Scînteia, ianuarie 1987 (Anul 56, nr. 13799-13824)

1987-01-03 / nr. 13799

SYNTEIA — simbata 3 ianuarie 1987 Domnului PIERRE AUBERT Preşedintele Confederaţiei Elveţiene Cu ocazia Investirii în înalta funcţie de preşedinte al Confederaţiei Elveţiene, vă adresez felicitările mele cordiale, împreună cu cele mai bune urări de succes in activitatea dumneavoastră, de prosperitate şi progres poporului elveţian. Exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare româno-elve­­ţiene se vor dezvolta şi în viitor, spre binele ambelor popoare, al cauzei păcii şi colaborării în Europa şi în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România ZIUA REVOLUŢIEI PALESTINIENE Tovarăşului YASSER ARAFAT Preşedintele Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei Cu prilejul Zilei revoluţiei palestiniene, imi este deosebit de plăcut să adresez poporului palestinian, conducerii Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, dumneavoastră personal un cordial salut şi cele mai bune urări. Partidul Comunist Român, Republica Socialistă România, poporul român nutresc sentimente de solidaritate şi profundă simpatie faţă de cauza justă a poporului palestinian. Evoluţia evenimentelor a pus in evidenţă necesitatea unor eforturi stă­ruitoare pentru promovarea dialogului, a unor noi iniţiative şi acţiuni poli­­tico-diplomatice în vederea soluţionării pe calea tratativelor a situaţiei din Orientul Mijlociu, rezolvării problemei poporului palestinian, prin recu­noaşterea dreptului său la autodeterminare, inclusiv la crearea unui stat propriu, independent, realizării unei păci trainice şi drepte, asigurării inte­grităţii, suveranităţii şi securităţii tuturor statelor din regiune, îmi exprim convingerea că, în spiritul convorbirilor purtate la Bucu­reşti, relaţiile de colaborare şi solidaritate între Partidul Comunist Român, Republica Socialistă România şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei se vor dezvolta continuu, în interesul reciproc al popoarelor român şi pales­tinian prietene, al păcii şi securităţii în Orientul Mijlociu şi în întreaga lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România Solidaritate cu cauza dreaptă a poporului palestinian! La 1 ianuarie, opinia publică progresistă de pretutindeni mar­chează „Ziua revoluţiei palestinie­ne“, evocînd cu acest prilej unul dintre cele mai importante mo­mente ale luptei duse de poporul palestinian pentru împlinirea as­piraţiilor sale legitime. Cu 22 de ani în urmă, la 1 ianuarie 1965, organizaţia „Al Fatah“ — princi­pala componentă a Organiza­ţiei pentru Eliberarea Palestinei (O.E.P.) — a declanşat primele ac­ţiuni armate, care au reprezentat începutul revoluţiei palestiniene, al afirmării tot mai puternice a voin­ţei acestui popor de a trăi liber, într-o patrie proprie, independentă şi suverană. Aniversarea acestui eveniment constituie pentru comunitatea in­ternaţională un nou prilej de a-şi reafirma solidaritatea cu cauza poporului palestinian, cu organiza­ţia sa, care, în cele peste două decenii ce au trecut de atunci, s-a aflat mereu in fruntea luptei sale de eliberare. Aşa cum se ştie, O.E.P. este recunoscută de Organi­zaţia Naţiunilor Unite şi de alte foruri internaţionale, de majorita­tea statelor lumii, ca unic repre­zentant legitim al poporului pales­tinian, avînd reprezentanţe in nu­meroase capitale. In acelaşi timp, a devenit tot mai clar că proble­ma palestiniană constituie cheia realizării unei reglementări glo­bale, juste şi durabile in Orien­tul Mijlociu. Prieten sincer al popoarelor ara­be, susţinător ferm al luptei lor pentru libertate, progres şi o viaţă mai bună, poporul român şi-a afir­mat în permanenţă sentimentele de solidaritate militantă faţă de poporul palestinian. Ţara noastră s-a aflat printre primele state care au recunoscut Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei şi au stabi­lit relaţii cu această organizaţie. Cu aceeaşi consecvenţă, România se pronunţă pentru întărirea uni­tăţii şi coeziunii rîndurilor O.E.P., pentru realizarea unei reglemen­tări politice în Orientul Mijlociu, care să deschidă calea împlinirii aspiraţiilor poporului palestinian. Această poziţie principială a fost exprimată cu prilejul repetatelor întîlniri dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Comitetului Executiv al O.E.P., Yasser Arafat, ca­ şi în diferite alte