Scînteia, noiembrie 1987 (Anul 56, nr. 14058-14082)
1987-11-01 / nr. 14058
PAGINA 2 COVASNA : Realizări ale petroliştilor Mobilizaţi de îndemnurile secretarului general al partidului, de a cinsti cu noi succese în muncă marile evenimenteale acestui an — Conferinţa Naţională a partidului şi cea de-a 40-a aniversare a proclamării Republicii — sondorii de la brigada de producţie din Ghe Iinţa, judeţul Covasna, au încheiat luna octombrie cu un plus de producţie ce se cifrează la peste 1 200 tone ţiţei. Printr-o mai bună folosire a utilajelor din dotare şi a timpului de lucru, sondorii, maiştrii şi tehnicienii de la brigada de producţie din zona Ghelinţei, se prezintă cu succese deosebite şi in creşterea productivităţii muncii. (Constantin Timaru). Intr-una din marile hale de producţie ale întreprinderii de maşiniunelte din Bacău, inginerul Vasile Gogu, directorul unităţii, împărtăşea oaspeţilor din metodele de lucru ale comitetului de partid şi consiliului oamenilor muncii privitoare la perfecţionarea pregătirii cadrelor. Cine erau oaspeţii ? Secretari ai comitetelor de partid, directori, ingineri şefi din marile unităţi ale oraşului veniţi aici în cadrul unui obişnuit schimb de experienţă organizat de comitetul municipal de partid. Şi, pe drept, mulţi dintre cei prezenţi au avut destule lucruri de reţinut. Comitetul de partid din această întreprindere are o bună experienţă în organizarea pregătirii multilaterale, politico-ideologice şi profesionale a cadrelor de partid şi tehnicoeconomice, în educarea revoluţionară a acestora. — Schimburile de experienţă sunt una din formele pe care le folosim cu regularitate în cadrul acţiunilor de perfecţionare a pregătirii, al instruirilor lunare cu cadrele de conducere din unităţile economico-sociale — ne spune tovarăşul Vasile Săndulache, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Bacău. Le considerăm ca o formă eficientă pentru că participanţii văd concret, „pe viu“ cum acţionăm în diferite domenii ; totodată, cu aceste prilejuri au loc discuţii amănunţite, uneori contradictorii, chiar aprinse, dar, oricum, fiecare învaţă atit din ceea ce vede şi aude, cît şi din compararea lucrurilor constatate cu propria muncă şi experienţă, cu activitatea colectivului din care face parte. Asemenea schimburi de experienţă, cum aveam să aflăm, au fost organizate în cadrul instruirilor de pregătire a cadrelor de conducere la Combinatul de îngrăşăminte chimice pe tema creşterii numerice a organizaţiilor de partid, la întreprinderea de postav „Proletarul“ pe tema contribuţiei muncii politice de masă la mobilizarea oamenilor muncii pentru realizarea sarcinilor de producţie, la Combinatul de prelucrare a lemnului pe tema economisirii materiilor prime, ca şi în multe alte unităţi. Este, într-adevăr, o realitate : în conducerea activităţii consacrate îndeplinirii multiplelor sarcini economico-sociale ce revin municipiului Bacău în acest an, ca şi în întregul cincinal, comitetul municipal de partid se bizuie pe un bogat fond de cadre, esenţialul fiind, desigur, ca aceste cadre să cunoască şi să stăpinească metode de activitate cît mai eficiente, experienţe cit mai rodnice. Noi considerăm ca principal nu faptul că aceste cadre există, nominalizate şi in evidenţele şi nomenclatoarele noastre, ci ca ele să constituie realmente un sprijin puternic in cuprinderea şi soluţionarea problemelor din diverse domenii de activitate — Îşi continuă ideea primul-secretar — ca ele să acţioneze cu competenţă şi eficienţă pentru organizarea muncii de îndeplinire exemplară a sarcinilor ce le revin lor şi unităţilor economico-sociale în care activează. Or, pentru aceasta, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R., se cere o pregătire temeinică a tuturor acestor cadre. Pentru că fără o pregătire temeinică şi continuă a cadrelor, a muncitorilor, a inginerilor, a specialiştilor, fără reciclarea lor continuă nu vom putea înfăptui programele de dezvoltare a patriei noastre. In această amplă activitate de pregătire multilaterală a cadrelor din unităţile economico-sociale — pregătire care include perfecţionarea profesională, politico-ideologică, precum şi dezvoltarea unor deprinderi organizatorice, cultivarea unui înalt simţ al datoriei, a unui dezvoltat spirit de răspundere, de exigenţă şi autoexigenţă, de fermitate comunistă in îndeplinirea riguroasă, la timp şi în condiţii calitative superioare a obligaţiilor , biroul şi secretariatul comitetului municipal de partid folosesc multiple forme şi metode. Am reţinut, dintre acestea, instruirile lunare şi trimestriale organizate pentru întregul activ de partid, cursurile universităţii politice şi de conducere, unde se pregătesc circa 400 de cadre din economie, ale şcolii interjudeţene de partid pe care o absolvă anual circa 500 de cadre, şi, fireşte, principala formă de ridicare a nivelului politico-ideologic al tuturor cadrelor — invăţămintul de partid. In municipiu funcţionează in acest an 1 200 cursuri, cu peste 36 500 cursanţi, printre care se numără absolut toate cadrele de conducere din unităţi. In acelaşi timp insă, experienţe valoroase în acţiunea de perfecţionare a pregătirii tehnico-profesionale a cadrelor există in diferite unităţi economice ale municipiului ; la Întreprinderea de confecţii, spre exemplu, s-a statornicit practica ca la dezbaterile cercurilor de pregătire a cadrelor tehnice să fie invitaţi să participe oameni de ştiinţă, cercetători, cadre didactice din învăţămîntul superior, specialişti ai Institutului de proiectări al industriei uşoare, cadre cu o înaltă pregătire tehnico-profesională din Bucureşti şi din alte centre ale ţării. „Această practică ne ajută să fim în permanenţă la curent cu cele mai noi realizări şi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii in domeniul nostru de activitate — relatează inginera Aguriţa Alexandrescu, directoarea Centralei de confecţii Bacău. Ca urmare a acestor dezbateri au fost rezolvate in cadrul întreprinderii din Bacău multe probleme privind mai buna organizare a producţiei şi a muncii, introducerea unor noi tehnologii moderne de lucru, asimilarea unor produse competitive pe piaţa externă“. Asemenea dezbateri pe probleme tehnico-ştiinţifice şi economice, dar şi alte forme de perfecţionare profesională ale cadrelor de conducere cum ar fi sesiunile ştiinţifice, mesele rotunde, cercurile tehnice de informare etc. sunt organizate cu regularitate in cadrul întreprinderilor de maşini-unelte şi de avioane, întreprinderii mecanice, întreprinderii de stat „Avicola“ şi altor unităţi economice din municipiu. De remarcat că asemenea dezbateri asupra unor probleme stringente — cum ar fi modernizarea producţiei, organizarea superioară a muncii. Introducerea tehnicii şi tehnologiilor noi — au determinat creşterea competenţei cadrelor în soluţionarea operativă a problemelor intervenite, ceea ce a condus la eliminarea unor riscuri potenţiale, a însemnat timp ciştigat, a permis evitarea unor pierderi, creşterea competitivităţii produselor, intr-un cuvînt îndeplinirea cu succes a sarcinilor de producţie. Biroul, precum şi secretariatul comitetului municipal de partid se preocupă Îndeaproape de modul in care se desfăşoară toate aceste forme, se fac controale şi sondaje, se urmăreşte prezenţa cadrelor de conducere, cit şi a celorlalţi cursanţi, se iau măsuri operative acolo unde este cazul pentru îmbunătăţirea activităţii de perfecţionare a pregătirii profesionale. în acelaşi timp se urmăreşte modul în care organizaţiile de partid se ocupă de dezvoltarea şi stimularea interesului personal pentru creşterea permanentă a competenţei profesionale, a răspunderii şi exigenţei, a autorităţii morale a tuturor cadrelor cu funcţii de conducere. S-a statornicit astfel în toate unităţile economico-sociale o anumită practică , respectiv ca în şedinţele de birou, în cadrul adunărilor generale de partid şi adunările generale ale oamenilor muncii, cadrele de partid şi de conducere să raporteze periodic despre modul în care îşi îndeplinesc sarcinile ce le revin, şi cum se preocupă de perfecţionarea continuă a pregătirii lor profesionale. Cu aceste prilejuri se desprind