Scînteia, aprilie 1988 (Anul 57, nr. 14188-14213)
1988-04-01 / nr. 14188
SCINTEIA — vineri 1 aprilie 1988 Producţia de export realizată la timp şi de calitate - sursa sigură de sporire a veniturilor oamenilor muncii La întreprinderea „Electromureş“ din Tirgu Mureş exportul a cunoscut in primii doi ani ai actualului cincinal o curbă mereu ascendentă, unitatea cucerind aprecieri unanime din partea multor parteneri de peste hotare prin două atuuri de bază : calitatea produselor si promptitudinea in livrarea comenzilor. Aceleaşi argumente au permis ca si in primul trimestru din acest an planul la export să fie .Îndeplinit si chiar depăşit, fiind livrate suplimentar produse in valoare de peste 5 milioane de lei. Cum se explică acest succes, care, fără îndoială, evidenţiază o bună experienţă in abordarea problemelor producţiei pentru export ? — Aş putea spune că întregul nostru colectiv şi îndeosebi specialiştii din proiectare se ocupă de export . ne precizează inginerul Ioan Olteanu, directorul unităţii. Există o adevărată competiţie cu timpul in care se caută mereu noi soluţii pentru îmbogăţirea nomenclatorului de fabricaţie, pentru îmbunătăţirea performanţelor tuturor produselor, chiar si ale celor introduseifr-i fabricaţie numai cu citeva luni in urmă. în momentul de faţă, o bună parte din produsele ce urmează, a fi livrate la export in trimestrul al doilea al anului sunt lansate in fabricaţia de serie, iar altele pot fi chiar expediate. Rezultatele obţinute se datoresc efortului de gindire al oamenilor, de adaptare ,din mers“ a producţiei la cerinţele pieţei externe şi, nu de puţine ori, la cerinţele exprese ale partenerilor de peste hotare. Mulţi din specialiştii noştri au prospectat piaţa externă, şi din deplasările făcute s-au întors cu idei şi chiar cu contracte avantajoase, care au stimulat munca întregului colectiv, ne-au obligat să ne modernizăm procesul de fabricaţie. Cu atit mai mult acum, cind, aşa cum a arătat secretarul general al partidului la recenta plenară a C.C. al P.C.R. şi potrivit legii adoptate de Marea Adunare Naţională, se va acorda un fond de retribuire suplimentar pentru producţia de export — de 10 la sută pe devize convertibile şi de 6 la sută pe cliring ţări socialiste — vom acţiona in aşa fel incit sarcinile de plan la acest indicator să fie îndeplinite exemplar. Din calculele făcute rezultă că peste 700 de oameni ai muncii din întreprindere vor beneficia de însemnate sume acordate suplimentar, in afara retribuţiei cuvenite in acord global şi a celorlalte drepturi de retribuire stabilite potrivit legii. Caracterul stimulativ al noilor precizări făcute cu privire la retribuţia pentru producţia de export este evident in activitatea oamenilor muncii , din toate secţiile si atelierele cu sarcini de export, chiar si din secţia sculărie, care — aşa cum am constatat — participă la export nu numai indirect, ci si cu produse proprii de mare performantă tehnică. înainte de a nota insă citeva fapte care dau dimensiunea exactă a acestui efort colectiv de autodepăşire, să notăm, intre altele, că, dacă in urmă cu ciţiva ani se exporta un singur produs, in prezent aproape 30 la sută din produsele ieşite pe poarta uzinei s-au impus pe piaţa externă, intre ele numarindu-se conductorii speciali pentru automatizări si telecomunicaţii, cei pentru electronică, produsele electrocasnice, elementele de conectică, echipamentele de microelectronică, iar din acest an, produsele electronice si altele. „Gama mare de produse oferite la export, calitatea înaltă a acestora, corelate cu prospectarea tendinţelordepe piaţa externă , — apreciază economista Rodica Poenaru, şef compartiment export — au făcut ca, in pofida concurenţei, unitatea noastră să ciştige si in acest an teren pe o serie de pieţe deosebit de exigente, cum sint cele din S.U.A., R. F. Germania, Olanda, Polonia, R. D. Germană, U.R.S.S., Ungaria .