ocazii. Totodată, România socialistă a subliniat şi subliniază că, pentru afirmarea drepturilor poporului palestinian, o importanţă hotărî­­toare are întărirea unităţii şi co­eziunii tuturor forţelor politice ale acestui popor, în general În­tărirea unităţii de acţiune a sta­telor arabe. Evenimentele tragice din Liban arată încă o dată cit de nefireşti sunt consecinţele acţiuni­lor contrare acestor cerinţe de bază. Poziţia consecventă a ţării noas­tre, demersurile ei în favoarea unei reglementări globale a situa­ţiei din Orientul Mijlociu se bucură de preţuirea poporului palestinian, a ţărilor arabe, care văd in România un sprijinitor neobosit al idealurilor de libertate şi independenţă ale popoarelor. Cînd glas acestor aprecieri, pre­şedintele Comitetului Executiv al O.E.P., tovarăşul Yasser Arafat, declara: „Cele mai calde mulţumiri preşedintelui Nicolae Ceauşescu, cel mai apropiat prieten al naţiunii arabe şi, în mod special, cel mai apropiat prieten al poporului pa­lestinian. Nu vom uita niciodată poziţia pe care a avut-o Excelenţa Sa, preşedintele Nicolae Ceauşescu, poporul său, în toate situaţiile grele prin care a trecut poporul nostru“. Cu prilejul „Zilei revoluţiei pa­lestiniene", poporul român îşi ex­primă din nou sentimentele de caldă prietenie faţă de poporul palestinian, hotărîrea de a-i acorda In continuare Întregul sprijin în lupta pentru afirmarea drepturi­lor sale inalienabile. (Nicolae N. Lupu). Timpul probabil pentru luna ianuarie După cum ne informează Institu­tul de meteorologie şi hidrologie, din Bucureşti temperaturile ce se vor înregistra in prima lună a anului 1987 se vor situa, în general, sub valorile normale, îndeosebi în a doua decadă. Precipitaţiile vor totaliza cantităţi apropiate de valorile medii multianuale. Pînă la 10 ianuarie : Vremea va fi umedă în cea mai mare parte a in­tervalului. Vor cădea precipitaţii atit sub formă de ploaie, cit şi sub for­mă de lapoviţă şi ninsoare. Către sfîrşitul decadei, precipitaţiile vor fi predominant sub formă de ninsoare, iar vîntul va prezentă intensificări de scurtă durată în sudul şi estul ţării, viscolind pe alocuri zăpada. Temperaturile minime se vor situa între minus 8 şi plus 2 grade, mai coborîte în ultimele zile în centrul şi nordul ţării, iar cele maxime intre minus 4 şi plus 6 grade, mai ridicate în regiunile sudice la în­ceputul intervalului. Dimineaţa şi seara, condiţii de ceaţă. Izolat se va produce polei. 11—20 ianuarie : Va predomina o vreme rece, geroasă noaptea şi di­mineaţa, în cea mai mare parte a ţării. Temperaturile minime se vor situa in general între minus 15 şi minus 5 grade, dar pot coborî, izolat, şi sub minus 25 de grade. Ziua, va­lorile de temperatură se vor menţine in general negative. Vor cădea nin­sori mai frecvente în sudul ţării. Vîntul va prezenta Intensificări de scurtă durată în regiunile sudice, estice şi cele montane, spulberînd zăpada. Se va produce ceaţă însoţită de chiciură. 21—31 ianuarie : Vremea va fi ceva mai caldă. La început, nebulozitatea va fi accentuată în majoritatea re­giunilor şi vor cădea precipitaţii, mai ales sub formă de ninsoare, apoi, cerul va deveni variabil şi se vor semnala ninsori slabe, izolate. Tem­peraturile minime vor fi cuprinse intre minus 12 şi minus 2 grade, mai coborîte în a doua parte a interva­lului, iar cele maxime între minus 6 şi plus 4 grade. Local se vor produce ceaţă şi izolat polei. (Agerpres) teatre • Teatrul Naţional (14 71 71, Sala mare) : Zbor deasupra unui cuib de cuci — 18 ; (sala Amfiteatru) : Ar­heologia dragostei — 18,30 ; (sala Ate­lier) : Domnul cehov e Îndrăgostit —— 18. 0 Filarmonica „George Enescu“ (15 68 75, Ateneul Român) : „Ambasa­dorii prieteniei“. Fanfara universităţii din Evansville (S.U.A.). Dirijor : dr. David Wright — 18. 0 Opera Română (13 18 57) : Cavalle­ria rusticana, Palate — 18. 0 Teatrul de operetă (14 80 h­, la Sala mică a Teatrului Naţional) : Văduva veselă — 18,30. 0 Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Schitu Măgureanu, 14 75 46) : Secretul familiei Posket — 18 . (sala Grădina Icoanei, 11 95 44) : Dimineaţă pierdută — 18. 0 Teatrul Mic (14 70 81) : O femeie drăguţă cu o floare şi ferestre spre nord — 18. 0 Teatrul Foarte Mic (14 09 05) : Le­wis şi Alice — 18,30. 0 Teatrul de comedie (16 64 60) : Tur­nul de fildeş — 18. 0 Teatrul „C. I. Nottara“ (59 31 03, sala Magheru) : Micul Infern — 18 ; (sala Studio) : Concurs de Împreju­rări — 18,30. 