Scînteia, octombrie 1987 (Anul 56, nr. 14031-14057)

1987-10-01 / nr. 14031

SCI­NT­El A — joi 1 octombrie 1987 PUTERNICĂ MOBILIZARE IN ULTIMUL TRIMESTRU AL ANULUI (Urmare din pag. I) lor economiei nationale. Se impune ca, atît in sectorul energetic, cit si in celelalte sectoare economice — minier, petrolier, si altele — să se dea dovadă de o răspundere sporită Si să se combată cu cea mai mare fermitate orice atitudini si mani­festări de iresponsabilitate fată de modul in care este gospodărită avuţia naţională si fată de felul in care se realizează planurile si programele de producţie stabilite. Exportul — prioritatea nu­­mărul unu a economiei 1­03 Si pină acum, si in continuare un caracter prioritar revine realizării sarcinilor la export, lichidării grab­­nice a oricăror rămineri în urmă care mai există în acest domeniu. Sunt cit se poate de limpezi raţiunile care explică atenţia cu totul deose­bită de care trebuie să se bucure exportul în ansamblul activității eco­nomice a fiecărei întreprinderi , nu­mai exportînd cît mai mult si cit mai eficient, economia este în măsură să-și creeze resursele valutare ne­cesare importurilor, precum și pen­tru achitarea datoriei externe. Con­cret, asa cum a demonstrat practica, onorarea exemplară, ritmică a con­tractelor încheiate cu partenerii ex­terni este nemijlocit legată de gra­dul de organizare a muncii. In acest sens, nimic nu trebuie omis, începînd cu organizarea de formaţii si linii specializate, cu asistenta teh­nică de inaltă competentă in toate schimburile si continuind cu lansa­rea si urmărirea cu prioritate in producţie a fabricării pieselor, repe­relor si subansamblurilor care intră In componenta produselor de export. Cum se stie, in vederea stimulării spiritului de răspundere al colective­lor de oameni ai muncii fată de sar­cinile care le revin in acest domeniu a fost adoptat un decret al Consiliu­lui de Stat, intrat in vigoare de la 1 august a.c., care prevede pentru îndeplinirea integrală a producţiei pentru export si a exportului acor­darea unor cîştiguri suplimentare sub formă de adaos lunar la retribuţia aferentă producţiei prevăzute în plan di­­n contractul de acord global pentru ■ luna respectivă: 10 la sută la îndeplinirea exportului p pe rpelaţia devize convertibile si 5 la suta la îndeplinirea exportului pe relaţia cliring ţări socialiste. Practica din perioada care a trecut de la 1 august a.c., de cind se aplică prevederile decretului Consiliului de Stat, a deja­ostrat că, în întreprin­derile în care activitatea a fost te­meinic organizată, rezultatele au fost dintre cele m­iai bune. Toate obiectivele de in­­vestiţii — în funcţiune la ter­menul planificat 1 111 “W”1® parte a acestui an urmează că intra în circuitul productiv un mare nu­măr de obiective de investiţii în toate ramurile si sectoarele econo­miei. Aşa cum a stabilit conducerea partidului, în acest domeniu cea mai importantă sarcină este intensifi­carea prin toate mijloacele a ritmu­lui de lucru pe şantierele de care se realizează capacităţi cu termene de punere in funcţiune in acest an. Analizele efectuate pe şantierele de investiţii unde există restanţe de­monstrează cu claritate că pentru înlăturarea neajunsurilor se impun acţiuni conjugate, perseverente, efici­ente din partea tuturor factorilor care contribuie la construirea noilor capacităţi : constructori şi montori, beneficiari, proiectanţi şi furnizori de utilaje. Cu alte cuvinte, este ne­cesar să se asigure o organizare exemplară a producţiei si a muncii pe fiecare şantier prin stabilirea si respectarea intru totul a unui program riguros de lucru. înaltă productivitate — înaltă eficienţă ! După cum se ştie, din indicaţia si sub coordonarea conducerii partidului, in toate unită­ţile economiei se desfăşoară o amplă acţiune de perfecţionare a organiză­rii si de modernizare a producţiei — acţiune care, aşa cum s-a dovedit în practică, reprezintă suportul esenţial al îndeplinirii sarcinilor cantitative si calitative ale planului pe acest an. In acest sens, analizele si controalele efectuate de organele de specialitate, precum si investigaţiile retrorterilor „Scinteii “ au pus în evidenţă faptul că într-o serie de unităţi în care s-a acţionat perseverent pentru apli­carea in bune condiţii a măsurilor prevăzute în programele de moder­nizare au fost obţinute rezultate importante pe planul sporirii pro­ducţiei si a productivităţii muncii, al reducerii consumurilor materiale si a cheltuielilor de fabricaţie