Scînteia, iulie 1988 (Anul 57, nr. 14266-14292)
1988-07-01 / nr. 14266
PAGINA 2 O nouă şi elocventă expresie a politicii profund umaniste a partidului de ridicare necontenită a nivelului de trai MAJORĂRILE DE RETRIBUŢII ŞI PENSII (Urmare din pag. I) tru învăţătură, pregătire profesională, muncă şi viaţă. Şi din acest punct de vedere, merită de observat ce diferenţă de statut economic şi social, de destin există intra tineretul României socialiste şi tinerii care, în alte părţi, sunt printre primii afectaţi de şomaj, de nesiguranţa, de angoasa zilei de mîine. Chiar în această perioadă, conducerea partidului a examinat măsurile pregătitoare pentru generalizarea învăţămintului de 12 ani. Cite naţiuni se vor putea mîndri cu realitatea unui asemenea grad general ridicat de pregătire profesională şi culturală generală ?! Apatiei, debusolării sau alienării tineretului, atît de marcant şi de dramatic constatate in ţările capitaliste, România socialistă îi contrapune realitatea prezentei active a tinerei generaţii in viata socială, în realizarea democraţiei socialiste, in ansamblul organismelor democratice de conducere şi rezolvare a tuturor domeniilor. Prioritate in acordarea locuinţelor, grijă deosebită pentru formarea, ocrotirea şi întărirea familiilor, sprijin multilateral, inclusiv financiar, familiilor cu copii, acces în masă la cultură, sport, turism sunt numai cîteva alte repere ale tabloului luminos pe care-l reprezintă viaţa tineretului nostru. De asemenea, creşterea mai accentuată a retribuţiilor oamenilor cu venituri mai mici reprezintă o nouă expresie a grijii permanente a partidului şi statului nostru pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare de viaţă tuturor categoriilor de personal, pentru aplicarea consecventă a principiilor eticii şi echităţii socialiste. Astfel, la sfîrşitul cincinalului, retribuţia medie nominală va ajunge la 3 285 lei, cu o creştere de 10 la sută faţă de 1985. Prin accentul pus de noua majorare pe sporirea mai accentuată şi prioritară a retribuţiilor mici, raportul intre retribuţia minimă şi cea maximă, pe economie, va ajunge de la 1 la 5,35 cit este in prezent la 1 la 4,70. Pentru a se înţelege întreaga semnificaţie a schimbării acestui raport in favoarea echităţii, se cuvine reamintit că, în anul 1965, el era de 1 la 10. Este o dovadă grăitoare a mutaţiilor ce survin pe plan social, inclusiv in sensul împlinirii idealurilor şi principiilor socialiste de repartiţie. Izvorul nesecat şi sănătos al prosperităţii fiind munca, societatea socialistă fiind o societate a afirmării şi preţuirii muncii, în modul cel mai firesc şi normele de răsplată a muncii ţin seama de aceasta. Majorarea retribuţiilor urmează să se realizeze, în conformitate cu hotărîrea Conferinţei Naţionale a partidului şi pe baza indicaţiilor şi orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, atît prin majorarea retribuţiilor tarifare, în medie cu 8 la sută, cit şi a părţii variabile a retribuţiei, în strinsă interdependenţă cu cerinţele aplicării ferme a noului mecanism economico-financiar. Partea variabilă a retribuţiei urmează să crească în medie cu 2 la sută prin acordarea stimulentelor suplimentare pentru producţie de export — potrivit reglementărilor adoptate anul acesta — precum şi prin prevederea din noua lege referitoare la majorarea cotelor de constituire a fondului de participare la beneficii de la 2,5—3 la sută, cit este în prezent, la 3,0—3,5 la sută. Prin aplicarea majorării retribuţiilor, întregul personal muncitor — aproape 7 900 000 de oameni — va beneficia de venituri suplimentare care, în anul acesta, vor însuma 5,8 miliarde lei, în anul 1989, peste 24,4 miliarde lei, iar în anul 1990, cînd majorarea se va aplica pe întregul an, peste 29 miliarde lei. Continuarea cu consecvenţă a politicii de