Scînteia, martie 1987 (Anul 56, nr. 13849-13874)

1987-03-26 / nr. 13870

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST­ ROMAN Anul LVI Nr. 13 870 Joi 26 martie 1987 6 PAGINI - 50 BANI Exprimînd unitatea şi voinţa de acţiune a întregului partid şi popor, adoptînd hiotărîri de mare importanţă pentru îndeplinirea integrală a planului pe 1987, pentru perfecţionarea activităţii de partid, ieri şi-a încheiat lucrările PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ■■ ■■ 1 . —— " ■ ■ aga Beaeaae■ " Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, s-a desfăşurat, in zilele de 24 şi 25 martie, Plenara Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român. Plenara a avut următoarea ordi­ne de zi : 1. Raport privind realizarea pla­nului naţional unic de dezvoltare economico-socială a României pe trimestrul I, măsurile pentru înde­plinirea planului în trimestrul II şi pe întregul an 1987, precum şi pentru desfăşurarea în bune con­diţii a lucrărilor agricole de pri­măvară. 2. Raport privind efectivul, com­poziţia şi structura organizatorică a partidului la 31 decembrie 1986 şi activitatea politico-organizatori­­că desfăşurată de organele şi or­ganizaţiile de partid pentru înfăp­tuirea hotărîrilor şi directivelor partidului. 3. Raport cu privire la activita­tea desfăşurată de organele de partid, de stat şi organizaţiile de masă in anul 1988 pentru Înfăp­tuirea politicii de cadre a parti­dului. 4. Raport privind activitatea de rezolvare a propunerilor, sesizări­lor, reclamatiilor şi cererilor oa­menilor muncii in anul 1986. 5. Raport cu privire la activitatea internaţională a partidului şi sta­tului In 1986 şi principalele obiec­tive ale politicii externe in anul 1987. 6. Probleme organizatorice. Raportul la primul punct al or­dinii de zi a fost prezentat de to­varăşul Constantin Dăscălescu. In continuare. In cadrul dezba­terilor au luat cuvintul tovarășii Constantin Olteanu, Carol Dina, Neculai Ibănescu, Marin Enache, Radu Bălan, Agurita Alexandrescu, Stefan Rab, Emil Huidu, Gheorghe Enică, Maria Gheorghe, Dumitru Constantin, Maria Bradea. (Continuare in pag. a V-a) CUVÂNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului Central al partidului a dezbătut probleme im­portante ale activităţii partidului privind înfăptuirea planului pe acest an, a programelor de moder­nizare şi organizare, de normare economico-financiară, precum şi o serie dle măsuri privind activitatea­­ de partid. Sunt bine cunoscute prevederile planului pe acest an şi programele adoptate în cursul anului trecut pentru diferite sectoare de activi­tate. Ele au fost dezbătute larg în organismele democraţiei noastre muncitoreşti revoluţionare, în ple­nara Comitetului Central şi adop­tate de Marea Adunare Naţională. Suntem­, practic, la începutul anului. Au trecut aproape trei luni şi se poate aprecia că, deşi am avut unele greutăţi, datorită condiţiilor iernii din acest an, dar şi ca urmare a unor lipsuri existente în activitatea diferitelor sectoare, rea­lizările nu sunt la nivelul prevede­rilor planului și programelor pen­tru aceste luni. Este adevărat, mulți tovarăși care au luat cuvân­tul în plenară au dat asigurări că, încă în această lună, în martie, vor recupera multe din rămânerile în urmă pe întregul­­trimestru, iar în discuţiile ce au avut loc în Comi­tetul Politic Executiv cu consiliile de conducere ale diferitelor minis­tere s-au stabilit măsuri pentru asigurarea îndeplinirii în cele mai bune condiţii a planului pe acest an, a programelor pe care le avem. Zilele trecute s-a discutat cum să acţionăm în toate sectoarele pen­tru ca, în trimestrul II, să realizăm atît prevederile planului respectiv, cit şi recuperarea rămânerilor în urmă care vor mai fi la sfirşitul acestui trimestru. Avem asigurate toate condiţiile materiale pentru aceasta. Dispunem de tot ce este necesar ca să îndeplinim în bune condiţii planul şi programele pe care le-am adoptat pe acest an şi, in felul acesta, să consolidăm rea­lizările din primul an al celui de-al 8-lea cincinal , să asigurăm­ înain­tarea fermă spre obiectivele stabi­lite