in ge­neral, al ridicării calităţii produselor. Cu toate acestea, intr-un sir de în­treprinderi sunt încă mari rămineri In urmă în ce privește aplicarea unor măsuri scadente, precum si in legă­tură cu trecerea la materializarea unor măsuri prevăzute pentru pe­rioada turnătoare. Este deci necesar ca acum, In ul­timul trimestru al acestui an, să se introducă, in aceste întreprinderi, un puternic spirit de ordine şi disciplină, de răspundere pentru îmbunătăţirea radicală a activităţii economice, pen­tru înfăptuirea a tot ceea ce s-a sta­bilit in vederea încadrării in ritmul planificat de creştere a productivităţii muncii, in normele de consumuri materiale aprobate, in normele de ordin tehnic si calitativ, in parame­trii de eficientă economică prevăzuţi. Producţia anului viitor — temeinic pregătită­­ concomi­tent cu eforturile care se depun in fiecare întreprindere pentru ca re­zultatele în producţia acestui an să fie cît mai rodnice. Important este ca în ultimul trimestru al anului să se definitiveze şi să se soluţioneze toate problemele care privesc pregă­tirea temeinică a activităţii econo­mice din anul viitor. In mod deose­bit se impune ca, în cel mai scurt timp, să se asigure toate condiţiile pentru încheierea tuturor contractelor de aprovizionare cu materii prime si materiale, a contractelor de coope­rare interuzinală si a celor de des­facere a produselor, mai ales a ce­­lor care privesc exportul. In esenţă, important este ca fie­care zi, fiecare ceas care au rămas pină la sfirșitul anului să fie folosite din plin, cu randamente maxime in intreaga activitate economică. Nu există acum cerinţă mai importantă în fata organelor si organizaţiilor de partid decit aceea de a crea in fie­care secţie, atelier, la fiecare loc de muncă, climatul necesar pentru o dăruire exemplară în activitatea de zi cu zi, pentru bună organizare şi disciplină riguroasă — factori ho­tărâtori pentru realizarea d­in cele mai bune condiţii a planului i pe acest an. „U“ Craiova — eliminată la golaveraj Imediat după fluierul de începere a partidei G. D. Chaves — Universi­tatea Craiova, fotbaliștii portughezi au trecut la o ofensivă insistentă și, profitind de o indecizie a apărăto­rilor craioveni, au deschis scorul după numai cinci minute. Autorul golu­lui : Slavkov. Pină la pauză scorul a rămas neschimbat, ofensivei celor de la Chaves tînăra formaţie craio­­veană făcindu-i nu numai faţă, ci ei contraatacînd de citeva ori pe­riculos. După reluare, jocul devine uneori deosebit de aspru — cu accidentări, cartonaşe galbene... Gazdele majo­rează scorul, în min. 62, cind apăra­rea noastră este din nou derutată şi Lung nu poate opri mingea expe­diată de Vermetinho : 2-0. La acest scor, fotbaliştii noştri găsesc de cite­va ori soluţii de a pune In pericol poarta adversă. Mai mult, in urma unei frumoase execuţii, la un cor­ner. Badea îl găseşte pe Ghiţă în faţa porţii lui Padrao ; jucătorul nostru se descurcă bine printre fun­daşii adverşi şi înscrie. Era minutul 83 , scorul 2—1. Chaves câştigă deci cu 2—1 şi, datorită golurilor înscrise în deplasare, se califică pentru tu­rul secund al „Cupei U.E.F.A.“. Nicolae BABALAU Chaves, 30 septembrie Dinamo a dezamăgit Timp de peste o jumătate de oră din partida Dinamo — F.C. Malines, fotbaliştii bucureşteni au stăpinit jocul cu destulă autoritate, creîn­­du-şi numeroase situaţii prielnice de a înscrie. Dar ocaziile de gol, care s-au mai ivit pe parcursul întregu­lui meci, n-au nici o valoare in pri­vinţa scorului. A fost de ajuns ca Dinamo să primească un gol, ne­verosimil de uşor, pentru ca întregul mecanism de joc să se deregleze pină intr-atît incit echipa să devină de nerecunoscut, iar şansele ei de calificare să se spulbere cu desăvâr­şire. în acel moment 38, greşelile in lant ale apărătorilor bucureşteni, inclusiv ale portarului, au transfor­mat o fază cu totul banală într-o ocazie de gol pentru oaspeţi, pe care Holkens a şi transformat-o. (Fusese primul şut pe poartă expediat de belgieni !). Desigur, cascada de erori puerile este criticabilă, totuşi, ceea ce a provocat insatisfacţia publicului a fost labilitatea sufletească a întregii echipe. Cu două săptă­­mini înainte, îi văzusem pe aceiaşi jucători luptind bărbăteşte, chiar in condiţii de inferioritate numerică , însă ieri ei s-au arătat complet labili psihic pentru o confruntare de nivel internaţional, în care trebuie să fii foarte tare ca să joci mai de­parte bine, după ce primeşti neaş­teptat un gol, şi