0 Teatrul Giuleşti (sala Majestic, 14 72 34) : Cum s-a făcut de-a rămas Catinca fată bătrînă — 18,30 ; (sala Giuleşti, 18 04 85) : Milionarul sărac — 18. 0 Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (sala Savoy, 15 56 78) : Nimic despre elefanţi — 18,30­­ (sala Victoria, 50 58 65) : Eu vă fac să ridefi — 19. 0 Teatrul evreiesc de stat (20 39 70) : Urmărirea — 18. 0 Teatrul „Ţăndărică" (15 23 77, sala Victoria) : Boroboaţă — 11. 0 Circul Bucureşti (10 41 95) : Aprin­deţi stelele 15 , 18,30. INFORMAŢII D In mai multe oraşe din Ceho­slovacia au continuat întrecerile Campionatului mondial de hochei pe gheaţă pentru juniori (grupa A), în­­registrându-se următoarele rezulta­te : Canada — S.U.A. 6—2 (3—1, 1—1, 2—0) ; Finlanda — Elveţia 12—1 (4—0, 3—0, 5—1) ; Cehoslovacia — Polonia 9—2 (4—0, 3—1, 2—1) ; U.R.S.S. — Suedia 3—3 (1—3, 0—0, 2—0). In clasament conduce Ceho­slovacia (cu 8 puncte), urmată de Suedia, Canada şi Finlanda (cu 7 puncte fiecare). • Cea de-a 62-a ediţie a tradiţio­nalului concurs internaţional de cros ce se desfăşoară în noaptea Anului Nou pe străzile oraşului brazilian Sao Paulo a fost cîştigată de ecua­­dorianul Rolando Vera, cronometrat pe distanţa de 12,600 km cu timpul de 36’45”. Pe locurile imediat urmă­toare s-au clasat Omar Aguilar (Chile) — 37’45”, Joao Alves de Sou­za (Brazilia) — 37’46”. în proba fe­minină, victoria a revenit, pentru a şasea oară consecutiv, cunoscutei campioane portugheze Rosa Mota — 43’25”, urmată de Martine Oppli­­ger (Elveţia) — 43’37” şi Yolanda Martinez (Ecuador) — 44T7”. La startul întrecerii au fost prezenţi sportivi şi sportive din 20 de ţări.­­ Concursul de combinată nordică desfăşurat la Oberwiesenthal (R.D. Germană), a fost cîştigat de elveţia­nul Hyppolyt-Marcel Kempf (la să­rituri cu schiurile a totalizat 209,7 puncte, iar în cursa de 15 km a ob­ţinut timpul de 45’05”3/10). După trei probe, în clasamentul general al „Cupei mondiale“ conduc Hyppolyt- Marcel Kempf și Allar Levandi (U.R.S.S.) — cu cite 35 puncte. • Ancheta revistei americane „Track and Field News" l-a desem­nat drept cel mai bun atlet din lume în anul 1986 pe sportivul sovietic Iuri Sedîh, recordman mondial în proba de aruncare a ciocanului. Pe locurile următoare au fost clasaţi marocanul Said Aouila, canadianul Ben Johnson, sovieticul Serghei Bubka, englezul Daley Thompson. De remarcat că pentru prima oară, după 40 de ani, în primii zece cla- SPORTIVE sau­ al anchetei respectivei reviste nu figurează nici un atlet american. • Concursul internaţional de să­rituri cu schiurile de la Garmisch- Partenkirchen (R.F. Germania), con­­tînd pentru „Cupa Mondială“, s-a încheiat cu victoria vest-germanului Andreas Bauer, cu 204,4 puncte (să­rituri de 98,0 m şi 102 m). Pe locu­rile următoare , Jukka Kalso (Fin­landa) — 202 puncte şi Ulf Findel­­sen (R.D. Germană) — 201 puncte.­­ Turneul Internaţional feminin de volei desfăşurat în localitatea olandeză Apeldoorn a fost cîştigat de selecţionata Cubei, învingătoare cu scorul de 3—1 (9—15, 15—2, 15—13, 15—4) în finala disputată cu echipa R. D. Germane. ZIUA NAŢIONALĂ A REPUBLCII SUDAN Domnului AHMED AL MIRGHANI Preşedintele Consiliului Suprem al Republicii Sudan KHARTUM Cu prilejul celei de-a XXXI-a aniversări a proclamării independenţei Republicii Sudan, vă adresez calde felicitări şi cele mai bune urări de sănă­tate şi fericire personală, de progres şi prosperitate pentru poporul sudanez prieten. Exprim convingerea că raporturile de prietenie şi colaborare dintre ţările noastre vor cunoaşte o tot mai puternică dezvoltare in interesul celor două popoare, al cauzei păcii şi Înţelegerii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România TELEGRAMĂ Cu prilejul Zilei naţionale a Re­publicii Sudan, primul-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, tovarăşul Constantin Dăscălescu, a trimis o telegramă primului-ministru al Guvernului sudanez, Sadiq al Mahdi, prin care îi adresează calde felicitări şi cele mai bune urări. In telegramă se exprimă convingerea că guvernele român şi sudanez vor conlucra tot mai mult pentru continua dezvoltare a relaţiilor de prietenie şi cooperare dintre cele două ţări. La 1 ianuarie, po­porul sudanez sărbă­toreşte împlinirea a 31 de ani de la procla­marea independenţei naţionale a ţării sale. Străbătut de Nil, marele