Scînteia, iunie 1989 (Anul 58, nr. 14551-14576)
1989-06-01 / nr. 14551
PAGINA 2 ODTtn ATlTtTl? C TC A V^TTVIT l?rf A’IVTri'RA'f r'H’ DDTADTT A Dl? CJJolUiO 11V Hi bl bAitbllSI 1 Jc!jbUi\UMlUHi rxtlUiillAKJcj Certificatul de calitate al modernizării îl dau beneficiarii Pa biroul directorului se afla o plăcuţă de marmură de vreo zece centimetri pătraţi. Pe suprafeţele ei perfect lustruite, nervurile fine se ţeseau intr-un delicat filigran. Intrucit părea să nu aibă vreo Întrebuinţare practică. Întrebăm, mai mult din priviri, la ce foloseşte. — E... un certificat da calitate. Le -am spus celor pe care i-am trimis să înveţe tehnica şlefuirii : pînă nu-mi aduceţi o dovadă a priceperii voastre, să ştiţi că atelierul de prelucrat marmură nu va Începe să lucreze. De fapt, am supralicitat, deoarece între timp trebuia să creăm spaţiu de producţie, să asigurăm dotarea cu scule şi utilaje, să pregătim oameni pentru minuirea lor — ne spune inginerul Borsody Zoltán, directorul întreprinderii de Prefabricate din Beton din Miercurea-Ciuc. Ştiam insă că avem pe cine conta şi că nu vom fi puşi în situaţia de a renunţa la o importantă comandă, adică să nu putem îndeplini o sarcină de mare interes economic. Cum s-ar spune, ne-am organizat din mers. Pe un cioplitor în lemn l-am pus să inveţe prelucrarea marmurii, apoi să-i înveţe şi pe alţii ; am adus prin transfer utilajele necesare; am conceput şi adaptat scule. Pe scurt, cam aşa am început activitatea de prelucrare ornamentală a marmurii. Calitatea execuţiei şi promptitudinea cu care am onorat primele comenzi ne-au adus alte şi alte cereri din partea beneficiarilor. Apoi, in felul acesta am putut asigura şi fondurile de investiţii necesare pentru a construi noua secţie de producţie. Mai exact spus, pe data de 1 ianuarie a.c. s-a primit proiectul, în două luni s-a înălţat noua hală, in regie proprie, iar acum montarea utilajelor este in faza finală, urmind ca în curînd secţia să intre în funcţiune. Un timp comprimat la minimum de hotărirea unanimă a colectivului de a face dovada propriilor sale posibilităţi. Aşa cum de altfel s-au petrecut lucrurile şi in cazul demarării activităţii de cioplit piatră ornamentală , in martie anul trecut a Început lucrul cu doi-trei oameni sub o copertină, pentru ca in patru luni da zile să se Închege o adevărată formaţie de lucru şi apoi să se amenajeze o hală propria de producţie. Cererile tot mai mari primite din partea beneficiarilor constituie şi In acest caz certificatul da calitate al acţiunii de modernizare a producţiei, in consens cu nevoile şantierelor de construcţii. Ne-am referit la aceste exemple din activitatea unei foarte tinere unităţi industriale din Miercurea- Ciuc, aşa cum sint atîtea altele in judeţul Harghita şi in ţară, întrucit ele sunt relevante atît pentru climatul de înaltă exigenţă şi responsabilitate in care se acţionează pentru modernizarea producţiei şi îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, cit şi pentru receptivitatea manifestată faţă de noile cerinţe ale economiei naţionale. Semnificativ în acest sens este şi faptul că incepind cu anul 1979, cînd fabrica a intrat in funcţiune la întreaga capacitate, producind in principal prefabricate din beton, planul a fost permanent realizat şi depăşit. Aceeaşi evoluţie pozitivă s-a înregistrat şi in perioada care a trecut din acest an, cînd s-a obţinut o producţie-marfă suplimentară în valoare de peste 7 milioane lei, concretizată în 4100 mc prefabricate din beton, 9 355 mp plăci stabilit, 4 400 mp ipsos armat cu fibră de sticlă, însemnate cantităţi de piatră ornamentală. Şi incă un amănunt nu lipsit de importanţă : sporurile de producţie s-au realizat in condiţiile încadrării in normele de consum şi depăşirii productivităţii muncii planificate cu 13 la sută. Cu ciţiva ani in urmă, cind s-a pus problema diversificării producţiei, organizaţia de partid, împreună cu consiliul oamenilor muncii au stabilit un riguros program de acţiune care pe parcurs a fost îmbunătăţit şi îmbogăţit, precizează Şipos Iosif, secretarul organizaţiei de partid pe Întreprindere. In felul acesta, s-au organizat noi secţii de fabricaţie, s-au elaborat şi aplicat noi soluţii şi tehnologii, care au asigurat creşterea productivităţii muncii şi calităţii produselor. De la bun Început am făcut din calitatea producţiei o problemă de prestigiu a Întregului colectiv. Trebuia să ştim insă pe cine