Scînteia, decembrie 1987 (Anul 56, nr. 14083-14110)

1987-12-01 / nr. 14083

SCINT El A — marți 1 decembrie 1987 VIZITA OFICIALĂ ÎN ŢARA NOASTRĂ A PREŞEDINTELUI REPUBLICII ARABE SIRIENE, HAFEZ AL-ASSAD Dineu oficial oferit de preşedintele Nicolae Ceauşescu în onoarea preşedintelui Hafez Al-Assad TOASTUL PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. I) politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi în alte domenii de interes comun, în continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : Privind în centrul preocupărilor înfăptuirea neabătută a planurilor şi programelor de dezvoltare economică şi socială a ţării, acordăm, în acelaşi timp, o atenţie deosebită situaţiei internaţionale, participăm activ la eforturile pentru soluţionarea constructivă a problemelor complexe ce confruntă epoca noastră, pentru promovarea fermă a politicii de pace şi colaborare. Situaţia internaţională continuă să fie gravă şi foarte complexă, îndeosebi ca urmare a cursei înarmărilor, a agravării unor conflicte şi focare de tensiune, a manifestării politicii imperialiste de forţă şi dictat, de amestec în treburile interne ale altor state. Uriaşele arsenale de arme nucleare care s-au acumulat în lume impun un nou mod de gindire şi abordare a problemelor păcii şi războiului, care trebuie să pornească de la faptul că un război mondial este de neadmis, pentru că s-ar transforma inevitabil într-o catastrofă nucleară ce ar duce la distrugerea civilizaţiei, a însăşi vieţii pe Pămînt. în aceste condiţii, problema fundamentală a epocii noastre o constituie oprirea cursei înarmărilor şi trecerea la măsuri hotărîte de dezarmare, în primul rînd de dezarmare nucleară, asigurarea dreptului suprem al popoarelor, al oamenilor la existenţă liberă şi demnă, la viaţă, la pace. Este mai necesar ca oricînd ca toate popoarele, forţele realiste, iubitoare de pace de pretutindeni să conlucreze cît mai strîns în lupta pentru înlăturarea pericolului nuclear, pentru apărarea păţii. Apropiata întîlnire sovieto-americană la nivel înalt şi semnarea acordului privind eliminarea rachetelor cu rază medie de acţiune şi operativtactice din Europa şi Asia reprezintă un moment de însemnătate istorică. Dar, avînd în vedere că şi după eliminarea rachetelor cu rază medie mai rămîn încă uriaşe cantităţi de arme nucleare, este necesar să fie intensificată, în continuare, lupta unită a popoarelor, a forțelor păcii de pretutindeni pentru a se face noi pasi înainte pe calea dezarmării nucleare, pentru lichidarea totală a armelor nucleare din întreaga lume. Este necesar, totodată, să se treaca cu hotarîre, la reducerea substantiala a armelor convenţionale, clasice, precum şi a efectivelor şi cheituielilor militare. România, actionind concret in aceasta directie, a hotărît — pe baza unui referendum naţional în cadrul căruia şi-a spus cuvintul întregul nostru popor — să treacă, încă de anul trecut, în mod unilateral, la reducerea cu 5 la sută a armamentelor, efectivelor şi cheltuielilor sale militare. Ţara noastră se pronunţă şi acţionează pentru o largă colaborare între ţările din Balcani, pentru transformarea acestei regiuni într-o zonă a păcii, fără arme nucleare şi chimice, fără trupe şi baze militare străine. Sprijinim crearea de zone denuclearizate şi lipsite de arme chimice în nordul şi centrul Europei, în Mediterana, precum şi în alte regiuni ale lumii. Referindu-se la conflictele existente în lume şi în mod deosebit la situaţia din Orientul Mijlociu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : Considerăm că, în situaţia internaţională actuală, se impune să fie sporite eforturile şi acţiunile în direcţia soluţionării pe calea paşnică, a tratativelor, a tuturor conflictelor şi problemelor litigioase dintre state. Ţara noastră s-a pronunţat şi se pronunţă consecvent pentru rezolvarea globală, trainică şi justă, a problemelor din Orientul Mijlociu, pe baza retragerii Israelului din teritoriile arabe ocupate, a soluţionării