Scînteia, aprilie 1987 (Anul 56, nr. 13875-13900)
1987-04-01 / nr. 13875
PAGINA 2 Uluii OFICIALA DE PRIETENIE fl TflVflBflSMIUI NICOLflE CEAUSESCU, ÎMPREUNA CU TOVARASA ELENA CEAUSESCU, IN REPUBLICA ZAIR Convorbiri oficiale între preşedintele Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, şi preşedintele Mobutu Sese Seko (Urmare din pag. I) In acelaşi timp, şeful statului zairez şi-a manifestat satisfacţia de a se reîntilni cu preşedintele Nicolae Ceauşescu şi de a avea împreună un schimb de păreri asupra evoluţiei relaţiilor bilaterale, cit şi în legătură cu probleme ale vieţii internaţionale actuale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, exprimind satisfacţia de a se afla din nou pe pămîntul zairez, a mulţumit preşedintelui Mobutu Sese Seko pentru primirea deosebit de călduroasă, prietenească, pentru ospitalitatea de care se bucură în Zair, subliniind că vede în aceasta o expresie a sentimentelor de stimă şi respect ce şi le nutresc reciproc popoarele noastre. Totodată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat convingerea că înţelegerile la care se va ajunge cu prilejul actualelor convorbiri vor întări şi mai mult conlucrarea dintre România şi Zair, corespunzător voinţei şi aspiraţiilor de pace şi progres ale ambelor popoare. In timpul convorbirilor au fost analizate stadiul şi perspectivele relaţiilor româno-zaireze, cei doi şefi de stat subliniind progresele înregistrate în întărirea prieteniei şi colaborării dintre România şi Zair. In acest sens, a fost relevată buna conlucrare dintre cele două ţări pe plan politic, economic şi în alte sfere de activitate, apreciindu-se că există premise favorabile pentru intensificarea colaborării şi cooperării româno-zaireze în numeroase domenii de interes comun. A fost evidenţiată hotărîrea comună de a se identifica noi căi şi modalităţi care să ducă la intensificarea colaborării bilaterale, a cooperării în producţie şi a schimburilor comerciale, pe baze reciproc avantajoase. Cei doi preşedinţi au convenit ca membrii celor două delegaţii participante la convorbiri să examineze şi să stabilească, în cadrul unor întîlniri de lucru, modalităţile practice de intensificare a colaborării economice, industriale şi tehnicoştiinţifice între Republica Socialistă România şi Republica Zair, potrivit orientărilor şi înţelegerilor stabilite la nivel înalt. Convorbirile se desfăşoară într-o atmosferă de stimă, preţuire şi caldă prietenie, de înţelegere reciprocă. Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au avut în continuare, marţi dimineaţa, după întilnirea în plenul celor două delegaţii, convorbiri cu preşedintele Republicii Zair. Mobutu Sese Seko, împreună cu şeful statului zairez se afla doamna Mobutu. Convorbirile purtate şi în acest cadru au relevat dorinţa comună de a se acţiona în direcţia extinderii colaborării şi cooperării în producţie pe baze stabile şi de lungă durată, precum şi pentru realizarea unor importante obiective economice. Cei doi şefi de stat au apreciat că dezvoltarea largă a colaborării româno-zaireze pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi în alte domenii de activitate corespunde aspiraţiilor ambelor popoare, este în interesul lor, al cauzei păcii, destinderii şi cooperării între toate naţiunile lumii. Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a întîlnit, marţi după-amiază, cu reprezentanţii principalelor corporaţii de stat şi firme particulare din Zair. Intănirea a reunit, totodată, pe comisarul de stat al afacerilor externe şi cooperării internaţionale şi numeroşi membri ai guvernului care răspund de problemele economice şi financiare ale Zairului, demonstrînd astfel interesul larg faţă de vizita preşedintelui României în această ţară, vizită ce deschide noi perspective amplificării relaţiilor de colaborare şi cooperare dintre cele două state. In numele Asociaţiei naţionale a întreprinderilor din Zair, vicepreşedintele acestui organism, Senja Kitenge, a salutat şi a adus un card şi respectuos omagiu preşedintelui Nicolae Ceauşescu, a exprimat deosebita gratitudine pentru această întîlnire. Vicepreşedintele Asociaţiei naţionale a întreprinderilor din Zair a relevat largul interes manifestat în ţara sa pentru dezvoltarea economiei naţionale a ţării noastre, pentru extinderea colaborării şi cooperării cu România, subliniind că guvernul şi oamenii de afaceri zairezi doresc să promoveze şi mai intens aceste raporturi în cele mai diferite domenii. El a exprimat convingerea că vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu în Republica Zair va da un impuls relaţiilor economice dintre cele două ţări, în interesul reciproc, al progresului şi dezvoltării economice ale celor două ţări. In cadrul Intilnirii a luat cuvintul preşedintele Nicolae Ceauşescu. Sunt bucuros — a spus preşedintele Nicolae Ceauşescu — că In timpul vizitei pe care o facem in Zair, la Invitaţia preşedintelui Mobutu, avem posibilitatea să ne întilnim cu reprezentanţii industriei din această ţară. Arătînd că intre România şi Zair s-au statornicit, de vreme îndelungată, relaţii prieteneşti de colaborare în diferite domenii de activitate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că, faţă de relaţiile prieteneşti existente între ţările noastre şi intre şefii de stat ai celor două ţări, raporturile economice sunt rămase ceva mai in urmă. In cursul vizitei actuale am avut convorbiri cu preşedintele Mobutu şi am ajuns la înţelegerea să punem bazele unei colaborări mai largi în diferite domenii de activitate. Arătînd că miniştrii români şi zairezi au discutat şi concretizat, in aceste zile, un program larg de colaborare pentru perioada imediat următoare, că s-a convenit semnarea unui Acord-Program de colaborare economică, tehnicoştiinţifică pe termen lung, preşedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat că s-a creat astfel un cadru juridic şi economie bun pentru o largă colaborare între întreprinderi româneşti şi zaireze. Economia românească s-a dezvoltat mult in anii construcţiei socialiste , a relevat preşedintele Nicolae Ceauşescu. Practic, industria românească produce utilaje, maşini-unelte, echipamente diverse, inclusiv electronice, intr-o gamă largă şi pentru toate sectoarele de activitate, inclusiv pentru agricultură. Am menţionat toate acestea — a arătat preşedintele României — spre a sublinia posibilităţile existente pentru o colaborare amplă cu întreprinderile din Zair in diverse sectoare de activitate. Noi pornim de la necesitatea ca ţările noastre, care întreţin de vreme îndelungată relaţii prieteneşti, să realizeze o colaborare bună in domeniul economic, tehnico-ştiinţific, în vederea dezvoltării economico-sociale, a întăririi independenţei economice a fiecărei ţări. Sper că multe dintre întreprinderile din Zair vor participa activ la această cooperare. Aş dori ca mulţi dintre dumneavoastră şi alţi reprezentanţi ai industriei şi economiei din Zair să viziteze România pentru a putea constata direct posibilităţile ample de realizare a unei colaborări reciproc avantajoase. Pornim de la faptul că relaţiile economice dintre ţările noastre, colaborarea largă în diferite domenii trebuie să contribuie la dezvoltarea economico-socială a României şi Zairului, la ridicarea nivelului de trai al popoarelor lor şi, totodată, să servească cauza colaborării şi păcii in lume. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a adresat invitaţia ca o delegaţie a Asociaţiei naţionale a întreprinderilor din Zair, în frunte cu preşedintele său, să facă o vizită în România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a urat o colaborare bună între întreprinderi româneşti şi zaireze, între România şi Zair. In încheierea intilnirii, care a decurs intr-o atmosferă de cordialitate, sub semnul dorinţei comune de a dezvolta tot mai puternic raporturile economice dintre cele două ţări, preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut cu personalităţi ale vieţii economice zaireze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit cu reprezentanţii principalelor corporaţii de stat şi firme particulare din Zair Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţiţi de preşedintele Mobutu Sese Seko şi doamna Mobutu, au efectuat o călătorie pe fluviul Zair In cea de-a doua zi a vizitei oficiale de prietenie pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o întreprinde în Republica Zair au fost înscrise noi şi semnificative momente, care au pus in lumină spiritul de înţelegere reciprocă şi caldă prietenie ce caracterizează relaţiile dintre cele două ţări şi popoare. In dimineaţa zilei de marţi, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţiţi de preşedintele Mobutu Sese Seko şi doamna Mobutu, au făcut, la bordul navei „Kokolo“, o călătorie pe fluviul Zair. In portul Onatra, unde a avut loc îmbarcarea la bordul navei, înalţii oaspeţi au fost salutaţi cu onoruri militare. Un mare număr de locuitori ai capitalei zaireze, aflaţi pe cheiul portului, au salutat cu căldură pe solii poporului român, scandînd urări de înaltă cinstire şi strigînd „Trăiască prietenia româno-zaireză“. Cintece şi dansuri, aclamaţii au dat expresie sentimentelor de prietenie. De la bordul navei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns îndelung manifestărilor de simpatie ale miilor de locuitori ai capitalei. Pe măsură ce nava se desprinde de cheiul portului Onatra şi pătrunde în apele marelui fluviu, privirilor le este oferită priveliştea oraşului Kinshasa, în care trăiesc peste două milioane şi jumătate de oameni. In timpul călătoriei pe fluviul Zair, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi , tovarăşa Elena Ceauşescu s-au întreţinut cordial cu preşedintele Mobutu Sese Seko şi doamna Mobutu. Cei doi şefi de stat au avut un larg schimb de păreri în probleme esenţiale ale colaborării dintre România şi Zair. La bordul navei, în onoarea înalţilor oaspeţi a fost oferit un dejun, în cadrul căruia a continuat dialogul la nivel înalt, ce se desfăşoară sub semnul stimei, şi înţelegerii reciproce, al dorinţei de a promova bunele relaţii dintre ţările şi popoarele noastre. La încheierea călătoriei pe fluviul Zair, nava prezidenţială s-a oprit la Nisele, centru istoric al Mişcării Populare a Revoluţiei din Zair. Cetăţenii localităţii, în frunte cu notabilităţile oraşului, au făcut o călduroasă primire solilor poporului român, preşedintelui Nicolae Ceauşescu, pe care l-au aclamat ca pe un prieten apropiat al poporului zairez. Localitatea N’sele se înscrie în cronica luptei poporului zairez pentru libertate şi independenţă. Aici, la 24 noiembrie 1965, Mobutu Sese Seko a pus bazele mişcării revoluţiei. Astăzi, localitatea reprezintă un simbol al hotărîrii fermeiţxoporului zairez de a-şi făuri liber, independent propriul destin. In cursul după-amiezii de marţi, înalţii oaspeţi români s-au reîntors la Kinshasa. V PĂMÎNTUL E DARNIC CU CEL HARNIC Avem in fată două monografii despre Grindu şi oamenii săi. Una a comunei din 1942, cealaltă realizată in 1980 cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la crearea cooperativei agricole de