putem conta. Tocmai de aceea am discutat cu fiecare specialist — marea majoritate erau la vremea respectivă stagiari — intrebindu-1 pur și simplu dacă au de gind să rămină in fabrica noastră, dacă o consideră locul potrivit al afirmării lor profesionale, dacă se simt In măsură să contribuie la perfecţionarea activităţii productive. — Şi care a fost răspunsul ? — Cel aşteptat. Au rămas, practic, toţi specialiştii, cu una sau două excepţii. Am extins apoi discuţiile la formaţiile de lucru, comuniştii fiind — ca să zic aşa — purtătorii de cuvânt. Această stare de emulaţie creatoare s-a convertit în scurt timp in căi şi direcţii de acţiune, cu efecte benefice asupra producţiei. Elocvente in acest sens sunt rezultatele obţinute de secţia de prefabricate din beton, secţia de bază a unităţii. Aici se înregistrau numeroase stagnări în producţie şi o productivitate extrem de scăzută din cauza unor tehnologii greoaie, depăşite, care necesitau un mare efort fizic din partea oamenilor, ponderea avind-o operaţiile efectuate manual. „Am adunat colectivul secţiei şi am analizat fază cu fază întregul proces tehnologic, incepind de la staţia de betoane pînă la atelierul armături şi liniile de turnare. Cu acest prilej s-au făcut numeroase propuneri pe baza cărora s-a întocmit un program de măsuri“ — ne spune şeful secţiei. Iată cîteva exemple : pentru confecţionarea barelor curbate s-a făcut o presă hidraulică de mare randament, care a eliminat în totalitate munca manuală şi a asigurat creşterea de opt ori a productivităţii ; am conceput o maşină de fasonat şi frezat, sporind de 2-4 ori producţia realizată ; pentru preincălzirea agregatelor la timp rece s-au confecţionat la staţia de betoane cinci cuve de ulei şi in iarna trecută s-a lucrat fără nici o stagnare ; o atenţie deosebită s-a acordat mecanizării transportului betonului, armăturilor şi tiparelor, eliminindu-se complet munca manuală la acest gen de lucrări. Efectul ? Producţia a crescut de la 20 la 200 elemente prefabricate pe zi. Totodată, soluţiile tehnice adoptate au deschis noi posibilităţi pentru diversificarea producţiei. Astfel, recent a început producerea aşa-numitelor „saltele flexibile“, prefabricate din beton cu largă utilizare, iar în urmă cu o lună s-a omologat un nou sortiment de prefabricate pentru tunele de cale ferată. Timp de mai mulţi ani, in atelierul de plăci stabilit, materiale mult solicitate în construcţii pentru gradul inau de izolare ionică şi mai ales termică pe care ii asigură, productivitatea muncii s-a menţinut la un nivel foarte scăzut, din cauza tehnologiei greoaie de fabricaţie care se aplica. Cum s-au schimbat lucrurile ? „Tot colectivul — nu suntem foarte mulţi — ne-am constituit la un moment dat intr-un comandament al modernizării — ne spune inginerul Iuliu Daniel, unul din foştii stagiari care au rămas in fabrică. Am început cu identificarea punctelor nevralgice de pe fluxul tehnologic. Apoi am stabilit măsurile pe care trebuia să le luăm şi am trecut la treabă, îmbunătăţind radical activitatea de producţie. Astfel, prin modificarea principiului de funcţionare a malaxorului, prin mecanizarea alimentării şi dozării materiilor prime s-a redus cu 40 la sută personalul de servire şi cu 20 la sută consumul de ciment şi de clorură de calciu. Totodată, prin construcţia unui tunel pentru maturarea plăcilor, timpul de fabricaţie s-a redus de la "6 ore la 18 ore. Corelate, măsurile luate au asigurat creşterea de peste trei ori a producţiei de plăci stabilit". Spiritul de iniţiativă, efortul pentru diversificarea şi modernizarea producţiei se materializează şi prin reducerea efortului valutar al ţării, prin realizarea unor produse competitive şi chiar mai bune decit cele care se aduceau din import. Astfel, prin schimbarea completă a tehnologiei de fabricaţie, elementele de ipsos armat cu fibră de sticlă s-au impus — datorită proprietăţilor lor deosebit a atenţiei constructorilor centralei electronucleare de la Cernavodă. Totodată, s-a diversificat gama sortimentală a producţiei, realizinduse acum cu aceeaşi tehnologie elemente pentru uşi antifoc şi elemente decorative pentru plafoane. Aprecierile beneficiarilor din Întreaga ţară se constituie, fără Îndoială, intr-un adevărat certificat de calitate pentru modul cum colectivul acestei unităţi acţionează in vederea modernizării producţiei. Şi am putea să cedăm multe asemenea aprecieri. Dar, aşa cum