problemei poporului palestinian prin recunoaşterea dreptului său la autodeterminare şi crearea unui stat propriu, independent, a , asigurării,,, securităţii, suveranităţii şi integrităţii tuturor statelor din această zonă. în lumina ultimelor evoluţii,’apre- ' ciem că se impune să fie sporite eforturile pentru organizarea, într-un viitor cît mai apropiat, a unei conferinţe internaţionale de pace în Orientul Mijlociu, sub egida O.N.U., la care să participe toate părţile interesate, inclusiv Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei — ca reprezentant unic şi legitim al poporului palestinian , precum şi Israelul şi membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate. Ne exprimăm îngrijorarea faţă de continuarea războiului dintre Iran şi Irak, faţă de situaţia deosebit de periculoasă care s-a creat în această regiune. Ne pronunţăm pentru încetarea grabnică a ostilităţilor militare — care au produs atîtea pagube şi suferinţe ambelor popoare — şi pentru trecerea hotărîtă la negocieri, în vederea reglementării paşnice a problemelor dintre cele două state. In continuare, preşedintele Nicolae Ceauşescu a spus : Se impune, de asemenea, intensificarea eforturilor pentru soluţionarea globală a problemelor subdezvoltării — inclusiv a problemei datoriilor externe extrem de mari ale ţărilor în curs de dezvoltare — pentru instaurarea noii ordini economice internaţionale, bazată pe egalitate şi echitate, care să favorizeze progresul mai rapid al tuturor ţărilor, şi îndeosebi al celor rămase în urmă, să asigure dezvoltarea armonioasă şi stabilitatea economică mondială. în acest sens, considerăm că este necesarsă se treacă la organizarea, în cadrul O.N.U., a unei conferinţe internaţionale, la care să participe atît ţările în curs de dezvoltare, cît şi ţările dezvoltate. Ne pronunţăm pentru participarea activă, în condiţii de deplină egalitate, la viaţa internaţională a tuturor statelor, şi în mod deosebit a ţărilor mici şi mijlocii, a ţărilor în curs de dezvoltare şi nealiniate, care constituie marea majoritate a statelor lumii şi sunt direct interesate într-o politică de colaborare, de independenţă şi pace. Acţionăm cu toată hotărîrea pentru creşterea rolului O.N.U. în viaţa internaţională, în soluţionarea, cu participarea tuturor statelor, a problemelor mondiale. Avâtd convingerea ca vizita pe care o întreprindeţi în România va reprezenta un nou moment de seamă în întărirea pe mai departe a conlucrării româno-siriene, doresc să toastez : — pentru prietenia şi colaborarea dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, — în sănătatea preşedintelui Assad, a tuturor oaspeţilor noştri sirieni, — în sănătatea dumneavoastră, a tuturor ! (Vii aplauze). (Urmare din pag. I) la Damasc în februarie 1974 şi cu prilejul vizitelor reciproce care i-au urmat. S-a consolidat colaborarea dintre noi în numeroase domenii de interes comun. Poporul arab sirian dă o înaltă apreciere contribuţiei prietenilor români la realizarea unor obiective de dezvoltare economică în Siria. Sîntem hotărîţi să dezvoltăm şi pe mai departe colaborarea economică, comercială şi tehnică dintre ţările noastre. Intîlnirile noastre precedente au oferit prilejuri preţioase de schimb de opinii în legătură cu diferitele aspecte ale relaţiilor siriano-române, precum şi în legătură cu situaţia din zonele noastre şi de pe arena mondială. La convorbirile de azi am continuat schimbul de vederi asupra ultimelor evoluţii ale situaţiei. în continuare, preşedintele Hafez Al-Assad a spus : Dacă la orizont se întrevăd semne de destindere pe arena internaţională, cel mai important este ajungerea de către Uniunea Sovietică şi Statele Unite la un acord cu privire la eliminarea rachetelor nucleare cu rază medie şi mai scurtă de acţiune din Europa, precum şi convenireaunei întilniri sovieto-americane la nivel înalt care urmează să aibă loc peste aproape o săptămînă. Totuşi această destindere dătătoare de speranţe nu s-a conturat încă pentru