să răstorni rezulta­tul nefavorabil. Golurile partidei de ieri au fost înscrise de Holkens (min. 38), cu largul concurs al întregii apărări bucureştene, şi de De Boer (min. 72), o minge pe care Moraru putea s-o respingă in teren, in loc s-o împingă în propria-i poartă. Valeria MIR­ONES­CU Recepţie cu prilejul aniversării proclamării Republicii Populare Chineze Cu prilejul celei de-a 38-a aniver­sări a proclamării Republicii Popu­lare Chineze, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Wang Jinqind, a oferit, miercuri, o recepţie. Au luat parte tovarăşii Ion Dinei, membru al Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim vice­­prim-ministru al guvernului, Ion Stoian, membru supleant al Comite­tului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Marin Ivaşcu, vicepreşedin­te al Marii Adunări Naţionale, miniş­tri, reprezentanţi ai conducerii unor ministere şi altor instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, ai Miercuri după-amiază a avut loc în Capitală o manifestare culturală prilejuită de cea de-a 38-a aniver­sare a proclamării Republicii Popu­lare Chineze, organizată de Institu­tul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea şi Asociaţia de prie­tenie româno-chineză. Au participat Ion Stoian, mem­bru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ion Popescu-Puţuri, preşedintele Asociaţiei de prietenie româno-chi­­neză, adjuncţi de şef de secţie la Asociaţiei de prietenie romăno-chi­­neză, generali şi ofiţeri superiori, oameni de ştiinţă, cultură şi artă, ziarişti. Au fost prezenţi şefi de misiuni diplomatice acreditaţi in tara noas­tră, alti membri ai corpului diplo­matic.. Cu acelaşi prilej, consulul general al consulatului R. P. Chineze la Constanţa, Kang Jimin, a oferit o recepţie la care au participat repre­zentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, conducători ai unor Întreprinderi şi instituţii. C.C. al P.C.R., membri ai conduce­rii unor ministere şi altor instituţii centrale, ai I.R.R.C.S., activişti de partid şi de stat, oameni de cultu­ră şi artă, un numeros public. Au fost prezenţi Wang Jinging, ambasadorul Republicii Populare Chineze la Bucureşti, membri ai ambasadei. La sala de expoziţii a I.R.R.C.S. a fost deschisă, in aceeaşi zi, o expo­ziţie de fotografii şi artizanat din R.P. Chineză. (Agerpres) Cronica zilei La Bucureşti a fost semnat Proto­colul privind modul simplificat de trecere a frontierei de stat între România şi U.R.S.S. de către per­soane, mijloace de transport, Încăr­cături şi alte bunuri, in legătură cu lucrările de subtraversare a fluviu­lui Dunărea a conductei de tranzit pentru livrarea de gaze naturale in Turcia, Grecia şi alte ţări. Documentul a fost semnat din partea română de Constantin Oan­­cea, adjunct al ministrului afaceri­lor externe, iar din partea sovietică de E. M. Tiajelnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. A fost de faţă V. P. Loghinov, adjunct al ministrului afacerilor externe al U.R.S.S. . Prin Decret prezidenţial, tovarăşul Ion Bucur a fost numit in calitate de ambasador extraordinar si plenipo­tenţiar al Republicii Socialiste Româ­nia In Uniunea Republicilor Sovie­tice Socialiste, in locul tovarăşului Ion M. Nicolae, care a fost rechemat.­­ Prin Decret prezidenţial, tovarăşul Ion Păran a fost numit in calitate de ambasador extraordinar şi plenipo­tenţiar al Republicii Socialiste Româ­nia In Republica Socialistă Ceho­slovacă. In locul tovarăşului Cornel Pînzaru, care a fost rechemat. In perioada 27—29 septembrie a.c., o delegaţie a Ministerului Sănătăţii al R.D. Germane, condusă de Lud­wig Mecklinger, ministrul sănătăţii al R.D.G., a efectuat o vizită de prietenie in ţara noastră. In cadrul convorbirilor cu Victor Ciobanu, mi­nistrul sănătăţii, au fost abordate aspecte ale relaţiilor de colaborare dintre cele două ministere, perspec­tivele de dezvoltare şi amplificare a acestora şi s-a efectuat un rodnic schimb de experienţă in domeniul Ştiinţelor medicale şi al sănătăţii. Oaspetele a vizitat unităţi sanitare reprezentative din Bucureşti. (Agerpres) ACTUALITATEA SPORTIVĂ Echipele noastre în cupele europene de fotbal STEAUA S-A CALIFICAT! Anticipata calificare a campionilor noştri in turul următor al C.C.E — avind suport serios mai ales locul şi scorul de la Bucureşti (4—0 cu M.T.K.) — a devenit, de aseară, o realitate. Steaua a dovedit şi la Bu­dapesta, in meciul retur cu campioa­na Ungariei, că este o echipă care ştie să joace o întîlnire