ne spunea secretarul comitetului de partid pe întreprindere, important este că, prin rezultatele obţinute, colectivul se regăseşte in vastele dimensiuni ale construcţiei socialiste din ţara noastră. Ceea ce, intr-adevăr, este foarte important. Nicolae ŞANDRU corespondentul „Scinteii* La întreprinderea de Prefabricate din Beton din Miercurea-Ciuc PRODUCŢIA FIZICĂ Pt realizată ritmic, integral, la înalt nivel calitativ! (Urmare din pag. I) tori-mentori coordonate de maiştrii Vlad Cilibiu şi Vasile Brindaş. Oameni in măsură să facă faţă rigorilor producţiei competitive. Numeroase alte episoade stau mărturia pentru hărnicia colectivului de aici, care este însă convins că loc pentru mai bine există. Practica o dovedeşte. Mai cu seamă In ce priveşte ritmicitatea aprovizionării. Nelivrarea conform graficelor a bauxitei din sorturile cantativ superioare Influenţează negativ consumurile specifice. Acelaşi efect negativ are şi calitatea necorespunzătoare a varului livrat. Totodată, neasigurarea decit în proporţie de 25 la sută a ţevilor fierbătoare obligă Întreprinderea la contractarea unui volum Însemnat de reparaţii cu terţi, Incărcind costurile. Sunt multe alte poziţii critice in aprovizionarea cu materii prime şi materiale (motoare electrice, conductori de bobinaj, table subţiri şi mijlocii, cabluri) care pun colectivul In situaţia de a depăşi cheltuielile Fie şi luind in calcul numai sarcinile asumate în acest an la export — o parte din volumul producţieimarfă livrindu-se direct sau indirect unor parteneri de peste hotare — de colectivul de oameni al muncii de la întreprinderea de Maşini Electrice Bucureşti, ne putem forma o imagine cuprinzătoare asupra activităţii complexe ce se desfăşoară în fiecare din secţiile acestei binecunoscute unităţi economice. Dar pe lingă programul de export, muncitorii şi specialiştii Întreprinderii au de executat in 1989 un important volum de motoare, acţionări şi alte elemente complexe destinate înfăptuirii unor programe economice prioritare, printre care programul energetic, programul naval, programul de maşiniunelte, programul minier, ca să nu referim doar la acestea. Cu atît mai mult, in aceste Împrejurări se cer asigurate toate condiţiile necesare pentru folosirea la Întreaga capacitate a maşinilor şi utilajelor, a celorlalte mijloace tehnice din dotare şi desfăşurarea la un nivel corespunzător a activităţii productive. Se acţionează insă astfel ? Iată ce relevă o analiză a modului in care au fost folosite maşinile şi utilajele in principalele secţii ale unităţii în primele patru luni ale anului. Potrivit datelor furnizate de tînărul inginer Gabriel Dodu, din cadrul secţiei mecano-energetice, indicele de utilizare a maşinilor şi utilajelor este pînă acum superior celui înregistrat in aceeaşi perioadă a anului trecut. Superior, dar nu şi la nivelul planului. Faţă de 86,6 la sută, citeste nivelul planificat pentru acest an, in ianuarie se înregistrează un indice de folosire de 85,7 la sută, in februarie de 87,2 la sută, pentru ca In martie şi aprilie maşinile fiuitmateriale şi de a exploata piscopomicos instalaţiile. Ce măsuri au fost Întreprinse ? S-a organizat la majoritatea furnizorilor un adevărat dispecerat. Mai exact, s-au trimis delegaţi cu sarcina specială de a impulsiona livrările. A sporit considerabil producţia proprie de piese de schimb. S-a revăzut repartizarea pe schimburi şi faze de producţie a asistenţei tehnice in vederea rezolvării operative a oricăror discontinuităţi şi dereglări ce pot apărea la fluxurile de fabricaţie, mai ales in faza de purificare a soluţiei deiluminat. Lucru impus îndeosebi de faptul că din acest an întreprinderea are sarcina să asigure cantităţi mult sporite din sorturile calitativ superioare de alumină, din care să se poată obţine un aluminiu electrolitic de înaltă puritate. Un ultim amănunt : deşi întreprinderea îşi realizează ritmic planul la producţia fizică, bilanţul înscrie neindeplinirea productiei-marfă, fapt ce impune intervenţia hotărită a centralei de resort pentru corelarea judicioasă, realistă a indicatorilor, latele unităţii să fie folosite in proporţie de 86,3 şi, respectiv, 85,8 la sută din capacitate. Extinzind analiza la nivelul unor secţii, reţinem că In timp ce la bobinaj, de exemplu, indicele de folosire a maşinilor, a celorlalte Instalaţii aflate in dotare a atins 91,1 la sută, iar la „mase plastice" şi „maşini-unelte“ depăşeşte 94 la sută, la „strungărie" coboară la 77,3 la sută, iar la „prese-stanţe", la 80,1 la sută. O primă cauză a acestor diferenţe mari, de la o secţie la alta şi de la o lună la alta, in condiţiile in care sarcinile au crescut in mod constant, o constituie, In opinia unor specialişti ai unităţii, „virsta Înaintată" a multor utilaje. Lucru In parte adevărat. Dar numai In parte, pentru că, pe parcursul discuţiilor purtate cu mai mulţi factori de conducere din întreprindere, intre neajunsurile înregistrate in utilizarea capacităţilor din dotare, a zestrei tehnice bogate de care dispune unitatea, „bătrîneţea“ unor maşini a trecut, de departe, pe un plan secundar. Multe din utilaje — cum recunoştea tovarăşul Constantin Giurgiu, inginerul-şef al unităţii — nu sunt integral folosite pe toată durata celor 3 schimburi, deoarece lipseşte personalul de specialitate. Abia acum au fost stabilite măsurile ce se impun in scopul recrutării şi pregătirii cadrelor necesare, Încărcării la capacitate a tuturor schimburilor. Desigur, este bine că s-a Întocmit un asemenea program. Numai că, iată, intre timp Întreprinderea se Înscrie cu restanţe în realizarea sarcinilor de producţie. După patru luni din acest an, constructorii bucureşteni de maşini electrice au rămas datori unor unităţi din ţară cu produsa electrotehnice în valoare de aproape 11 milioane lei şi cu motoare electrice în valoare de circa 1,8 milioane lei. Categoric, aceste motoare, celelalte produse nerealizate sunt așteptate de beneficiari și lipsa lor creează acum mari probleme în finalizarea unor obiective importante. Așa cum, aici, la rafturile magaziilor sînt pline cu piese împachetate, ce nu pot fi montate, deoarece lipsesc o serie de materiale sau piese realizate în cooperare. Iar această imobilizare de producţie neterminată este o altă cauză a folosirii cu indici necorespunzători a maşinilor şi utilajelor. Poate chiar cea mai importantă cauză, pentru că neritmicitatea în procesul aprovizionării slăbeşte capacitatea de organizare a activităţii In principalele secţii şi ateliere. Mari greutăţi sint intîmpinate in continuare şi în aprovizionarea cu oţelurile necesare execuţiei arborilor de motoare. Apoi lipsesc şi acum — şi au lipsit aproape toată perioada care a trecut din acest an — profilele necesare confecţionării lamelelor-colector. Situaţia este similară şi în ce priveşte elementele de bobinaj, cum aflăm de la tovarăşul Petru Andraş, şeful serviciului plan. Este adevărat, in ultimul timp s-a înregistrat o oarecare Îmbunătăţire in ce priveşte ritmicitatea livrării unor izolaţii fi benzi poliglas. De folos însă că motoarele termice pentru grupurile electrogene sosesc, in continuare, cu cîteva zile Înainte de sfirşitul lunii, cind nu se mai pot monta in totalitate şi nu se mai pot efectua toate probele cerute. Iată, aşadar, cit de evident este demonstrată şi in acest caz necesitatea îndeplinirii ritmice, la toate sortimentele a planului la producţia fizică, practic la toţi Indicatorii şi de către toate unităţile economice. Ritmicitate care Înseamnă Îndeplinirea zilnică a tuturor sarcinilor asumate, execuţia fiecărui reper şi subansamblu corespunzător programului stabilit, In fiecare Întreprindere, în toata ramurile economiei. Un singur reper, un element oarecare, neînsemnat la prima vedere, care lipseşte, şi mecanismul sensibil al economiei este dereglat. Iar in cazul de față este vorba nu doar de asemenea elemente, ci de produse complexe, cuprinse, cum arătam, in programele prioritare adoptate la nivel de economie. Cu atît mai mult se cer deci Întărite aici ordinea și disciplina, răspunderea manifestată in activitatea de aprovizionare tehnico-materială, atit de către factorii cu atribuţii in acest domeniu, cit şi de toţi furnizorii, care, la rindu-le, pot fi beneficiarii unităţii bucureştene sau ai produselor executate cu maşinile realizate la I.M.E.B. Practic, în cel mai scurt timp trebuie eliminate în totalitate restanţele şi adoptate acela măsuri tehnice şi organizatorice care să asigure desfăşurarea ritmică, in cele mai bune condiţii a întregii activităţi de producţie, la nivelul tuturor secţiilor şi compartimentelor Întreprinderii. Nicolae MILITARU loan LAZA LA ÎNTREPRINDEREA DE MAŞINI ELECTRICE BUCUREŞTI Mari diferenţe de la o decadă la alta, dar şi între realizările secţiilor SANTEIA - joi I Iunie 1989 Lucrările agrole - executate enanplat! La