a da o imagine clară asupra situaţiei internaţionale ulterioare acestor evenimente. Fără îndoială că popoarele lumii salută orice asemenea pas către înlăturarea armelor nucleare şi dezarmare în lume, ca pas spre pacea pe care toate popoarele lumii o doresc. - ■ -■■■■■ Popoarele au drepturi şi cauze, numeroase din ele fiind confruntate cu probleme generate de agresiunea la care sunt supuse, de încercările de dominaţie străină. Pacea mondială nu va fi deplină atlta vreme cît drepturile, cauzele şi problemele vor răprime nesoluţionate. Popoarele nu renunţă la drepturile lor, nu se tocmesc pentru cauzele lor şi nu acceptă soluţii nejuste pentru problemele lor. Dacă dreptatea nău se instaurează, dacă nu se găsesc soluţii drepte pentru asemenea suferinţe, problemele existente pot reizbucni în orice moment, pacea mondială fiind anceninţată cu zdruncinarea a însăşi temeliei pe care aceasta se bazează. Arătînd că „perpetuarea situaţiei explozive în Orientul Mijlociu nu serveşte păcii şi securităţi i in■ ternaţionale, ci dimpotrivă constituie un focar gata să se aprindă“, preşedintele Siriei a criticat poziţia Israelului, arătînd, în continuare : Concepţia de pace a Israelului ca şi a celor ce-l sprijină este in flagrantă contradicţie cu concepţia adevărată de pace. Atîta timp cît va dăinui această diferenţă în concepţia despre pace, pacea în zonă va rămîne un obiectiv îndepărtat, iar arabii vor continua lupta pînă la eliberarea teritoriului şi recuperarea drepturilor lor. Baza clară a instaurării păcii în regiunea noastră este aplicarea rezoluţiilor Naţiunilor Unite privind cauza palestiniană şi a Orientului Mijlociu. Am sprijinit, pentru aplicarea acestei rezoluţii, convocarea unei conferinţe internaţionale de pace cu participarea tuturor părţilor interesate, a celor cinci state membre permanente în Consiliul de Securitate sub egida O.N.U. Persistenţa Israelului de a refuza conferinţa internaţională este o evadare de la confruntarea cu realitatea şi de la aplicarea rezoluţiilor internaţionale, o expresie a persistenţei sale în ocuparea teritoriilor arabe. * îrrcontirtuare, preşedintele Hafez Al -Assad a arătat : Recuperarea tuturor teritoriilor arabe ocupate şi a drepturilor naţionnale inalienabile ale poporului arab palestinian sunt lucruri la care nu se poate renunţa şi care nu pot face obiect de tocmeală. Pacea este ţelul tuturor popoarelor. Cele care o doresc şi se străduiesc cel mai mult pentru ea sunt popoarele care suferă de pe urma agresiunilor, ale căror drepturi au fost spoliate şi care îşi văd ameninţată însăşi existenţa. Forţele cele mai ostile păcii sînt cele care rîvnesc teritoriile altora cu bogăţiile lor şi tind să domine pe alţii. în ce priveşte Libanul, ţară frăţească dragă, Siria, care a făcut mult pentru ea, fidelă legăturilor frăţeşti şi naţionale, va continua să facă tot ce îi stă în putinţă pentru realizarea reconcilierii naţionale libaneze, pentru a-i sprijini pe fraţii lor libanezi în lupta de eliberare a teritoriilor lor ocupate de Israel, pentru păstrarea unităţii şi independenţei Libanului, pentru reinstaurarea securităţii şi liniştii pe meleagurile sale. Siria cooperează deschis cu toate ideile şi propunerile de natură să sprijine realizarea acestui obiectiv. Ea speră şi aşteaptă ca toate grupările din Liban să purceadă cu toată seriozitatea la depăşirea situaţiei actuale. Siria asigură pe toţi de dorinţa sa arzătoare de colaborare pentru înfăptuirea acestui obiectiv. Trebuie subliniată gravitatea pe care o reprezintă concentrarea de flote străine în Golf. Perpetuarea prezenţei acestora în apele Golfului amplifică criza şi constituie unul din elementele care frînează încheierea războiului, amplificînd riscurile de extindere a acestuia. Intre problemele importante ale lumii care necesită o abordare urgentă se află sistemul economic mondial care naşte crize grave ce se resfrîng, în principal, asupra ţărilor în curs de dezvoltare. A devenit stringentă necesitatea unui