Scînteia, martie 1989 (Anul 58, nr. 14472-14498)
1989-03-01 / nr. 14472
PROLETARI DIN TOATE TÂRILE. UNIJI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LUNII Nr. 14 472 Miercuri 1 martie 1989________________________________________________________ 6 PAGINI - 50 BANI PENTRU REALIZAREA INTEGRALĂ A PLANULUI DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A ȚĂRII Consumurile materiale reduse substanțial Materiile trimevascate superior Economisirea severă a resurselor materiale, valorificarea superioară a materiilor prime se constituie în adevărate legităţi ale progresului economic In fiecare ţară. Intr-o lume in care se afirmă tot mai pregnant cele mai noi cuceriri ale Ştiinţei, tehnicii şi tehnologiei modeme, intr-o lume în care schimbul internaţional de valori materiale a devenit o permanenţă este limpede că nu poate fi indiferent nimănui cu ce consumuri se realizează fiecare produs, fiecare unitate de venit naţional. In esenţă, a realiza un produs cu consumuri materiale ce depăşesc cotele atinse pe plan mondial înseamnă o risipă de resurse. ------------------------Înseamnă pierderi de mari dimensiuni pentru economia naţională. După cum, orice avans înregistrat în domeniul economisirii resurselor materiale şi valorificării materiilor prime oferă şansa unui ascendent economic în confruntarea ■■ pe piaţa de valori materiale, in satisfacerea cerinţelor economiei naţionale. Dacă producţia anului 1988 dintr-o mare întreprindere bucureşteană s-ar fi realizat potrivit normelor de consum din anul 1985 ar fi fost nevoie în plus de 30 mii tone metal, 8 500 MWh energie electrică şi aproape 15 mii tone combustibil convenţional. Calcule asemănătoare s-ar putea lesne efectua in, practic, toate unităţile economice, ceea ce ilustrează convingător saltul înregistrat, în numai ciţiva ani, de industria românească pe linia valorificării resurselor materiale, înnoirea produselor şi a tehnologiilor, reducerea pierderilor, revizuirea atitudinii cu privire la utilizarea materialelor refolosibile sunt numai cîteva din principalele direcţii în care s-a acţionat in acest scop. Avînd in vedere rezultatele obţinute în acest domeniu, ele nu pot totuşi estompa neajunsurile care încă persistă in unele unităţi şi ramuri. De pildă, in privinţa metalului, chiar în faza de realizare a semifabricatelor din oţel in industria metalurgică, circa 18 la sută din cantitatea totală o reprezintă pierderile tehnologice şi rebuturile, cantitate care este recirculată pe ansamblul economiei fără nici o utilitate. Pe de altă parte, in unităţile de prelucrare, se menţin incă tehnologii mari consumatoare de metal, cum este aşchierea din laminate sau din semifabricate turnate in forme de pămînt. In industria energetică, randamentele obţinute în unele termocentrale se situează cu 20—30 la sută sub nivelul proiectat, iar exemplele de acest gen ar putea continua. Sunt deficienţe care pot şi trebuie să fie eliminate prin acţiunea concertată a colectivelor de oameni ai muncii, a factorilor de decizie din întreprinderi, centrale şi ministere. Obiectivul programatic in acest domeniu a fost formulat cu toată claritatea de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului, care a arătat că in cincinalul viitor, pe baza aceluiaşi volum de materii prime şi materiale, de consum energetic, este necesar să se asigure o creştere de circa 40—50 la sută a valorii producţiei-marfă, iar iu unele sectoare chiar mai mult. Este o sarcină mobilizatoare, pe deplin realizabilă, îndeosebi prin punerea in valoare a progresului tehnic şi tehnologic in marea producţie industrială, prin înlăturarea neajunsurilor care se mai manifestă. Un rol ce nu poate fi nicicum neglijat revine, de bună seamă, fiecărui muncitor şi maistru, fiecărui om al muncii, în respectarea riguroasă a normelor de execuţie stabilite, a tehnologiilor şi procedeelor de lucru prescrise, astfel incit să se elimine pierderile netehnologice, rebuturile şi celelalte deficienţe de execuţie. Totodată, o contribuţie însemnată o pot avea muncitorii, tehnicienii, maiştrii, prin manifestarea