şi, altele. Urmarea logică: nu numai că avem comenzi pe întregul an 1938, ci si comenzi suplimentare, pe care le vom onora cu aceeaşi promptitudine ca şi cină acum“. Argumente? Multe. La secţia cablaje auto, de pildă, care asigură peste 40 la sută din producţia de export a unităţii, cei peste300 de lucrători, specializaţi atit pe linii LA ÎNTREPRINDEREA „ELECTROMUREŞ" DIN TÎRGU MUREŞ tehnologice, cit şi pe produse si grupuri de ţări in care se exportă, si-au asigurat in timp util, prin autodotare, utilaje de mare randament pentru executarea cordoanelor telefonice spiralate, a cochilelor de injectat cordoane cu dublă pămintare , atestate duuă norme din Piaţa comună. „Nu cu mult timp in urmă am expediat la export primul lot de cablaje şi antene radio-auto din planul lunii aprilie, ne spune ing. Alexandru Spitzer, şeful secţiei. Munca este astfel organizată incit, practic, în ultima decadă a fiecărei luni lu-‘ crâm in contul lunii următoare. Totodată, avem posibilitatea să executăm mostrele unor produse noi, chiar in timpul tratativelor, incit partenerii pleacă din unitate cu mostrele solicitate, eliminind astfel o serie de verigi intermediare“. Această adevărată performantă are la bază faptul că specialiştii şi lucrătorii de inaltă calificare din întreprindere au realizat prin autodotare o serie de scule si dispozitive de o asemenea tehnicitate si productivitate incit asimilarea unui nou produs nu durează mai mult de 48 de ore. Pe de altă parte, faţă de produseletradiţionale, gradul de valorificare al cuprului şi al altor materiale deficitare, incorporate in produsele de export, a crescut de peste zece ori. Preocuparea pentru afirmarea continuă a produselor cu marca ..Electromureş“ peste hotare nu este însă nicăieri mai evidentă decit în secţia de mecanică fină şi electronică. — Pentru noi, precizează inginerul Lukacs Ladislau, şeful secţiei, este foarte clar că numai pe calea modernizării, a ridicării calităţii produselor putem contribui la creşterea continuă a exportului, astfel incit să beneficiem de stimulentele băneşti prevăzute pentru producţia de export. Pentru a susţine această afirmaţie, şeful secţiei face citeva calcule: faţă de produsele vechi — între care şi maşinile de calculat — la cele electronice gradul de valorificare a metalului este de aproape zece ori mai mare. Ce înseamnă aceasta? Iată numai un exemplu: dacă la produsul „Terma II“, fabricat aici cu ani în urmă, valoarea producţiei realizate dintr-o tonă de metal era de 36 mii lei, la mecanismul de radiocasetofon ENAC aceasta se ridică la peste 300 000 lei, iar la radiocasetofonul auto ajunge la 400 000 lei. De ce am dat aceste exemple ? Pentru că începând din acest an, produsele electronice fac și ele obiectul exportului. Or, una e să se exporte „materii prime și materiale“ și alta este să se exporte inteligentă tehnică. Preocuparea pentru realizarea unui export eficient, competitiv este evidentă şi în alte secţii din întreprindere. Bunăoară, faţă de copiatorul MEC IM, fabricat aici cu numai , un an din urmă, la, maşina d£ copiat “tip. CT12 (utilaje de mare complexitate şi productivitate) gradul de valorificare a hipaferieior ifirme şi a materialelor a crescut de citeva ori. Este normală deci preocuparea muncitorilor şi specialiştilor din întreprindere pentru continua înnoire şi modernizare a producţiei. Astfel, în primul trimestru