de Congresul al XIII-lea pri­vind trecerea ţării noastre, pînă în 1990, la un nou stadiu de dezvol­tare, de ţară socialistă mediu dez­voltată. De asemenea, avem condi­ţii să înfăptuim cu toată fermi­tatea programele de organizare, de modernizare, de normare econo­­mico-financiară, de dezvoltare in­tensivă a tuturor sectoarelor de ac­tivitate. Pornind de la toate acestea, sunt necesare măsuri hotărîte — în toa­te sectoarele, în toate unităţile, în toate judeţele — în vederea înfăp­tuirii neabătute a prevederilor pla­nului la toţi indicatorii si a pro­gramelor stabilite pentru diferite domenii de activitate. Punînd la primul plan îndeplinirea generală a planurilor de dezvoltare la toti indicatorii, trebuie să acordăm o atenţie deosebită problemelor rea­lizării producţiei fizice. Consider că este necesar ca toate ministere­le, centralele, întreprinderile, toate judeţele să ia măsuri hotărîte ca, încă din luna martie, să asigurăm îndeplinirea neabătută a producţiei fizice — aceasta fiind hotărîtoare pentru realizarea planului, pentru desfăşurarea în bune condiţii a Întregii activităţi. In acest sens, consider că se im­pune ca guvernul, organele centra­le de planificare, toata organele centrale să revadă şi să stabileas­că măsuri ferme, obligatorii privind realizarea acestui indicator hotărî­­tor al producţiei fizice. Am spus, nu o dată — şi doresc să subliniez şi acum — că nu­ avem nevoie de producţia-marfă în general, care se poate obţine, ca valoare, pe dife­rite căi, inclusiv printr-o circulaţie interioară, prin mutarea­­ prod­u­se­­­lor dintr-un loc în altul. Nu de valoare avem nevoie ! Avem nevoie de reducerea circulaţiei produselor, de realizarea unei integrări cit mai mari şi de realizarea producţiei fizice. Numai aceasta asigură con­diţii pentru dezvoltarea corespun­zătoare a ţării şi înfăptuirea neabătută a obiectivelor planului pe acest an şi pe întregul cincinal. Cunoaşteţi prevederile planului pe ansamblu, în profil teritorial. Consider că trebuie să acordăm o mare atenţie înfăptuirii prevede­rilor planului privind dezvoltarea în profil teritorial a producţiei, dezvoltarea fiecărui judeţ în ra­port cu obiectivele stabilite pri­vind producţia fizică, privind pro­ducţia-marfă şi ceilalţi indicatori care să asigure ridicarea armo­nioasă a tuturor zonelor tării. In acest sens, aş atrage atenţia că este necesar să se acorde o atenţie corespunzătoare si planu­rilor privind dezvoltarea In toate judeţele a micii industrii, a servi­ciilor, punînd un accent deosebit pe realizarea acestora în unităţile consiliilor populare, în sistemul cooperaţiei meşteşugăreşti, al coo­perativelor agricole de producţie şi cooperativelor de consum. Trebuie să facem astfel incit , aşa cum a hotărît Congresul al XIII-lea al partidului — în acest cincinal să soluţionăm în linii ge­nerale problema dezvoltării micii industrii în raport cu necesităţile diferitelor sectoare, precum şi a serviciilor pentru toţi cetăţenii ţării. Consider că este necesar ca or­ganele noastre centrale să revadă unii indicatori şi să dea îndru­mări şi să stabilească mai precis timp ce­ trebuie­ să punem accent in aceste sectoare de activitate. Nu trebuie să se urmărească numai indicatorii valorici, care sunt sta­biliţi pe judeţ, ci, de asemenea, realizarea micii producţii indus­triale fizice, realizarea reală a serviciilor care sunt necesare. In acest sens, să asigurăm înfăptuirea tuturor prevederilor planului pri­vind dezvoltarea generală a indus­triei pe întreaga tară, cit și in profil teritorial. In activitatea din acest an tre­buie — aşa cum prevede planul şi cum am discutat nu de mult şi în Comitetul Politic Executiv — să se acorde o atenţie deosebită pro­blemei energetice. Am avut anul acesta greutăţi cu energia, datori­tă nerealizării la timp, conform prevederilor­ planului, a punerilor în producţie a capacităţilor pe cărbune — şi ne-au rămas nepuse­­în producţie circa 1 000 MW — şi nerealizării reparaţiilor stabilite pentru anul trecut, care se ridică, de asemenea, la circa 800 MW. Dacă aveam o producţie suplimen­tară de 800—1 000 MW, pe