producţie. Prima monografie atestă că între 1918— 1942, deci intr-un sfert de veac, procentul mortalităţii infantile a fost de 43 la sută, şi el era datorat „muncii prea obositoare a femeilor şi insuficienţei hranei“. Amintirile acelor vremuri cu necazurile lor nu prea îl îndemnau la vorbă pe preşedintele cooperativei agricole din Grindu, „Eroul Muncii Socialiste“ Anghel Mircea Dan. Pentru el, ca şi pentru toţi cei din Grindu, primele speranţe spre statutul de om cu bunăstare au început mult mai tirziu. Atunci cînd sub conducerea partidului poporul a pus stăpinire pe putere şi tot el şi-a hotârit destinul. Iar pentru ţăranii din Grindu acest destin era condiţionat de înfăptuirea procesului de cooperativizare iniţiat şi condus de partidul comunist. Opţiunea pentru înfăptuirea acestui act era dictată aici de multe, de foarte multe cerinţe. Cea mai mare ţinea de condiţia lor socială atit de grea. — La noi cooperativizarea a început mult mai devreme ca in alte locuri — încearcă Anghel Mircea Dan să reconstituie drumul spre bunăstarea de azi. La Grindu a fost pus, prin voința oamenilor, primul primar comunist, încă din toamna lui 1944. Acest lucru consider că spune mult. Actul de constituire a gospodăriei agricole colective din 28 mai 1950 este şi el un argument. Iată un fragment din acest act : „Subsemnaţii, ţărani săraci, plugari din comuna Grindu, plasa Urziceni, judeţul Ialomiţa, ne Întovărăşim din iniţiativă proprie, constituindu-ne în gospodăria agricolă colectivă...“ Urmează 42 de semnături. Cu ce am plecat la drum noi în 1950 ? Cele 42 de familii de ţărani săraci şi mijlocaşi deţineau o suprafaţă de 105 hectare teren agricol şi un inventar format din 7 cai, 5 căruţe, 10 pluguri. Cum a crescut averea noastră o spun cifrele : în 1957, averea obştească a cooperativei se apropia de un milion de lei; în 1962 a ajuuns la un milion şi jumătate; în 1965 la peste 2 milioane lei, iar în 1986 la 75 milioane lei.... — Sînteţi preşedintele unităţii din 1957, de la 14 februarie. Ce aţi adunat în această perioadă ? — Experienţa de a şti că nu ai suficientă experienţă. Să afli in fiecare zi că poţi mai mult decit ai crezut chiar tu. Dacă cineva mi-ar fi spus in 1962, de exemplu, că noi la Grindu vom ajunge la producţii de peste 8 000 kg porumb boabe, 3 500 kg floarea-soarelui, 50 tone sfeclă de zahăr la hectar sau 4 500 litri lapte de la fiecare vacă şi 10 kg lină de la o oaie l-aş fi privit ca pe un extraterestru. Să nu credeţi că sunt un pesimist. Dar pe atunci despre asemenea producţii nu se discuta, pentru că nici nu prea am auzit vorbindu-se despre aşa ceva. Acum insă am ajung să nu fim mulţumiţi de noi, de munca noastră. Fiindcă, în primul rind, noi suntem convinşi că putem mult mai mult. Ţăranul de azi este diferit de cel din 1960. Ştie incomparabil mai multe. A învăţat agrotehnică. Stăpîneşte, şi nu oricum, maşinile agricole, hibrizii şi soiurile de mare productivitate, tehnologiile. Anul 1986, de exemplu, a fost un an greu. La noi au fost două perioade lungi, de câte 100 zile, fără ploaie. Şi nu avem irigaţii. Cu toate acestea am livrat la fondul de stat cantităţile contractate, iar la unele culturi chiar mai mult. De altfel, pentru producţiile realizate, am încasat anul trecut prime de la stat in valoare de aproape 10 milioane lei. Cei care au participat la adunarea noastră generală au putut constata că nici unul dintre cooperatorii care au luat cuvintul nu s-a referit la secetă cînd a fost obligat să explice unele nerealizări. Dece ? Fiindcă, aşa secetos cum a fost anul 1986, acolo unde coperatorii au „udat“ plantele cu sudoarea lor, cu munca lor făcută bine şi la timp, recoltele au fost bune şi i-au răsplătit. Şi la noi sunt încă