nou sistem economic care să înlăture povara de pe umeriiacestor, ţări şi să le permită să realizeze dezvoltarea economico-sociîalâ' îfi condiţii echitabile. în încheiere, preşedintele R. A. Siriene a spus : Vă rog, tovarăşi şi prieteni, să toastăm pentru prietenia dintre popoarele sirian şi român. Aduc preşedintelui Ceauşescu un călduros salut şi cele mai sincere urări de sănătate, fericire şi viaţă îndelungată. (Vii aplauze). TOASTUL PREŞEDINTELUI HAFEZ AL-ASSAD — Altfel nici că s-ar putea. Care ar fi sensul muncii noastre ? Dacă n-am reuşi să smulgem timpului un beneficiu fizic, real. Oră de oră, zi de zi, an de an. In parte, cu acest beneficiu ne înfrumuseţăm viaţa. Şi nici nu apuc să observ cind primarul comunei, Liviu Opriţescu, a dispărut de pe banca pe care stăteam de vorbă şi a reapărut cu un album de fotografii color. Am zimbit. Crezînd că era un album de familie. Şi, într-o anumită măsură, asta şi era. Albumul realizărilor şi proiectelor celor 8 000 de oameni ce locuiesc şi muncesc la Periam. Una dintre prosperele comune ale judeţului Timiş. — In 1979 am fost ales primar la Periam. Sunt hunedoreancă de fel. M-am născut la Dobra in 1953. Mama era bănăţeancă şi, după ani, ne-am reîntors la Sînnicolau Mare. Acolo am învăţat care este greutatea şi ce respect se cuvine meseriei. In 1968 eram ucenică. Apoi am urmat o şcoală profesională la Arad. Am ajuns la Timişoara, unde am terminat liceul seral. Acum sunt şi studentă la cursurile fără frecvenţă ale unei facultăţi bucureştene. Fiecare etapă a însemnat o acumulare de experienţă. Funcţia de primar, la Periam, continuă să fie pentru mine, şi azi, examenul de maturitate politică. In razele de lumină, încă limpezi, ale toamnei dăm paginile albumului. Şi comparăm anumite imagini. — Priviţi aici ! Sunt clădirile fabricilor de cherestea, de cărămidă, de pălării, de conserve. Cind am venit eu ele existau. Azi industria locurilor arată cu totul altfel. Din 1979 s-au deschis la Periam o nouă secţie a întreprinderii I.M.A.I.A. Timişoara, una a întreprinderii de pălării. „Colortex“, s-au construit blocuri care punctează arhitectonic ţinuta edilitară a comunei. In total, 120 de apartamente confortabile. Am dat în folosinţă şi o clădire unde se află numeroase magazine, poşta şi alte servicii de interes social. " Este chiar construcţia din faţa primăriei. Poate că v-aţi mirat cind am spus că s-au construit doar cîteva blocuri. Nu au fost necesare mai multe. Comuna are particularităţile specifice zonei Banatului. Tot ce se face reflectă o necesitate reală din punct de vedere social. Avem mulţi copii şi tineri. Pentru ei am dezvoltat reţeaua de asistenţă sanitară. Dispunem de două dispensare umane. Patronăm şi o casă de copii. Avem două şcoli generale, un liceu agroindustrial, unde se pregătesc, şi noi urmărim cum, viitorii noştri specialişti şi tehnicieni ce vor lucra in sectorul agricol. E un lucru foarte important să ai certitudini chiar la virsta adolescenţei. La fel de important am considerat, împreună cu locuitorii comunei, in cadrul a numeroase dezbateri, că este să ne dezvoltăm activităţile educative in cele două cămine culturale, in zona de agrement, extrem de frumoasă, dar şi pe cele sportive, în cadrul bazelor pe care le-am amenajat. Aşa se explică de ce căluşarii de la Pesac, sat care aparţine de comuna Periam, sunt renumiţi. Au fost răsplătiţi la ediţiile Festivalului naţional „Cintarea României“ cu numeroase distincţii. Avem ambiţii mari, in special la handbal, cu echipa cu care vrem să reintrăm in divizia A, unde am activat cu ciţiva ani in urmă. Răsfoim alte pagini ale albumului. Aflu de la primarul Liviu Opriţescu lucruri interesante. S-a modernizat şi extins reţeaua comercială. S-au creat noi vaduri de acest gen. In zona de agrement s-a construit un camping cu 37 de căsuţe. Prin Periam trec anual mii de turişti. Români şi străini. Se află in construcţie o fabrică de gheaţă ce va permite conservarea şi prelucrarea fructelor, în regim