plenară a spiritului lor creator. Realitatea arată că marele „secret“ al rezultatelor constant foarte bune pe care le obţin unele colective constă tocmai în valorificarea nesecatului izvor de progres pe care îl reprezintă creativitatea oamenilor muncii, atent îndrumată şi permanent stimulată. Cu aceasta am ajuns deja pe tarimul bunei organizări, care este un apanaj al conducerii fiecărei unităţi economice. Pentru că nu există întreprindere in care oamenii să nu aibă idei, soluţii, propuneri de îmbunătăţire a activităţii, numai că nu peste tot ele sunt puse in valoare aşa cum s-ar cuveni, iar răspunderea pentru această stare de lucruri revine în totalitate factorilor de conducere, pornind de la preşedintele consiliului oamenilor muncii şi directorul întreprinderii pină la membrii con- • siliului aleşi din rindurile muncitorilor. Se poate, aşadar, afirma cu toată certitudinea că prima pirghie pentru reducerea consumurilor materiale şi energetice este stimularea spiritului creator al colectivelor de oameni ai muncii, aplicarea rapidă in producţie şi extinderea celor mai eficiente soluţii propuse. Moduul in care este utilizată această pîrghie a progresului poate fi considerat, in acelaşi timp,-o măsură a competenţei conducerii întreprinderii. Trecind de la nivelul unităţii la cel al centralei industriale se vor putea observa fenomene surprinzătoare. Practic, nu există centrală industrială in care să nu fie cite o unitate sau două care se situează cu mult peste sau sub media celorlalte întreprinderi, atit in privinţa coeficientului de utilizare a materiei prime, cit si a valorii obţinute pe unitatea de produs. S-ar putea crede că explicaţia constă numai în dotarea tehnico-materială sau structura de fabricaţie — ipecitabil diferite intre unităţi. Se pierde insă din vedere, de multe ori, faptul că întreprinderile fruntaşe au an de an rezultate tot mai bune, iar cele situate la urma „plutonului“ bat pasul pe loc, fără să existe modificări ale condiţiilor acreditate ca fiind „obiective“, în asemenea situaţii este limpede că diferenţele apar din gradul diferit de angajare pe calea, niciodată comodă, a perfecţionării activităţii, din preocuparea diferită pentru valorificarea mai bună a resurselor materiale. Or, rolul centralelor industriale este tocmai de a asigura, in toate intre_________Eugen RADULESCU (Continuare in pag. a IlI-a) Un nesecat izvor de economisire a materialelor: creativitatea colectivelor de oameni ai muncii Tehnologiile de mare randament şi eficienţă — extinse cit mai rapid în fabricaţie Prin înfăptuirea programelor de modernizare pot şi trebuie să se obţină sporuri mai mari de producţie cu consumuri reduse PENTRU RECOLTE MARI, CAMPANIA AGRICOLĂ EFECTUATĂ EXEMPLAR! Timpul bun pentru semănat folosit din plin Din majoritatea judeţelor sosesc veşti care înfăţişează că oamenii muncii din agricultură au trecut la semănat şi la efectuarea celorlalte lucrări din campania agricolă de primăvară. Astfel, intr-un interval de numai cîteva zile, în unităţile agricole din judeţul Olt au fost insămînţate 15 900 hectare. De asemenea, pină în seara zilei de 27 februarie, in judeţul Constanţa s-au însămînţat 12 800 hectare din cele 27 000 hectare destinate culturilor din prima urgenţă, iar acum continuă şi lucrările de pregătire a terenului pe suprafeţele destinate celorlalte culturi de primăvară. In judeţele Teleorman, Brăila şi Dolj au fost însămînţate cite 10 000 hectare, unele unităţi agricole Încheind semănatul mazării, borceaguluii şi diferitelor legume. Şi in alte judeţe rezultatele obţinute la semănat demonstrează că specialiştii şi cadrele de conducere din multe unităţi agricole au înţeles necesitatea ca, în condiţiile climatice ale acestei primăveri, însămînţările şi lucrările de pregătire a terenului să înceapă mai devreme, să fie acordată cea mai mare atenţie calităţii acestora. La organele agricole centrale se apreciază că nu peste tot s-a înţeles necesitatea de a se trece din plin, cu toate forţele la semănat, fapt demonstrat şi de rezultatele de pină acum la efectuarea lucrărilor