fluviu pe ale cărui maluri au în­florit strălucite civi­lizaţii. Sudanul este cel mai întins stat al continentului african, avînd o suprafaţă de peste 2 500 000 kmp şi o populaţie de aproxi­mativ 18 milioane de locuitori. El dispune, totodată, de aprecia­bile bogăţii naturale, în fruntea cărora se si­tuează bumbacul. „Au­rul alb“, cum este de­numit adeseori acest produs de bază al e­­conomiei sudaneze, formează o adevărată rezervaţie in cea mai importantă zonă agri­colă a tării — „Ge­­zira“, asigurind o pro­ducţie anuală de peste 100 000 tone şi plasînd Sudanul pe locul al doilea in lume la ex­portul de bumbac. Sumele realizate din comercializarea sa re­prezintă principal l­a sursă de venituri in devize ale tării. Animat de dorinţa de a lichida consecin­ţele nefaste ale pe­rioadei de dominaţie colonială si a-şi făuri o viaţă nouă, poporul sudanez a depus o in­tensă activitate con­structivă in anii ce au urmat proclamării in­dependentei, reuşind să obţină o serie de succese pe calea va­lorificării resurselor naturale in folosul propriu. Au fost puse bazele unei industrii naţionale, s-au extins suprafeţele agricole, au fost realizate mai multe baraje şi căi de comunicaţie. Oraşul Khartum, capitala ţă­rii, a devenit un cen­tru politico-economic In plină dezvoltare. Pe cuprinsul său au fost înălţate numeroa­se edificii, fabrici, şcoli, instituţii de cul­tură, în rîndul cărora se detaşează noul se­diu al Parlamentului, realizat pe baza unui proiect românesc şi cu asistenţa tehnică a specialiştilor români. Moderna clădire, înăl­ţată pe trei niveluri, dispune de o sală de şedinţe pentru depu­taţi, cu 500 de locuri, de numeroase săli de conferinţe, birouri şi­­ mare bibliotecă. In spiritul politicii sale consecvente de solidaritate cu lupta tinerelor state africane pentru dezvoltarea e­­conomică şi socială, pentru consolidarea independenţei, Româ­nia socialistă urmă­reşte cu interes suc­cesele dobîndite de poporul sudanez. Intre România şi Sudan au avut loc multiple con­tacte la cele mai di­verse niveluri, s-au statornicit relaţii de prietenie şi colaborare, întemeiate pe deplină egalitate în drepturi, neamestec în treburile interne şi avantaj re­ciproc, care cunosc un curs ascendent. Extin­derea şi adîncirea a­­cestei conlucrări co­respund pe deplin in­tereselor celor două ţări şi popoare, con­stituind, totodată, o contribuţie la cauza păcii şi înţelegerii in­ternaţionale. Administraţia de Stat Loto-Pronosport informează : NUMERELE EXTRASE LA „TRAGEREA EXTRAORDINARA LOTO A REVELIONULUI“ DIN 1 IANUARIE 1987 FAZA I Extragerea II 4 75 49 43 31 24 33 30 72 36 Extragerea a II-a t 82 28 43 60 79 22 76 14 40 3 FAZA A II-A Extragerea a IlI-a t 66 81 23 80 1 60 9 89 57 53 Extragerea a IV-a t 68 43 75 46 61 30 4 14 3 26 Extragerea a V-a t S3 23 80 40 61 10 87 82 81 58 Extragerea a Vl-a l 87 T 13 12 11 79 44 94 44 99 Extragerea a Vil-a I 78 41 8 36 70 77 23 5 60 2 Extragerea a VIII-a l 23 11 48 83 12 46 7 62 82 28 Extragerea a IX-a i 7 83 11 47 31 58 22 76 33 30 Extragerea a X-a 1 3 24 80 23 87 1 18 60 80 55 FAZA A III-A Extragerea a Xl-a : 78 53 47 59 28 85 7 88 83 21 Extragerea a Xll-a : 32 72 37 74 50 20 79 23 30 66 FOND DE CÎȘTIGURI (PROVI­ZORIU) : 12 070 010 lei. LISTA OFICIALĂ a libretelor de economie cu ciştiguri ieşite cîştigătoare la tragerea la sorţi pentru trimestrul IV 1986 Calcularea şi înscrierea ciştigurilor în librete se efectuează de către sucursalele (filialele) C.E.C. u __ * Terminaţia _ . . . numărului Procentul Z cîştigător de 1 205 250 % 2 852 200 % 3 930 100 % 4 357 50 % 5 740 25 % 6 364 25 % 7 463 25 % 8 798 25 % 9 435 25 % 10 783 25 % 11 417 25% 12 119 25 % 13 356 25% 14 067 25 % 15 693 25% cinema • Stagiune cinematografică de iar­nă î SCALA (11 03 72) — 8,30; 11; 13; 15; 17; 19;15. 9 Domnișoara Aurica î FAVORIT (45 31 70) — 8,30; 11; 13; 15; 17; 19, ME­LODIA (11 13 49) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. 9 Răzbunarea haiducilor : FERO­VIAR (50 51 40) — 8,30; 11; 13; 15; 17; 19, FLOREASCA (33 29 71) — 8,30; 11; 13; 15; 17; 19. 9 Liceenii : GRIVIȚA (17 08 58) — 11; 13; 15; 17; 19, BUZESTI (50 43 58) — 15; 17; 19, PROGRESUL (23 94 10) — 15; 17; 19. 9 Păcală : PACEA (71 30 85) — 15; 18, MUNCA (21 50 97) — 15; 18. 9 Un oaspete la cină : ARTA (21 31 86) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, STU­DIO (59 53 15) — 10; 12; 14;15; 16,30; 18,45. 