dublă pentru calificare. Sigur, formaţia buda­­pestană a pregătit (şi avea să joace) acest meci, chiar dacă nu cu preten­ţia calificării, cel puţin cu ambiţia unei revanşe care să o onoreze. E drept, o oarecare „poftă de gol“ do­vedise Intre timp (4—3 un campionat cu Honved — o altă cunoştinţă din C.C.E. a campionilor noştri...). Chiar de la începutul meciului de aseară Steaua Îşi creează situaţii de gol. Trecuseră doar cinci minute şi­ la o acţiune Hagi-Pițurcă-Lăcătuș, portarul budapestan Gaspar este ne­voit să intervină cu greutate spre a evita intrarea mingiei in plasă. După aproximativ un sfert de oră, gazdele încearcă vigilenta lui Stîn­­gaciu cu șuturi de la distantă. Sco­rul se deschide in minutul 20 cind, venit in atac, fundaşul central Hires şutează imparabil : 1—0 pentru M.T.K. Nu mult mai tîrziu, la o ac­ţiune a lui Hagi, acelaşi Hires avea să evite egalarea, intervenind d­in ultimul moment. O mare ocazie are Steaua si in minutul 33, cind, la su­tul extrem de puternic al lui Hagi, mingea loveşte bara. După o perioa­dă de joc echilibrat (mai erau doar două minute pină la pauză), M.T.K. majorează scorul la 2-0, prin şutul lui Szeibert. Susţinuţi frenetic de grupul de suporteri ce i-au insoţit la Buda­pesta, fotbaliştii noştri au o mai bună prestaţie in repriza secundă. Evident, echipa budapestană insis­tă în atac, dar apărarea Stelei (în poartă, Liliac­ii ia locul lui Striga­ciu) rezolvă cu mai multă prompti­tudine situaţiile critice. Uneori, la jocul dur al atacanţilor de la M.T.K. arbitrul intervine cu avertismente şi chiar cartonaşul galben... Situaţie bună de gol pentru Steaua în mi­nutul 75 , de data aceasta Lăcătuş — scăpat de strictul marcaj indivi­dual advers — reia mingea, in plină viteză, spre poarta lui Gaspar, care insă — ca prin minune­­ — inter­vine prin plonjon si evită golul. Scorul nu s-a modificat pină la sfirşitul partidei, victoria revenind formaţiei budapestane cu 2—0. Con­semnăm insă că in turul următor al prestigioasei competiţii europene in­­tercluburi s-a calificat echipa noas­tră campioană. Steaua Bucureşti, in urma succesului său net (4—0) In partida de la Bucureşti. Petre CRISTEA Budapesta, 30 septembrie BUZĂU : Produse şi tehnologii noi In condiţiile dezvoltării intensive a producţiei, creşterii şi diversifi­cării cerinţelor pieţei externe, ri­dicarea gradului de competitivitate a produselor şi aplicarea rapidă a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii constituie o preocupare majoră a specialiştilor, a tuturor colectivelor de oameni ai muncii din industria buzoiană. Concret, in acest an, prin valorificarea supe­rioară a gindirii tehnice proprii, in economia judeţului Buzău au fost asimilate 60 de produse noi, între care maşini, utilaje şi instala­ţii cu performanţe superioare. De asemenea, au fost introduse 30 de noi tehnologii şi s-au realizat 7 sisteme de­ mecanizare. (Stelian Chiper). Azi, la Chorzow Sportul studenţesc (1-0 la Bucureşti) luptă pentru calificare Sportului studenţesc i-a fost dat să deschidă şi să închidă evoluţiile echipelor noastre in primul tur al cupelor europene de fotbal : la Bucureşti a jucat cu o zi mai de­vreme (marti), acum la Chorzow, cu o zi mai tîrziu (joi). Echipa noastră a sosit la Katowice ieri la prînz. După-amiază, la ora jocului (17,30 ora locală , 18,30 ora României), antrenorii Mircea Ră­du­­lescu şi Vlad Marica au condus un antrenament de acomodare. G.K.S. Katowice, şi publicul de aici, aşteaptă cu optimism revanşa. Există speranţa împinsă pină la convingere că echipa gazdă se poate califica. In acest sens, antrenorul Zmuda contează pe reintrarea ce­­lor trei mari absenţi de la Bucu­reşti : stoperul Wijas, coordonatorul Nawrocki şi virful de atac Fartok. Dar va lipsi mijlocaşul Gruzesik — eliminat de pe teren la Bucureşti. Arbitrul întîlnirii este danezul Lund Sorensen — cel care, vă amin­tiţi, ne-a „fluierat“ la acel 0—1 cu echipa Irlandei de Nord. Studenţii fotbalişti din Regie sunt hotărâţi să lupte cu dîrzenie şi dă­ruire inepuizabilă pentru a-şi fructi­fica şansa ce le-o dă faptul că me­ciul incepe de la 1-0 pentru ei. Şi pun mari nădejdi pe ştiinţa lor de a juca in deplasare ! Gheorghe MITROI Katowice, 30 septembrie CRONICĂ Prin Decret prezidenţial : — tovarăşul Constantin Radu a fost numit in funcţia de viceprim­­ministru al guvernului ; — tovarăşul Petre Fluture a fost numit in funcţia de ministru al ener­giei electrice şi eliberat din funcţia de adjunct al ministrului industriei