de primăvară. Astfel, pină în seara zilei de 27 februarie au fost însămînţate numai 15 la sută din cele 845 000 hectare destinate culturilor din prima urgenţă. Chiar în judeţele în care au fost însămînţate suprafeţe mari, realizările puteau fi mult mai bune dacă s-ar fi folosit din plin timpul bun de lucru din cîmp, s-ar fi gospodărit judicios cantităţile de carburanţi repartizate, fără a mai vorbi de judeţele în care realizările la semănat, la data amintită, erau cu mult sub posibilităţi. Intensificarea semănatului la culturile din prima urgenţă — mazăre, ovăz, plante furajere — iar apoi a sfeclei de zahăr constituie prima şi cea mai importantă sarcină a mecanizatorilor, cooperatorilor, specialiştilor, a tuturor oamenilor muncii din agricultură. In acest sens, este necesar ca în cel mai scurt timp să se încheie aprovizionarea cu seminţe a unităţilor agricole, iar specialiştii să-şi mute centrul activităţilor în cîmp, unde să urmărească respectarea, punct cu punct, a prevederilor din programele zilnice de lucru. Timpul bun din această perioadă, faptul că pămîntul se lucrează uşor constituie condiţii care impun ca insăminţarea culturilor din prima urgenţă să se încheie cit mai repede. O atenţie mult mai mare este necesar să fie acordată lucrărilor de sezon în horticultură. Concomitent cu măsurile avînd ca scop asigurarea unor răsaduri de bună calitate — prima condiţie de care depinde obţinerea celor peste 1 milion tone de legume timpurii — este necesar să fie însămînţate şi plantate în cîmp mazărea pentru păstăi, rădăcinoasele, ceapa şi usturoiul. Intrucît temperaturile se menţin ridicate, trebuie să înceapă plantarea în cîmp a verzei şi conopidei, a altor legume, aceasta asigurind devansarea producţiei. Intrucît condiţiile climatice permit, este necesar să se treacă şi la plantarea cartofilor timpurii. Specialiştii recomandă ca la plantare să se aplice Îngrăşăminte organice la cuib şi să se evite pierderea colţilor prin rupere. Insămînţarea la termenele prevăzute şi pe toate suprafeţele planificate a fiecărei culturi agricole, aplicarea corectă a normelor prevăzute în tehnologii presupun întărirea disciplinei in întreaga activitate desfăşurată in agricultură. O mai mare atenţie trebuie acordată realizării integrale a suprafeţelor prevăzute a se însămînţa cu fiecare cultură agricolă. Organele agricole, conducerile unităţilor agricole nu trebuie să admită nici o abatere de la cifrele de plan. Organele şi organizaţiile de partid au datoria să sprijine conducerile unităţilor agricole în organizarea muncii, în mobilizarea forţelor tehnice şi umane, să exercite un control riguros ca toate prevederile din programul de lucru al fiecărei unităţi privind desfăşurarea lucrărilor de primăvară să fie îndeplinite întocmai. A însămînţa la timp şi de calitate constituie prima condiţie de care depinde obţinerea de recolte mari in acest an. Semănatul culturilor din prima urgenţă la C.A.P. Viişoara, judeţul Constanţa Foto : S. Cristian BUCUREŞTI : Creşte productivitatea muncii O sarcină deosebit de importantă, care se află permanent în centrul atenţiei tuturor colectivelor de oameni ai muncii din Capitală, o constituie creşterea mai accentuată a productivităţii muncii. Aşa cum ne preciza tovarăşul Mihai Hură, instructor în cadrul consiliului municipal de control muncitoresc al activităţii economice şi sociale ca urmare a aplicării măsurilor tehnice şi organizatorice cuprinse in programele de modernizare, şi care vizează implementarea unor tehnologii noi, asimilarea de noi scule, dispozitive şi verificatoare, creşterea nivelului de pregătire profesională a personalului muncitor, in perioada care a trecut din acest an s-au aplicat in producţie 120 măsuri noi, a căror eficienţă se materializează in creşterea productivităţii muncii cu 4,2 la sută. Rezultate deosebite in acest domeniu au obţinut colectivele din cadrul întreprinderilor „Vulcan“, de utilaj chimic „Griviţa roşie“, de fabricare şi montaj ascensoare, „Automatica“, „Electroaparataj“. Filatura de lină pieptănată şi altele. (Gheorghe Ioniţă). PRAHOVA : Noi capacităţi de producţie Pe platforma Combinatului petrochimic Brazi au fost puse in funcţiune noi capacităţi de producţie. Este vorba de instalaţiile de desulfurare gaze şi recuperare sulf, izomerizare metoxilen şi separare paraxilen. După ce au trecut cu succes probele tehnologice, scurtindu-se cu aproape 20 de zile timpul necesar atingerii parametrilor proiectaţi, noile capacităţi au intrat din plin un regim normal de lucru. Realizate in strnegrale cu utilaje de producţie românească, cele trei instalaţii vor contribui la sporirea bazei de materii prime pentru industria petrochimică și pentru alte ramuri ale economiei naționale. (Ioan Marinescu). BARAOLT : Cărbune peste prevederi Continuind succesele anului trecut, colectivul de muncă de la întreprinderea minieră Căpeni din Baraolt, a încheiat primele două luni ale anului cu noi şi importante succese. Aşa cum ne relatează directorul Întreprinderii, Árpád Boros, faţă de sarcinile de plan, în perioada amintită s-a extras suplimentar o cantitate de 7 500 tone lignit, in condiţiile creşterii permanente a productivităţii muncii, indicator ce a fost depăşit cu 10 procente. Printre succesele de seamă ale minerilor se numără şi darea în producţie a unui nou abataj, fapt ce a contribuit la obţinterea unei producţii-marfă suplimentare, in condiţiile realizării unor însemnate economii de energie electrică şi carburanţi. Pentru buna funcţionare a centralelor electrice de termoficare, întreprinderea minieră din bazinul carbonifer al Baraoltului se încadrează strict in graficele de livrare a cărbunelui. (Constantin Timaru). TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe Jozef Lenart, membru al Prezidiului, secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, pe tovarăşul Jozef Lenart, membru al Prezidiului, secretarul C.C. al P.C. din Cehoslovacia, care efectuează o vizită în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. In acest cadru, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost transmise un cald salut şi cordiale urări din partea tovarăşilor Milos Jakes, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, Gustav Husak, preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace, şi Ladislav Adamec, preşedintele guvernului, a conducerii de partid şi de stat din această ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a transmis tovarăşilor Milos Jakes, Gustav Husak şi Ladislav Adamec, conducerii de partid şi de stat salutul său călduros şi cele mai bune urări, iar poporului cehoslovac prosperitate şi tot mai mari realizări in construcţia socialistă. In timpul întrevederii a fost subliniată evoluţia bună a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Cehoslovacia, dintre ţările şi popoarele noastre, evidenţiiindu-se: rolul hotărîtor al întîlnirilor şi convorbirilor la nivel înalt in dezvoltarea în continuare a acestor raporturi tradiţionale. In acelaşi timp, s-au relevat posibilităţile existente pentru extinderea pe mai departe a conlucrării româno-cehoslovace pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi in alte domenii de activitate. In cursul convorbirii a fost reliefată însemnătatea dezvoltării colaborării economice multilaterale în cadrul C.A.E.R., perfecţionării pe baze socialiste a activităţii acestei organizaţii, in folosul şi spre binele fiecărei ţări membre, in interesul cauzei generale a socialismului şi păcii, al progresului şi colaborării intranaţiuni. Totodată, abordîndu-se unele probleme ale situaţiei internaţionale, a fost relevată necesitatea întăririi luptei împotriva pericolului de război, pentru dezarmare şi pace, a solidarităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor progresiste care se pronunţă in favoarea dezvoltării independente a popoarelor, pentru democraţie, pentru o lume mai bună şi mai dreaptă. La primire au participat tovarăşii Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Ion Sirbu, secretar al C.C. al P.C.R. A fost prezent Jan Papp, ambasadorul Cehoslovaciei la București. UMANISMUL REVOLUŢIONAR - trăsătură definitorie a politicii