cărbu­ne, nu am fi avut nici un fel de probleme cu energia. La toate a­­cestea s-a adăugat — repet şi în plenară — faptul că energia hidro­electrică a fost şi ea cu 800—1 000 MW mai mică, datorită secetei, deci a debitului redus de apă. Insă chiar şi In aceste condiţii, dacă am fi avut 800—1000 MW pe cărbune nu am fi avut nici un fel de probleme cu energia. Subli­niez acest lucru pentru că este necesar ca atît Ministerul Energiei Electrice, celelalte ministere pro­ducătoare de materiale şi utilaje, cit şi judeţele să ia toate măsurile pentru a realiza în întregime pro­gramele stabilite. Aceste măsuri trebuie să înceapă din martie, con­form celor aprobate, in aşa fel încât, pînă in toamnă, să punem în producţie peste 1000 MW pe cărbune si să asigurăm repararea grupurilor energetice, echivalent cu 1 500 MW putere instalată. In mod corespunzător trebuie să punem în producţie şi centralei« hidroelectrice, avînd în vedere că ele reprezintă un volum important şi funcţionarea lor va asigura o cantitate importantă de energie. In acest an nu există problemă mai importantă pentru dezvoltarea generală decit a rezolva problema energiei in mod hotărâtor. Pun această problemă In fata Comi­tetului Central pentru a atrage atenţia sectoarelor respective şi a cere ca, în octombrie, să se rapor­teze plenarei Comitetului Central cum s-au realizat măsurile stabilite In acest domeniu de activitate. In mod corespunzător, este nece­sar să luăm măsuri pentru a realiza producţia de petrol, de cărbune, ■celelalte minereuri necesare pen­tru întreaga noastră activitate. Nu doresc să mă mai refer la alte sectoare de activitate. Sunt cunoscute programele şi prevede­rile planului. Toate ministerele — şi metalurgia, şi chimia, şi petro­chimia, şi construcţia de maşini, şi toate celelalte sectoare — trebuie să treacă cu hotărî­re la luarea şi aplicarea tuturor măsurilor stabi­lite privind buna funcţionare şi realizarea planului. Trebuie însă să menţionez că, chiar în condiţiile greutăţilor care s-au manifestat la un moment dat privind energia, puteam — printr-o bună organizare şi cu un simţ de răspundere mai mare din partea­­ tuturor sectoarelor — să diminuăm mult aceste greutăţi şi, practic, să nu fi avut vreo influenţă­ în ce priveşte realizarea planului. Cu atât mai mult cu cât, şi în februa­rie, şi în toată luna martie, nu s-a mai putut vorbi de lipsă de ener­gie. Trebuie să spun și plenarei că, practic, nici un minister nu consumă în martie cantitatea de energie alocată. Deci nu lipsa de energie este aceea care a determi­nat unele rămâneri în urmă, ci stările negative din activitatea con­ducerilor ministerelor, centralelor, întreprinderilor în buna organizare şi desfăşurare a activităţii. Un singur minister depăşeşte re­gulat consumul de energie — şi n-ar trebui să-l depăşească — şi acesta este însuşi Ministerul Ener­giei Electrice, care consumă mai mult în transportul şi chiar în producerea energiei. Subliniez aceasta pentru că ni­meni nu trebuie să se mai justifi­ce, invocând problema energiei ; de altfel, astăzi, în plenară, nimeni n-a mai pus problema energiei. Trebuie să se înţeleagă că pro­blema esenţială este luarea măsu­rilor necesare pentru buna organi­zare, pentru buna funcţionare a instalaţiilor! O problemă foarte importantă pentru realizarea producţiei este buna întreţinere, realizarea la timp a reparaţiilor tuturor instalaţiilor şi întărirea disciplinei şi or­dinii. Multe din controalele pe care le-am efectuat în ultimele săptămâni au demonstrat că prin­cipalele lipsuri — inclusiv în me­talurgie — sunt legate de indisci­plina, dezordinea, lipsa de răspun­dere, începând de la conducerea ministerului şi pînă jos. Pun această problemă în faţa plenarei pentru că este necesar ca toţi membrii Comitetului Central, din toate sectoarele, din toate judeţele să acţioneze pentru a pune capăt acestor stări de lucruri negative. Repet, avem tot ce este necesar pentru a îndeplini in bune condi­ţii planul — şi trebuie să-l înde­plinim ! O atenţie deosebită trebuie să dăm exportului ; trebuie să spunem deschis că activitatea de