industrial, iar intr-o secţie vor fi produse sucuri şi răcoritoare. In rîndul proiectelor figurează o nouă investiţie la Fabrica de pălării „Colortex“, care va produce cu preponderenţă articole de lux ; o nouă secţie industrială, filială a întreprinderii „Electromotor“ din Timişoara ; noi unităţi pentru mica industrie. Cum mişcarea profesională indică, în continuare, că la Periam circa 60 la sută din locuitori şi forţa de muncă este feminină, sunt create locuri de muncă adecvate. Pe agenda de lucru a primarului stau scrise proiecte de modernizare a nodului de cale ferată Arad-Periam- Timişoara şi a micului şi cochetului port la Mureş. Sunt cele două artere vitale, care trebuie să ţină pasul cu dezvoltarea agriculturii la Periam. — Agricultură de calitate se făcea şi în trecut la Periam. Aceasta era un model, ne spune Ioan Mariş, inginerul-şef al cooperativei agricole de producţie Periam, una dintre cele mai bune unităţi de acest gen din ţară. Practicăm azi o agricultură de performanţă. Performanţapresupune ştiinţă. Iar ştiinţa te obligă, te constringe să înveţi continuu. Dacă nu ştii limba cu care să vorbeşti şi să ceri pămintului, fireşte că nici el nu ştie ce, ci, cum să-ţi dea. Agricultura nu cere multă filozofie. Cere multă muncă. Practicăm culturi pe suprafeţe mari. Circa 6 000 de hectare. Pomicultura ocupă peste 600 de hectare, iar ferma de vegetale peste 1 400 ha. Cu ciţiva ani in urmă scoteam sub 2 000 de kilograme la culturile de grîu, orz, porumb, 800 kg la floareasoarelui, soia, fasole, circa 13 000 kg la sfecla de zahăr. Am procedat la o modernizare a culturilor. Noile soiuri și hibrizi de mare randament, pe care le-am introdus, s-au adaptat la soiurile din zonă : „Lovrin“ 34, „Fundulea“ 29, „Libelula“, la grîu, ,,Sonia“, la porumb, „Miraj“, la orz. Lucru important ! Folosind noile rezultate ale cercetărilor agrotehnice am reorganizat soiurile productive, am introdus asolamentul de patru ani şi, prin soiurile şi hibrizii cu înaltă valoare biologică, ne-am creat nu numai necesarul de sămînţă de elită şi superelită, ci chiar am devenit producători şi furnizori pentru alte unităţi. Rezultatele au fost din ce în ce mai bune. Pentru rezultatele noastre am fost distinşi cu „Meritul Agricol“ clasa a IlI-a şi a II-a de două ori, în anii 1983, ’84, ’85. In 1986, pentru producţiile amintite la orz şi porumb, ni s-a înminat titlul de „Erou al Noii Revoluţii Agrare“. Dar cum practicarea agriculturii seamănă cu o competiţie care nu se va termina niciodată, cel puţin aşa şi-o imaginează interlocutorii mei, ei caută să-şi îmbunătăţească rezultatele, performanţele de azi cu noi recorduri. La Periam sunt consultate numeroase reviste de specialitate, româneşti, dar şi străine. Printre ele se numără şi prestigioasa publicaţie „Digest Farm“. Se experimentează noi tehnologii, noi tehnici şi noi soiuri şi hibrizi, in colaborare cu specialiştii Staţiunii de cercetări agricole de la Lovrin şi cu cei ai bazei de cercetare a Institutului de chimie din Cluj-Napoca. Loturile experimentale promit rezultatele ce conturează noi performanţe. Dar Periamul a fost, rămine şi azi vestit prin culturile pomicole. Prin plantaţiile organizate pe un sol nisipos, „geriatrizat“ cu ajutorul unui sistem de irigaţii subteran. Ing. Maria Stroca, şefa fermei 9 a întreprinderii agricole de stat Periam, se arată bucuroasă să-mi vorbească despre culturile pomicole. Despre soiurile Starkinson, Ionathan şi Golden, despre culturile de piersic în care vedete sunt soiurile Dixired, Springold, Redhaven, Cardinal. Culturile de piersic au fost înfiinţate in 1970. Legumicultura este şi ea la mare preţ. Periamul exportă nu numai roşii, ardei, vinete, ci chiar şi pepeni cu o aromă deosebită. Preşedintele cooperativei agricole de producţie Periam, Sabin Ţăran, mi-a vorbit despre fermele zootehnice unde sunt crescute peste 850 de capete de taurine, 4 000 de porcine, 1 300 de ovine şi peste 12 000 de păsări. Despre ciştigurile multor ţărani