al anului, au ieşit de pe banda de montaj primele exemplare ale aparatului de radio „TUNER“ şi ale amplificatorului de 2x25 waţi. Iar in perioada următoare vor,intra în producţia de serie un nou DEC (cu sertar) şi, mai apoi, DEC II, la care seria zero a si fost executată. Procesul neîntrerupt de înnoire a producţiei a permis ca faţă de anul 1983 — cind aici a început practic fabricarea produselor electronice — valoarea producţiei-marfă realizată pe aceleaşi spaţii să se dubleze. De bună seamă, competiţia pentru realizarea unor produsede calitate superioară, cu performanţe tehnice şi economice ridicate, care să ducă la creşterea susţinută a exportului, nu se opreşte la nivelul secţiilor la care ne-am referit. Ea se face simţită în toate secţiile şi atelierele întreprinderii. Chiar si in secţia sculărie, unde lucrează 470 de oameni „cu miini de aur“. Şeful, acestei secţii, inginerul Dorin Dan, ne-a prezentat numeroase scule şi dispozitive cu performanţe tehnice ridicate, care nu numai că elimină importurile costisitoare, dar au ajuns să fie şi exportate, iată numai un exemplu : specialiştii şi lucrătorii din această secţie au realizat între altele o variată gamă de matriţe, la care valoarea ridicată a muncii încorporate asigură realizarea celui mai competitiv export din întreprindere. Prin felul in care munceşte şi acţionează, colectivul întreprinderii demonstrează că este hotârît să obţină performanţe si mai bune in promovarea exportului. Rezultatele cu care a încheiat primul trimestru din acest an constituie o bază sigură pentru îndeplinirea exemplară a planului la export si în perioada următoare. Gheorghe GIURGIU corespondentul „Scinteii" Legea privind perfecţionarea sistemului de retribuire pentru stimularea producţiei de export şi a exportului prevede: • Întreprinderile şi centralele industriale care realizează producţie pentru export beneficiază de un fond de retribuire majorat, corespunzător producţiei cu această destinaţie realizată pe fiecare relaţie. • Fondul de retribuire suplimentar se constituie diferenţiat pe relaţii, astfel : — 10 LA SUTĂ din fondul de retribuire planificat aferent producţiei-marfă destinate exportului pe relaţia devize convertibile ; - 6 LA SUTA din fondul de retribuire planificat aferent producţiei-marfă destinate exportului pe relaţia cliring ţări socialiste. • Sumele individuale ce se acordă ca stimulent se stabilesc în funcţie de contribuţia fiecărui om al muncii la rezultatele obţinute ,şi se aprobă de biroul executiv al consiliului oamenilor muncii al întreprinderii sau al centralei industriale, după caz, pe baza propunerilor făcute de conducerea secțiilor, atelierelor și a celorlalte compartimente, de acord cu organele sindicale de la nivelul acestora. • Sumele reprezentând stimulentul pentru realizarea producţiei de export şi a exportului se acordă în afara retribuţiei cuvenite în acord global şi a celorlalte drepturi de retribuire, stabilite potrivit legii. • De stimulentele prevăzute beneficiază şi întreprinderile şi centralele industriale care au stabilite prin plan sarcini cu privire la livrarea de materii prime, materiale, piese și subansamble care urmează a fi încorporate in producția pentru export a altor întreprinderi. Răspundere maximă pentru creşterea eficienţei economice (Urmare din pag. I) în condiţii de eficienţă maximă. Este de înţeles — aşa cum a subliniat secretarul general al partidului — că o asemenea situaţie vine in totală contradicţie cu principiile autoconducerii, autogestiunii, autofinanţării. Este greu de vorbit de autoconducere şi autogestiune cind se înregistrează pierderi in administrarea