îmbinare armonioasă a veniturilor obţinute direct din retribuire cu cele din fondurile sociale de consum reprezintă, de asemenea, o latură importantă a politicii partidului nostru pentru ridicarea calităţii vieţii întregului popor. In acest cadru, Marea Adunare Naţională a legiferat propuneri largi de majorări de pensii. Ele reprezintă de asemenea transpunerea in viaţă a hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului, a indicaţiilor şi orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, dind expresie generoasei griji pa care secretarul general al partidului o nutreşte faţă de cei care, prin munca lor, au contribuit la construirea socialismului, la întărirea şi înflorirea patriei noastre. Este de remarcat, ca şi in cazul majorării retribuţiilor, că principiul călăuzitor al majorărilor îl reprezintă creşterea substanţială a pensiilor mici. Se vor majora pensiile de asigurări sociale de stat pentru munca depusă şi limită de vîrstă, in cuantum de pină la 3 000 lei lunar, în medie cu 8 la sută, astfel diferenţiat incit cuantumul pensiilor mici să sporească cu 22 la sută. Urmare acestor creşteri, pensia minimă pentru munca depusă şi limită de vîrstă cu vechime integrală creşte de la 900 lei în prezent la 1100 lei lunar, iar pentru cei cu vechime incompletă şi cu activitate de cel puţin 10 ani, de la 550 lei la 800 lei lunar, ceea ce înseamnă un spor de peste 45 la sută. Pensia medie de asigurări sociale de stat pentru muncă depusă şi limită de vîrstă, cu vechime integrală, va ajunge la 2 000 lei lunar, iar pensia medie de asigurări sociale de stat pentru limită de vîrstă cu vechime incompletă, la 1 160 lei lunar. Numărul celor ce vor beneficia de aceste majorări va fi de peste 1 350 000. Majorarea pensiilor, la fel ca şi cea a retribuţiilor, se va face etapizat, în funcţie de nivelul pensiilor, începînd cu 1 august 1988, urmînd ca acţiunea să fie încheiată la 1 martie 1989, deci cu mult inainte de generalizarea majorării de retribuţii. Fondurile pe care statul le alocă în vederea majorării pensiilor reprezintă 300 milioane lei, pentru anul 1988, iar la nivelul unui an circa 2 miliarde lei. Majorările de retribuţii şi pensii se constituie intr-un important act de politică socială. Ele demonstrează vigoarea economiei româneşti, trăinicia orinduirii noastre socialiste, justeţea strategiei generale a partidului nostru de dezvoltare intensivă şi modernizare a economiei naţionale, elaborată cu strălucită clarviziune şi promovată cu perseverenţă şi fermitate revoluţionară de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Prin conţinutul lor, reglementările adoptate de Marea Adunare Naţională dau expresie vastei activităţi desfăşurate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru soluţionarea într-o viziune ştiinţifică, revoluţionară, novatoare, profund umanistă a problemelor privind ridicarea calităţii vieţii Întregului popor, ţelul suprem al politicii Partidului Comunist Român. Noile măsuri de majorare a veniturilor constituie pentru toţi oamenii muncii un deosebit îndemn, un prilej de puternică angajare muncitorească, revoluţionară, de a acţiona cu fermitate pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan pe anul 1988 şi pe întregul cincinal. Este necesar ca în centrul preocupărilor să se situeze perfecţionarea organizării şi modernizarea proceselor de producţie, înfăptuirea întocmai a programelor de creştere a productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor materiale şi ridicarea calităţii produselor, încadrarea în normativele economico-financiare aprobate, crearea tuturor condiţiilor pentru sporirea mai accentuată a eficienţei economice. Se impune să se acţioneze cu perseverenţă pentru ca întreaga activitate să se desfăşoare neabătut potrivit principiilor autoconducerii muncitoreşti, autogestiunii