partidului, a gîndirii şi acţiunii secretarului său general Apariţia lucrării „Umanismul revoluţionar in gmndirea preşedintelui Niculae Ceauşescu" reprezintă un important eveniment editorial. Aut prin temele abordate, prin analiza aprofundată, cit şi prin amploarea investigaţiei, prin bogăţia argumentelor ce ilustrează o trăsătură fundamentală a gîndirii, a acţiunii conducătorului partidului şi statului nostru, lucrarea la care ne referim trezeşte un interes puternic in rindurile unor largi categorii de cititori. . Editura ştiinţifică şi enciclopedică a încredinţat realizarea acestei lucrări, de mare importanţă, unor prestigioşi cercetători din domeniile ştiinţelor economice şi sociale. Generozitatea tematicii abordate a prilejuit ample investigaţii in cuprinsul vastei opere social-politice a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Cercetarea şi relevarea aspectelor cu privire la concepţia umanist-revoluţionară a „Doctrinei Ceauşescu“ au implicat analize aprofundate ale preocupărilor preşedintelui României pentru soluţionarea unor complexe şi dificile probleme din cele mai diverse domenii : economie, ideologie, sociologie, filozofie, drept, morală, politică externă. Lucrarea pe care o analizăm, ce pune in lumină conceptele, ideile de esenţă novatoare, care formează substanţa politică şi ştiinţifică a operei teoretice şi practice a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, reliefează totodată forţa personalităţii sale multilaterale, de ginditor revoluţionar şi umanist, a cărui contribuţie la dezvoltarea patrimoniului cunoaşterii universale, a materialismului dia, lecţie şi istoric, a secrtistriulul ştiinţific este deosebit de mare. In acest sens, atit prin ampla şi aprofundata analiză a momentelor cardinale ale luptei poporului pentru eliberare socială şi unitate naţională, a evoluţiei generale a societăţii româneşti, a strategiei construcţiei socialismului şi comunismului în ţara noastră în condiţiile desfăşurării procesului, revoluţionar mondial, prin prezentarea cu obiectivitate ştiinţifică intr-o concepţie, unitară, a dinamicii etapelor construcţiei economice şi sociale în societatea românească, după eliberarea ţării, din August 1944, perioadă puternic luminată de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, deschizător de nouă şi măreaţă epocă ,socialistă, cit şi prin concepţia profund umanistă, se distinge in mod deosebit Expunerea din noiembrie, prezentată în faţa marelui c forum al democraţiei socialiste din noiembrie anul trecut, în cuprinsul lucrării se subliniază : „Strălucită sinteză a gindirii social-politice creatoare, expresie a aplicării consecvente a principiilor socialismului ştiinţific la condiţiile naţionale şi istorice specifice, in contextul dinamic al dezvoltării lumii contemporane. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu privind Stadiul actual al societăţii socialiste româneşti şi perspectivele dezvoltării sale viitoare, perfecţionarea conducerii economico-sociale, dezvoltarea democraţiei muncitoreşti-revoluţionare , rolul statului şi organismelor democratice. Creşterea rolului Partidului Comunist Român şi activitatea ideologică, politico-educativă, ridicarea nivelului de cunoaştere ştiinţifică, de cultură, a conştiinţei revoluţionare. Raportul de forţe şi caracteristicile fundamentale ale situaţiei internaţionale este străbătută de ideea finalităţii umaniste, revoluţionare a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru“. Lucrarea analizată acordă o deosebită însemnătate faptului că documentul programatic din noiembrie exprimă cu putere forţa gîndirii noi, creatoare a marelui conducător al partidului şi statului nostru, puternica sa legătură cu poporul. „Magistrala Expunere — se arată — fundamentează concepţia potrivit căreia dezvoltarea economico-socială depinde nu numai de posibilităţile şi resursele materiale, ci şi de nivelul de organizare socială, de asigurarea unei conduceri social-politice exercitate in mod creator, realist, ştiinţific, prin urmare, de fructificarea maximă, umanistă a principiului