unei părţi din avuţia naţională, cind se apelează la credite sau la acoperirea pierderilor de către unităţi cu beneficii. „Iată de ce , precizează tovarăşul Nicolae Ceauşescu — este necesar ca, pină la sfirşitul semestrului I, să se lichideze cu desăvirşire această situaţie. Toate unităţile să devină rentabile ! In acest sens, asa cum s-a stabilit in Comitetul Politic Executiv, trebuie să se întocmească Programe speciale pentru fiecare unitate in parte, astfel incit să se asigure rentabilizarea fiecărei unităţi“. In spiritul acestor sarcini, in întreaga economie trebuie să se ia măsuri hotărite pentru ca, în acest an, să nu mai existe întreprinderi care să lucreze cu pierderi şi, concomitent, să se acţioneze în aşa fel incit să se obţină maximum de beneficii. Capătă, in acest context, o importanţă principială şi practică cu totul deosebită sarcinile şi orientările stabilite de secretarul general al partidului cu privire la noua reglementare privind formarea preţurilor de producţie şi beneficiile ce pot fi adăugate la costurile de producţie. Situaţia existentă pină in prezent, situaţie care demonstrează un anume imobilism in aplicarea pină la capăt a principiilor noului mecanism economico-financiar, genera, in anumite locuri, o stare de indiferenţă, o lipsă de preocupare din partea unor colective pentru realizarea unor beneficii sporite, pentru creşterea rentabilităţii prin promovarea unui efort propriu de creaţie, bună gospodărire şi organizare susţinut. Ponderea mare — 30—40 la sută — a beneficiilor în preţurile de producţie din unele întreprinderi trădează menţinerea practicii realizărilor globale, fără o eficienţă economică certă, realizări care de fiecare dată au generat risipă şi voalarea adevăratei realităţi din întreprinderi. Fireşte, şi în aplicarea în practică a acestor noi orientări privind limitarea beneficiilor (la 6—12 la sută) în ansamblul preţurilor de producţie decisivă este atitudinea plină de răspundere şi angajare pe care trebuie să o manifeste consiliile oamenilor muncii, organizaţiile de partid din fiecare întreprindere pentru descoperirea şi punerea, in valoare a tuturor resurselor interne menite să asigure o creştere reală a beneficiilor, o valorificare deplină, eficientă a potenţialului productiv de care dispune economia. In acest sens, trebuie abordate şi orientările date privind stimularea colectivelor de oameni ai muncii, a întreprinderilor care obţin rezultate deosebite in creşterea beneficiilor. Bunăoară, se are in vedere ca sporirea beneficiilor, peste ce se va stabili prin lege, obţinută in general pe soartta reducerii consumurilor si a cheltuielilor de producţie să râmînâ, timp de un an, la dispoziţia întreprinderii, iar pe timp de patru ani 50 la sută. De asemenea, este plină de realism, avînd un profund caracter stimulativ: prevederea privind acordarea unui beneficiu suplimentar pentru producţia de export , de 10 la sută pe devize convertibile şi de 6 la sută pe cliringuri socialiste. Desigur, asemenea prevederi mobilizatoare vor putea fi finalizate numai prin acţiunea fermă, concentrată a fiecărui colectiv, consacrată îndeplinirii ritmice în condiţii de inaltă calitate a planului la producţia fizică şi la export, reducerii severe a costurilor de producţie, şi îndeosebi a cheltuielilor materiale, creşterii productivităţii muncii, lichidării stocurilor supranormative şi asigurării unei circulaţii financiare normale, eficiente, sănătoase. Cit de mari sint rezervele în aceste domenii rezultă si din faptul că numai in domeniul stocurilor supranormative, de exemplu, pe ansamblul economiei, sint imobilizate bunuri materiale