte din aceste materiale le realizăm in între prinderile din cadrul centralei , altele le asigurăm prin cooperare cu alte unităţi. Or, nici unităţile din centrala noastră şi nici cele colaboratoare nu asigură baza materială intr-un anumit ciclu, din timp, astfel ca pregătirea fabricaţiei să se poată desfăşura normal, potrivit sarcinilor de plan". Intr-adevăr, lucrurile stau chiar aşa cum le-a prezentat interlocutorul nostru. Totuşi, nu putem să nu întrebăm : ce face atunci centrala industrială de resort pentru eliminarea acestor neajunsuri ? înainte de a răspunde la această întrebare să ne referim insă, fie și pe scurt, la cîteva aspecte din activitatea întreprinderilor producătoare de vagoane. O DOVADA CONCRETĂ CA SE POATE. Categoric, nu se poate spune că întreprinderea de vagoane din Drobeta-Turnu Severin ar avea condiţii de producţie mai avantajoase decit celelalte două unităţi de profil din Arad şi Caracal. Mai curind am fi tentaţi să afirmăm chiar că lucrurile stau exact invers: întreprinderea din Arad dispune de o mare turnătorie unde se realizează o mare parte din piesele necesare producţiei de vagoane. Iar întreprinderea din Caracal are o foarte bună colaborare cu întreprinderea de osii şi boghiuri din Balş, furnizoarea principalelor subansamble ale vagoanelor. Şi totuşi, în perioada care a trecut de la începutul anului întreprinderea din Drobeta-Turnu Severin şi-a depăşit planul de producţie cu 74 de vagoane de marfă echivalente pe patru osii, in timp ce în celelalte două unităţi s-au înregistrat restanţe destul de mari. , Ci ce este explicaţia ? — Pregătirea producţiei s-a făcut temeinic încă din ultimul trimestru al anului trecut, ne spune inginerul Vasile Bacalu, directorul întreprinderii din Drobeta-Turnu Severin. Am trecut, totodată, la reorganizarea fluxurilor de fabricaţie in toate secţiile. Ca atare, au fost limitate la strictul necesar transporturile interne, s-au eliminat unele „locuri înguste“ de pe fluxul de fabricaţie, s-au executat dispozitive speciale pentru fabricarea subansamblelor de vagoane, ceea ce asigură o ritmicitate şi o calitate superioare producţiei. Aş mai menţiona că s-a extins sudura mecanizată. La vagonul pe 4 osii pentru export, de exemplu, această operaţie se realizează mecanizat în procent de peste 75 la sută. Tot pentru acest tip de vagoane s-a conceput şi pus în funcţiune un dispozitiv, mecanizat pentru asamblarea carcaselor, ceea ce a condus la o creştere cu peste 30 la sută a productivităţii muncii. In aceeaşi ordine de idei, la vagoanele platformă pe 2 şi 4 osii, pentru beneficiarii interni, sudura longeroanelor se face complet automatizat, creşterea productivităţii muncii pe această cale echivalind cu un vagon în plus pe zi. O activitate intensă, in concordanţă cu cerinţele producţiei, desfăşoară şi specialiştii din compartimentul de concepţie. După cum ne-a precizat inginerul-şef al întreprinderii, tovarăşul Dumitru Croitoru, vagonul-platformă pe 4 osii, care urma să fie asimilat în fabricaţie în trimestrul II al acestui an, a intrat in producţie încă din luna ianuarie, cu un avans de 3 luni şi jumătate. Nu au fost neglijate nici problemele ordinii si disciplinei in producţie. „Comuniştii, toţi oamenii muncii, ne-a spus Marcel Diculescu, secretarul comitetului de partid pe întreprindere, manifestă o exigenţă sporită faţă de propria lor activitate. In acelaşi timp, nu tolerează in nici un fel abaterile celor care încă nu se integrează pe deplin in efortul colectiv, în disciplina muncitorească. Efectul este vizibil. In primul trimestru din acest an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, numai prin reducerea absenţelor nemotivate se vor fabrica 5 vagoane de marfă in plus“. CIND SE „UITA" ESENŢIALUL ! PROPRIA PREGATIRE A FABRICAŢIEI. Un exemplu exact invers il oferă întreprinderea de vagoane din Arad. Şi aceasta nu numai deoarece, acum, cinci au mai rămas puţine zile pînă la încheierea primului trimestru al anului, se înregistrează mari restanţe la producţia fizică de vagoane de marfă şi călători, precum şi la aceea de boghiuri. Ci pentru faptul că neîndeplinirea planului se datorează în primul rind, după cum ne-a precizat chiar tovarăşul Dan Dibelu, directorul tehnic al unităţii, slabei pregătiri a procesului de fabricaţie. Astfel, produsele noi au fost introduse greoi in fabricaţie, fără să se asigure in timp util dotarea corespunzătoare cu S.D.V.