mari diferenţe intre producţiile obţinute de fermele şi echipele fruntaşe şi cele care se mulţumesc cu puţin. Trebuie să-i facem pe toţi să înţeleagă că agricultura este cea mai pretenţioasă dintre industrii, că un fir nerăsărit sau tăiat fără rost nu poate fi retopit şi făcut din nou. La fel şi in zootehnie. O neglijenţă de o zi in furajarea unui lot de animale dă peste cap producția și sint necesare mari eforturi ca s-o redresezi. — După Pite știm noi insă, la dumneavoastră in zootehnie nu se prea întimplă asemenea abateri. — Este adevărat. Pentru un loc de muncă la fermele zootehnice sint zeci de cereri. Selecţia se face obiectiv. Altfel cum credeţi că se pot îndeplini şi depăşi producţiile planificate la asemenea efective mari ca ale noastre : 1 030 taurine, 7 000 porcine, 4 300 ovine şi 120 000 păsări. Zootehnia este sectorul cu foc continuu şi trebuie să vă spun că în acest sector disciplina este la fel de strictă ca în orice secţie industrială de mare tehnicitate. — Tovarăşe preşedinte, unitatea dumneavoastră a fost de două ori distinsă cu titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ şi cu alte 60 de ordine şi diplome, care v-au răsplătit in fapt munca. Cu ce ginduri pornesc cooperatorii din Grindu în prima campanie a anului 1987 ? — Gindurile sunt multe, dar acum ne preocupă concretizarea acelor măsuri care să ne aducă pentru producţiile ce le vom obţine in 1987 cel puţin două titluri de „Erou al Noii Revoluţii Agrare“ la culturile din sectorul vegetal (floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr) şi unul pentru producţia de lapte. Noi n-avem dreptul să uităm că secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cînd a vizitat unitatea noastră, şi-a exprimat încrederea că noi, cooperatorii din Grindu, vom găsi căile şi mijloacele necesare pentru a realiza producţii şi mai mari, pe măsura pământului fertil de care dispunem, a bazei tehnico-materiale pe care statul ne-a pus-o la dispoziţie. Iar pentru noi această încredere înseamnă mai mult decât un îndemn la muncă mai multă şi mai bine organizată. Și suntem hotărîti să facem ca faptele noastre de acum si cele viitoare să ne onoreze această mare încredere. Mihai VIȘOIU corespondentul „Scinteii"! _____________ „ ... c m mm oamen» noi ajfllMi — /WQ// REVO SCINTEIA — miercuri 1 aprilie 1987 REALIZĂRI ÎN ECONOMIE ALBA : Producţie fizică suplimentară Eforturile colectivelor muncitoreşti din industria judeţului Alba pentru mai buna organizare a producţiei şi creşterea productivităţii muncii sunt evidenţiate de rezultatele obţinute in realizarea producţiei fizice. Astfel, de la începutul anului şi pină in prezent, au fost produse peste prevederi 34 maşiniunelte pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere, 8 246 tone calcar pentru industria chimică, 4 722 tone sare, 5 829 000 kWh energie electrică, 3 832 metri cubi buşteni, ceramică de menaj, confecţii textile şi alte produse. Rezultate deosebite in realizarea producţiei fizice planificate au obţinut oamenii muncii de la întreprinderea „Salina“ din Ocna Mureş, Uzina de utilaj minier şi reparaţii din Alba Iulia, Întreprinderea „Porţelanul" din Alba Iulia, întreprinderea de tricotaje Cimpeni şi I.F.E.T. Sebeş. (Ştefan Dinică). ARGEŞ : Sonde noi în funcţiune Desfăşurind larg întrecerea socialistă sub deviza „Ţării, cu mai mult ţiţei“, sondorii întreprinderii de foraj din Braşov, judeţul Argeş, au predat la extracţie, de la începutul anului, în condiţiile încadrării în consumurile energetice normate, 6 sonde pentru ţiţei şi una pentru gaze asociate. Patru dintre sonde s-au realizat în devans cu 15 zile. In acelaşi timp, sondorii argeşeni au început forajul la alte sonde din planul