in valoare de peste 100 miliarde lei. .si aceasta in condiţiile in care chiar stocurile normate sint foarte mari, cu mult peste ceea ce există in alte ţări in acest domeniu. Problemele asigurării unei inalte eficiente economice, situate in centrul atenţiei recentei plenare a C.C. al P.C.R., sunt probleme de stringentă actualitate, iar soluţionarea lor depinde în măsură decisivă de modul in care vor înţelege colectivele de oameni ai muncii, organele şi organizaţiile de partid, centralele şi ministerele să-şi facă datoria, să acţioneze ferm pentru soluţionarea lor. La plenara partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se acţioneze intr-un spirit nou, revoluţionar in întreaga activitate economică, pornind de la necesitatea valorificării la maximum a bazei materiale şi a forţei de muncă, în vederea creşterii continue a eficienţei economice, a avuţiei întregii naţiuni. Este un îndemn patriotic, mobilizator, care trebuie să pătrundă adine în conştiinţa şi fapta fiecărui om al muncii, a tuturor colectivelor din economie, în calitatea lor de proprietari, producători şi beneficiari a tot ceea ce se înfăptuieşte în ţara noastră. Gheorghe IONIŢA PAGINA 3 MUNCĂ BINE ORGANIZATĂ PENTRU REALIZAREA INTEGRALA a sarcinilor economice PUTERNIC STIMULENT PENTRU ÎNDEPLINIREA ŞI DEPĂŞIREA EXPORTULUI La recenta plenară a C.C. a P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu a atras din nou atenţia asupra problemelor realizării in cele mai bune condiţii a exportului, făcind totodată o serie de precizări pentru mai buna aplicare a prevederilor actuale cu privire la stimularea personalului muncitor cu sarcini in acest domeniu. Astfel, după cum a arătat secretarul general al partidului, se va acorda un beneficiu suplimentar pentru producţia de export — de 10 la sută pe devize convertibile şi de 6 la sută pe cliringări socialiste. Se creează prin urmare condiţii ca întreprinderile care realizează in bune condiţii exportul.— Inclusiv unităţile din industria orizontală care concură la executarea producţiei — să aibă un beneficiu mai mare pentru cointeresarea oamenilor muncii. Iată de ce această măsură trebuie să determine o mai mare preocupare pentru realizarea în cele mai bune condiţii a producţiei de export şi valorificarea eficientă a resurselor utilizate. De altfel, există numeroase argumente economice bine fundamentate care evidenţiază necesitatea îndeplinirii ritmice, integrale a planului la export in toate domeniile de activitate. După cum se ştie, fără un export dinamic, eficient nu se pot asigura resursele valutare pentru importul unor materii prime şi materiale absolut necesare in multe sectoare ale economiei naţionale. In acelaşi timp, volumul exportului oglindeşte cit se poate de exact nivelul tehnic şi calitativ al producţiei din fiecare întreprindere, concurenţa de pe piaţa externă eliminînd categoric acele mărfuri care nu corespund anumitor criterii de utilitate şi eficienţă, care nu sint competitive. Cu atit mai mult in condiţiile actualei conjuncturi economice de pe piaţa externă se impune deci ca în toate ramurile şi unităţile cu sarcini in acest domeniu să se acţioneze cu maximă exigenţă pentru înnoirea şi modernizarea producţiei, pentru organizarea superioară a muncii, astfel incit planul la export să fie realizat in cele mai bune condiţii. SEMĂNATUL reluat pe un front larg! OLT: Acum, la porumb Pină în seara zilei de marţi, 29 martie, in judeţul Olt s-au însăminţat 83 100 hectare, ceea ce reprezintă 40 la sută din suprafaţa prevăzută pentru actuala campanie agricolă. S-a încheiat semănatul sfeclei de zahăr, iar a florii-soarelui s-a făcut