depozitarea finului - decalaje mari intre unităţi O dată cu Întreţinerea culturilor, o preocupare deosebită a tuturor celor ce lucrează în agricultura judeţului Vaslui o constituie stringerea şi depozitarea unor cantităţi cit mai mari de furaje. Această preocupare este determinată nu numai de creşterea ponderii zootehniei în agricultura judeţului, ci şi de faptul că, în această parte a ţării, precipitaţiile au fost pînă acum cu totul neîndestulătoare. De aceea, comandamentul judeţean pentru agricultură a întreprins o serie de măsuri prin aplicarea cărora să se asigure hrană Îndestulătoare efectivelor de animale. In cele mai multe unităţi agricole, măsurile stabilite sunt aplicate Întocmai Aproape 78 000 de bovine şi peste 500 000 de ovine sunt scoase zilnic la păşunat, consumindu-se cit mai puţin sau deloc din furajele recoltate. Prima coasă la trifoliene şi amestecuri de ierburi perene s-a efectuat pe toată suprafaţa de 14 520 hectare, precum şi pe cele 5 147 hectare cu secară masă verde. Pînă acum au fost transportate şi depozitate peste 6 500 tone de fin şi 17 500 tone suculente. Trebuie arătat că la fin nu s-a depozitat decit 54 la sută din cantitatea prevăzută a se realiza pină la sfirşitul lunii mai. In multe unităţi agricole in care munca a fost bine organizată există de pe acum un stoc cantităţi apreciabile de fin. Aşa sunt cooperativele agricole din Costeşti, Deleni, Berezeni, Viişoara, Tutova, Fălciu, Bozia, asociaţiile intercooperatiste Rîşeşti, Codăeşti, Negreşti ş.a. In condiţii asemănătoare insă, in alte unităţi cum sunt cooperativele agricole din Găgeşti, Bălteni, Zăpodeni, Avereşti, Rebricea, Tana, Laza şi Bogdana au fost depozitate cantităţi foarte mici de fin. Şi aspectele surprinse de noi pe teren au scos in evidenţă un mare decalaj între unităţi la stringerea şi depozitarea furajelor. Astfel, în unităţile Consiliului Agroindustrial Puieşti, care s-au confruntat în anii VASLUI din urmă cu o acută lipsă de nutreţuri, există acum o evidentă şi continuă preocupare pentru stringerea şi depozitarea furajelor. Aşa cum nu spunea Gheorghe Dima, preşedintele consiliului agroindustrial, a fost efectuată coasa întii pe cele 1 200 hectare cu lucernă, amestecuri de ierburi şi masă verde. Cooperativa agricolă din Pogana are la această dată însilozate cantităţi de furaje de trei ori mai mari decit in aceeaşiperioadă a anului trecut. In alte unităţi furajele recoltate, in loc să fie depozitate pentru iarnă, au fost administrate în hrana animalelor. Cooperatorii din Puieşti au strîns lucerna, masa verde şi ierburile perene de pe toate suprafeţele pe care le-au transformat in fin sau le-au insilozat şi depozitat pentru perioada de stabulaţie. In contrast cu acestea insă, la Cooperativa Agricolă Voineşti furajele sunt puţine. Aici n-au fost luate din timp măsuri de curăţire şi îmbunătăţire a pajiştilor, ceea ce a făcut ca acestea să nu aibă o compoziţie şi o vegetaţie corespunzătoare. Ca atare, deşi aici exista suprafeţe mari cu nutreţuri, nu s-au asigurat, pină acum, cantităţi de furaje necesare nici pentru hrana curentă, nici pentru perioada de stabulaţie. Şi trebuie să spunem că asemenea decalaje între unităţi vecine există şi in consiliile agroindustriale Ivăneşti, Crasna, Birlad, Zorleni şi Tătărăni. Tocmai spre înlăturarea grabnică a diferenţelor, a decalajelor dintre unităţi şi intensificarea activităţii de recoltare, transport şi depozitare a furajelor in cantităţile şi structura planificate trebuie să-şi îndrepte mai mult atenţia organele agricole judeţene, conducerile consiliilor agroindustriale şi unităţile deoarece, pe judeţ, pînă acum cantităţile realizate sunt cu mult sub cele prevăzute pentru această perioadă. Se impune deci ca o dată cu utilizarea şi extinderea păşunatului (pentru a nu se mai consuma din ceea ce se recoltează) să se acorde întreaga grijă înfiinţării şi Întreţinerii unor suprafeţe cit mai mari de culturi duble şi să se irige suprafeţele destinate furajelor, astfel ca acţiunea de recoltare şi depozitare a nutreţurilor să cunoască ritmul şi amploarea necesare. Petru NECULA corespondentul „Scinteii* Toate sursele de apă folosite la irigarea culturilor In unităţile agricole din judeţul Teleorman au fost întreprinse în ultimele zile ample acţiuni pentru irigarea, zilnic, a circa 15 000 hectare cultivate cu legume, cartofi, furaje şi alte culturi semănate In primăvara acestui an. In toate