şi autofinanţării, pentru ca toate organele de conducere colectivă să-şi îndeplinească integral atribuţiile încredinţate, să asigure mobilizarea colectivelor de muncă la gospodărirea cu maximă eficienţă a resurselor încredinţate de societate. Utilizarea deplină a puternicului potenţial productiv de care dispune economia noastră reprezintă calea sigură pentru sporirea, in continuare, a venitului naţional, a nivelului de viaţă materială şi spirituală, pentru înflorirea României, pentru înaintarea poporului nostru spre cele mai înalte culmi de progres şi civilizație socialistă. Creșterea fondului total de retribuire a personalului muncitor peste 300 miliarde lei 1990 57 miliarde lei 1965 . Dovadă a realismului şi eficienţei Asemenea tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, am luat şi eu cunoştinţă cu vie satisfacţie de Legea adoptată de forul legislativ suprem al ţării — Marea Adunare Naţională — cu privire la majorarea cu 10 la sută a retribuţiei personalului muncitor. Această importantă acţiune — elaborată pe baza indicaţiilor şi orientărilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, — vizează largi categorii de oameni ai muncii, practic întregul personal muncitor din industrie, agricultură şi din celelalte domenii ale vieţii economice şi sociale — adică aproape 7 900 000 de oameni ai muncii. Ca învăţătoare aflată în primii ani de activitate, mă înscriu în categoria celor cărora li se va asigura, încă în prima etapă — august-octombrie a.c. — creşterea retribuţiei. Pentru mine — originară dintr-o familie de muncitori, cu 5 copii, din satul Batoş, judeţul Mureş — această nouă majorare a retribuţiei va însemna foarte mult, dacă am în vedere şi faptul că mă aflu la începutul căsniciei şi că nu numai eu, dar şi soţul, tot învăţător, vom beneficia de majorarea retribuţiei. La Plenara Consiliului Naţional al F.D.U.S., tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia faptul că realizarea socialismului se înfăptuieşte într-o diversitate de condiţii, de la o ţară la alta, de la o etapă la alta şi că fiecare partid şi popor îşi alege calea dezvoltării pe care o crede cea mai corespunzătoare. Adevăratul judecător trebuie să fie poporul din fiecare ţară, realitatea, viaţa care demonstrează şi vor demonstra în ce măsură o cale sau alta au răspuns realităţilor şi năzuinţelor de bunăstare, de libertate ale poporului. Realizările de pină acum din România, inclusiv noua majorare a retribuţiilor, vin să confirme din plin justeţea politicii partidului nostru, în centrul căruia se situează grija pentru om, faptul că întregul popor urmează şi înfăptuieşte neabătut această politică înţeleaptă. Ca învăţătoare, mă angajez, şi pe această cale, de a face tot ce depinde de mine pentru a educa copiii din şcoala la care lucrez în spirit patriotic şi revoluţionar, al stimei şi respectului faţă de patrie şi partid. Acţionînd în acest spirit voi avea sentimentul că mi-am făcut datoria pentru ca tinerele vlăstare pe care le educ azi să ajungă cetăţeni de nădejde ai ţării, oameni care să răspundă, la rîndul lor, prin noi fapte de muncă dragostei părinteşti pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu o poartă celor mai mici cetăţeni ai ţării. TAMÁS Erzsébet învăţătoare la Şcoala generală nr. 2, Tîrgu Mureş (Urmare din pag. I)pectivele şantiere, creîndu-le acolo toate condiţiile necesare de muncă şi de viaţă , spaţii de cazare în baracamente moderne şi confortabile, cantine şi puncte alimentare. Pentru că, trebuie să vă spun, am găsit situaţii cu totul inadmisibile. Zeci şi zeci de ingineri, tehnicieni şi funcţionari îşi pierdeau vremea prin birouri la zeci de km depărtare de echipele de mineri sau sondori care ar fi avut nevoie de asistenta, de intervenţia lor operativă, de prezenţa lor permanentă. Nu cunoşteau