-uri. Aşa s-a întîmplat, de pildă, cu vagoanele de transportat cărbune, în cazul cărora neajunsurile manifestate în organizarea producţiei şi a muncii au fost amplificate de faptul că documentaţia tehnică nu s-a pregătit în mod nn corespunzător. Consecinţele s-au văzut imediat: perioada de introducere in fabricaţie a durat peste două luni de zile, faţă de o lună cit ar fi trebuit să dureze in mod obişnuit. Efecte negative asupra ritmului producţiei a avut şi indisciplina tehnologică manifestată la turnătoria şi forma întreprinderii. Ca urmare a caităţii nefertespufizătoare a amestecului de formare, închiderii incorecte a formelor de turnare ori tratamentelor termice greşite a crescut numărul rebuturilor şi nu s-au asigurat în mod ritmic piesele necesare montajului, printre care corpul rea(Continuare în pag. a IlI-a) COMUNICAT privind convocarea plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., întrunit, marţi, în şedinţă, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a hotărît convocarea plenarei Comitetului Central al partidului în zilele de 1 și 2 aprilie a.c. CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naţionale In temeiul articolului 54 din Constituţia Republicii Socialiste România, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. - Se convoacă Marea Adunare Naţională în a treia sesiune a celei de-a IX-a legislaturi in ziua de 3 aprilie 1986, ora 10. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România PARTIDUL COMUNIST ROMÂN -centrul vital al societății noastre socialiste In pagina a IV-a LA MSAIIlNTAIH-DIM SPORUL DE LUCRU! Spre deosebire de alţi ani, datorită evoluţiei vremii. In acest an există o intîrziere in ce priveşte efectuarea insămînţărilor şi a celorlalte lucrări agricole de primăvară. Este cit se poate de evident că, in aceste condiţii, epocile de insămînţare a diferitelor culturi se vor suprapune, ceea ce presupune ca într-un timp scurt să se efectueze un mare volum de lucrări în cîmp, în grădinile de legume, in plantaţiile de vii şi pomi. De la o zi la alta, suprafeţele insămînţate sint în creştere. Astfel, pînă în seara zilei de 24 martie se însămînţaseră aproape 246 000 hectare cu mazăre, orzoaică de primăvară, ovăz, sfeclă de zahăr şi legume de cimp. De asemenea, au fost plantate suprafeţe apreciabile cu cartofi. Continuă un ritm intens fertilizarea fazială cu îngrăşăminte chimice a cerealelor păioase de toamnă, lucrare efectuată, pînă la data amintită, pe 66 la sută din suprafaţa prevăzută. Procentual faţă de plan, cele mai mari suprafeţe au fost însămînţate în judeţele Braşov - 29 la sută din prevederi, Cluj, Mureş şi Sibiu — 22 la sută, Alba şi Hunedoara - 19 la sută. De menţionat că, din această săptămînă, se lucrează intens la pregătirea terenului şi semănat in toate judeţele situate în prima zonă agricolă, precum şi in 8 judeţe din zona a doua. Acum, printr-o temeinică organizare a muncii şi adaptarea tehnologiilor la condiţiile specifice din fiecare unitate agricolă şi solă în parte, ritmul însămînţărilor trebuie să crească foarte mult, concomitent cu preocuparea pentru realizarea unor lucrări de cea mai bună calitate - garanţia obţinerii de recolte mari în acest an. Oamenii muncii din agricultură se află, aşadar, într-o perioadă de virf a lucrărilor agricole, cind fiecare zi, fiecare oră sunt hotăritoare pentru grăbirea însăminţărilor şi executarea celorlalte lucrări de sezon. Tocmai de aceea, in spiritul exigenţelor formulate de conducerea partidului, organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare au datoria să desfăşoare o intensă muncă politică şi organizatorică pentru întărirea răspunderii în muncă a mecanizatorilor, cooperatorilor, specialiştilor, a tuturor oamenilor muncii din agricultură, spre a se asigura pretutindeni desfăşurarea în condiţii cit mai bune a campaniei de primăvară. Relatări in pagina a 111-a CONTROLUL OAMENILOR MUNCII prezenţă vie, rol activ în viaţa oraşului Conceput ca o verigă importantă în ansamblul democraţiei noastre socialiste, controlul oamenilor muncii se afirmă în viaţa economico-socială a municipiului Timişoara ca un factor activ in procesul înfăptuirii politicii partidului şi statului nostru, ajută