sistemele s-au stabilit norme de udare diferenţiate, pentru a permite mutarea echipamentelor de două şi chiar de trei ori pe zi, cu scopul de a se iriga suprafeţe cit mai mari într-o perioadă scurtă de timp. Este demn de remarcat şi faptul că se urmăreşte buna funcţionare a aripilor de ploaie şi noaptea, spre a se asigura folosirea cit mai eficientă a apei şi a energiei electrice, repartizate pentru irigaţii. Avînd in vedere sarcinile mari ca revin judeţului în ceea ce priveşte realizarea unor producţii sporite de legume, am Întreprins un raid prin mai multe unităţi cultivatoare spre a urmări modul în care se acţionează la irigarea grădinilor. La ferma legumicolă a Cooperativei Agricole de Producţie Lăceni forţele sunt concentrate la întreţinerea şi irigarea culturilor. Cu ajutorul a două motopompe apa este scoasă din pîriul Teleormanul și Împinsă pe canale in virful pantei sub care este amplasată grădina, iar de aici este dirijată pe brazde deschise la rădăcinile plantelor. „Deocamdată irigăm astfel numai cele 10 hectare plantate cu leguma timpurii — ne spune șeful fermei, Ionel Soare. Dar, datorită configuraţiei terenului, pe care-l cultivăm cu legume, vom face irigarea numai prin brazde pe întreaga suprafaţă a grădinii de 50 hectare“. Preocupări şi experienţe în legumicultura judeţului TELEORMAN Sunt multe exemple care atestă că, acolo unde există preocupare, oamenii dovedesc spirit practic, gospodăresc în utilizarea apei din orice sursă. La Cooperativa Agricolă de Producţie Brinceni, prin inventivitatea şi hărnicia oamenilor au fost puse in valoare resurse locale care nu aveau practic nici o Întrebuinţare. Folosindu-se configuraţia naturală a reliefului, grădina de legume a fost aroplasătă. Pe un teren in pantă in apropierea unor Izvoare. Prin curăţarea acestora, debitul de apă a crescut mult, astfel că „firele" Izvoarelor au fost dirijate intr-un bazin amenajat cu forţe locale, avtnd o capacitate de circa 2 040 metri cubi. Da aici, după deschiderea unei vane, apa este dusă gravitaţional, prin canale deschise, la rădăcinile plantelor. „In prezent udăm aşa, prin „cădere liberă“, cele 20 hectare de ardei şi tomate , ne spune preşedintele cooperativei, Aurică Găvănescu. Apa ce o folosim ziua din bazin pentru udarea culturilor se stringe la loc noaptea din izvoarele captate. Ne-am propus să continuăm aici lucrările de amenajare pentru a spori debitul de apă, ceea ce ne-ar asigura, practic, udarea prin brazde, din această sursă, a Întregii suprafeţe de 120 hectare de legume". Irigarea culturilor, ca li lucrările de întreţinere sa află in centrul atenţiei oamenilor muncii de la întreprinderea de Producere a Legumelor Zimnicea, una dintre cele mai mari unităţi de profil din ţară. Se aplică udări la cartofii timpurii, la tomate, ardei şi vinete, la alte culturi. La fermele nr. 16 şi 17 s-a trecut la udarea din plin a culturilor da tomata timpurii, care ocupă, la ansamblul Întreprinderii, 80 hectare. In zona Becherescu, prin modernizările aduse sistemului local de irigaţii din acest perimetru, s-a extins irigarea prin brazda a legumelor. Stan STEFAN corespondentul „Seinten* în toate unităţile agricole PRODUCŢII MARI, RENTABILITATE SPORITĂ ** Cu o suprafaţă agricolă de peste 400 000 hectare, din care 250 000 hectare teren arabil, şi un puternic sector zootehnic, agricultura constituie, in ansamblul ei, o ramură da bază in economia Judeţului Mureş. Sprijinul material acordat de stat s-a reflectat, în primul rînd, in creşterea continuă a bazei tehnico-materiale a acestei ramuri. Importantele sporuri ale producţiei vegetale şi animaliere înregistrate in ultimii ani sunt urmarea creşterii gradului de mecanizare şi a celui de chimizare, extinderii lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, profilării pe ramuri, subramuri şi specialităţi, dezvoltării complexelor zootehnice de tip industrial. Efortul pentru aplicarea şi Înfăptuirea cu hotărâre a cerinţelor noii revoluţii agrare — prin valorificarea superioară a fondului funciar, a bazei materiale şi a forţei de muncă disponibile — a făcut, bunăoară, ca in anul precedent să fie realizate, la griu şi orz, cele mai mari producţii medii la hectar de pină acum, livrîndu-se la fondul de stat cu 88 000 tone cereale mai mult decit in 1987. Totodată, prin creşterea continuă a producţiei de lapte, livrările la fondul de stat au sporit, in aceeaşi perioadă, cu peste 100 000 