concluzii asupra activităţii cadrelor, asupra carenţelor care mai există în activitatea unora, se iau măsurile ce se impun. Un rol important in creşterea exigenţei faţă de activitatea acestor cadre il au discuţiile individuale pe care birourile organizaţiilor de bază le poartă anual cu comuniştii, de la care nu mai sunt „omise“ cadre cu funcţii de conducere aşa cum se mai întîmpla in urmă cu o vreme... Fireşte, activitatea pentru mai buna pregătire a cadrelor se reflectă şi trebuie să se reflecte în primul rind în producţie, în rezultatele obţinute de colectivele de oameni ai muncii. In acest sens, trebuie subliniat faptul că rezultatele multor unităţi economice puteau fi mai bune dacă în activitatea biroului comitetului municipal de partid, a organelor şi organizaţiilor de partid din unităţile respective n-ar fi existat unele deficienţe in activitatea da pregătire şi perfecţionare a cadrelor. Faptul că în unele unităţi cum ar fi Combinatul de ingrăşăminte chimice, întreprinderea „Metalurgica“, Combinatul de prelucrare a lemnului se realizează produse cu consumuri materiale sporite, iar unele maşini şi instalaţii nu sunt utilizate la întreaga capacitate, se datoreşte şi insuficientei preocupări atât a organelor şi organizaţiilor de partid, cit şi a consiliilor oamenilor muncii faţă de continua perfecţionare a pregătirii politico-economice şi tehnico-ştiinţifice a cadrelor. Fenomenul cel mai des întîlnit în unităţile amintite, dar şi in altele, este faptul că deşi se stabilesc unele măsuri bune, şi se iniţiază acţiuni utile, după trecerea unui anumit timp acestea încep să fie neglijate, îşi pierd din eficienţă, tind să devină formale. Cu alte cuvinte bunele intenţii se pierd pe drum. La aceasta se adaugă şi faptul că unele cadre, după promovarea lor in diferite funcţii de conducere, işi diminuează activitatea faţă de nou, fac mai puţine eforturi pentru perfecţionarea in continuare, profesională şi politico-ideologică, şi ca atare ajung să fie depăşite de amploarea şi complexitatea sarcinilor. Asemenea aspecte negative apar acolo unde se manifestă o slabă exigenţă şi fermitate de către organele şi organizaţiile de partid. Sunt semnificative in acest sens aprecierile anuale ale activităţii unor cadre. Astfel, într-o serie de unităţi, ca de pildă Combinatul de îngrăşăminte chimice, Combinatul de prelucrare a lemnului şi altele, calificativele acordate unora dintre cadrele de conducere nu sunt in concordanţă cu modul in care au muncit, şi mai ales cu rezultatele obţinute în îndeplinirea planului de către unităţile respective. Or, este bine cunoscut că în primul rind organele şi organizaţiile de partid, consiliile de conducere ale oamenilor muncii sunt cele care trebuie să manifeste mai multă răspundere şi exigenţă revoluţionară în pregătirea cadrelor, să pună un accent mai mare pe formarea deprinderilor moral-politice şi organizatorice reclamate de cerinţele actuale ale conducerii ştiinţifice, să înlăture ferm orice manifestare de suficienţă, automulturnire şi improvizaţie in acest domeniu esenţial al muncii de partid. Pentru că, aşa cum arăta secretarul general al partidului, munca activiştilor, a cadrelor din toate sectoarele se judecă nu după declaraţii, nu după numărul de rapoarte sau referate, ci după rezultatele concrete, practice care se obţin în sectoarele respective de activitate. Al. PINTEA Gh. BALTA corespondentul „Scinteii" PERFECŢIONAREA PREGATIRII CADRELOR — desfăşuraţi continuu, eficient SCINTEl A — duminică 1 noiembrie 1987 în confruntare creatoare cu Cerinţele economiei. Se mai intimplă uneori să avem neplăcuta surpriză de a constata că, după spălare, un produs textil nou îşi pierde din culoare ori din dimensiuni, se scămoşează ori se împieleşte. In asemenea situaţii, gindul ne poartă spre cei care au realizat respectivele materiale, dar şi către specialiştii din domeniul cercetării textile, cărora le revine misiunea de a asigura ridicarea continuă a calităţii produselor fabricate de industria de profil. Precizări referitoare la preocupările Institutului de cercetări