situaţiile din şantiere decit din istorisirile celor veniţi de pe acolo ca să aducă ori să ducă hîrtii. Pe unii i-am găsit în „anturaje plăcute". — Şi i-aţi trimis în şantiere ? — Bineînţeles. Cu maximum de urgenţă. — Au vrut ? — Nu chiar toţi. Le-am spus aşa : „Dragi tovarăşi specialişti, meseria dumneavoastră este mineritul sau forajul. Cînd v-aţi ales-o, aţi ştiut că ea se face în şantier, în mină sau în schelă, oricum, nu în birouri. Noi, cu forţa n-o să vă putem duce acolo, în munţi. Acolo merge numai cine vrea să facă o muncă adevărată, cercetare, geologie. Care nu, e liber să ne ceară transferul". Aşa că de unii ne-am despărţit. Am găsit imediat tineri specialişti dornici să se afirme în profesia lor, să-şi împlinească menirea. Am scăpat, cu ocazia asta, şi de unii oploşiţi în acele birouri prin diverse intervenţii şi protecţii şi pentru care respectivul locşor călduţ, o dată mutat în munţi, a devenit neconvenabil. Le-am dat transferul imediat. Am rezolvat, tot aşa radical şi fără întîrziere, cazurile de indisciplină notorie şi intratabilă. Am preferat să lucrăm cu un personal TESA mai redus, dar eficient prin seriozitate şi răspundere. Acum, toată lumea îşi duce activitatea la şantier. — Asta a fost tot ? — Da de unde ! O dată mutaţi la faţa locului au început să vadă ei înşişi anomalii instalate în ani de muncă în dorul legii. De exemplu, situaţia utilajelor. Aici se mergea pe principiul funcţionării agregatelor, fără reparaţii curente, pînă la... prăbuşirea totală, cînd erau înlocuite. Nu existau, la şantiere, ateliere de întreţinere. Se ţineau, în schemă şi pe posturi, mecanici care... nu ştiu cu ce se ocupau. Pentru o piesă de schimb de cinci lei, se alerga cu un camion, pînă la Piteşti, cale de sute de km. Uneori înlocuirea ei dura 4—5 zile. Fireşte că am încropit imediat ateliere şi mici magazii de piese strict necesare, multe dintre ele recuperate şi recondiţionate în atelierele noastre de la centru. Şi uite aşa, durata medie a intervenţiei pentru rezolvarea unei avarii s-a redus de la 5—6 zile, la cel mult 2—3 ore. Timpul cîştigat e timp de producţie. întreprinderea era intr-o acută şi continuă criză de combustibili. Şi, totuşi, noi am reuşit să ne depăşim planul de producţie, şi anul trecut ,şi pe primele cinci luni din acest an, fiecare unitate productivă consumînd mai puţin decît în anii precedenţi. Cum s-a putut ? Cînd toată munca a trecut sub imperativul raţionalului, resursele s-au ivit imediat. In primul rînd, prin apropierea sediilor de punctele de lucru s-au redus enorm transporturile de personal. Apoi drumurile după cîte... un şurub, şi cîte, şi cite altele... Am făcut un regulament de folosire a fondului de 2 la sută pentru premieri, pe care l-a aprobat C.O.M.ul. Primele din acest fond se distribuie lunar — imediat după sfîrşitul lunii — numai formaţiilor de lucru care şi-au depăşit cu 30 la sută planul de producţie. Procentul s-a stabilit în C.O.M. A fost şi este un mare imbold în munca tuturor. Un stimulent pentru buna organizare şi eficienţa muncii. Realizăm, anul acesta, şi depăşim cu siguranţă un plan care e considerabil mai mare decât cel de anul trecut. Vă spune ceva acest lucru ? Dar, mă scuzaţi, eu trebuie să plec acum la brigada Leaota, i-am anunţat, mă aşteaptă... ...L-am însoţit. Undeva, în munţi, brigada, nu de mult instalată într-un sediu nou, mai aproape de fronturile de lucru, a fost preluată, la începutul acestui an, de la o altă întreprindere de profil. Un birou modest (e limpede că titularii nu prea îşi fac veacul pe aici, de altminteri şi chipurile arse de soare şi de vînt spun asta). Sunt patru ingineri tineri. Un şef (ing. Ion Niţulescu), un geolog (ing. Ovidiu Ivaşcu), un specialist în foraj (ing. Ioan Rusu) şi un inginer mecanic (Ovidiu Minciunescu). Un fel de şedinţă. Deşi nu