9 Pacea — victorie a raţiunii : CA­PITOL (16 29 17) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. • Luptătorii din valea misterioasă : LUMINA (14 74 16) — 8,30; 10,30; 12,30; 15; 17; 19. MIORIŢA (14 27 14) — 0; Îl; 13; 15; 17; 19. • Potopul (seriile I-II) : UNION (13 49 04) — 9; 12; 15; 18,15. 9 Pînă trece ploaia de toamnă­­ TIMPURI NOI (15 61 10) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. • La Fayette : LUCEAFĂRUL (15 87 67) — 9; 11; 13; 15; 17,15; 19,30. 9 Aventurile Cavalerului Albastru — 8,30; 11; 13,15. Călătorie prin centrul Pămîntului — 15,30; 18,30 : DOINA (16 35 38). 9 Bagration : VIITORUL (10 67 40) — 15, 18. • Oliver Twist : FESTIVAL (15 63 84) — 8,30; 10,30; 12,30; 15, 17; 19,15, EX­CELSIOR (65 49 45) — 8,30; 10,30; 12,30; 14,45; 17; 19,15, FLAMURA (85 77 12) — 8,30; 11; 13; 15; 17; 19. 9 A fost odată un căpitan curajos­­ COTROCENI (49 48 48) — 15; 17; 19. 9 Salamandra : DACIA (50 35 94) — 8,30; 11; 13; 15; 17; 19;15. 9 Luptătorul cu sabia : DRUMUL SĂRII (3128 13) — 15; 17; 10. • Sînt timid, dar mă tratez : FEREN­TARI (80 49 85) — 15; 17; 19. 9 Atenţie la Pana de Vultur : AURO­RA (35 04 66) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. • Ciclu de filme muzicale : POPU­LAR (35 15 17) - 15; 17; 19;15. 9 Jandarmul se însoară : COSMOS (27 54 95) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. 9 Bisturiul, vă rog : FLACARA (20 33 40) — 15; 17; 19. LISTA OFICIALA a obligaţiunilor C.E.C. Ieşite ciştigă­­toare la tragerea la sorţi lunară din 31 decembrie 1986 Cîştigurile Întregi revin obligaţiu­nilor de 200 de lei. In valoarea cîşti­­gurilor este cuprinsă şi valoarea no­minală a obligaţiunilor ieşite ciştigă­­toare. Plata ciştigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile C.E.C. La obligaţiunile C.E.C. din seriile 000001—099999 care au numerele cu­rente cuprinse între 81—200 la con­fruntarea cu lista oficială, primul zero de la serie nu se ia în consi­derare. t 1 |l -1 Sîl sl *2 s *E ^ ’5 «St *« a S fer £ & £ ir .îi o .5? “5 |ff 2| 15 7 o­­ O d 1 79424 80 50 000 1 36837 188 50 000 1 62791 02 50 000 1 46628 193 50 000 1 93451 196 40 000 1 47059 184 40 000 1 22548 200 40 000 1 16723 123 40 000 1 58326 17 40 000 1 75581 143 30 000 1 86415 84 30 000 1 64094 134 30 000 1 17491 185 30 000 1 74526 193 30 000 1 82054 200 30 000 1 29842 66 20 000 1 93762 119 20 000 1 46447 148 20 000 1 62445 106 20 000 1 70485 59 20 000 1 57575 197 20 000 1 38461 119 20 000 v 1 «"S’. ■- e® ■? a ~ — i?'£ .u .s H C 100 334 151 10 000 100 601 63 5 000 100 612 04 3 000 100 605 77 3 000 1 000 68 67 1 000 1 000 58 120 1 000 1 000 56 128 1 000 1 000 21 89 1 000 1 000 45 11 800 1 000 12 25 800 1 000 52 06 800 1 000 31 161 800 1 000 28 97 800 1 000 27 174 800 1 000 60 193 800 1 000 76 193 800 1 000 85 195 800 13 422 T O T­A L : 14 020 000 PITEŞTI. Utilaje cu parametri superiori Constructorii întreprinderii de autoturisme „Dacia“ din Piteşti îşi făuresc de ani de zile — prin secţia de maşini-unelte — utilaje nece­sare procesului de producţie. In majoritatea secţiilor întreprinderii, imaginea activităţii poartă însem­nele procesului de modernizare şi perfecţionare a producţiei şi de creştere a productivităţii muncii. Dintre cele mai recente utilaje date în folosinţă aici amintim agregatul de alezat la parametrii superiori carterul cutiei de viteze, executat in termen redus şi ingenios de că­tre formaţia condusă de Mişunel Jugănaru. Tot aici s-a fabricat a­­gregatul de prelucrat bloc motorul pentru „Dacia“ 1 400, utilaj ce exe­cută simultan operaţiile de găuri­­re, alezare şi filetare, care se fă­ceau pînă nu de mult pe trei ma­şini. De asemenea, au fost moder­nizate agregatele pentru prelu­crarea curbatorilor. Cu sute de ast­fel de maşini modernizate au fost înzestrate procesele de fabricaţie şi ale altor unităţi din cadrul centra­lei de autoturisme din Piteşti, între care întreprinderea de bolţuri şi supape Topoloveni şi întreprinde­rea de scule, dispozitive şi verifi­catoare din Costeşti. (Gheorghe Cîrstea). tv 13.00 Telex 13.05 La început de an... La sftrşit de săptămînă (parţial color). 