textile, in sensul creşterii competitivităţii produselor, am solicitat tovarăşei ing. Iulia Petrescu, directoarea acestei instituţii : „ Apariţia unor deficienţe de calitate se poate datora mai multor cauze. Dintre acestea, nu trebuie _______________ exclusă in mod subiectiv nici nerespectarea de către utilizatori a instrucţiunilor de Întreţinere a respectivelor produse textile, care prevăd spălarea manuală ori cu maşina, la o anumită temperatură, ori curăţirea chimică etc. Dintre cauzele imputarii _________ le producătorilor, adică industriei textile, pe primul plan s-ar situa aplicarea necorespunzătoare, in unele cazuri, a tratamentelor cuprinse in complexele procese tehnologice de prelucrare și finisare a diferitelor tipuri de materiale textile. Pentru determinarea exactă a calităţii semifabricatelor şi firelor textile, in diverse faze ale procesului tehnologic, astfel incit să se poată lua măsurile corective necesare, institutul nostru a elaborat teste calitative rapide şi analize pentru caracterizarea structurii morfologice, supramoleculare şi chimice a acestora. Respectivele analize presupun insă utilizarea de aparatură a tehnicii de virf şi personal specializat. Cum venim in sprijinul producţiei, in această direcţie ? Bunăoară, multe, practic majoritatea cursurilor de scurtă durată pe care am inceput să le organizăm de anul trecut pentru perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor tehnice din întreprinderile de profil au ca scop deprinderea metodelor moderne de analiză şi control ale calităţii semifabricatelor şi firelor, in vederea Îmbunătăţirii calităţii materialelor finite. Iar pentru ca specialiştii noştri să fie, intr-adevăr, in măsură să-i iniţieze bine pe alţii în domeniul aparaturii şi metodelor moderne de control, in institut se desfăşoară un sistematic program de perfecţionare profesională, la care invităm, ca lectori, şi cadre cu experienţă din sectorul electronicii, automatizării şi informaticii. Să revin insă la cursurile destinate specialiştilor din industria noastră de profil. Un loc important in cadrul acestora il ocupă şi popularizarea tehnologiilor noi, puse la punct de cercetare, şi care pot fi extinse în producţie. — Înainte de a vă referi la aceste noi tehnologii, n-ar fi cazul să evocaţi, printre cauzele posibilelor deficienţe calitative ale materialelor textile, şi calitatea vopsirii, a coloranţilor folosiţi ? — Mai multe dintre noile tehnologii pe care îşi propun cursurile organizate de noi să le popularizeze în rindul specialiştilor din producţie permit tocmai optimizarea tehnologiilor de finisare a ţesăturilor tip bumbac, in şi cinepă, precum şi stabilirea cauzelor neuniformităţii gradului de alb şi comportare tinctorială a semitortului de un tratat chimic şi ale migrării coloranţilor în operaţia de termosolare. Totodată, în centrul atenţiei aducem şi noi tehnologii de utilizare a unor surse neconvenţionale de energie. Este vorba, in principal, de microunde — pentru vopsire, tratare alcalină şi fixare; de ultrasunete — pentru vopsire, albire şi de curenţi de înaltă frecvenţă — pentru uscare, albire, mercerizare. — Ce avantaje oferă, de exemplu, tehnologia de aplicare a microundelor in diferite procese chimice de finisare textilă ? — Iată doar cîteva dintre multiplele avantaje pe care le prezintă microundele, utilizabile, de fapt, pentru încălzirea eficientă a oricăror materiale care le absorb cu uşurinţă, deci nu numai ale celor textile. „Secretul“ transformării eficiente a energiei lor in căldură se bazează pe faptul că, la frecvenţa specifică, microundele, punind in mişcare moleculele din care este constituit materialul, determină, datorită frecării provocate, încălzirea instantanee a acestuia, din interior, din zonele cu cea mai mare umiditate, către exterior. Ca atare, încălzirea materialului se produce rapid şi uniform, în toată masa, atit în interior, cit şi în exterior, spre deosebire de cea convenţională, in care procesul se desfăşoară de la exterior spre interior. Randamentul de transformare a energiei electrice în căldură, in