de utilaj greu. ADMINISTRAȚIA DE STAT LOTO—PRONOSPORT INFORMEAZĂ : NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA PRONOEXPRES DIN 30 SEPTEMBRIE Extragerea I : 11 3 31 6 8 42 Extragerea a II-a : 43 1 15 29 17 24 Fond total de câștiguri : 528 161 lei, din care 13 569 lei report la cate­goria 1. PAGINA 5 Sărbătoarea a poporului chinez prieten Tovarăşului ZHAO ZIYANG Secretar general interimar al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Tovarăşului LI XIANNIAN Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului PENG ZHEN Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari a Republicii Populare Chineze Cu ocazia celei de-a 38-a aniversări a proclamării Re­publicii Populare Chineze, In numele Partidului Comu­nist Român, al Consiliului de Stat şi al Guvernului Re­publicii Socialiste România, precum şi al poporului ro­mân, vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari, Guvernului Republicii Populare Chineze şi poporului chinez cele mai călduroase felicitări. Actul istoric de la 1 octombrie 1949 a consacrat izbin­­da luptei eroice, pline de sacrificiu, desfăşurate de marele popor chinez, sub conducerea partidului comunist, împo­triva asupririi imperialiste şi a reacţiunii interne, pen­tru Înlăturarea exploatării capitaliste, deschizind calea făuririi unei vieţi noi, a construirii socialismului. Trium­ful puterii populare in China a exercitat, totodată, o uriaşă influenţă asupra vieţii Internationale, marcind o contribuţie substanţială la schimbarea raportului de for­ţe in favoarea socialismului, independenţei, progresului şi păcii. Devenit stăpin pe destinele sale, poporul chinez, mo­­bilizindu-şi uriaşele energii şi capacităţi creatoare, a în­făptuit vaste şi profunde transformări revoluţionare. Po­porul român se bucură din toată inima de succesele re­marcabile repurtate de poporul chinez prieten în edifi­carea noii orinduiri socialiste in patria sa si li­vrează să obţină victorii tot mai mari in transformarea tării in­tr-un stat socialist puternic, cu o industrie şi o agricul­tură în plină dezvoltare, cu o cultură şi ştiinţă înflori­toare, cu un nivel de trai tot mai ridicat. Urmărim cu satisfacţie creşterea rolului şi a contribuţiei Chinei pe are­na internaţională, în promovarea cauzei libertăţii şi inde­pendenţei popoarelor, în lupta pentru pace, dezarmare, înţelegere şi colaborare între naţiuni. Exprimînd deosebita satisfacţie faţă de evoluţia as­cendentă a raporturilor de prietenie, colaborare şi soli­daritate dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Co­munist Chinez, dintre ţările şi­ popoarele noastre, ne reafirmăm convingerea că, prin eforturi comune, aceste raporturi devenite tradiţionale vor cunoaşte o dezvoltare continuă, in spiritul şi pe baza înţelegerilor convenite la nivel Înalt, spre binele ţărilor şi popoarelor noastre, in interesul cauzei generale a socialismului, păcii si cola­borării in lume. Cu prilejul marii sărbători a poporului prieten chinez, vă adresăm incă o dată cele mai bune urări de sănătate și succes deplin in vasta operă de Înflorire continuă a Republicii Populare Chineze. Cu ocazia celei de-a 38-a aniver­sări a proclamării Republicii Popu­lare Chineze, ministrul afacerilor ex­terne al Republicii Socialiste Româ-Se Împlinesc astăzi 38 de ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze, eveniment de însemnătate istorică in viaţa poporului chinez, ca si pe plan mondial, în victoria revoluţiei populare şi proclamarea republicii şi-a găsit Încununare lupta îndelungată, plină de sacri­ficii, a maselor populare, mobili­zate şi conduse de Partidul Comu­nist Chinez, pentru Înlăturarea exploatării capitaliste şi moşiereşti, a asupririi străine, pentru elibe­rare naţională şi socială, in ve­derea asigurării progresului ţării, a făuririi unei vieţi noi pe pămîn­­tul Chinei. Prin amploarea trans­formărilor revoluţionare pe care le-a declanşat In ţară, prin influ­enţa pe care a exercitat-o în lume in favoarea forţelor libertăţii, in­dependenţei naţionale, progresului şi păcii, proclamarea R. P. Chi­neze este pe bună dreptate apre­ciată ca cel mai important eveni­ment revoluţionar după victoria Marii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie, din Rusia. Instaurarea puterii populare a descătuşat energia creatoare a po­porului, care, Însufleţit de măre­ţele idealuri ale socialismului, a obţinut mari realizări în toate do­meniile vieţii sociale, perioada ce a început la 1 octombrie 1949 neavind