hectolitri. Desigur, judeţul Mureş dispune, asemenea tuturor judeţelor ţării, de mari rezerve de creştere a producţiilor vegetale şi animaliere. Anularea unor datorii ale cooperativelor agricole şi asociaţiilor economice intercooperatiste mureşene constituie şi pentru cooperatorii mureşeni motive de profundă satisfacţie cetăţenească, dar şi de angajare revoluţionară pentru creşterea producţiilor şi înfăptuirea exemplară a programelor de dezvoltare multilaterală a patriei socialiste. Despre modul în care se acţionează acum in vederea asigurării condiţiilor pentru ca, şi în judeţul Mureş, aşa cum a subliniat secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, incuvintarea rostită in cadrul recentei şedinţe a Consiliului de Stat, fiecare unitate agricolă să desfăşoare o activitate rentabilă şi să treacă hotărit la autofinanţarea Întregii activităţi, ne-a relatat tovarăşul Ioan Catarig, directorul general al direcţiei agricole judeţene. „ In fundamentarea programului judeţean de rentabilizare a unităţilor agricole am pornit, întii de toate, de la analiza cauzelor care au făcut ca balanţa de venituri şi cheltuieli pe anul 1988 să se încheie cu un deficit. In funcţie de situaţia concretă din fiecare unitate am realizat o serie de „corecturi" ale balanţei de venituri şi cheltuieli stabilite la începutul acestui an, astfel Incit să se asigure, încă din plecare, rentabilizarea fiecărui produs. Cum? Prin creşterea producţiilor, fără de care eficienţa este de neconceput. Concepţia de la care a pornit comitetul judeţean de partid în Întocmirea programului de rentabilizare a fost aceea că, el fiind de durată, trebuie fundamentat pe baza studierii amănunţite, la faţa locului, a problemelor reale din fiecare unitate în parte. Drept care, sub conducerea organului judeţean de partid, specialiştii direcţiei agricole, ai uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie şi ai băncii agricole s-au deplasat în fiecare consiliu agroindustrial. Discuţiile avute cu consiliile de conducere din unităţi, dezbaterile cu oamenii au fost precedate de analiza detaliată — pe ferme şi unităţi — a fiecărei măsuri de rentabilizare (stabilind responsabilităţi şi termene precise de înfăptuire), după care, în final, programele de redresare ale unităţilor au fost discutate in comitetele comunale de partid. Acest mod de lucru ne-a ajutat ca, la nivelul judeţului, să avem in prezent (ca şi in perspectivă) o imagine clară asupra direcţiilor în care trebuie acţionat pentru rentabilizarea, treptată, a fiecărei unităţi agricole. — Ce se are în vedere ca fiecare unitate agricolă să-şi realizeze planul la producţia vegetală ? — Faptul că in judeţul Mureş funcţionează şase staţiuni de cercetare în domeniul agriculturii şi îşi desfăşoară activitatea un valoros colectiv de cadre tehnico-inginereşti a făcut ca, in ultimii ani, tot mai multe unităţi agricole să realizeze producţii apropiate sau la nivelul sarcinilor noii revoluţii agrare. Cooperativele agricole Şăulia, Mureşeni, Dimbău, Iernut, Sărmaşu, Cheţani şi altele sunt cunoscute astăzi pentru recoltele mari realizate la griu, orz, porumb sau sfeclă de zahăr. Dar, in acest sector mai avem însă unităţi care, deşi au condiţii asemănătoare de climă şi sol, obţin producţii diferite. Urmarea : unele dau beneficii, altele înregistrează pierderi. Desigur, in aceste cazuri deosebirile, sub raport financiar, au la bază un complex de factori, intre care amintesc diferenţele existente in modul de desfăşurare a lucrărilor şi calitatea acestora, intre felul în care este gospodărită avuţia obştească. Suntem convinşi că unificarea unor cooperative agricole va avea un rol important în rentabilizarea lor. Argumente ? Multe. S-a creat astfel posibilitatea organizării superioare a teritoriului şi realizării, pe această bază, a unei amplasări mai bune a culturilor, efectuării unor investiţii mai mari pentru sporirea forţei productive a unităţilor agricole. Unificarea a avut, de asemenea, menirea de a realiza, prin generalizarea experienţei fruntaşilor, aplicarea mai corectă a tehnologiilor in vederea obţinerii producţiilor prevăzute la toate culturile. — Această acţiune organizatorică a mers mină in mină cu o preocu-* tare mai veche In judeţ pentru foosirea raţională a fondului funciar. Fără această preocupare, creşterea producţiilor şi, o dată cu ele, a puterii economice a unităţilor ar rămîne un deziderat dacă am