interiorul produsului, este mai mare de 50 la sută. Durata unui tratament termic, inclusiv a vopsirii cu ajutorul microundelor, poate fi simţitor redusă. De aici, mari economii de energie şi de coloranţi. Instalaţiile de acest tip de dimensiuni mult mai reduse decit generatoarele de căldură convenţionale şi ocupînd deci un spaţiu foarte restrîns, pot fi uşor asociate cu o serie de alte procedee tehnologice. Un alt avantaj al folosirii microundelor îl constituie reducerea poluării mediului de lucru. — In ce stadiu de aplicare se află această nouă şi atit de promiţătoare tehnologie ? — Tehnologia noastră de folosire a microundelor in finisarea textilă se aplică din 1985, o dată cu realizarea la Institutul politehnic din Iaşi a unui model experimental, in colaborare cu specialişti de la Institutul de cercetări pentru electrotehnică, In prezent, tot in colaborare cu I.C.P.E., în cadrul institutului nostru a fost realizată o instalaţie pentru experimentări semiindustriale. Noua instalaţie nu poate fi însă experimentată, in vederea stabilirii posibilităţilor de extindere, datorită lipsei generatorului de microunde. Deocamdată, la noi în ţară, pentru realizarea unui asemenea generator, există preocupări doar în cadrul Institutului de subingineri din Oradea, unde, ce-i drept, s-a realizat un magnetron, dar de putere prea mică pentru necesarul instalaţiei semiindustriale şi cu atit mai neîndestulătoare pentru aplicaţii la scară industrială. Avind în vedere posibilitatea reducerii cu 25—30 la sută a consumurilor energetice şi în creşterea cu 50 la sută a productivităţii muncii, prin aplicarea tehnologiei de finisare cu microunde, se impune continuarea cercetărilor pentru o cit mai rapidă implementare in producţie. — Există şi tehnologii noi care au aflat un drum mai uşor către extinderea in producţie ? Fireşte că da. Şi aceasta, în primul rind, datorită faptului că întreprinderile textile sunt, de cîţiva ani, tot mai receptive la nou. Prin urmare, s-a îmbunătăţit, în mod considerabil, conlucrarea noastră. Una din tehnologiile rapid preluate de producţie este, de exemplu, cea de apretare în mediu de spumă a materialelor textile. Anul trecut, în decembrie, s-a introdus la o întreprindere din Arad ; anul acesta, în iulie, noua instalaţie (alcătuită dintr-un generator şi un aplicator de spumă) a fost omologată. Acum este un curs de realizare una şi la „Prodin“ Bucureşti, iar extinderea poate continua nestingherită, de vreme ce omologarea s-a făcut. Avantajele noii tehnologii ? Economii anuale de circa 1,5 milioane lei la o singură instalaţie de apretare, prin reducerea considerabilă a consumului de energie electrică şi de combustibil convenţional. — Cum „netezeşte“ chiar institutul calea spre afirmarea in industrie a noilor tehnologii, prin puternicul său atelier de prototipuri ? — In ce ne priveşte, noua noastră tehnologie de finisare textilă (uscare, albire şi mercerizare), cu ajutorul cimpurilor electrice de mare frecvenţă, formă de energie neconvenţională tot mai utilizată pe plan mondial, instalaţia experimentală necesară s-a realizat în atelierul nostru de producţie industrială. In continuare, prototipul acestei instalaţii, care permite o uscare uniformă, cu un consum simţitor redus de energie, va fi realizat de către industria constructoare de maşini. Trebuie să răminem, in continuare, cit mai disponibili şi pentru realizarea de aparate de laborator necesare efectuării controlului de calitate in unităţile Industriale. Intrucît nu există in economie un constructor de aparate de control pentru industria textilă, ne-am asumat noi această sarcină. Printre realizările de ultimă oră aş aminti o virtelniţă electrică cu pretensionare, pentru verificarea fineţei firelor textile , un aparat pentru determinarea rezistenţei vopsirilor la tratamente termice şi o presă de călcat specială pentru ţesături de tip lină, care depistează modificarea dimensională a ţesăturilor la călcat. In perioada următoare ne vom intensifica şi mai mult eforturile, în vederea punerii la punct a noi metode de investigaţie, care