egal in istoria multimile­nară a Chinei, prin amploarea înnoirilor ce s-au înfăptuit. Prin­cipalele realizări Îşi găsesc expre­sie in lichidarea Înapoierii de veacuri, in crearea condiţiilor pen­tru valorificarea uriaşului potenţial material şi uman al ţării, în scopul dezvoltării forţelor de producţie, a ştiinţei şi culturii, pentru ridi­carea nivelului de civilizaţie al în­tregii societăţi. TELEGRAME una, Ioan Totu, a adresat o telegra­mă de felicitare ministrului afaceri­lor externe al R.P. Chineze, Wu Xueqian. Cu acelaşi prilej, instituţii Prin traducerea în viaţă a poli­ticii de industrializare, elaborată de P.C. Chinez, au fost construite noi şi puternice centre industriale, a apărut un mare număr de mine, centrale electrice şi uzine — o dezvoltare deosebită cunoscând construcţiile de maşini, siderurgia, electronica, petrochimia, cărora li se adaugă Industria aeronauticii — ceea ce a asigurat creşterea de peste 60 ori a producţiei indus­triale. De asemenea, a cunoscut o puternică dezvoltare producţia agricolă, s-a extins si perfecţionat invătămintul de toate gradele. Da­torită realizărilor sale In domeniul ştiinţei şi tehnologiei, China se numără printre ţările participante la explorarea spaţiului cosmic. Totodată, a crescut rolul R. P. Chineze pe plan mondial, unde acţionează ca factor de mare însemnătate in promovarea cauzei libertăţii si progresului popoarelor, in lupta pentru pace si dezarmare, pentru dezvoltarea colaborării intre naţiuni. In prezent, eforturile poporului chinez sunt concentrate asupra realizării prevederilor celui de-al şaptelea plan cincinal, a hotărârilor Congresului al XII-lea şi ale Con­ferinţei Naţionale ale P.C. Chinez privind restructurarea economică, modernizarea industriei şi agricul­turii, dezvoltarea puternică a ştiin­ţei, ca principali factori de accele­rare a dezvoltării, de creştere în continuare in ritm inait a avuţiei naţionale. Poporul român, care nutreşte faţă de poporul chinez sentimente de profundă prietenie şi stimă, se bucură sincer de marile realizări şi organizaţii de masă şi obşteşti din tara noastră au transmis telegrame de felicitare instituţiilor si organi­zaţiilor similare din Republica Populară Chineză, ale acestuia In construirea socia­lismului şi urmăreşte cu viu inte­res stăruitoarele lui eforturi In vederea transpunerii in viaţă a obiectivelor stabilite de P.C. Chi­nez pentru transformarea Chinei, pină la sfirşitul secolului, într-o ţară socialistă modernă şi puter­nică. O deosebită satisfacţie Încearcă poporul român pentru faptul că tradiţionalele relaţii de prietenie, solidaritate­­ şi colaborare multila­terală româno-chineză cunosc o dezvoltare continuă,­in toate do­meniile de interes comun. Rolul hotărîtor în evoluţia legăturilor dintre partidele, ţările şi popoare­le noastre l-au avut şi îl au intil­­nirile şi convorbirile frecvente, de la Bucureşti şi Beijing, dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu si conducătorii de partid si de stat ai R. P. Chineze, care au deschis de fiecare dată noi perspective colaborării noastre. Si este pe deplin împărtăşită aprecierea că, acţionind­­împreună, se va asigura dezvoltarea in continuare, pe toate planurile, a raporturilor priete­neşti şi cooperării româno-chineze, în interesul celor două ţări şi po­poare, al cauzei socialismului şi păcii in Întreaga lume. Cu prilejul celei de-a ‘38-a ani­versări a proclamării R. P. Chi­neze, poporul român adresează poporului chinez cele mai calde felicitări la urarea fierbinte ca, sub conducerea Partidului Comu­nist Chinez, să obţină noi şi mari realizări în vasta operă de dezvol­tare multilaterală a patriei sale, in făurirea unei vieţi tot mai bune şi fericite, in lupta pentru pace si progres. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Președintele Republicii Socialiste România CONSTANTIN DĂSCĂLESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România Ritmuri şi perspective pe magistrala modernizării înaintăm de citeva ore în imen­sitatea oceanului aerian ce învă­luie extraordinarele arabescuri geografice ale lumii chineze. Adu­se sub raza unei observaţii simul­tane, ţinuturile acestea, Înconjura­te de brîul unor semeţe Înălţimi, îşi relevă ipostaze de o uimitoare diversitate : spre miazănoapte — vaste întinderi îmbrăcate în man­tia albă a zăpezii, iar la polul opus — hăţişurile­ verzi ale luxuriantei vegetaţii tropicale ; la răsărit — cimpiile cutreierate de canale şi ape măiestrit decantate şi condu­se