de producţie pe acest an. (Gheorghe Ciistea). SUCEAVA: Realizări în modernizarea producţiei Oamenii muncii din industria judeţului Suceava acţionează cu bune rezultate pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan. In acest scop, accentul a fost pus pe înfăptuirea programelor de perfecţionare a organizării şi moderni- zare a proceselor de producţie, reuşindu-se ca prevederile la producţia-marfă industrială să fie depăşite cu 18,7 milioane lei. Pe locuri fruntaşe în întrecerea socialistă se află colectivele de lucrători de la întreprinderea forestieră de exploatare şi transport Suceava. Filatura de in şi cinepă din Fălticeni* întreprinderea de covoare pluşate din Siret, întreprinderea de scule şi subansamble accesorii din Rădăuţi. (Sava Bejinariu). ARAD : Creşte productivitatea muncii Consecinţă firească a Intensului proces de modernizare a fabricaţiei, la întreprinderea de vagoane din Arad s-au obţinut, de la începutul anului şi pină în prezent, importante sporuri de productivitate a muncii. Astfel, prin extinderea sudurii semiautomate în mediu protector de bioxid de carbon la execuţia planşeului metalic al şasiului şi a cutiei metalice, productivitatea muncii a crescut cu peste 10 la sută. Introducerea tehnologiei de montare modulară a pereţilor laterali ai vagoanelor1 aduce şi ea un spor de productivitate de 9 la sută. In vederea creşterii productivităţii şi calităţii produselor, a fost finalizat, prin autoutilare, un stand universal pentru montarea carcaselor la vagoane (operaţie care pină acum se făcea manual), ceea ce duce la creşterea gradului de precizie şi eliminarea retuşurilor ulterioare, inerente vechii tehnologii. (Tristan Mihuta). * CLUJ : Produse noi şi modernizate Activitatea de integrare a Invăţămlntului cu cercetarea şi producţia desfăşurată de cadrele didactice, cercetătorii şi studenţii Institutului politehnic din Cluj-Napoca se concretizează, între altele, în realizarea unui mare număr de produse noi şi modernizate pentru numeroase unităţi economice din ţară. Astfel, in secţia de prototipuri şi microproducţie, precum şi în alte ateliere şi laboratoare se produc pe baza cercetărilor proprii peste 100 de maşini, utilaje, instalaţii, aparate, subansamble, piese de Înalt nivel tehnic şi calitativ. Printre beneficiari se numără Combinatul de utilaj greu, întreprinderile „Tehnofrig“ şi „Unirea“ din Cluj-Napoca, „Electroceramica“ din Turda, „Metalotehnica“ din Tg. Mureş, întreprinderea de calculatoare din Bucureşti. De asemenea, au fost oferite unor unităţi industriale tehnologii noi pentru tratamente termice, prelucrări mecanice, recuperarea şi recondiţionarea unor piese şi subansamble uzate, refolosirea unor resurse energetice secundare. (Marin Oprea). BARAOLT : Tehnologie de recuperare a cărbunelui Succesele Înscrise in întrecerea socialistă de către minerii bazinului carbonifer al Baraoltului situează acest harnic colectiv de muncă printre unităţile fruntaşe care au scos la lumina zilei, în luna ianuarie, o cantitate suplimentară de aproape 5 000 tone de cărbune. Preocupaţi permanent de sporirea cantităţilor de lignit, specialiştii de aici au introdus o nouă tehnologie de recuperare a cărbunelui de sub taluzul general, imobilizat in paliere, procedeu ce va aduce întreprinderii un spor anual de producţie-marfă în valoare de peste 19 milioane lei.Constantin Timarul. TIMIŞOARA: Utilaje moderne pentru agricultură La întreprinderea mecanică pentru agricultură Timişoara au fost realizate, pe baza unor proiecte proprii, noi maşini şi instalaţii destinate creşterii gradului de mecanizare a lucrărilor în diferite sectoare ale producţiei vegetale şi zootehnice. Intre acestea se află maşina de adunat şi