la cultivarea spiritului gospodăresc şi a grijii faţă de avutul obştesc, la dezvoltarea unei atitudini înaintate a personalului muncitor din unităţile de servire publică, la generalizarea experienţelor bune. Ca urmare a măsurilor stabilite de consiliile judeţean şi municipal ale F.D.U.S., în municipiul Timişoara au fost constituite şi activează 400 de echipe de control al oamenilor muncii, cuprinzînd 2 000 de membri repartizaţi să efectueze controale în 1 810 unităţi din diverse domenii de activitate: magazine, unităţi de alimentaţia publică, cămine de nefamilişti, cantine muncitoreşti, cămine şi cantine studenţeşti, unităţi cooperatiste şi prestatoare de servicii, instituţii cultural-artistice, unităţi sanitare, creşe, grădiniţe, transport în comun, unităţi de gospodărie comunală şi locativă etc. In alcătuirea echipelor de control al oamenilor muncii — structurate pe organizaţii de masă şi obşteşti, componente ale F.D.U.S. — s-a ţinut seama de specificul şi posibilităţile fiecăreia: sindicatele — 336 de echipe, organizaţiile U.T.C. şi A.S.C. — 25 de echipe; organizaţiile de femei — 10; organizaţiile de partid din cartiere — 29. Structura profesională a membrilor echipelor de control corespunde ponderii muncitorilor în totalul personalului angajat, cit şi categoriilor sociale din care este alcătuită populaţia municipiului Timişoara, asigurindu-se din acest punct de vedere o cuprindere corespunzătoare a tuturor sectoarelor de activitate. Pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii de control al oamenilor muncii, comisia municipală pentru coordonarea activităţii de control, cu sprijinul Consiliului municipal al F.D.U.S., a organizat instruirea periodică a echipelor asupra problemelor specifice fiecărui sector supus controlului. La aceste instruiri au participat cadre de conducere de la întreprinderile comerciale şi prestatoare de servicii, specialişti de la inspecţiile de control ale statului şi alte cadre cu munci de răspundere care — prin participarea lor efectivă la aceste instruiri — au asigurat o mai bună înţelegere a actelor normative, a unor reglementări şi instrucţiuni referitoare la organizarea şi desfăşurarea activităţii din comerţ şi din celelalte domenii, la normele de comportare şi disciplină. Un rol deosebit pe linia perfecţionării controlului oamenilor muncii îl au controalele complexe, la care au participat, pe lingă echipele de control, membri ai consiliului municipal de control muncitoresc al activităţii economice şi sociale, membri ai biroului executiv al consiliului muncitoresc al sindicatelor, membri ai comisiei municipale de coordonare a controlului oamenilor muncii, reprezentanţi de la inspecţiile specializate în control ale statului, alţi specialişti care au asigurat sporirea eficienţei controlului, lărgirea capacităţii de cuprindere a problemelor, stabilirea operativă a unor măsuri pentru eliminarea neajunsurilor constatate. De asemenea, practica a confirmat rolul şi eficienţa organizării controalelor tematice, comisia de coordonare şi îndrumare a echipelor dirijind activitatea acestora pe cite o temă anume. De pildă, în pieţe, sa constate modul în care se respectă tarifele afişate pe mercuriale, sau, in unităţile meşteşugăreşti, cum se respectă termenele de execuţie etc. In acelaşi timp, urmărindu-se buna servire a populaţiei, o bună parte dintre echipe au fost îndrumate să urmărească în ce măsură unităţile de servire publică răspund cerinţelor populaţiei. Astfel, după controale repetate, la propunerile echipelor oamenilor muncii, zeci de unităţi comerciale, ateliere meşteşugăreşti, alte unităţi de larg interes public au fost renovate sau reprofilate, adaptate mai bine cerinţelor specifice din diferitele cartiere ale municipiului. Cu sprijinul controalelor efectuate de către echipe, în anul 1985 şi în perioada care a trecut de la începutul acestui an au fost formulate pes-Ion ROTARESCU preşedintele Consiliului municipal al F.D.U.S. — Timişoara (Continuare in pag. a II-a) Din noile construcţii ale municipiului Timişoara Foto : S. Cristian Reacţia „în lanţ“ a exigenţei comuniste A gîndi un spirit comunist... A acţiona ca adevăraţi revoluţionari... Teme de discuţie cu Vasile Iordache, secretarul comitetului de partid de la întreprinderea mecanică din Plopeni, judeţul Prahova. „ Propun mai degrabă un „conspect“ al practicii, îşi exprimă preferinţa interlocutorul. — De ce ? Nu vă place cuvîntul discuție ? — Nu despre asta e vorba. Dar prea împinge spre... teorie, nu ? Or, eu sint ales pentru practica generatoare de teorie. — Adică ? — Adică, du mai intîi la bun sfîrşit ceva şi apoi, dacă-ţi rămine vreme, extrage şi teoria cuvenită. Exigenţele înalte ale acestui cincinal pun cu acuitate, înainte, timpul faptelor. Simţim în ceafă, cum se spune, răsuflarea fierbinte a ritmurilor dinamice de dezvoltare, pretenţiile ridicate ale producţiei pe baze intensive şi competitive şi-i clar că nu avem de ales, trebuie să ne potrivim cadenţa. — Toate acestea spuse nu seamănă şi ele a... teorie ? — Nu, pentru că sunt doar o introducere la felul cum am pregătit ultima dezbatere din consiliul oamenilor muncii. ...Pregătirea amintitei dezbateri care a avut loc în martie 1986 a început din... noiembrie 1985. Puternica uzină prahoveană fusese antrenată şi ea, ca atîtea alte unităţi industriale din economia noastră, în fluxul vital al modernizării, al organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii. Obiectivul calitativ : nu mai departe decit anul viitor, producţia de nivel mondial de aici să ajungă la 90 la sută, iar la sfîrşitul actualului cincinal la 96 la sută, urmind ca 2—5 la sută din producţie să fie peste nivelul mondial atins. Productivitatea muncii se va dubla în acest răstimp. — Obiective clare. Le-aţi făcut cunoscute, le-aţi supus atenţiei colective... — Cunoscute da, iar atenţiei colective într-un anume fel. Cum ? S-au creat colective şi subcolective de studiu pe fabrici, secţii, ateliere. Scopul analizei exigente, comuniste sub egida comitetului de partid — să înmănuncheze experienţa valoroasă ; să vadă dacă unele modalităţi de organizare a fluxurilor tehnologice etc. nu cumva au îmbătrinit şi-i cazul să fie scoase definitiv la pensie ; să privească cu ochi proaspăt competent şi îndrăzneţ aplicarea de noi soluţii şi formule. In acest studiu de amănunt al activităţii, care să discearnă ce e bine, să dezvăluie neajunsurile şi să propună soluţii, au fost antrenaţi cei mai buni comunişti. — Rezultatul ? — Temeinice argumente pentru dezbaterea din consiliul oamenilor muncii privind reorganizarea mai bună a unor fluxuri şi a locurilor de muncă, a transporturilor intrauzinale, asigurarea drumului liber unor tehnologii de mare randament şi eficienţă etc. Sigur că a existat şi un referat prezentat în C.O.M. pe marginea căruia s-au purtat discuţii. Dar, în acelaşi timp, se poate spune foarte bine că dialogul s-a purtat cu faptele pe masă. Cu realitatea din fiecare fabrică, secţie, atelier, echipă. Ce păstrăm din experienţa acumulată ? Ce modernizăm ? Cum ? Pînă cinci ? Cine răspunde ? Care sunt avantajele ? Obstacolele de învins ? Iată întrebările concrete care au determinat obiective concrete. O primă idee care se poate desprinde din argumentele interlocutorului nostru : atunci cind atenţiei şi înţelepciunii colective le sunt aduse fapte exacte, care măsoară farmaceutic o activitate, pun curajos in lumină neajunsuri, avansează îndrăzneţ soluţii, fixează riguros termene, răspunderi, şi participarea la actul de decizie este numeroasă, conştientă, competentă. împrejurările evocate mai sus arată limpede că „materia primă“ de care nu duce lipsă nici un colectiv sunt tocmai rezervele de energie umană, de îndrăzneală cutezătoare, nepreţuita monedă de schimb a tuturor transformărilor înnoitoare. Dezbaterea a cristalizat ideea modernizării în structură a fluxului productiv. Acum proiectanţii, cercetarea nu mai prididesc. Forţele proprii sunt angajate din plin, iar ţinta este una singură : realizarea de linii tehnologice automate, flexibile, prin autoutilaje, care să rezolve cerinţe de calitate la nivel înalt, indici de productivitate superiori, deci competitivitate, eficienţă. — Spuse aşa, lucrurile par simple. Şi poate că chiar şi sunt. Altfel, cum să-ţi explici că de atîtea ori fiecare am trecut — de exemplu — prin locul de producţie al echipamentelor hidraulice, fiecare am simţit că ceva nu merge, dar... Dar, fie că ne copleşea amploarea schimbării care trebuia adusă, fie că ne măsurăm forţele numai cu ceea ce aveam şi, întrucît fă-Ilie TANASACHE Constantin CAPRARU (Continuare in pag. a IV-a)