in vedere două lucruri : că din suprafaţa agricolă a judeţului aproape 300 000 hectare sunt terenuri posibil a fi afectate de eroziune, iar din cea arabilă 38 la sută din terenuri se află In pante intre 5 şi 15 grade, iar 28 la sută din ele — în pante de peste 15 grade. Pornind de aici, şi de la experienţa conturată in perimetruletalon din Band, lucrările de combatere a eroziunii solului au fost extinse rapid in judeţ, în ultimii trei ani executindu-se asemenea lucrări pe mai bine de 19 000 hectare. Pe ansamblul judeţului, suprafaţa amenajată antierozional a ajuns acum la 51 590 hectare în sisteme mari, la care se adaugă 17 000 hectare pe care s-au executat lucrări cu forţele şi mijloacele proprii ale unităţilor, urmind ca în acest an alte 9 000 hectare să devină mai fertile prin astfel de acţiuni hidroameliorative. Se pare că totuşi în condiţiile Judeţului Mureş consolidarea economică a unităţilor agricole este condiţionată de rentabilizarea activităţii din zootehnie. — Lucru firesc, dacă avem in vedere condiţiile naturale de care dispune judeţul, cit şi faptul că zootehnia deţine, in prezent, 51 la sută din producţia globală agricolă a judeţului , că la Tîrgu Mureş funcţionează o staţiune de cercetare, al cărei colectiv şi-a adus o contribuţie de excepţie in domeniul modernizării şi aşezării pe baze ştiinţifice a procesului de ameliorare a „Bălţatei româneşti". Exemplul cooperativelor agricole Cheţani, Dimbău, Gomeşti, Mitreşti, Iernut, al Asociaţiei Economice Intercooperatiste Ghindari şi al altora, care sunt pe punctul de a-şi rentabiliza sectoarele zootehnice, atestă că o realizare cit de mică in acest sector contribuie decisiv la Întărirea economică a unităţilor. Drept care, în ultima perioadă, sub conducerea directă a comitetului judeţean de partid s-au organizat colectiva lărgite de control, care îndrumă zilnic activitatea din zootehnie, urmărind, cu precădere, furajarea animalelor și respectarea strictă a programelor de grajd. Efectul 7 Un singur exemplu : In perioada care a trecut din acest an s-au livrat la fondul de stat cu 92 mii hectolitri lapte mai mult decit in aceeaşi perioadă a anului precedent. Bineînţeles, preocuparea pentru instaurarea unui climat permanent de ordine şi disciplină a mers mină in mină cu grija pentru Îmbunătăţirea pajiştilor şi creşterea producţiei de masă verde în anul 1989. — Rezerve mari există insă — adăugăm noi — şi in privinţa reducerii cheltuielilor de producţie, capitol la care aparatului financiar-contabil şi cadrelor tehnice din unităţi le revin sarcini sporite... — Fără o preocupare statornică In acest sens efectul măsurilor stabilite ar fi, fără îndoială, mult diminuat. De altfel, analizele din unităţi, ca şi pe ansamblul judeţului, au evidenţiat acest lucru. Iată numai un exemplu : lucrările de transport. Este un adevăr că, in cursul anului, unităţile agricole cheltuiesc mulţi bani în acest scop. Mai ales cele care apelează în grad sporit la mijloacele Întreprinderilor specializate de transport. Or, pentru ca acestea să nu afecteze prea mult veniturile, s-a stabilit ca in acest an transportul produselor să se efecttueze in principal cu atelajele unităţilor. Fireşte, pentru a înfăptui acest lucru, măsurile luate, in timp util, la nivelul judeţului (dar şi în fiecare unitate in parte), au vizat atît creşterea numărului de atelaje, cit şi al animalelor de muncă. Dar, vorbind de rentabilitate, ne preocupă şi un alt lucru : valorificarea superioară a produselor. Calculele arată convingător că, numai prin încadrarea acestora in normele de calitate prevăzute de Decretul 178/1983, unităţile mureşene pot realiza in acest an prime de producţie insumind peste 63 milioane lei. Aşadar, răspunderi mari ne revin tuturor. Şi n-am omis de aici, în primul rind, aparatul financiar-contabil care, în cooperare cu cadrele tehnice din unităţi, va analiza lunar sau ori de cite ori este necesar modul de îndeplinire a indicatorilor economico-financiari, corelaţia între producţie, venituri şi cheltuieli. Şi nu la modul general, ci prin analize pe ferme, astfel incit fondurile băneşti să fie angajate numai cu respectarea normativelor financiare in vigoare. Este o modalitate importantă prin care fiecare unitate agricolă mureşeană va putea obţine. Încă la acest an, un minimum de beneficii. Gheorghe GIURGIU corespondentul „Scinteii* MUREŞ: Măsuri specifice de valorificare a tuturor resurselor