să permită cuantificarea numerică a unor caracteristici altfel determinabile doar subiectiv. De curînd, unele progrese s-au obţinut, in acest sens, in ce priveşte determinarea instrumentală a diferenţelor de culoare, de nuanţă, cu ajutorul unui spectrofotometru de reflexie cuplat cu un minicalculator. Totodată, avînd atalonate caracteristicile coloranţilor individuali, calculatorul indică rapid şi exact reţeta de vopsire ideală, respectiv cit trebuie pus din fiecare colorant pentru a se obţine nuanţa dorită de beneficiar sau de partenerul extern. In continuare, vom urmări, pe aceeaşi cale, optimizarea reţetelor de vopsire a melanei şi a firelor tip bumbac cu diverse clase de coloranţi indigeni. — Institutul efectuează şi cercetări vizind realizarea de produse auxiliare chimice destinate industriei textile. Ce realizări se impun atenţiei ? — Mai întîi, trei tipuri de aglutinanţi pentru imprimarea diverselor materiale textile (doi dintre ei realizaţi în colaborare cu Institutul politehnic Iaşi) şi agenţi de încleiere pentru diferite tipuri de fire. Se remarcă şi o serie de emolienţi care, pe lângă rolul principal de modificare a tuşeului articolelor tratate, lubrefiază fibrele sau firele, reduc încărcarea cu electricitate statică, sporesc hidrofilia, altfel spus, asigură îmbunătăţirea calitativă a produselor realizate. Pentru alinierea la tendinţa mondială de utilizare, la spălarea industrială a linurilor brute, a unor detergenţi cu efect minim de degradare a fibrei, in cadrul institutului s-a elaborat tehnologia de obţinere a unui produs cu denumirea comercială „Detergent NL“. — Este adevărat că reuşita comercială a unui produs textil nou depinde de supunerea sa la rigorile modei ? — Actualmente, pe piaţa mondială, ceea ce primează in aprecierea produselor textile este moda. Se consideră că încadrarea lor in tendinţele modei — privind linia şi coloritul — reprezintă 80 la sută din calitatea produsului, rezistenta acestuia fiind deseori lăsată pe un plan secundar. Acum se bucură de o mare căutare la export materiale textile cu efecte estetice speciale : de scămoșare, de sifonare, de imprimare locală prin transfer de puf sau de folie termoplastică, pri în relief, cu pastă de imprimare expandabilă. Dintre tehnicile noi de imprimare, institutul nostru _______________ s-a ocupat de cea prin imprimarea directă pe material și depunerea pufului in zona imprimată în cîmp electrostatic. In acest sCop, a fost elaborată o complexă tehnologie ce cuprinde antistatizarea pufului din fibre sintetice, recepturile optime pen_______________ tru lianţii propriu-zişi şi tehnica depunerii de puf, in condiţii electrostatice, cu ajutorul unor aparate de depunere concepute şi realizate tot de specialiştii noştri. — Ce are in vedere institutul pentru perioada următoare, astfelincit produsele realizate de industria de profil să întrunească aprecierile tuturor beneficiarilor ? — In acest ultim trimestru al anului ne propunem să obţinem noi „efecte de suprafaţă“ ale materialelor textile, impuse de actuala modă pentru îmbrăcămintea de femei, bărbaţi şi copii, respectiv efecte de creponare, şifonare, perlare, metalizare şi de... imitare a ţesăturilor uzate. In centrul preocupărilor noastre va trebui să se situeze însă intensificarea colaborării cu cercetarea din industria chimică, în vederea realizării unor noi tipuri de fire şi fibre mai fine, cu caracteristici de hidrofilie şi de antistatizare superioare celor actuale. In ce privește dezideratul asigurării unor vopsiri de calitate superioară, acesta nu poate fi realizat decit printr-o mai strinsă conlucrare cu industria de profil, în vederea elaborării unor clase de coloranţi cu rezistenţă sporită. Suntem pe deplin conştienţi de sarcinile care ne revin. La recenta plenară a C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat direcţiile în care trebuie să acţionăm, asemenea tuturor forţelor productive din România. In prezent definitivăm planul cu temele de cercetare pentru anul viitor. In acest scop, am solicitat de la întreprinderile din sector să ne