aşa am numi-o... — Cum merge ? întreabă directorul. — Bine, foarte bine. — Atunci nu e bine... Vă rog să nu staţi atît de liniştiţi. Că asta poate să însemne stagnare... Vă rog, situaţia la zi (i se prezintă, e mulţumit). Cu ce să vă ajutăm ? (I se răspunde că, în general, nu e nevoie, că se ajută şi singuri. „Deşi — a spus directorul — asta au învăţat-o de curînd, înainte erau mereu cu cereri de ajutor"). Totuşi, daţi-mi listele ! Listele sunt, pentru fiecare compartiment, un inventar de lucruri necesare şi pe care nu şi le pot rezolva singuri. Directorul îşi notează. Şi promite. Se încarcă, se tot încarcă cu probleme de rezolvat. Dă şi termene. — Şi le veţi rezolva pe toate, cînd şi cum aţi promis ? — Neapărat. Asta-i tot secretul : să facem toţi tot ce avem de făcut, tot ce am promis, exact aşa şi exact atunci cînd trebuie. La noi nu există abateri de la această regulă. Mulţi oameni de la noi au înţeles greu acest lucru, dar l-au înţeles, şi încă foarte bine. Toată discuţia a durat o jumătate de oră. Apoi, repede, spre o altă brigadă. Fireşte că poţi afla multe alte amănunte cercetînd realitatea acestei întreprinderi. Esenţial este unul singur : oamenii aceştia au trecut de la un mod de a-şi concepe munca la altul, de la situaţia de „ultimii" la situaţia de „primii", fără mari dezbateri, analize şi... autocritici. Autocritica lor s-a convertit, pe tăcute, în mod de a acţiona, în metri liniari de galerie sau metri de adincimi forate. Perfecţionarea muncii, a organizării, întronarea răspunderii se face fără zgomot, în efortul concret, la faţa locului, raportat prin cifrele unor realizări ce pot părea, pentru unii, surprinzătoare. Ele fiind, în fapt, cu totul şi cu totul fireşti. Munca bine făcută este cea mai bună autocritică Raportul între retribuţia minimă Şi cea maximă (pe economie) 1 la 10 1965 la 4,70 1990 la 5,35 dinainte de major înaltă recunoştinţă Am luat cunoştinţă cu deplină satisfacţie din textul noilor legi adoptate de Marea Adunare Naţională, privind majorarea retribuţiei şi a pensiilor, că de la 1 august a.c. — lună de referinţă pentru eroismul românesc prin gloriosul August 23 — vor fi majorate şi pensiile invalizilor de război, ale celor care, în marea conflagraţie, în bătăliile pentru înfrîngerea fascismului şi militarismului, au adus o contribuţie importantă la eliberarea patriei, la făurirea noului viitor al ţării. Patria recunoscătoare răsplăteşte în adevăr pe cei ce şi-au pus pieptul pavăză în faţa gloanţelor duşmane. Recunoştinţa şi răsplata se bazează pe eforturile în muncă ale întregului popor, care, condus şi îndrumat de partid, se avîntă în iureşul construcţiei socialiste. Marile izbînzi în acest front al edificării socialiste sînt cu atît mai impresionante cu cit le comparăm cu trecutul. Judeţul Botoşani, bunăoară, în care trăiesc, are acum o industrie care numai în trei zile asigură întreaga producţie a anului 1945. In anii socialismului s-au construit peste 40 000 de blocuri de locuinţe, la care se adaugă peste 16 000 de case din mediul rural, care s-au înălţat din 1965 încoace, cetăţile industriei botoşănene au sporit cu peste 130 noi capacităţi. Au apărut meserii noi la care odinioară nici nu gîndeam : electronist, operator chimist, sticlar, gravor pe sticlă şi ceramică etc. Numărul medicilor care îngrijesc de sănătatea oamenilor s-a mărit de 3 ori faţă de anul 1965. Din război, unde am luptat ca sergent, m-am reîntors invalid de gradul II. Sporul de pensie de invalid de război pe care îl voi primi de la 1 august se va adăuga majorării pensiei de asigurări sociale pe care o primesc şi care va contribui la mărirea venitului familiei. Această măsură, la fel ca şi altele elaborate din iniţiativa şi contribuţia determinantă a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, căruia îi mulţumesc din