legat tulpini de cinepă, o instalaţie pentru încălzirea puilor de găină crescuţi la sol în fermele agricole, bancul de conticulat pompe de injecţie — utilaje care contribuie şi la reducerea substanţială a consumului de energie electrică şi carburanţi. In cursul acestui an, gama produselor pe care întreprinderea le va pune la dispoziţia unităţilor agricole se va îmbogăţi cu alte 20 de instalaţii şi utilaje noi şi modernizate, cu parametri tehnico-funcţionali şi de fiabilitate superiori. (Cezar Ioana). VASLUI : Planul la export depăşit Colectivul de oameni ai muncii de la Combinatul de fire sintetice din municipiul Vaslui a expediat partenerilor externi, peste prevederile contractuale la zi, produse moderne într-o largă gamă sortimentală, în valoare de peste 3 milioane lei. După cum ne spunea ing. Dorin Baciu, directorul tehnic al întreprinderii, aceste rezultate au la bază buna organizare a muncii, înnoirea şi modernizarea produselor realizate la Înalţi parametri tehnici şi calitativi, adaptarea operativă a acestora la cerinţele partenerilor externi, ca şi valorificarea superioară a materiei prime, în condiţiile diminuării consumurilor energetice. (Petre Necula), SACELE : Produse cu caracteristici superioare La întreprinderea „Electroprecizia“ din Săcele au fost lansate in fabricaţie noi produse. Este vorba, intre altele, de un distribuitor cu semnal inductiv de aprindere a amestecului combustibil la motoarele cu 4 cilindri pentru autoturisme, care înlocuieşte clasicele contacte pe bază de wolfram (supuse procesului de uzură accentuat). Distribuitoarele cu semnal inductiv asigură o constanţă mai bună reglajelor sistemului de aprindere, o fiabilitate superioară, o economie de wolfram şi, bineînţeles, un consum mairedus de carburant. In acelaşi context se înscrie şi sistemul electronic de aprindere cu care urmează să fie echipate motofierăstraiele şi care va duce la creşterea fiabilităţii acestora. (Nicolae Mocanu). TURNU MĂGURELE : Instalaţii moderne prin autoutilaje In atelierele şi laboratoarele sistemului de hidroamelioraţii Turnu Măgurele — unul din cele mai mari şi mai moderne din ţară — se desfăşoară o susţinută activitate pentru repararea şi revizuirea agregatelor de pompare şi a echipamentelor de irigat din dotare. Rod al preocupărilor permanente pentru promovarea noului, reducerea efortului valutar al ţării şi creşterea siguranţei în exploatare a instalaţii-oilor din staţiile de punere sub presiune a apei sunt noile simulatoare electronice pentru testarea plăcilor de telemecanică şi automatizare, simulatoare realizate de un colectiv de specialişti de aici. Tot la Turnu Măgurele, prin amenajarea unor fluxuri tehnologice dotate cu utilajele necesare s-au asimilat in fabricaţie o serie de piese de schimb, concomitent cu recondiţionarea unui important volum de repere şi subansamble. (Stan Ştefan). MUREŞ : In circuitul productiv — cantităţi sporite de materiale refolosibile Oamenii muncii din întreprinderile industriale şi unităţile economice ale judeţului Mureş desfăşoară, alături de alţi cetăţeni, acţiuni energice de recuperare şi valorificare a materialelor refolosibile. Ca urmare a stabilirii unor măsuri concrete in acest sens, cit şi a urmăririi zilnice a modului în care materialele recuperate sunt preluate operativ de centrele de colectare stabilite, întreprinderea judeţeană de profil din Tîrgu Mureş a colectat şi livrat, în perioada care a trecut din acest an, spre oţelăriile patriei şi alte unităţi siderurgice, 9 500 tone oţel, 2 840 tone fontă, 262 tone cupru şi alamă, 238 tone plumb şi zinc, 140 tone aluminiu, 400 tone cioburi de sticlă, precum şi alte materiale energointensive refolosibile. (Gheorghe Giurgiu).