revoluţionar al făuririi, socialismului cu poporul şi pentru popor“. Lucrarea relevă adevărul că în condiţiile edificării socialismului, îndeosebi in actuala etapă, intr-un moment in care întreaga noastră societate trece printr-un proces atotcuprinzător de modernizare şi perfecţionare, conştiinţa — definită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu „adevărată forţă motrice a înaintării întregului nostru popor pe calea socialismului şi comunismului“ — estecuprinsă şi ea în acest continuu proces transformator, de esenţă revoluţionară. Desigur, omul se transformă in muncă, inactivitatea menită să asigure progresul patriei. Relaţia om — muncă — progres este fundamentală pentru întreaga operă de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi, de aceea, autorii lucrării ii acordă atenţia cuvenită. Este deosebit de semnificativă, in acest sens, aprecierea potrivit căreia umanismul revoluţionar, aşa cum este gîndit de partidul nostru, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, concepe afirmarea şi dezvoltarea plenară a personalităţii umane nu izolat, ci in cadrul ansamblului societăţii, promovînd principiul raţional şi generos potrivit căruia fericirea personală nu sa poate realiza încâlcind dreptul la fericire al altora, ci numai în cadrul înfăptuirii fericirii generale a poporului, a umanităţii. Pentru că bunăstarea materială şi spirituală a fiecăruia, adevărata libertate nu se pot realiza şi afirma decit în cadrul bunăstării generale, al libertăţii şi independenţei întregului popor. In acest sens se arată : „S-a cristalizat astfel, incepînd cu Congresul al IX- lea al partidului, o concepţie nouă, revoluţionară asupra locului şi rolului omului în societate, asupra modului in care acţiunea individuală şi colectivă se inserează in ţesătura istorică a construirii noii societăţi, socialiste, construcţie deliberată, imperiu al manifestării tot mai depline a libertăţii umane. Modelat de istorie, căci omul nu se naşte şi nu se dezvoltă ca o subiectivitate pură, in afara unei determinări istorice şi sociale, la rindul său, omul modelează istoria. El o poate face însă numai prin cunoaşterea legităţilor de dezvoltare aici naturii şi societăţii şi, pe baza acestei cunoaşteri, prin acţiunea sa conştientă materializată in practica de producţie, prin crearea unor noi raporturi sociale şi a unor noi valori materiale şi spirituale. Acţionind, prin muncă, asupra naturii şi societăţii, se transformă pe el însuşi“. Din această perspectivă, autorii lucrării ilustrează pe larg concepţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu despre umanismul revoluţionar, care implică acţiunea revoluţionară şi exigenţa revoluţionară. Adevăratul umanism se manifestă in muncă. 51 _________Adrian VASILESCU (Continuare in pag. a IV-a) „Voi sa hotariti si sa fiţi uniti" Cea mai dificilă întrebare cu care ţăranii ii intimpinau pe comunişti, in acea perioada, era : „Si cum o să fie cind voi intra in cooperativa, cum va fi?“. Întrebare firească, pentru că drumul era cu totul nou. Ideea cooperativizării, izvornd din cerinţa obiectiva a construirii unei economii socialiste unitare, nu putea fi impusă prin măsuri, administrative ; ea trebuia să fie însuşită de ţărănimea muncitoare prin liber consimţămint; pentru a putea deveni realitate; trebuia bine înţeleasă, atit de bine înţeleasă, incit să devină convingere temeinică şi acţiune directă. De aceea, marea dezbătere s-a purtat, am putea spune, cu fiecare ţăran în parte, vreme de mulţi ani. Cu răbdare, cu nesfirşită răbdare şi înţelegere. Argumentele se cereau a fi clare. Era greu, foarte greu să aduci exemplul palpabil — acesta de-abia avea să crească, să prindă contur în anii care urmau Apoi, ţărănimea trebuia convinsă să-şi apropie pămintul intr-un fel cu totul nou, sub forma proprietăţii obşteşti, restructurindu-şi astfel radical întreaga viziune asupra vieţii, asupra întregii sale activităţi, optind pentru orizonturile vaste, înnoitoare ale civilizaţiei socialiste. In acest sens, una din principalele linii de conduită a partidului a fost să