suflet, are un profund caracter umanitar, cu puternic răsunet în inimile noastre, ale tuturor cetăţenilor ţării. Constantin BIRSAIV pensionar, invalid de război, Botoşani SCâNTEIA - vineri 1 iulie 1988 Cu cetăţenii, pentru cetăţeni Există la gospodarii municipiului Drobeta-Turnu Severin — edili, deputaţi, asociaţii de locatari şi evident, cetăţeni — o hotărîre, un fel mărturisit public , ca în acest an să se numere printre fruntaşii întrecerii pe ţară între localităţi. E doar o ambiţie, un angajament luat într-un moment de entuziasm şi uitat pe parcurs ? Faptele din ultima vreme demonstrează că nu. Este rezultatul unei întregi acţiuni organizatorice, al unei activităţi efervescente şi sistematice începute de cîţiva ani, dar ridicate, de anul trecut, la nivelul unui obiectiv central, deopotrivă al consiliului popular municipal, ca şi al tuturor cetăţenilor. Argumente ? Rezultatele din primele 5 luni ale anului, din care notăm cîteva : amenajarea unor noi parcuri şi spaţii verzi pe 7,8 hectare, printre care parcul Aluniş, plantarea a 45 000 pomi ornamentali şi arbuşti şi peste 4 milioane flori, amplasarea in parcuri a 150 de bănci, construirea unei moderne staţii de autobuz, crearea unor locuri de parcare, un dig de protecţie din piatră pe 2,3 km, borduri şi parapete pe alţi 5 kilometri, refacerea covorului asfaltic pe 11 000 mp sau modernizarea suprafeţei carosabile a unor străzi, executarea unor lucrări de punere in valoare a ruinelor cetăţii Severinului, şi multe altele. In total, prin munca patriotică a locuitorilor au fost efectuate, în aceste cinci luni, lucrări de gospodărire şi înfrumuseţare a municipiului în valoare de 167 milioane lei (angajamentul anual reprezentînd 250 milioane lei). — Ceea ce trebuie subliniat cu deosebire — ţine să remarce primul vicepreşedinte al Consiliului popular municipal, tovarăşul Gheorghe Ileana, este că toate aceste rezultate sunt rodul eforturilor conjugate ale municipalităţii şi ale cetăţenilor. Ca o trăsătură distinctă fiind tocmai sporirea interesului şi participarea largă, în masă, am putea spune a tuturor cetăţenilor de la mic la mare, la acţiunea de gospodărire şi înfrumuseţare a municipiului în care muncim şi trăim. In primăvara acestui an au fost zile, le numim „Duminici ale hărniciei", in care la executarea unor lucrări de înfrumuseţare a oraşului au participat cite 25 000— 30 000 de oameni. Intr-adevăr, clocotul acestei munci entuziaste, al acestei adevărate ofensive a muncii pentru înfrumuseţarea municipiului îl simţi încă de la „comandamentul" ce are loc aproape in fiecare zi la prima oră a dimineţii in biroul primului vicepreşedinte al consiliului popular municipal. Se stabilesc obiectivele zilei, fronturile și locurile de muncă, cine transportă materialele, numărul cetățenilor care vor participa la diferite lucrări, sarcinile întreprinderilor de industrie comunală, pe scurt, totul. — Nimic nu trebuie lăsat la voia intîmplării — continuă interlocutorul. Pentru că oricît de mare ar fi entuziasmul cetăţenilor, dorinţa lor de a participa la înfrumuseţarea şi gospodărirea localităţii, o proastă organizare a muncii ar duce la irosirea eforturilor, la diminuarea rezultatelor ce pot fi obţinute, aşa cum, trebuie să recunoaştem, s-a mai intimplat. Ca atare, a fost adoptată o adevărată strategie : în primul rînd au fost stabilite obiectivele , fronturile de lucru, metodele de organizare a muncii, forţele care vor participa, responsabilii unor obiective permanente de lucru. — Ca să asigurăm participarea tuturor cetăţenilor la acţiunea de gospodărire şi înfrumuseţare a localităţii — ne explică în continuare primul vicepreşedinte — am adoptat o nouă formă organizatorică. Fiecărei unităţi economice, instituţii i-au fost repartizate anumite obiective, anumite fronturi de lucru, anumite zone