pe 97 la sută din suprafaţă. Totuşi, trebuie menţionat că ritmul atins in săptămina trecută a fost diminuat din cauza precipitaţiilor scăzute. Sub supravegherea specialiştilor şi a cadrelor de conducere din unităţi sunt depistate terenurile cu umiditate scăzută, însămînţîndu-se pretutindeni acolo unde se poate. Acum toate forţele urmează să fie concentrate pe terenurile destinate a se cultiva cu porumb. In sudul judeţului la I.A.S. Corabia au fost insăminţate primele suprafeţe cu această cultură. Mihai Ciobanu, inginerul-şef al unităţii, aflat în cimp alături de mecanizatori, preciza că, deşi ploile recente au încurcat lucrul in cimp, temperatura in sol este în jur de 7—8 grade şi, ca atare, s-a trecut la semănatul porumbului, cele mai mari suprafeţe fiind realizate la ferma Vişina, condusă de Florea Strinu. Pentru însăminţarea porumbului pe cele 2 242 hectare sunt repartizate 15 semănători. Este necesar ca, peste tot, specialiştii să identifice suprafeţele care întrunesc condiţiile necesare in vederea intensificăriiritmului de lucru la semănat. (Mihai Grigoreşcuţă). TULCEA, înainte de toate calitatea lucrărilor Timpul ploios a intîrziat mult desfăşurarea lucrărilor agricole şi în unităţile din judeţul Tulcea. Aria ploilor s-a restrîns şi, ca urmare, semănatul a fost reluat. Astfel, pină acum, agricultorii tulceni au incorporat săminţa in sol pe aproape 30 000 hectare, ceea ce reprezintă 17 la sută din suprafaţa prevăzută a fi insăminţata în această primăvară. S-a încheiat semănatul mazării pentru boabe, a culturilor furajere şi plantarea cartofilor timpurii. Pe terenurile cu expunere sudică, acolo unde structura solului ,este mai uşoară, se lucrează din plin la însăminţarea culturilor de primăvară. In unităţile din consiliile agroindustriale Babadag, Horia şi Somova, unde terenul s-a zvintat mai repede, patul germinativ a fost pregătit pe 2 140 ha, iar săminţa a fost pusă sub brazdă pe 2010 hectare. Specialiştii urmăresc continuu starea fiecărei sole in parte şi, acolo unde umiditatea din sol permite, se reia operativ semănatul in scopul recuperării în timp cit mai scurt a restanţelor înregistrate. (Adrian Vasile). SATU MARE: Se lucrează pe parcelele zvintate După precipitaţiile căzute in judeţul Satu Mare, ieri, o dată cu ameliorarea vremii, s-a reluat insămînţarea culturilor de primăvară in unităţile unde s-au identificat parcele zvintate. Astfel, la I.A.S. Vetiş, unde s-a acţionat neobosit pentru evacuarea apelor, fiind scoase de sub influenţa excesului de umiditate peste 800 hectare, lucrările continuind pe ultimele 160 hectare, s-au insămînţat ieri primele 40 hectare de trifoi în cultură ascunsă la fermele nr. 7 Ardud şi nr. 5 Vetiş. Totodată, s-a reluat suprainsăminţarea pajiştilor naturale cu graminee, lucrare care, cu cele 10 hectare realizate în cursul zilei de ieri, a ajuns la aproape 50 hectare. La C.A.P. Vetiş 8 echipe au acţionat şi în cursul zilei de ieri la evacuarea apelor de pe semănăturile de toamnă şi de pe ogoare, fiind eliminate băltirile de pe mai bine de 1300 hectare. Ca urmare, de ieri s-a trecut la semănatul trifoiului în cultură ascunsă pe 60 hectare. De asemenea, in aceeaşi zi a început şi semănatul celor 100 de hectare de pajişti cultivate cu amestec de seminţe graminee şi leguminoase. Specialiştii din cele două unităţi urmăresc în cimp starea terenului pentru ca terenurile zvintate să fie insăminţate imediat. (Octav Grumeza). DOLJ: Aproape 4000 agregate combinate la pregătirea terenului In judeţul Dolj, pregătirea terenului pentru Însăminţarea celor 303 961 hectare cu diferite culturi de primăvară se realizează numai cu