cooperatori, ce depăşesc 30 000 lei anual, la care se adaugă şi beneficiul de plan. Despre cei şase fraţi ai săi : Nicolae, Paraschiva, Aurel, Todor, Victor şi Maria, cu care a coborit, în 1944, împreună cu familia lor săracă, de la Baia de Arieş aici, la Periam. Azi toţi au gospodării înstărite în comună. Mai mi-a vorbit despre un bal istoric, balul cooperatorilor de la Periam, dat, în urmă cu 25 de ani, la căminul cultural, cu prilejul încheierii procesului de cooperativizare a agriculturii. — A fost o mare sărbătoare a pămintului. Atunci am auzit la cei bătrîni vorbe ce m-au călăuzit : munciţi pămîntul ca să învăţaţi să-l înţelegeţi. Dacă-l veţi înţelege o să ajungeţi să-l iubiţi. De abia atunci veţi deveni ţărani adevăraţi. Era titlul rivnit. Supremul titlu de nobleţe. Şi, crede-mă, acest adevăr robust îmi luminează şi azi viaţa. Marian CONSTANTINESCU Competenţa şi răspunderea la temelia marilor recolte PAGINA 3 Vizită protocolară Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a intilnit, luni dupa-amiaza, la Palatul Consiliuluide Stat, cu secretarul general al Partidului Baas Arab Socialist din Siria, preşedintele Republicii Arabe Siriene, Hafez Al-Assad, care i-a făcut o vizită protocolară. Dentilnirea dintre cei doi conducători de partid şi de stat, premergătoare convorbirilor oficiale, s-a desfăşurat sub semnul stimei şi înţelegerii reciproce, al bunelor relaţii statornicite între ţările şi popoarele noastre. ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICII (Urmare din pag. I) tribui la amplificarea şi extinderea in continuare a acestor relaţii. Preşedintele Hafez Al-Assad a mulţumit pentru invitaţia de a vizita din nou România, pentru atmosfera de prietenie şi caldă ospitalitate cu care a fost înconjurat de la sosirea în ţara noastră, manifestîndu-şi, la rîndul său, încrederea că actualul dialog la nivel inai românosirian va deschide noi perspective dezvoltării pe mai departe a colaborării economice, comerciale şi tehnice dintre ţările noastre, precum şi conlucrării în sfera vieţii internaţionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad au relevat cu satisfacţie evoluţia pozitivă a raporturilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Siria pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi în alte domenii de interes comun. S-a apreciat că potenţialul economic în creştere al celor două ţări oferă largi posibilităţi pentru întărirea colaborării româno-siriene, pentru extinderea cooperării in producţie, pentru sporirea volumului şi diversificarea schimburilor comerciale. Cei doi conducători de partid şi de stat au hotărit ca membrii delegaţiilor, să examineze, in timpul vizitei, posibilităţile de extindere în continuare a cooperării reciproc avantajoase dintre România şi Siria, căile şi modalităţile practice de dezvoltare a conlucrării lor în diferite, domenii de interes comun. Convorbirile se desfășoară într-o atmosferă de caldă prietenie și înțelegere reciprocă. SOSIREA IN CAPITALĂ (Urmare din pag. 1) , bucureştene, precum şi tineri sirieni • ee.istodiazăxîik'ţara noastră. Ei' tifiv făcut o caldă, manifestare de prieten, nie „ceJoivdoi? conducători de partid' a» şi de stat, exprimîndu-şi satisfacţia * pentru noua întîlnire româno-siriană la nivel înalt, convingerea că aceasta va deschide noi perspective pentru amplificarea colaborării pe plan bilateral şi în sfera vieţii internaţionale. Cei doi preşedinţi au luat loc intr-o maşină escortată de motociclişti. Coloana oficială s-a îndreptatspre reşedinţa rezervată înaltului oaspete sirian. Aici, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al- Assad s-au întreţinut într-o atmosferă cordială. Realizări in economie BRĂILA : Livrări suplimentare la export Pentru a intîmpina cu noi şi semnificative fapte de muncă apropiata Conferinţă Naţională a partidului şi cea de-a 40-a aniversare a Republicii, colectivele de oameni ai muncii de la întreprinderea de utilaj greu „Progresul“ Brăila se află într-o