comunice problemele cu care se confruntă, pe care le-ar dori rezolvate prioritar. Totodată, am purtat discuţii cu centralele industriale de profil, cu ministerul de resort, astfel incit toate temele noastre de cercetare să răspundă nevoilor prioritare ale industriei. Ioana DABU CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII — prin aplicarea operativă a soluţiilor elaborate de cercetare ÎN ÎNTÎMPINAREA CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI Al nouălea din seria sa, un exemplar al robotului industrial pentru ambalat confecţii este acum reglat, probat, pregătit pentru viitoarea sa activitate. Producător — întreprinderea „Electrotimis" LUCRĂRILE AGRICOLE DE TAMNA ÎNCHEIATE NEINTIRZIAT Ialomiţa : Experienţa fruntaşilor aplicată in toate fermele Acum, cind cu fiecare zi se apropie sezonul rece, in unităţile agricole din judeţul Ialomiţa s-a efectuat un control exigent al modului cum sunt asigurate cantităţile de furaje necesare sectoarelor zootehnice pe ■ perioada de stabulaţie. Constatările dintr-un şir de unităţi care pină la această dată nu au reuşit să-şi realizeze in totalitate structura sortimentală de nutreţuri au determinat adoptarea unor măsuri care să înlăture efectele acestei stări de lucruri. Şi aceasta, cu atit mai mult cu cit in cimp mai sunt importante cantităţi de coceni şi vreji de leguminoase, care în diferite amestecuri por constitui un furaj valoros pentru animale. La 27 octombrie. In bazele furajere din sectoarele zootehnice erau depozitate 46 000 tone fin de lucerna, 356 000 tone suculente si 180 000 tone grosiere, cantităţi care reprezintă intre 60 si respectiv, 95 la sută din cele prevăzute prin balanţa furajeră. Dacă pentru realizarea cantităţilor de suculente si grosiere mai sunt posibilităţi pentru ca necesarul planificat să fie îndeplinit, deficitul de fin trebuie acoperit cu furaje care se pot insiloza cu taiţei de sfeclă de zahăr. Un exemplu în ce priveşte preocuparea permanentă a comandamentului judeţean pentru agricultură privind buna desfăşurare a activităţii in sectoarele zootehnice si, implicit, in asigurarea cantităţilor de furaje pentru perioada de stabulatie 11 oferă luna octombrie, cind zilnic s-au însilozat peste 10 000 tone de suculente. Continuă să se însilozeze cocenii de porumb din soiurile tardive în amestec cu coletele si frunzele de sfeclă, cu resturi vegetale din grădinile de legume, cu melasă şi tăiţei de la fabricile de zahăr, în majoritatea unităţilor s-au extins metodele de drojduire a ciocălăilor şi tratarea cu amoniac a paielor. Cu sprijinul specialiştilor din cadrul direcţiei generale a agriculturii, în toate unităţile s-a trecut la prepararea furajului unic cu un grad ridicat de consum şi asimilare. Deşi toate aceste măsuri au fost stabilite incă cu multă vreme în urmă, trebuie spus că ele au fost aplicate inegal si aceasta datorită superficialităţii cu care conducerile unor cooperative agricole de producţie privesc buna desfăşurare a activităţii din zootehnie. Dacă la cooperativele agricole de producţie din Gheorghe Doja, Smirna, Dridu, Gîrbovi, Slobozia, Gura Ialomiţei şi Gheorghe Lazăr cantităţile de furaje pentru hrănirea animalelor pe timpul iernii au fost nu numai realizate, dar si depăşite, in altele, cum sunt C.A.P. Stelnica, Săveni, Perieti si Albeşti, a fost necesară intervenţia directă a comandamentului judeţean pentru a le demonstra că prin acţiuni gospodăreşti se mai pot aduna cantităţi mari de furaje. Faptul că datorită secetei excesive din timpul verii nu s-au putut realiza cantităţile de fin planificate, in special de unităţile din zonele care nu sunt racordate la sistemele de irigaţii, este ştiut. Dar cocenii, vrejii de soia si fasole, coletele si frunzele de sfeclă si alte resturi vegetale care se pot insiloza in diferite amestecuri au fost suficiente şi mai există incă. Unii, şi ce este mai regretabil, chiar dintre cei cu funcţii de răspundere în conducerile unităţilor agricole, s-au cam obişnuit însă să umble după nutreţuri pe la poarta celor care se străduiesc an de an să-şi producă