agregate combinate — aproape 4 000 la număr, faţă de 3100 planificate — care printr-o singură trecere execută mai multe operaţii deodată. Efectul ? Se reduce consumul de combustibil cu 18—20 la sută, se dublează productivitatea muncii şi se asigură o pregătire superioară a patului germinativ, intrucit la fiecare agregat s-a montat o lamă de nivelare cu posibilitate de reglare a adincimii de lucru in funcţie de starea terenului pe fiecare solă. Pentru a grăbi ritmul la pregătirea terenului, în vederea creării unui front larg de lucru pentru însăminţarea porumbului pe cele 120 500 hectare, comandamentul judeţean a dispus să se lucreze în schimburi prelungite. Pentru aceasta, in sprijinul mecanizatorilor au venit peste 500 de elevi de la şcolile profesionale, mecanici din atelierele de reparaţii, de la sistemele deirigaţii, alţi, oameni ai muncii din unităţile economice care ştiu să conducă tractorul. Cu toate că in ultimele zile a plouat pe întreg cuprinsul judeţului, acolo unde activitatea este bine organizată, se lucrează şi în „ferestrele" dintre ploi. Pe ogoarele C.A.P. Piscu Vechi, bunăoară, nu se pierde nici o clipă bună de lucru. „Am încheiat cei dinţii pe judeţ însăminţarea floriisoarelui şi tot printre primii am început şi însăminţarea porumbului — ne spune Nicolae Florescu, inginerul-şef al cooperativei agricole. Orice oră ciştigată acum, la semănat, ne va aduce un spor de producţie. Practic, nu se insăminţează nici o brazdă fără prezenţa specialiştilor in cimp“. (Nicolae Băbălău). IALOMIŢA: Condiţiile bune pentru plantarea legumelor trebuie folosite din plin! In majoritatea unităţilor agricole din judeţul Ialomiţa s-a încheiat plantarea in cimp a răsadurilor de varză timpurie. Intre acestea sunt cooperativele agricole din Maia, Fierbinţi, Brazii şi fermele întreprinderii pentru producerea legumelor Urziceni. De altfel, pe ansamblul judeţului, culturile din epoca I, care însumează 2 400 hectare, s-au înfiinţat pe 97 la sută din suprafaţa prevăzută. S-au insăminţat in întregime cele 1 390 hectare cu mazăre păstăi şi rădăcinoase pe 260 hectare, iar ceapa uscată — pe 420 hectare din cele 482 hectare prevăzute în plan. Pe fondul muncii făcute cu pricepere şi răspundere fac notă discordantă cooperativele agricole din Miloşeşti, Alexeni şi Rovine, unităţi care pină nu de mult se aflau printre fruntaşe, dar in care, aşteptindu-se condiţiile ideale de lucru, s-au acumulat restanţe la plantarea legumelor. Pentru, zilele următoare s-au luat măsurile ce se impun pentru ca repicarea tomatelor timpurii să fie terminată in toate fermele şi unităţile agricole. De altfel, in judeţul Ialomiţa, întreaga cantitate de răsaduri, aproape 400 de milioane de fire, este realizată în întregime. Demn de remarcat este faptul că o bună parte din acestea ar fi trebuit să fie repicate, dar lucrarea nu s-a putut încheia din cauza lipsei de folie de polietilenă. (Mihai Vişoiu). TELEORMAN: Prioritate - combaterea excesului de umiditate Precipitaţiile abundente, căzute in ultimele zile pe tot cuprinsul judeţului Teleorman — în unele zone cantităţile de apă au ajuns la 60— 100 litri pe metrul pătrat — au determinat băltiri şi exces de umiditate pe însemnate suprafeţe. Pe baza măsurilor stabilite de comandamentul judeţean pentru coordonarea lucrărilor din agricultură, în fiecare unitate au fost identificate cu operativitate terenurile afectate şi s-a trecut la evacuarea apei. „De rapiditatea cu care se acţionează acum — ne spune tovarăşul Dragomir Stan, directorul direcţiei agricole judeţene — depind dezvoltarea normală a culturilor de păioase, cit şi reluarea insăminţărilor de primăvară. De..altfel, îndeosebi*, în consiliile agroindustriale Dobroteşti, Tâlărăştii de Jos, Siliştea, Furculeşti, Purani, Bereşti„.