realizare a producţiei de export nu ne mul­ţumeşte. Sunt şi unele probleme cu contractele, dar avem contracte pentru a realiza în întregime pla­nul pe trimestrul I şi pe trimes­trul II. Pe C.T.S. avem contracte — și nu poate fi invocată în nici un fel lipsa de comenzi pentru realizarea în întregime a pranului. Dar este greu să acceptăm justi­ficarea prin lipsa de contracte, când și în primele două­­ luni ale acestui an am pierdut contracte pe devize convertibile de câteva zeci de milioane de dolari, datorită nerealizării la timp a producţiei, iar anul trecut aproape 200 de mi­lioane de dolari. Trebuie să mai adăugăm la aceasta problema cali­tăţii, care ne-a creat şi ne creează încă o serie de greutăţi. Este necesar să fie luate toate măsurile pentru buna organizare şi urmărire a realizării producţiei de export la timp şi la un nivel ca­litativ şi tehnic corespunzător. Am subliniat, nu o dată, că ex­portul, comerţul exterior, colabora­rea internaţională constituie pen­tru economia românească o nece­sitate pentru buna desfăşurare a întregii activităţi, pentru înfăptui­rea generală a programelor de dezvoltare economico-socială a ţării. Trebuie să acordăm o mai mare atenţie dezvoltării cooperării în producţie, întăririi participării la realizarea programelor stabilite in cadrul C.A.E.R., specializării în producţie, participării active la programele de cercetare, de noi tehnologii, şi la întreaga activitate. Pornim de la faptul că trebuie să facem totul pentru a asigura func­ţionarea in cele mai bune condi­ţii a activităţii C.A.E.R., care are — şi va trebui să aibă şi în viitor — un rol important în conlu­crarea corespunzătoare între ţările membre, în dezvoltarea economiei fiecărei ţări, în ridicarea generală a nivelului de trai material şi spi­ritual al fiecărui popor. In acelaşi timp trebuie să în­tărim relaţiile cu ţările­­ socialiste care nu sunt în C.A.E.R., cu ţările in curs de dezvoltare, cu ţările capitaliste dezvoltate, participînd activ la diviziunea internaţională a muncii, promovînd forme diverse de colaborare şi insistând mult pentru realizarea de contracte de lungă durată spre a asigura, in felul acesta, desfăşurarea în mod corespunzător a întregii activităţi. In acest sens, toate ministerele, organele centrale, dar şi toate uni­tăţile trebuie să-şi îndeplinească cu mai multă hotărîre obligaţiile, sarcinile de mare răspundere din diferite domenii. Trebuie să luăm măsuri serioase pentru realizarea la timp a inves­tiţiilor. Avem rămîneri în urmă — şi trebuie să iosim toate posibi­lităţile şi mijloacele stabilite pen­tru ca, în toate sectoarele, in toate judeţele să realizăm în cele mai bune condiţii programul de inves­tiţii, de punere la timp in produc­ţie a noilor capacităţi. Va trebui să acţionăm cu toată hotărârea in direcţia reducerii con­sumurilor energetice şi a consumu­rilor materiale. Sunt cunoscute pro­gramele, şi nu doresc să insist mult asupra acestora. încadrarea strictă în normele de consum con­stituie o necesitate pentru buna desfăşurare a întregii activităţi, în toate sectoarele. Problema reducerii consumurilor se pune, de asemenea, foarte serios şi în domeniul investiţiilor. De altfel, vreau să informez plenara că am luat o serie de măsuri şi, începînd cu trimestrul II, vom reduce consumurile de ciment cu 20 la sută, de metal cu 16 la sută, şi altele, iar la cabluri, în medie cu 50 la sută. Această reducere mare la cabluri este determinată, de fapt, de abuzul foarte mare care se face în proiectare şi în investiţii cu întinderea în dreapta şi în stingă a cablurilor, fără nici un fel de justificare, inclusiv de ten­dinţa de dublare a liniilor energe­tice şi de telefonie. Am hotărât să punem capăt acestor stări de lucruri care, de fapt, constituie un jaf inadmisibil in economia naţională. Este necesar ca toate sectoarele, toate judeţele să revadă şi să ac­ţioneze nu numai pentru a se în­cadra în reducerile stabilite, dar pentru a veni cu noi propuneri privind diminuarea în continuare a consumurilor materiale. Am sta­bilit ca, în cîteva săptămîni, să (Continuare in pag. a IlI-a)

Next