furaje. In loc să mobilizeze forţele pentru a stringe toate resursele care pot fi administrate in hrana animalelor. Pe bună dreptate, comandamentul judeţean pentru agricultură a dispus ca în această toamnă tot ce poate constitui furaj să fie strîns şi gospodăreşte depozitat, iar animalele să fie pâşunate pe porumbişti pină cind se va încheia executarea ogoarelor adinci de toamnă. In această direcţie s-a luat măsura ca porumbiştile întîi să fie păşunate şi apoi arate. Pentru iarnă, pretutindeni trebuie asigurate stocurile de nutreţuri stabilite. Conducerile unităţilor, specialiştii din sectoarele zootehnice trebuie să înţeleagă că asigurarea cantităţilor de nutreţuri pentru perioada stabulaţiei este hotăritoare pentru menţinerea stării de sănătate a efectivelor de bovine şi ovine. Efectele favorabile ce decurg dintr-o bună furajare şi îngrijire se concretizează in obţinerea unor producţii mari,in asigurarea unei stări de reproducţie în măsură să ducă la creşterea efectivelor. Mihai VIŞOIU corespondentul „Scinteii cluj . Sfecla de zahăr transportată şi livrată ritmic Pină în seara zilei de 30 octombrie, in judeţul Cluj, sfecla de zahăr era recoltată de pe 99 la sută din suprafaţa cultivată. In marea majoritate a consiliilor agroindustriale — Aghireşu, Apahida, Căşeiu, Dej, Gilău, Gherla şi altele — recoltarea a fost încheiată. S-a transportat din cimp 84 la sută din cantitatea de sfeclă recoltată, creîndu-se front liber tractoarelor pentru intensificarea arăturilor adinei de toamnă şi pre-,~ gătirea solului in vederea însăminţărilor de primăvară. Din producţia recoltată, 30 la sută (61 500 tone) s-a livrat, conform graficelor, pentru industrializare. Inginerul Vasile Trifu, şeful Centrului judeţean de îndrumare tehnică a culturii sfeclei de zahăr, ne-a făcut cunoscut că aproape toate unităţile s-au încadrat în graficele de livrare. Unele din acestea, cum sunt cele din consiliile agroindustriale Căşeiu, Dej, Gilău, au expediat fabricii din Luduș întreaga cantitate de sfeclă recoltată. Față de 1100 tone sfeclă, cit se livra cu cîteva zile în urmă, în prezent s-a ajuns să se expedieze zilnic peste 2100 tone. Această situaţie se datoreşte faptului că o serie de consilii agroindustriale au primit un număr mai mare de mijloace de transport. Iar activitatea de încărcare şi descărcare este mai bine organizată, conducătorii unităţilor şi specialiştii urmăresc ca autocamioanele să fie încărcate la capacitate, să se efectueze mai multe curse pe zi. Asemenea aspecte pozitive am intilnit la Apahida, Bonţida, Iclod si in alte consilii agroindustriale. Cu toate acestea, a menţionat interlocutorul nostru, si aveam să constatăm şi noi pe teren: sunt unităţi care nu se încadrează In graficele de recol- ■ tare şi livrare. - -n Din consiliul agroindustrial Mocu, unde s-au recoltat pină la această dată peste 15 000 tone sfeclă, s-a livrat mai puţin de jumătate. De la Ţaga, din cele 4130 tone recoltate erau livrate 2 400 tone. Principala cauză este neasigurarea în ultimele zile a numărului de mijloace de transport necesare, dar şi faptul că autocamioanele nu sunt folosite la întreaga capacitate. De la unele unităţi, de exemplu, au plecat maşini încărcate la jumătate din capacitate, iar unele din acestea nu au efectuat mai mult de două curse pe zi, cind ar fi putut realiza trei curse zilnic. Inginerul Vasile Trifu a menţionat că fabrica de la Luduş are capacitate de prelucrare şi solicită să fie intensificat ritmul de livrare. Iată un apel care trebuie să fie auzit de conducerile unităţilor din consiliile agroindustriale Cîmpia Turzii, Mihai Viteazul, Mociu, Ţaga, unde sunt cantităţi mai mari de sfeclă recoltată şi depozitată, apel care poate fi onorat. Şi aceasta cu atit mai mult cu cit se cunoaşte de către specialişti că in actualele condiţii climatice sfecla recoltată nu trebuie să stea prea multă vreme netransportată, deoarece se înregistrează pierderi în greutate si se reduce conţinutul de zahăr, ceea ce este in detrimentul producţiei, în general, şi al cultivatorilor. Marin OPREA corespondentul „Scinteii*