„,prin mobilizarea forţelor umane de la sate, a fost îndepărtat excesul de umiditate de pe suprafeţelecultivate cu grîu şi orz.“ In nordul judeţului, in unităţile consiliului agroindustrial Dobroteşti, cooperatori şi mecanizatori, alţi locuitori ai satelor au acţionat pentru combaterea excesului de umiditate, spre a se asigura condiţiile necesare reluării grabnice a lucrărilor. Pe terenurile aparţinîrtd cooperativelor agricole de producţie Mereni, Bălăci, Tecuci, Dobroteşti şi Siliştea Nouă au fost săpate, cu cazmale şi lopeţi, şanţuri şi rigole, care au fost racordate apoi la canalele de desecare, pentru a fi preluat astfel surplusul de apă. Cu aceeaşi răspundere s-a muncit in toate unităţile agricole din judeţ, specialiştii şi cadrele de conducere controlează terenurile sală cu solă şi chiar parcelă cu parcelă, pentru aidentifica suprafeţele care s-au zvintat mai repede şi a Concentra aici mijloacele mecanice repartizate la insămînţarea culturilor de primăvară. (Stan Ştefan)Î n zonele de cimpie, pretutindeni acolo unde terenul s-a zvintat, acum se lucrează din plin la semănatul porumbului Condiţii foarte bune pentru însămînţări! (Urmare din pag. I) campaniei agricole de primăvară, la pregătirea terenului se va lucra obligatoriu în schimburi prelungite şi in două schimburi. La semănatul culturilor • Principalul obiectiv este încadrarea în perioada optimă prin folosirea la capacitate maximă a întregului parc de tractoare şi maşini agricole. • Se va avea în vedere realizarea densităţii planificate şi a adîncimii optime de încorporare aseminţelor, urmărindu-se permanent reglarea semănătorilor. • Să se însăminţeze la temperaturi prevăzute în tehnologia fiecărei culturi, pentru a se obţine o răsărire uniformă şi explozivă. • Semănatul să se facă imediat după pregătirea terenului sau cel mai tîrziu a doua zi. Este de preferat ca această lucrare să înceapă pe solele pe care s-au aplicat erbicide, precum şi pe cele cu un potenţial de îmburuienare mai redus. • Pentru realizarea indicilor de calitate ceruţi de producţiile superioare ce urmează să se realizeze în acest an, executarea tuturor lucrărilor va fi supravegheată permanent de specialişti. Ce măsuri trebuie avute in vedere pentru buna dezvoltare a culturilor de toamnă ? In acest an, griul şi orzul se prezintă intr-o stare de vegetaţie bună in toate zonele ţârii, ceea ce constituie una din condiţiile obţinerii unor producţii ridicate. Asigurarea in continuare a tuturor elementelor necesare dezvoltării culturilor impune luarea imediată a unor măsuri, in funcţie de condiţiile concrete din fiecare zonă şi unitate agricolă. • Eliminarea rapidă a excesului de apă de pe semănături, folosindu-se toate mijloacele din dotarea unităţilor. • Supravegherea permanentă a stării fitosanitare a culturilor şi efectuarea neintirziată a tratamentelor la avertizare. • Ţinind seama de cantităţile mari de precipitaţii căzute in unele zone care au favorizat deplasarea in adîncime, in stratul inaccesibil plantelor, a azotului nitric, se impune fertilizarea de stimulare cu soluţii de uree in amestec cu erbicide. Îndeosebi pe suprafeţele pe care nu s-au aplicat fazial ingrăşăminte cu azot şi pe culturile pe care a stagnat apa. După cum am arătat, în următoarele zile timpul se va îmbunătăţi. Pentru săptămina viitoare se anunţă însă vreme instabilă. Este o situaţie care cere din partea tuturor lucrătorilor din agricultură eforturi sporite pentru a se folosi la maximum timpul bun de lucru. Lucian CIUBOTARU