spre marile oraşe ce se înşiră ca un gigantic colier de-a lungul coastelor oceanului şi, in cealaltă extremitate, la apus, unde soarele răsare cu citeva ore mai tîrziu — spinările aburinde ale păşunilor, văilor şi pădurilor ce mai păstrea­ză incă mărturii din vremi de din­colo de istorie. De la cei dinţii paşi pe care-i faci Insă de indată ce ai părăsit avionul, nu se poate să nu simţi că ceea ce devine esenţial in aces­te caleidoscopice necuprinsuri este prim-planul spaţiului in care ta afli la un moment dat şi unde sim­pla stringere de mină, tradiţionala formulă de salut, stăruinţa de a crea oaspeţilor o permanentă stare de bună dispoziţie Învăluie micro­­universul vieţii diurne intr-o re­vărsare de căldură şi afecţiune. In Beijing, Sanghai sau Guan­­dong, oameni de cele mai diferite profesii ne-au evocat cu mindrie fapte ce atestă o stare de spirit şi de acţiune, de implicare şi emu­laţie, exprimată prin participare activă la înfăptuirea politicii pro­movate de partidul comunist pen­tru accelerarea progresului ţârii, pe baza unui amplu program de modernizare şi implementare a ce­lor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii in toate domeniile vieţii economico-sociale. Cum se reflectă acest vast pro­gram cu adinei şi trainice rever­beraţii in activitatea cotidiană ? Ni se propune să facem o vizită la Fabrica de confecţii nr. 3 din Beijing. Armonios integrată intr-o zonă aflată in plin proces de Înnoi­re urbanistică, nu departe de cen­trul capitalei, fabrica nu se impu­ne totuşi atenţiei in mod deosebit prin înfăţişarea exterioară. Pe lingă un bloc turn, înconjurat incă de schele, intrăm intr-o mică in­cintă, iar de aici direct in sala de expoziţie, unde, din varietatea si linia suplă, elegantă a produselor înfăţişate, iţi dai imediat seama de grija de care se bucură marca fabricii. înaintea unui scurt itine­rar prin secţiile de producţie, gaz­dele ne prezintă un ponds istoric al unităţii create in al treilea an de la proclamarea republicii. Din­tre cei ce lucrează, mulţi au par­ticipat la semnarea actului de naş­tere a întreprinderii. Sunt oameni cu destine muncitoreşti exempla­re, oameni pe care colectivul s-a bizuit întotdeauna, după cum şi ei au găsit, in forţa colectivului, un suport trainic pentru împlinirea unor inalte deziderate profesiona­le şi morale. Ascultîndu-i poves­tind cum au invăţat meseria, cum au trecut de la maşini simple la altele modemne, cum se învaţă acum arta confecţiilor, in care o seamă de operaţii sint efectuate de computere, nu poţi să nu te gîn­­deşti că, în drumul străbătut de el, pot fi identificate punctele esen­ţiale de reper ale evoluţiei ce a marcat decisiv viaţa fiecăruia şi, totodată, viaţa Întregului colectiv. Faptele evocate subliniază o con­cluzie cvasiunanimă : începând din 1983, cindi d­in contextul trans­formator al reformelor de moder­nizare generală a economiei . În­treaga activitate a Întreprinderii a fost organizată pe criterii de efi­cienţă, producţia a Înregistrat un salt cantitativ şi calitativ. De atunci, în viaţa acestui harnic co­lectiv muncitoresc, procesul de modernizare a dobândit valenţe multiple şi profunde asupra mun­cii şi retribuirii ei, a participării la actul de conducere, asupra siste­mului de promovare a cadrelor. In toate compartimentele s-a trecut la organizarea activităţii pe criterii economice, experimentindu-se un sistem de retribuire legat direct de cantitatea şi calitatea muncii fiecăruia, care avea să ducă la sti­mularea iniţiativei, a inteligenţei tehnice, intr-un cuvînt — a com­petiţiei valorilor. Ca intotdeauna, muncitorii s-au dovedit şi de data aceasta — după cum precizează Niu Wan Ge, secretarul organiza­ţiei de partid — receptivi la ideile noi. Firesc, cei dinţii care le-au Îmbrăţişat au fost comuniştii, pro­motori ai unei gindiri economice Îndrăzneţe, acţionind astfel ca toţi muncitorii să înţeleagă şi, mai ales, să-şi exercite cu exigenţă răspunderile ce le revin in calita­tea lor de adevăraţi stăpini ai fa­bricii, să-şi afirme opiniile, să asi­gure realizarea in cele mai bune condiţii a producţiei planificate. In felul acesta, paralel cu perfec­ţionarea mecanismului economic, modernizarea a impus mutaţii in modul de organizare la toate ni­velurile, concretizate în promova­rea a peste 80 de cadre tinere şi de vârstă mijlocie, alese direct de muncitori, fapt ce a dat o nouă vitalitate creatoare colectivului. Iar dovada cea mai elocventă o constituie rezultatele înregistrate. Producţia, ne