ale oraşului, de regulă din vecinătate, în funcţie de numărul membrilor colectivului respectiv. Am procedat la fel şi în marile cartiere repartizind asociaţiilor de cartier anumite sectoare, anumite obiective de lucru. Şi paralel a fost organizată întrecerea permanentă între cartiere, circumscripţii electorale şi între asociaţiile de locatari. Al doilea pas, de fapt paralel cu primul, a fost făcut în ceea ce priveşte cunoaşterea de către toţi cetăţenii a obiectivelor, a planurilor şi fronturilor de lucru, a acţiunilor ce au fost stabilite. „Pentru că este foarte important — ni se explică — ca fiecare cetăţean să ştie ce ne-am propus în cadrul întrecerii pe ţară pentru buna gospodărire a localităţii, importanţa obiectivelor respective pentru aspectul oraşului în care muncim şi trăim, să cunoască ce are de făcut, unde şi cu ce îşi va aduce contribuţia la înfrumuseţarea şi gospodărirea localităţii. De aceea a fost asigurată o largă popularizare obiectivelor muncii patriotice prin colectivele de întreprinderi şi instituţii, prin şcoli, prin asociaţiile de locatari şi deputaţi, prin intermediul staţiilor de radioficare, prin afişe, fluturaşi". Dar cite alte lucruri nu contribuie la succesul acţiunii ? Spre exemplificare ne vom referi doar la două aspecte. In primul rînd la statornicirea unui suflu nou în înseşi rîndurile lucrătorilor consiliului popular. La acţiunea de gospodărire şi înfrumuseţare a municipiului participă, cu sarcini precise, cu responsabilităţi nominalizate toţi , fie că este şefa EXPERIENŢA CONSILIULUI POPULAR MUNICIPAL DROBETA-TURNU SEVERIN ÎN DEZVOLTAREA EDILITAR GOSPODĂREASCĂ ŞI ÎNFRUMUSEŢAREA LOCALITĂŢII serviciului spaţiu locativ, arhitectaşefă a municipiului, consilierii juridici sau secretarul consiliului popular municipal. „Exemplul nostru personal are o mare putere de influenţare in rîndurile cetăţenilor" — ni se explică. In al doilea rînd este vorba de controlul efectuării lucrărilor stabilite. Seara la consiliul popular se face bilanţul rezultatelor obţinute. Bilanţul porneşte însă de la următoarea Întrebare : ce nu s-a realizat şi din ce cauze ? Sa stabilesc apoi concret măsuri, atribuţii pentru recuperarea restanţelor, pentru îndeplinirea punct cu punct a obiectivelor prevăzute. Este de la sine înţeles că în condiţiile ritmului impetuos de dezvoltare a municipiului, care a ajuns la o populaţie de aproape 105 000 locuitori, problemele de o tot mai mare complexitate pe care le-a ridicat şi le ridică această dezvoltare nu pot fi rezolvate decit cu participarea largă a cetăţenilor în acţiunile de interes obştesc iniţiate de consiliul popular Ce consideraţi ca fiind cel mai valoros în experienţa acumulată în această acţiune ? — am întrebat cîţiva dintre participanţii intilniţi pe şantierele de muncă patriotică. Iată cîteva dintre răspunsurile primite : Gh. Ileanu, prim vicepreşedinte al comitetului executiv al consiliului popular municipal : „Succesul acţiunii este determinat în mare măsură şi de căile şi mijloacele de antrenare a cetăţenilor la aceste acţiuni. Noi folosim multiple căi şi ele diferă de la o acţiune la alta. Deosebit de eficiente s-au dovedit şi se dovedesc sesiunile consiliului popular, întîlnirile dintre deputaţi, lucrătorii consiliului popular, cadrele de conducere ale întreprinderilor şi instituţiilor implicate in dezvoltarea, gospodărirea şi înfrumuseţarea oraşului şi cetăţeni. Considerabil este şi aportul activului obştesc, format din aproape 800 de activişti voluntari ai comitetelor de cetăţeni şi asociaţiilor de locatari. Un loc important intre modalităţile de conlucrare cu cetăţenii îl ocupă „Tribuna democraţiei“. Formele la care ne-am referit fiind tot atîtea prilejuri pentru consiliul popular nu numai de a afla părerile şi propunerile cetăţenilor, dar şi de a le explica acţiunile şi