nu se forţeze ritmul cooperativizării, să se lase timp convingerii să prindă rădăcină puternică. Ne spunea, intr-o trecută convorbire, tovarăşul Tudor Dănacu, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Cezieni, judeţul Olt, referindu-se la acele momente de început : — Ţărănimea trebuia obişnuită, în primul rind, cu ideea lucrării pămintului in comun, trebuia astfel convinsă că numai in acest fel se putea pune in practică lucrarea mecanizată a ogoarelor şi numai aşa se puteau aplica, unitar, metode agrotehnice înaintate pentru obţinerea unor producţii mult mai mari, capabile să le aducă bunăstarea in casă şi nouă demnitate, ca oameni liberi şi stăpini pe destinul lor. De aceea, gindindu-mă la acea perioadă, imi dau seamacit de justă a fost orientarea partidului nostru de a porni in această acţiune revoluţionară de la formele simple de cooperare în producţia agricolă. întovărăşirile, socotesc eu, au constituit o adevărată şcoală de educare, de obişnuire a ţăranului cu munca în comun şi au uşurat mult trecerea in masă a ţărănimii in cooperative. Partidul a susţinut atunci, in anii care au urmat lui 1949, la sate, o muncă uriaşă de convingere, aşa cum spuneam, o muncă tenace, netezind, cu argumentele vieţii, acest drum al înţelegerii, al fundamentalei opţiuni pentru o viaţă nouă. In toată'' această perioadă, îndeplinind munci de înaltă răspundere in conducerea partidului şi a statului, mereu s-a aflat printre ţărani omul care din fragedă tinereţe şi-a închinat viaţa Înaltului ideal de înfăptuire a societăţii socialiste şi comuniste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, întotdeauna s-a aflat acolo unde a fost mai greu, unde se cerea o mai înţeleaptă apreciere a situaţiilor, o vorbă mai caldă, o mai directă cale de comunicare sufletească, o putere sigură de convingere. Acolo unde îşi făcea dînsul apariţia ţăranii îl înconjurau, ii ascultau cu încredere, îndoielile — au fost destule, de ce nu am spune-o ? — sau stările de încordare se risipeau. Foarte mulţi dintre ţăranii sau activiştii mai virstnici işi amintesc, istorisesc momente emoţionante in care, prin venirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu in mijlocul lor, „calea înţelegerii s-a dezlegat“. Iar de acolo vorba se ducea din sat în sat... Ne povestea, cu ciţiva ani în urmă, Gheorghe Oprean, fost secretar al fostului comitet raional de partid Salonta, diar judeţul Bihor. — îmi aduc aminte că, odată, în 1954, mă aflam într-o comună, la Ciumeghiu. Stăteam de vorbă cu ţăranii. Şi, deodată, vin doi tovarăşi pe care nu-i văzusem, nu-i cunoşteam. Stau şi ei de vorbă cu ţăranii, mă ascultă şi pe Dionisie ŞINCAN (Continuare In pag. a V-a) Cu 40 de ani în urmă, satul românesc păşea pe tarimul unor transformări de esenţă, ideea cooperativizării agriculturii cucerind treptat, pe măsura amplificării acestui complex proces revoluţionar, conceput şi condus de partid, masele de milioane şi milioane de ţărani muncitori. „Tenănimea noastră a parcurs un drum lung, aproape 14 ani, pentru a intra in cooperativele agricole de producţie - amintea secretarul general al partidului, cu prilejul aniversării zilei de naştere şi a îndelungatei sale activităţi revoluţionare. Practic - şi sunt aici tovarăşi care ştiu - nu a fost judeţ unde eu să nu fi participat activ la realizarea cooperativizării agriculturii". 14 ani, în cuprinsul cărora, prin forţa faptelor, strategia politică a partidului in rezolvarea unei probleme, care de veacuri şi veacuri a frămintat ţărănimea noastră, a fost strălucit confirmată, astăzi satul românesc trăindu-şi din plin viaţa-i înfloritoare, încărcată de certitudinile noii revoluţii agrare. Rememorăm cu emoţie timpul de patru decenii de la începerea cooperativizării agriculturii. Ni se înfăţişează ca un spaţiu de extraordinară lucrare creativă a partidului, ideea cooperativizării rodind, în tot acest răstimp, profund şi bogat. Aşa şi prevăzuseră comuniştii, încă de la inceput, încă din clipa cînd au declanşat marea dezbatere in mijlocul ţărănimii, pledind pasionat pentru ideea cooperativizării.