spune Li Zhongda, directorul adjunct al întreprinde­rii, a crescut anual cu 20 la sută. De la citeva sortimente de haine de iarnă care se produceau îna­inte, chiar şi atunci cind se ce­reau... haine de vară, s-a trecut la o producţie diversificată în funcţie de cerinţele pieţei. Produsele au început să fie tot mai solicitate, astăzi 70 la sută din ele fiind ex­portate in 20 de ţări. Aceasta a determinat sporirea substanţială a rentabilităţii. Din fondurile ast­fel dobîndite au fost înnoi­te mijloacele fixe, s-a construit blocul turn In care vor funcţiona mai multe secţii de producţie, citeva magazine şi o expoziţie permanentă, au sporit dotările so­ciale — construcţiile de locuinţe, de grădiniţe şi cantine — care contribuie la ridicarea calităţii vie­ţii oamenilor. Sensurile in care se desfăşoară „marşul cel lung" al modernizării sunt multiple şi ele pot fi identifi­cate astăzi pretutindeni pe Întinsul ţării, în oraşul Wuxi, ale cărui pi­toreşti Împrejurimi par a-şi fi pro­pus să recompună aici, la mii de kilometri de Beijing, atmosfera şi imaginea calmă a peisajelor Pala­tului de vară, străbatem Împreună cu inginerul-şef Yu Cong Liang citeva secţii ale Fabricii de apa­ratură de radiotelecomunicaţii, o unitate industrială modernă, al că­rei colectiv nutreşte ambiţia de a realiza produse competitive pe toa­te pieţele externe. Interlocutorul ne mărturiseşte dorinţa colectivu­lui de a conlucra cu firme simi­lare din România, in ideea de a găsi împreună modalităţi practice de promovare mai rapidă a pro­gresului tehnic. Relaţiile tradiţio­nale dintre cele două ţări şi po­poare, dialogul statornicit intre to­varăşul Nicolae Ceauşescu şi con­ducătorii de partid si de stat chi­nezi — ne spune gazda noastră — deschid largi perspective unei co­laborări economice şi tehnico-şti­­inţifice tot mai fructuoase. In ul­timii 5 ani, volumul producţiei fa­bricii din Wuxi a crescut de 3 ori, iar al beneficiilor de 5 ori. Case­­tofoanele de diverse tipuri reali­zate aici încorporează piese meca­nice ce pot sta alături de cele ce poartă marca unor firme de re­nume. Totuşi, muncitorii şi specia­liştii caută în continuare soluţii pentru asimilarea de noi tehnolo­gii şi produse cu performanţe şi mai înalte. „Ştim că nu este uşor, dar cum «eroii se nasc în luptă», este limpede că numai prin ridica­rea ştachetei se obţin rezultate tot mai bune“ , ne spune inginerul­­şef.Acceleratorul modernizării func­ţionează din plin nu numai In pro­ducţie, ci şi In invăţămînt şi In cercetare. Ne-am convins de a­­ceasta la Sanghai, marea metropo­lă ce realizează a zecea parte din producţia globală şi a şaptea parte din venitul naţional al ţării, în ambianţa specifică muncii de la­borator, la Institutul de ceramică al Academiei. Treci cu emoţie pra­gul unei instituţii prestigioase, care, intr-un sfert de secol de cinci fiinţează, s-a afirmat prin reali­zări remarcabile, recunoscute ca priorităţi de primă Însemnătate în lumea ştiinţifică. Aici se efectuea­ză cercetări complexe privind uti­lizarea ceramicii în cele mai diver­se domenii, inclusiv în cel al mo­toarelor ceramice — temă deosebit de importantă ce urmează să fie finalizată, după cum ne spune pro­fesorul asociat Wang Yong-Ling, director adjunct al institutului, nu mai puţin de un deceniu, în ulti­mii ani. In activitatea institutului au dobîndit un loc tot mai impor­tant cercetările aplicative, lărgin­­du-se colaborarea cu întreprinde­rile industriale. In acest domeniu — ne spune interlocutorul — cer­cetătorii institutului urmăresc cu viu interes experienţa cercetării ştiin­ţifice româneşti, conduse de tova­răşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, a cărei valoroasă operă este bine cunoscută în rin­­dul oamenilor de ştiinţă chinezi, încă de pe acum se poate spune că apropierea de producţie confe­ră activităţii ce se desfăşoară în institut o eficienţă sporită, un rol tot mai mare în accelerarea proce­sului de modernizare în toate sec­toarele vitale ale economiei naţio­nale. Un impuls stimulativ in acest sens îl constituie creșterea numă­rului de teme de cercetare pe bază de contracte, care determină scur­tarea duratei acestora şi grăbirea aplicării lor in producție. ...Drumuri ale modernizării pe magistrala cu largi perspective. Drumuri in universul activităţii unui popor harnic, care, Însufleţit de aspiraţia de a-şi valorifica ple­nar capacitatea de creaţie, Îşi făureşte o viaţă tot mai bună. Dumitru TIRCOB Însemnări de călătorie

Next