susţinută întrecere socialistă, în perioada care a trecut din acest an, bilanţul muncitoresc este deosebit de semnificativ. Astfel, sarcinile de plan la export pe întregul an 1987 au fost realizate la excavatoare cu o depăşire de 73 excavatoare de diferite tipuri. De asemenea, peste prevederile contractelor cu partenerii externi au fost realizate 500 tone utilaj metalurgic şi o gamă diversificată de piese de schimb pentru excavatoare. (Candiano Priceputu). TIMIŞ : Noi capacităţi de producţie La staţia de nisipuri cuarţoase din Făget a întreprinderii de materiale de construcţii Timişoara a intrat in funcţiune o linie tehnologică pentru producerea cuarţului de înaltă puritate, utilizat la elaborarea siliciului tehnic. Concepută şi executată de specialiştii şi muncitorii unităţii, în colaborare cu cercetătorii Institutului de cercetare şi proiectare pentru materiale de construcţii Bucureşti, noua capacitate, care se remarcă printr-un randament ridicat şi un consum redus de combustibil, va asigura pentru nevoile economiei naţionale şi în primul rind pentru industria electronică materie primă de înaltă puritate, eliminindu-se astfel importul. De la începutul anului şi pină în prezent, in judeţul Timiş au fost racordate la circuitul economic 190 de capacităţi şi obiective industriale, unele puse in funcţiune înainte de termenele prevăzute. Potenţialul tehnico-productiv al întreprinderii „Electrotimiş“, bunăoară, a sporit cu o nouă unitate — Fabrica de maşini specifice pentru industria electrotehnică şi de utilaje pentru prelucrări metalice prin procedee neconvenţionale, in timp ce la Combinatul petrochimic „Solventul“ a început să producă o modernă instalaţie de anhidridă italică. Tot în acest an, pe platforma industriei alimentare din municipiul Timişoara au intrat în funcţiune o fabrică de prelucrat soia şi grăsimi hidrogenate şi alta de produse proteice texturate din soia. La Lugoj şi-a început activitatea un poligon pentru prefabricate din beton armat, iar la Jimbolia au fost puse in funcţiune noi instalaţii de utilizare a apei geotermale in procesul tehnologic de producere a materialelor de construcţii, care vor contribui la economisirea a 1 500 tone combustibil convenţional anual. In prezent, constructorii şi beneficiarii de investiţii din judeţul Timiş, puternic mobilizaţi de indicaţiile secretarului general al partidului privind realizarea la termen a tuturor obiectivelor industriale prevăzute in planul pe acest an, şi-au amplificat eforturile in muncă, organizînd la un nivel superior întreaga activitate productivă, în vederea grăbirii lucrărilor de execuţie şi de montaj pe fiecare şantier, întimpinînd astfel ,cu realizări de prestigiu Conferinţa Naţională a partidului. (Cezar Ioana). COVASNA : Cantităţi sporite de cărbune Printr-o amplă mobilizare a forţelor materiale şi umane, colectivul de oameni ai muncii de la cariera de lignit Sfintu Gheorghe, judeţul Covasna, au extras peste plan o producţie de aproape 70 000 tone de cărbune. Sunt create toate condiţiile ca minerii de la această unitate de exploatare să livreze suplimentar însemnate cantităţi de lignit economiei naţionale. Acest succes are la bază creşterea productivităţii muncii, preocuparea pentru folosirea deplină a capacităţii utilajelor miniere din dotare, reducerea cheltuielilor materiale de energie şi combustibil. (Constantin Timaru). ALBA : Economii de metal şi energie Preocuparea colectivelor de muncă din industria judeţului Alba pentru realizarea producţiei planificate este însoţită de acţiuni şi măsuri care urmăresc reducerea continuă a consumurilor materiale şi energetice de producţie. In prezent se acţionează susţinut pentru înnoirea şi modernizarea tehnologiilor, asimilarea in fabricaţie a unor produse cu caracteristici superioare şi reproiectarea celor existente. Pe aceste căi, de la începutul anului și pină in prezent au fost economisite aproape 700 tone metal și peste 80 000 MWh energie electrică. (Ștefan Dinici).