14.40 Telesport (color). Anul sportiv in­ternaţional 15.00 închiderea programului 19.00 Telejurnal 19.15 Teleenciclopedia (color) 19.40 Şlagăre 1986 (color) 20.25 Film artistic (color). „Chemarea muzicii“ 22:20 Telejurnal 22:30 închiderea programului v­remea Institutul de meteorologie şi hidrolo­gie comunică timpul probabil pentru intervalul 3 ianuarie (ora 20) — 6 ia­nuarie (ora 20). In ţară . Vremea va continua să se răcească în toate regiu­nile ţării, iar cerul va fi variabil, mai mult noros, în estul şi sud-estul ţării, unde vor cădea precipitaţii sub formă de ninsoare mai ales la începutul in­tervalului. In rest, precipitaţii izolate sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vîn­tul va sufla slab pînă la moderat, cu intensificări în zona de munte şi în es­tul şi sudul ţării, unde, la începutul intervalului, va viscoli zăpada. Tempe­raturile minime vor fi cuprinse între minus 15 şi minus 5 grade, mai cobo­rîte, pînă la minus 20 de grade, în de­presiuni şi mai ridicate pe Litoral, iar cele maxime se vor situa între minus 8 şi plus 2 grade. In Bucureşti , Vre­mea va continua să se răcească, iar­­cerul va fi mai mult noros. Vor cădea precipitaţii, mai ales sub formă de nin­soare. Vîntul va sufla moderat, visco­lind, temporar, zăpada. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 6 şi minus 3 grade, cele maxime între minus 2 şi plus 2 grade. LISTA OFICIALĂ • libretelor de economii cu doblndit şi cîştiguri ieşite cîştigătoare la tragerea la sorţi pentru trimestrul IV 1986 7 660 cîştiguri în valoare totală de lei: 22 350 000 Cîştigurile se acordă integral li­bretelor de economii care au un sold mediu trimestrial egal cu cel puţin 10 la sută din valoarea câştigului ; dacă soldul mediu trimestrial este mai mic de 10 la sută din valoarea cîştigului, se acordă un cîştig de 10 ori mai mare decit soldul mediu tri­mestrial al libretului. Libretele cu sold mediu trimestrial mai mic de 50 de lei nu beneficiază de cîştig. si 1| il h *•» o*« ia bS eS £•­S *-3 •“ cf~ «1 "5» z.g w “ z_________________ 1 5315396 50 000 1 3940992 50 000 1 1517653 50 000 1 3260551 40 000 1 6530574 40 000 1 4400060 40 000 1 1069564 40 000 1 3180910 30 000 1 348003 30 000 1 7002400 30 000 1 3924518 30 000 1 6842986 30 000 1 83864 25 000 1 5923025 25 000 1 4557927 25 000 I 2830026 25 000 1 4420345 25 000 1 719709 25 000 Terminația numărului libretului ciștigător 74 27567 20 000 74 00222 20 000 74 12744 15 000 74 97940 15 000 74 65724 15 000 74 08587 10 000 74 46265 10 000 74 70645 10 000 74 42416 5 000 74 56949 5 000 74 32575 5 000 74 59461 5 000 74 90690 5 000 74 59207 5 000 734 1375 3 000 734 3889 3 000 734 7171 2 000 734 6228 2 000 734 5246 2 000 734 6359 1 000 734 1095 1 000 734 7623 500 734 4884 500 PAGINA 3 Sărbătoarea naţională a Cubei socialiste Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, Preşedintele Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri ale Republicii Cuba HAVANA Cu prilejul celei de-a XXVIII-a aniversări a Zilei naţionale a Republicii Cuba, vă transmitem dumneavoastră, Partidului Comunist din Cuba, Consi­liului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Cuba calde salutări tovărăşeşti, cele mai sincere felicitări,­precum şi urări de succes in înfăp­tuirea hotărîrilor Congresului al III-lea al Partidului Comunist din Cuba. La aniversarea revoluţiei, vă felicităm călduros pentru realizările obţi­nute de poporul cubanez, sub conducerea partidului său comunist, in edi­ficarea societăţii socialiste. Exprimîndu-ne satisfacţia pentru bunele relaţii existente între parti­dele, ţările şi popoarele noastre, ne reafirmăm şi cu acest prilej convingerea că acestea se vor dezvolta în continuare, spre binele celor două popoare, al cauzei socialismului, păcii, colaborării şi înţelegerii internaţionale. Primiţi, tovarăşe Fidel Castro, urările noastre de sănătate şi noi Înfăp­tuiri în activitatea dumneavoastră consacrată înfloririi continue a Cubei socialiste, de prosperitate şi pace poporului cubanez prieten. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Români Preşedintele Republicii Socialiste România CONSTANTIN DĂSCĂLESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România TELEGRAME Cu prilejul celei de-a XXVIII-a aniversări a Zilei naţionale a Re­publicii Cuba, preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii So­cialiste România, Nicolae Giosan, şi ministrul afacerilor externe, Ioan Totu, au adresat telegrame de felicitare preşedintelui Adunării Naţionale a Puterii Populare a Re­publicii Cuba, Flavio Bravo Pardo. In prima zi a noului an, poporul cubanez aniversează un eveniment de cea mai mare însemnătate pen­tru întreaga sa dezvoltare contem­porană : intrarea în Havana, la 1 ianuarie 1959, a detaşamentelor ar­matei revoluţionare, conduse de Fidel Castro, şi înlăturarea de la putere a regimului antipopular al generalului Batista; încununare a luptei îndelungate a poporului cu­banez pentru eliberare naţională şi socială, victoria revoluţiei şi pre­luarea puterii de către forţele popu­lare au deschis largi perspective pentru Înfăptuirea unor adînci transformări politice, economice şi sociale in viaţa întregii ţări, mar­­cind, totodată, apariţia primului stat socialist pe continentul latino­­american. Victoria revoluţiei a descătuşat for­ţele creatoare ale poporului cuba­nez, care, sub conducerea partidu­lui său comunist, a obţinut reali­zări de seamă în făurirea noii orîn­­duiri. Cei 28 de ani care au trecut de la victoria revoluţiei reprezintă o perioadă ce a marcat transforma­rea Cubei dintr-o feudă dominată de monopoluri străine, în care ma­sele muncitoare erau lipsite de drepturi esenţiale, în republica de astăzi, constructoare a socialismu­lui, cu o economie dinamică şi o cultură pusă In slujba maselor populare. Poporul cubanez Intîmpină săr­bătoarea eliberării In acest an an­gajat în înfăptuirea obiectivelor de dezvoltare economico-socială ela­­borate la cel de-al treilea Congres al Partidului Comunist din Cuba, în întreprinderi, pe șantierele de construcţii sau pe plantaţiile de şi, respectiv, ministrului relaţiilor externe, Isidore Malmierca Peoli. Au mai transmis, de asemenea, telegrame de felicitare Consiliul Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, organizaţii da masă şi obşteşti, unele instituţii cen­trale din ţara noastră organizaţiilor şi Instituţiilor similare din Cuba. (Agerpres) trestie de zahăr, oamenii muncii Înregistrează noi şi semnificativa realizări in Îndeplinirea sarcinilor de plan. O serie de obiective eco­nomice au fost terminate în acest an, paralel cu intensificarea lucră­rilor la unele mari investiţii ale ac­tualului cincinal. Poporul român, care şi-a mani­festat de la început solidaritatea cu lupta eroică a poporului cuba­nez pentru eliberare naţională şi socială, urmăreşte cu sentimente de caldă simpatie eforturile depusa da oamenii muncii din Cuba, se bucură sincer de succesele repurta­te în toate domeniile de primul stat socialist din emisfera occiden­tală in edificarea noii orlnduiri so­ciale. Intre România şi Cuba, între popoarele noastre s-au statornicit şi se dezvoltă relaţii de prietenie şi colaborare pe multiple planuri. O însemnătate deosebită pentru continua adincire a legăturilor re­ciproce au raporturile de prietenie şi solidaritate dintre forţele politi­ce conducătoare din cele două ţări, dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Cuba, în­tâlnirile şi convorbirile dintre to­varăşul Nicolae Ceauşescu şi tova­răşul Fidel Castro, care au im­pulsionat puternic colaborarea şi prietenia româno-cubaneză, aceasta servind interesele ambelor popoa­re, cauza socialismului şi păcii în lume. Sărbătoarea naţională a Cubei socialiste constituie pentru poporul român prilejul de a adresa poporu­lui cubanez prieten calde felicitări, împreună cu urări de noi succese In eforturile pentru Înflorirea pe mai departe a patriei sale. însemne ale muncii constructive După orele de zbor transoceanic, de la înălţimea avionului se vede o cîmpie verde-roşcată, scăldată de ţărmuri crestate de valuri. Pe mă­sură ce coborîm, se disting tere­nuri colinare cultivate cu citrice şi palmieri răzleţi deschizînd mari umbrele de frunze. Şi, în sfirşit, panorama Havanei. Apar conturu­rile unora din cele mai reprezen­tative edificii ale metropolei cu­baneze : hotelurile „Habana Li­bre“, „Riviera“, „Nacional“, apoi portul, vechea fortăreaţă „Castillo del Moro“ de la intrarea in golf, cartierul Havana de Est cu noile sale blocuri de locuinţe. Vizitarea „perlei Antilelor“, cum a fost supranumită Cuba pentru frumuseţile sale naturale, ne-a prilejuit cunoaşterea oraşului vechi, declarat de către UNESCO „pa­trimoniu cultural al omenirii“, ca şi a multor ctitorii şi efigii con­temporane, roade ale muncii şi in­teligenţei creatoare a poporului cubanez. Am avut prilejul să cu­nosc şi pe mulţi dintre făurarii bunurilor mate­riale şi spirituale ale Cubei socia­liste : muncitori metalurgişti modelînd „plinea in­dustriei“ la una din uzinele Hava­nei, „macheteros“ (tăietori de tres­tie de zahăr) răsplătiţi cu titlul de „Erou al Muncii“, chimişti su­praveghind complicate instalaţii de fabricare a îngrăşămintelor la Nuevitas ; portuari la Cienfuegos ; constructori de case în noul car­tier Alamar, care este deja un oraş-satelit al capitalei , elevi la Camagiley şi în alte localităţi. Alăturate, chipurile lor alcătuiesc un portret colectiv, exprimînd dă­ruire şi tenacitate in muncă, in îndeplinirea angajamentelor pentru făurirea destinului socialist. Chipul unui popor care munceşte cu en­tuziasm, exuberanţă şi optimism. Din mulţimea realizărilor obţi­nute de poporul cubanez in anii socialismului, cîteva se detaşează in mod deosebit prin amploare şi semnificaţie. Astfel, în domeniul invăţămîntului a avut loc o adevă­rată revoluţie. Analfabetismul a fost de mult lichidat, înfăptuin­­du-se generalizarea învăţămîntului obligatoriu de 6 clase, pentru ca în prezent să se tindă spre generali­zarea învăţămîntului de 9 clase. Gazdele spun cu mîndrie că fiecare al treilea cubanez urmează cursu­rile unei şcoli primare, gimnazia­le, preuniversitare sau ale unui institut de învăţămînt superior. O experienţă educaţională pozitivă — mi se spune — o reprezintă şi şco­­lile-internat, construite la sate, avînd în general cite 500 de elevi şi o suprafaţă de terenuri agricole de vreo 500 ha, unde se îmbină orele de studiu cu cele de muncă practică. A crescut numărul cen­trelor de învăţămînt superior, în care învaţă în prezent peste 200 000 de studenţi. Unul din sectoarele căruia i s-a acordat o atenţie prio­ritară este cel al ocrotirii sănătă­ţii, pentru care s-au făcut şi se fac investiţii mari. Desigur că la temelia realizărilor din sfera social-culturală stă creş­terea susţinută a economiei naţio­nale, îndeosebi a industriei, che­mată să asigure valorificarea su­perioară a resurselor naţionale da materii prime. In primul rind a nichelului, Cuba numărîndu-se in­tre ţările cu cele mai mari zăcă­minte de nichel. La exploatarea şi valorificarea acestor rezerve participă, prin cooperare, o serie de ţări socialiste, printre care şi România. Şi în acest sector a fost nevoie de o amplă acţiune de pregătire a cadrelor de ingineri şi tehnicieni, de specialişti în general, dintre care unii au absolvit instituţii de învăţămînt superior din România. Am avut prilejul să aud cuvinte elogioase la adresa colaborării prieteneşti româno-cubaneze în di­ferite sectoare, inclusiv in cel al petrolului. In ce priveşte agricultura, dintre progresele realizate se detaşează ca însemnătate cele ce privesc meca­nizarea recoltării trestiei de zahăr. Cuba, cunoscută prin tradiţie ca mare producă­toare şi exporta­toare de zahăr, a devenit şi expor­tatoare de maşini de recoltat tres­tie. Deşi o mare parte din venitu­rile ţării provin şi astăzi din ex­portul de zahăr, Cuba nu mai este, ca altădată, o ţară agricolă axată pe monocultura trestiei de zahăr. Industrializarea socialistă a adău­gat multe elemente noi de refe­rinţă pentru economia ţării, econo­mie care produce in acelaşi timp nichel şi ciment, autobuze şi va­goane, cazane pentru aburi, televi­zoare şi ordinatoare. Au apărut sectoare industriale cu pondere în­semnată, cum sunt chimia şi petro­chimia, siderurgia şi construcţiile de maşini, industria de echipa­mente radio şi altele. Pe şoselele Cubei prietene am văzut circulînd camioane „RO­MAN“ și autoturisme de teren ARO, iar la Cienfuegos — vagoane cu însemnele uzinei din Arad, pentru transportarea zahărului în vrac, însemne ale schimburilor co­merciale reciproc avantajoase ro­mâno-cubaneze. Călătorind pe meleagurile Cubei, fără îndoială că una din cele mai puternice şi statornice impresii ce iţi rămîne este ampla activitate constructivă, materializată la tot pasul in cele mai diverse creaţii. Drumuri şi întreprinderi, porturi şi cartiere de locuinţe, şcoli şi cen­trale electrice, spitale şi combina­te chimice. Alte numeroase con­strucţii­­ aflat in stadiu de proiect, intre ele metroul Havanei. Sunt tot atttea mărturii ale muncii pli­ne de abnegaţie a poporului cuba­nez, angajat din plin în edificarea vieţii noi, socialiste, in înfăptuirea programelor adoptate de cel de-al III-lea Congres al Partidului Co­munist din Cuba, care a adoptat direcţiile de dezvoltare economico­­socială a ţării in cincinalul 1986— 1990 şi in perspectivă. Alin GENES­CU Note de călătorie

Next