măsurile pe care le iniţiază în folosul colectivităţii, al obştii, apelînd, totodată, la sprijinul lor". Valentin Vrăjitoru — deputat, circumscripţia nr. 17 Gura Văii: „Circumscripţia noastră se poate spi că este un model de gospodărire bună întreţinere. Cu forţele noas am construit un dig de protecţie o lungime de aproape 150 metri mari, care a solicitat un considebil volum de muncă. Am amenaja parcare , am reparat porţiunea drum care se leagă de artera priv pală , sintem în curs de a finaliza cochetă fîntînă cu apă potabilă. Iaintea începerii tuturor acestor luci am stat de vorbă cu oamenii. Deexplicat că toate au darul de a frumuseţa oraşul, mediul nu o locuim. Nu au lipsit nici unul cetăţenii circumscripţiei". Vasile Lucaciu — preşedintele aviaţiei de locatari nr. 26 din cartie Kiseleff : „Noi am chemat la intrere toate asociaţiile de locatari municipiul nostru. Şi am înţeles pentru a clştiga această întrec trebuie să ne întrecem pe noi înş în hărnicie. Adică, toţi cei care citim pe raza acestei asociaţii de catari, de toate vîrstele. Menţinem curăţenie desăvirşită ; am amenda parcări pentru maşini; zonele vi le-am împrejmuit cu gărduleţe fance ; am amenajat şi 2 platfor pentru resturile menajere ; prin raţie, cetăţenii întreţin zilnic zor verzi, udă florile ; vrem să fim fraşi şi la colectarea materialelor folosibile pentru care am confectat şi amplasat, la intrările în florile de locuinţe, 18 cutii de colţare". Mihail Dăogaru — secretarul mitetului de partid de la Intreprierea de construcţii navale şi presrări la cald : „Consiliul popular unicipal a repartizat, pe întreprini şi instituţii, volumul de lucrări gospodărire şi înfrumuseţare ce buie realizat in zonele respect Consider că este o metodă moi bună. Unitatea noastră se istine pină acum pe primul loc în intrect ca rezultate şi ca participare cu măr de oameni la acţiunile organice. Practic, nu este om din cadrul treprinderii care să nu portie efectiv la realizarea obiectivelor silite, la acţiunile pe care le iniţi De curînd am terminat, la cît metri de unitatea noastră, amenirea unui cochet stadion, unde mai mulţi dintre oamenii muncii petrec in mod plăcut timpul lil Porţiunea din Calea Timişoarei, c ne este dată în gospodărire, contează, cel puţin pînă acum, cu mai atrăgătoare artere de circult din municipiu , s-au amenajat si verzi, au fost plantaţi pomi, albci şi flori, tot cu forţele noastre amenajat o modernă şi încăpăto staţie de autobuz amplasată chiar intrarea in unitate". Constantin Fleancu — dirtorul întreprinderii judeţene despodărie comunală şi locativă , înţelege că într-un asemenea elin care se află angajaţi toţi locuit municipiului, ai judeţului nostru, regăsim şi noi. Nu numai muncă efectivă, ci şi în rolul de a concepe, amplasa realiza cu gust obiectivele edilii gospodăreşti. Consider ca eseu faptul că atît la consiliul popular, şi la întreprinderea noastră se m£ testă o mare receptivitate faţă propunerile cetăţenilor. Şi nu s puţine. Numai în acest an au peste 1 500. Şi pentru că ne-am plecat mai mult, cu toată răspundea, în rezolvarea lor, lucrul aci se vede. In ultimii doi ani faţa m nicipiului Drobeta-Turnu Severin schimbat radical. S-au lărgit levarde şi străzi, acestea sint unei nute curate, iar parcurile, prin fi cum au fost concepute şi amenaj concură — zicem noi — cu cele frumoase din localităţile ţării. I tot ceea ce facem zi de zi — alăt de cetăţeni — vrem ca nunicii nostru să merite renumele ca ora florilor şi trandafirilor". O concluzie ? Doar atît : tot ce s-a făcut şi se face în activ de gospodărire şi înfrumuseţare acestui frumos oraş de pe malulării se întemeiază pe aceeaşi trăsură esenţială a democraţiei nou, socialista , cu cetăţenii, pentru ceteni. Al. PINTEA Virgiliu TĂTARI Din noua arhitectură a municipiului Drobeta-Turnu Severin